LEGE   Nr. 3 din 28 martie 1974

Legea presei din Republica Socialista Romania

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 48 din  1 aprilie 1974

    EXPUNERE DE MOTIVE

    In documentele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Roman, precum si in documentele Conferintei Nationale a partidului din iulie 1972, s-a indicat necesitatea imbunatatirii continue a activitatii in toate sectoarele vietii noastre sociale, corespunzator exigentelor actuale si de perspectiva impuse de procesul fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate in Romania.
    In acest cadru si in contextul amplei actiuni de perfectionare legislativa initiate de conducerea de partid si de stat se inscrie si adoptarea legii presei.
    Legea presei constituie astfel prima reglementare unitara, menita sa fixeze cadrul legislativ al activitatii presei in Republica Socialista Romania, sa defineasca functiile social-politice si rolul sau educativ in dezvoltarea constiintei socialiste a maselor, precum si indatoririle si drepturile celor care isi desfasoara activitatea in acest domeniu.
    Potrivit legii, presa isi desfasoara activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman - forta politica conducatoare a intregii societati din tara noastra -, slujind, prin intreaga sa activitate, cauza poporului, interesele supreme ale natiunii socialiste.
    Dind expresie prevederilor constitutionale privind libertatea cuvintului si in deplina concordanta cu politica partidului si statului, legea asigura tuturor cetatenilor, fara deosebire de nationalitate, rasa, sex sau religie, conditiile de a-si exprima prin presa opiniile in toate problemele de interes general si cu caracter public. Totodata, prevede ca libertatea presei nu poate fi folosita in scopuri potrivnice orinduirii socialiste, ordinii de drept statornicite prin Constitutie si celelalte legi, drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, moralei socialiste.
    Legea consacra rolul activ al presei ca mijloc eficient de propagare in mase a politicii Partidului Comunist Roman, de larga informare a opiniei publice cu privire la viata interna si internationala, de tribuna a dezbaterii si schimbului de opinii, contribuind astfel la dezvoltarea si adincirea democratiei socialiste, la perfectionarea relatiilor sociale. Prin aceasta lege se stabileste cadrul juridic corespunzator indeplinirii inaltei misiuni social-politice a presei in dezvoltarea constiintei socialiste a maselor, in educarea intregului popor in spiritul muncii creatoare, in afirmarea in intreaga viata sociala a principiilor eticii si echitatii socialiste.
    Legea defineste continutul activitatii de presa si stabileste modul de organizare a acestei activitati. Pentru prima data, prin lege este consacrata profesiunea de ziarist, stabilindu-se rolul acestuia in societate, raspunderile sale social-politice, cadrul legal al drepturilor si indatoririlor sale profesionale. De asemenea, legea prevede reglementarea in mod unitar a relatiilor presei cu organele si organizatiile de stat, cu organizatiile obstesti, precum si a relatiilor dintre organele de presa si cetateni.
    Legea contine prevederi in apararea intereselor societatii si persoanelor impotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa. Expresie a adincirii democratiei socialiste, aceasta lege cuprinde reglementari privind dreptul la replica prin presa al persoanelor lezate, precum si sanctiunile aplicabile celor care incalca prevederile legii presei.
    Legea reglementeaza colaborarea internationala in domeniul presei, statuind caracterul militant al presei romane in dezvoltarea relatiilor cu presa din alte tari, in conformitate cu principiile de baza ale politicii externe a Partidului Comunist Roman si a Republicii Socialiste Romania.
    Tinind seama de misiunea social-politica pe care presa o are in infaptuirea politicii generale a Partidului Comunist Roman de construire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si de edificare a comunismului in Republica Socialista Romania.

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania presa indeplineste o inalta misiune social-politica, slujind, prin intreaga sa activitate, cauza poporului, interesele supreme ale natiunii socialiste.
    Presa are menirea sa militeze permanent pentru traducerea in viata a politicii Partidului Comunist Roman, a inaltelor principii ale eticii si echitatii socialiste, sa promoveze neabatut progresul, ideile inaintate in toate domeniile vietii si activitatii sociale.
    Tribuna a opiniei publice, presa exprima conceptia clasei muncitoare - clasa conducatoare a societatii romanesti -, nazuintele intregului popor, difuzeaza in mase ideile si initiativele valoroase, contribuie prin intreaga sa activitate la faurirea societatii socialiste multilateral dezvoltate.
    Art. 2
    Presa isi desfasoara activitatea sub conducerea Partidului Comunist Roman - forta politica conducatoare a intregii societati din Republica Socialista Romania.
    Art. 3
    Libertatea presei constituie un drept fundamental consfintit prin Constitutie. Tuturor cetatenilor le este garantat dreptul si le sint asigurate conditiile de a-si exprima prin presa opiniile in problemele de interes general si cu caracter public, de a fi informati asupra evenimentelor din viata interna si internationala.
    Art. 4
    In deplina concordanta cu politica partidului si statului de asigurare a unei reale egalitati intre toti cetatenii tarii, oamenilor muncii din rindul nationalitatilor conlocuitoare le sint create conditii de informare si exprimare a opiniilor si prin organe de presa in limba materna.
    Art. 5
    Prin presa, in sensul prezentei legi, se intelege activitatea de informare publica realizata prin orice forme de imprimare, inregistrare, transmitere si comunicare, materializata in:
    a) ziare, reviste, buletine periodice;
    b) emisiuni de radio si televiziune cu caracter de informare curenta si de publicistica specifica radioteleviziunii;
    c) jurnale cinematografice de actualitati, filme de informare si documentare curenta;
    d) orice alte asemenea forme de imprimare sau inregistrare grafica, fonica ori vizuala, destinate si folosite ca mijloc de exprimare si informare publica de masa.
    In sensul prezentei legi, mijloacele de informare publica prevazute in alineatul precedent se numesc organe de presa.
    Art. 6
    Profesiunea de ziarist este recunoscuta si ocrotita in baza prezentei legi.

    CAP. 2
    Functiile social-politice ale presei

    Art. 7
    In Republica Socialista Romania presa exercita un rol activ in cunoasterea de catre mase a politicii interne si externe a Partidului Comunist Roman, militeaza pentru transpunerea in viata a programului de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate a societatii comuniste.
    Art. 8
    Presa contribuie la afirmarea conceptiei stiintifice, materialist-dialectice si istorice a partidului despre viata si societate, manifesta intransigenta revolutionara fata de conceptiile si pozitiile obscurantiste, retrograde si antiumanitare.
    Art. 9
    Presa are un important rol educativ in dezvoltarea constiintei socialiste a cetatenilor, in formarea omului nou si afirmarea multilaterala a personalitatii umane.
    Presa cultiva dragostea fata de Partidul Comunist Roman si patria socialista, respectul fata de traditiile glorioase ale luptei clasei muncitoare, ale poporului roman pentru dreptate sociala, libertate nationala si progres, sentimentul fratiei, unitatii si coeziunii oamenilor muncii romani si de alte nationalitati, a tuturor membrilor societatii socialiste in jurul Partidului Comunist Roman.
    Presa militeaza permanent pentru afirmarea neabatuta in intreaga viata sociala a principiilor eticii si echitatii socialiste, pentru intarirea legalitatii socialiste.
    Art. 10
    Presa acorda atentie deosebita educarii tinerei generatii, a tuturor cetatenilor, in spiritul muncii creatoare, al inaltelor raspunderi civice si morale, in spiritul idealurilor socialismului si comunismului, pacii si progresului.
    Art. 11
    Presa este un mijloc de larga informare publica privind viata interna si internationala, de formare a opiniei publice; ca exponent al acesteia, presa este o tribuna de dezbateri si schimb de opinii, un mijloc prin care cetatenii tarii isi exercita libertatea cuvintului si a opiniei.
    Art. 12
    Prin intreaga sa activitate presa contribuie la dezvoltarea si adincirea democratiei socialiste, la participarea maselor la elaborarea deciziilor si la exercitarea controlului indeplinirii acestora, la continua perfectionare a organizarii vietii sociale, la intreaga activitate de conducere a societatii.
    Presa are obligatia de a oferi maselor posibilitati de dezbatere larga a documentelor de partid si de stat, a proiectelor de acte normative, supuse dezbaterii publice.
    Art. 13
    Factor important de progres, presa are menirea de a contribui la raspindirea si generalizarea experientei pozitive, inaintate, obtinuta in toate domeniile de activitate, atit pe plan national, cit si pe plan international; ea stimuleaza schimbul de idei, gindirea si activitatea creatoare, puse in slujba valorificarii cit mai eficiente a resurselor materiale si spirituale ale intregii tari.
    Art. 14
    Presa are datoria de a interveni in spirit critic, militant, pentru inlaturarea neajunsurilor si starilor de lucruri negative din orice domeniu de activitate, de a combate manifestarile cu caracter antisocial, abaterile de la normele eticii si echitatii socialiste, de a dezvalui fenomenele daunatoare societatii noastre si de a actiona pentru inlaturarea lor.
    Art. 15
    Presa analizeaza fenomenele care au loc in lumea contemporana, participa la confruntarea de idei pe plan mondial, popularizeaza cuceririle geniului uman si realizarile de seama ale civilizatiei universale, contribuie la afirmarea valorilor culturale si umanitare.
    Art. 16
    Presa promoveaza principiile internationalismului socialist, slujeste cauza socialismului, pacii si progresului, intelegerii si cooperarii intre natiuni si popoare.

    CAP. 3
    Organizarea activitatii de presa

    Sectiunea 1
    Editarea presei
    Art. 17
    Dreptul de editare a presei apartine organizatiilor politice, de stat, de masa si obstesti sau altor persoane juridice.
    Art. 18
    Organizatiile politice, de stat, de masa si obstesti sau alte persoane juridice care editeaza organe de presa au calitatea de editor de presa.
    Editarea organelor de presa se desfasoara pe baza autorizatiei de editare ce se inregistreaza la Comitetul pentru presa si tiparituri, in care se specifica editorul, denumirea, profilul, tirajul, conditiile de aparitie si de finantare, pretul abonamentelor si exemplarului publicatiei.
    Modificarea elementelor mentionate in autorizatia de editare se poate face numai prin obtinerea unei noi autorizatii.
    Art. 19
    Editorul are, in principal, urmatoarele atributii:
    a) stabileste profilul si orientarea organului de presa, indruma si controleaza intreaga activitate a acestuia;
    b) numeste pe redactorul sef, iar cu consultarea redactorului sef numeste, cind este cazul, pe redactorul sef adjunct si pe secretarul general de redactie;
    c) numeste consiliul de conducere, precum si colegiul de redactie;
    d) stabileste, potrivit legii, atributiile si modul de functionare a consiliului de conducere;
    e) stabileste conditiile de aparitie, finantare si administrare ale organului de presa, precum si structura organizatorica a redactiei acestuia, in conditiile legii;
    f) analizeaza activitatea publicistica a organului de presa, situatia sa economico-financiara, urmarind imbunatatirea acestora.
    Art. 20
    Organele de presa se editeaza de catre editorii de presa, direct sau prin redactii special constituite pentru una sau mai multe publicatii.
    Administrarea publicatiilor se poate asigura de editor sau de intreprinderi specializate pentru administrarea publicatiilor.
    Redactiile pot dobindi personalitate juridica distincta de cea a editorului sau, dupa caz, a administratiei de publicatii respective.
    Art. 21
    Agentiile de presa, radioteleviziunea si studiourile cinematografice, ca organizatii editoare de presa, desfasoara activitatea cu caracter de presa prin redactii, potrivit regulilor stabilite in prezenta lege pentru editori si organele lor de presa, precum si in actele normative de organizare si functionare ale acestor institutii.

    Sectiunea 2
    Conducerea organului de presa
    Art. 22
    Organul de presa este condus de un consiliu de conducere - organ deliberativ larg reprezentativ - care hotaraste in problemele generale privind activitatea acestuia.
    In functie de profilul organului de presa, din consiliul de conducere fac parte reprezentanti ai organizatiilor politice, de masa si obstesti, muncitori, tarani, oameni de stiinta si cultura, specialisti, ziaristi.
    Presedintele consiliului de conducere este redactorul sef sau alta persoana desemnata de editor din cadrul consiliului.
    Art. 23
    Consiliul de conducere indruma si coordoneaza intreaga activitate a organului de presa, asigura orientarea acestuia potrivit programului Partidului Comunist Roman, urmareste modul in care organul de presa isi indeplineste rolul social-politic in raport cu profilul sau si dispozitiile prezentei legi, analizeaza situatia economico-financiara a organului de presa, activitatea colegiului de redactie.
    Art. 24
    Sedintele consiliului de conducere au loc trimestrial si sint convocate de presedinte.
    Consiliul de conducere isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al membrilor ce il compun.
    Art. 25
    Consiliul de conducere isi desfasoara activitatea potrivit principiului muncii colective. Consiliul in intregul sau si fiecare membru in parte raspund fata de editor pentru intreaga activitate.
    Art. 26
    Conducerea colectiva a activitatii operative a organului de presa se realizeaza prin colegiul de redactie numit din rindul membrilor consiliului de conducere.
    Colegiul de redactie este alcatuit din redactorul sef, redactorii sefi adjuncti, secretarul general de redactie, alti membri ai consiliului de conducere.
    Redactorul sef este presedintele colegiului de redactie.
    Membrii colegiului de redactie raspund in fata colegiului si a presedintelui acestuia pentru indeplinirea sarcinilor ce le sint incredintate.
    Art. 27
    In caz de divergenta intre redactorul sef si majoritatea membrilor colegiului de redactie, problema asupra careia nu s-a realizat acordul se supune editorului pentru a hotari.
    Art. 28
    Redactorul sef raspunde pentru activitatea redactionala, economica si organizatorica a organului de presa.
    Redactorul sef este obligat sa ia masuri pentru indeplinirea planului tematic aprobat de colegiul de redactie pentru folosirea rationala a personalului redactional, pentru continua imbunatatire a eficientei politice si economice a organului de presa, asigurind ca intreaga activitate sa se desfasoare in concordanta cu functiile social-politice ale presei, cu orientarea stabilita de editor si consiliul de conducere.
    Art. 29
    La redactiile constituite ca unitati distincte, redactorul sef, pe baza hotaririi colegiului de redactie, angajeaza, in conditiile prevazute de lege, personalul redactional si tehnic-redactional, potrivit numarului de posturi existent si structurii organizatorice aprobate.
    La redactiile fara personalitate juridica redactorul sef exercita atributiile prevazute in alineatul precedent, in conditiile prevazute de acesta si pe baza delegatiei date de editor.
    Art. 30
    Redactorul sef reprezinta organul de presa in raporturile cu editorul, cu organele si organizatiile politice, de stat si obstesti, precum si cu cetatenii.
    Daca redactia are personalitate juridica, redactorul sef o angajeaza in raporturile juridice cu persoanele fizice sau juridice, precum si in fata organelor judiciare; in aceste raporturi si in fata acestor organe, redactia care nu are personalitate juridica este angajata prin editor sau prin redactorul sef imputernicit de acesta.
    Art. 31
    Daca redactorul sef lipseste sau este impiedicat din orice motive sa-si exercite atributiile, acestea se indeplinesc, dupa caz, de redactorul sef adjunct sau de unul dintre redactorii sefi adjuncti desemnat de redactorul sef. Daca redactia nu are redactor sef adjunct, atributiile redactorului sef se indeplinesc de o alta persoana din colegiul de redactie desemnata de editor.
    Persoana care indeplineste atributiile redactorului sef, potrivit alineatului precedent, raspunde de exercitarea acestor atributii, potrivit legii, in aceleasi conditii ca si redactorul sef.
    Art. 32
    Unele organe de presa pot avea director, care indeplineste atributiile redactorului sef.
    Art. 33
    Fiecare publicatie va mentiona pe prima pagina denumirea editorului, iar intr-una dintre paginile sale, componenta colegiului de redactie, cu indicarea persoanelor care indeplinesc functiile de redactor sef, redactor sef adjunct si secretar general de redactie, in raport cu structura organului colectiv de conducere.
    De asemenea, se vor mentiona adresa si numarul de telefon ale redactiei si ale administratiei, precum si unitatea unde s-a imprimat publicatia.

    Sectiunea 3
    Difuzarea presei
    Art. 34
    Presa tiparita se difuzeaza, dupa caz, de editori, de administratiile publicatiilor sau nemijlocit de organele de presa, prin abonamente, prin vinzare directa sau folosind ambele cai.
    Difuzarea se poate face in regie proprie sau prin organizatiile si intreprinderile specializate. Contractul de difuzare a presei incheiat cu aceste organizatii si intreprinderi va prevedea tirajele ce se preiau spre difuzare ferma sau in cont, termenele, conditiile de livrare si de difuzare, indatoririle reciproce pentru realizarea unei difuzari eficiente, mijloacele si formele de control, precum si penalizarile ce se vor suporta de fiecare parte contractanta pentru neindeplinirea intocmai a obligatiilor contractuale.
    Art. 35
    Fiecare organ de presa are dreptul la un numar de exemplare necomercializabile cu titlu de exemplare de semnal si de serviciu, pentru satisfacerea obligatiilor de depozit intern si depozit legal, precum si pentru schimbul intern si international necomercial de publicatii.
    Art. 36
    Difuzarea tirajelor tiparite, precum si difuzarea emisiunilor si filmelor care fac obiectul reglementarii prezentei legi, se fac numai cu aprobarea redactorului sef sau, in lipsa acestuia, a persoanei desemnate sa-l inlocuiasca, potrivit art. 31.
    Art. 37
    Pentru gospodarirea eficienta a mijloacelor materiale puse la dispozitia presei, editorii si organele de presa, administratiile de publicatii, ca si organizatiile si intreprinderile specializate pentru difuzarea presei, au obligatia sa urmareasca rezultatele difuzarii, sa cunoasca nevoile de tiraje si modalitatile concrete in care presa ajunge pina la publicul cititor sau ascultator, dupa caz.
    Art. 38
    Pretul fiecarei publicatii, pe exemplar sau abonament, se stabileste, potrivit dispozitiilor legale, la propunerea editorului.

    CAP. 4
    Profesiunea de ziarist

    Sectiunea 1
    Indatoririle si drepturile ziaristului
    Art. 39
    In sensul prezentei legi, este considerat ziarist profesionist persoana care asigura redactarea, elaborarea sau conducerea publicatiilor, a emisiunilor de radioteleviziune, a jurnalelor cinematografice si in general desfasoara activitati de presa.
    Poate fi incadrat ca ziarist persoana care militeaza pentru aplicarea in viata a politicii Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate, se conduce in activitatea sa si in viata particulara dupa normele eticii si echitatii socialiste; este absolvent cu diploma al unei institutii de invatamint superior sau al unei institutii de invatamint de specialitate; are aptitudini, dovedite in activitatea practica, pentru profesiunea de ziarist; cunoaste cel putin o limba straina; are cunostinte si deprinderi practice necesare exercitarii in bune conditii a profesiunii de ziarist. In functie de profilul organului de presa, editorul poate stabili si alte conditii de incadrare a personalului redactional.
    Art. 40
    In exercitarea profesiunii sale, ziaristul are datoria:
    a) sa contribuie cu toata capacitatea sa la indeplinirea functiilor social-politice ale presei, asa cum sint stabilite de prezenta lege si in documentele Partidului Comunist Roman;
    b) sa slujeasca cu devotament cauza socialismului si comunismului, sa lupte pentru aplicarea in viata a politicii interne si internationale a partidului si statului;
    c) sa militeze pentru promovarea spiritului revolutionar in intreaga viata sociala sa lupte impotriva inertiei, rutinei si conservatorismului, impotriva a tot ceea ce este perimat si poate frina mersul inainte al societatii;
    d) sa dea dovada de o inalta constiinta etico-profesionala, de obiectivitate si spirit de responsabilitate in indeplinirea exemplara a profesiei, sa militeze neabatut si in orice imprejurare pentru triumful adevarului;
    e) sa respecte consecvent in viata normele eticii si echitatii socialiste;
    f) sa-si perfectioneze permanent pregatirea politico-profesionala, sa-si largeasca continuu orizontul de cunoastere.
    Art. 41
    In exercitarea atributiilor sale profesionale ziaristul are dreptul:
    a) sa solicite si sa primeasca informatii din partea organelor si organizatiilor de stat si obstesti, a unitatilor economice si social-culturale, din partea persoanelor juridice in conditiile legii;
    b) sa asiste prin acreditare la sedintele de lucru ale organelor de conducere din cadrul ministerelor si celorlalte organe centrale locale ale administratiei de stat ale organizatiilor de masa si obstesti, ale unitatilor economice si social-culturale;
    c) sa asiste la manifestari si adunari ale oamenilor muncii in care se dezbat probleme de interes obstesc;
    d) sa aiba acces la sursele de documentare si informare, in conditiile legii;
    e) sa primeasca sprijinul organelor competente atunci cind realizarea sarcinilor de serviciu impune acest lucru;
    f) sa beneficieze, in conditii stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri, de facilitati si prioritati privind transportul si telecomunicatiile, cazarea in timpul deplasarilor, accesul la manifestarile cultural-sportive, procurarea de aparatura specifica profesiunii.
    Art. 42
    Drepturile prevazute in art. 41 se exercita pe baza legitimatiei eliberate ziaristului de catre organul de presa pe care il reprezinta.
    Art. 43
    Opiniile exprimate in presa nu au un caracter oficial cu exceptia celor care emana de la organele sau persoanele anume imputernicite pentru aceasta.
    Art. 44
    Este interzisa exercitarea oricaror presiuni si actiuni de intimidare impotriva ziaristului din partea oricui s-ar manifesta, de natura sa-l impiedice in exercitarea profesiunii si sa stirbeasca prestigiul sau social si profesional. In indeplinirea sarcinilor ce-i revin, ziaristul incadrat in activitatea de presa se bucura de protectia legii.
    Art. 45
    In litigiile de presa produse ca urmare a exercitarii indatoririlor de serviciu ziaristul are dreptul de a fi asistat si de reprezentantul organului de presa, al editorului sau al organizatiei sale profesionale.
    Art. 46
    Remunerarea activitatii ziaristilor se face potrivit legii.
    Programul de lucru in presa se stabileste potrivit legislatiei muncii, tinindu-se seama de specificul acestei activitati.
    Art. 47
    Ziaristii se pot asocia in organizatii profesionale, in conditiile legii.

    Sectiunea 2
    Atestarea si incadrarea in munca, a ziaristului
    Art. 48
    Pot fi incadrati in presa, in munca redactionala:
    a) absolventii cu diploma ai Facultatii de ziaristica;
    b) absolventii cu diploma ai altor institutii de invatamint superior - dupa efectuarea perioadei legale de stagiu in specialitate - care au dovedit in activitatea anterioara aptitudini pentru profesia de ziarist, cu indeplinirea cerintelor prevazute in art. 39 alin. 2.
    Absolventii cu diploma ai Facultatii de ziaristica vor efectua un stagiu de 2 ani in redactia in care au fost repartizati, daca inainte de intrarea in facultate nu au lucrat in presa o perioada cel putin egala cu perioada stagiului. Stagiul se reduce, pina la anulare, corespunzator cu timpul lucrat anterior in presa.
    Absolventii Facultatii de ziaristica pot obtine atestarea ca ziarist profesionist dupa efectuarea stagiului in presa prevazut la alineatul precedent; absolventii altor institutii de invatamint superior incadrati in presa dupa efectuarea stagiului legal in specialitate pot obtine atestarea ca ziarist profesionist dupa o perioada de 1 an lucrata in redactie.
    Atestarea va cuprinde, in afara verificarii activitatii ziaristice examen si probe de cunoastere a limbilor straine, dactilografiei, stenografiei, folosirii aparatului de fotografiat sau de filmat, a mijloacelor de inregistrare a sunetului, a telexului.
    Daca rezultatele atestarii nu sint concludente, perioada de stagiu in redactie poate fi prelungita cu 1 an. Neatestarea atrage dupa sine trecerea intr-o alta activitate corespunzatoare pregatirii candidatului sau desfacerea contractului de munca, potrivit legii.
    Art. 49
    Membrii uniunilor de creatie si alte persoane cu activitate publicistica notorie pot cere atestarea ca ziarist, prin comisia de atestare, fara obligatia stagiului prevazut la art. 48.
    Art. 50
    Corespondentii voluntari cu rezultate deosebite in activitatea de presa - confirmate prin materiale aparute si referatul favorabil al redactiei sau redactiilor la care au colaborat - care intrunesc conditiile prevazute la art. 48 alin. 1 se pot prezenta la examenul de atestare fara obligatia stagiului in redactie.
    Art. 51
    Atestarea ca ziarist profesionist se acorda de catre comisia de atestare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Invatamintului, Comitetului pentru presa si tiparituri, organizatiei profesionale a ziaristilor si ai redactiei in care lucreaza stagiarul.
    Art. 52
    Atestarea calitatii de ziarist da dreptul la eliberarea cartii de ziarist si la exercitarea profesiunii.
    Cartea de ziarist se elibereaza de catre comisia de atestare. Evidenta cartilor de ziarist se tine de Comitetul pentru presa si tiparituri.
    Art. 53
    Pe timpul stagiului ziaristul stagiar are drepturile si indatoririle ziaristului, aceasta calitate fiindu-i recunoscuta pe baza legitimatiei de serviciu eliberata de redactia la care este incadrat.
    Art. 54
    Colegiile de redactie, in colaborare cu organizatia profesionala, asigura organizarea perfectionarii pregatirii profesionale a ziaristilor, in conformitate cu dispozitiile legale.
    Art. 55
    Conditiile de studii si vechime pentru ocuparea si promovarea in functie in activitatile de presa sint cele stabilite prin dispozitiile legale.
    Art. 56
    Timpul lucrat in ziaristica de ziaristii care au si o alta calificare profesionala li se recunoaste ca vechime in munca in specialitatea din care provin, daca activitatea lor publicistica priveste acea specialitate.
    Specialistilor angajati ca ziaristi li se recunoaste ca vechime in presa, odata cu atestarea, vechimea avuta in specialitatea lor de baza, daca isi desfasoara activitatea publicistica in acea specialitate sau intr-una invecinata.
    Ziaristilor atestati in aceasta profesiune, transferati in interes de serviciu in alte domenii de activitate, indeplinind functii in care au fost numiti sau alesi, la revenirea in activitatea de presa li se considera vechime in aceasta activitate intreaga perioada cit a durat transferul; ei beneficiaza, in continuare, de drepturile conferite prin lege profesiunii de ziarist.
    Art. 57
    Incalcarea grava sau sistematica de catre ziarist a indatoririlor si a eticii profesionale duce la retragerea temporara sau definitiva a cartii de ziarist si la trecerea in alta activitate in conditiile legii.
    Retragerea cartii de ziarist se depune de catre organele care au eliberat-o, la propunerea organului de presa.

    CAP. 5
    Desfasurarea activitatii de presa

    Sectiunea 1
    Relatiile presei cu organele si organizatiile de stat, cu organizatiile obstesti
    Art. 58
    Organele de stat, intreprinderile si institutiile precum si organizatiile de masa si obstesti, vor furniza presei in conditiile legii, informatii de interes public cu privire la activitatea lor si vor sprijini ziaristii in conformitate cu art. 41 si 42 din prezenta lege.
    Art. 59
    Fac exceptie de la prevederile art. 41 si 58 datele si informatiile de orice natura care sint secrete, potrivit legii, precum si cele care se refera la aspecte intime ale vietii personale.
    Art. 60
    Conducatorii unitatilor socialiste vor raspunde la solicitarile si intrebarile presei si vor invita reprezentantii presei, acreditati pe linga organizatia socialista respectiva, la sedinte ale organului colectiv de conducere in care se dezbat probleme care prezinta interes pentru opinia publica.
    Organele centrale de stat, organele centrale ale organizatiilor de masa si obstesti, precum si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, vor desemna purtatori de cuvint pentru relatiile curente cu presa.
    Art. 61
    Organele de presa nu sint obligate sa dezvaluie celor vizati sursele de informatie pe baza carora au elaborat materialele difuzate, sursele nedezvaluite constituind secret profesional.
    Art. 62
    Organele de stat, intreprinderile si institutiile, precum si organizatiile de masa si obstesti, au datoria sa raspunda, in scris, organului de presa, in termen de 30 zile de la data primirii comunicarii trimise de acesta cuprinzind opiniile critice exprimate in presa cu privire la activitatea lor.
    Art. 63
    In exercitarea profesiunii lor, pentru anumite actiuni de interes public, ziaristii, sint indreptatiti sa instaleze, fara plata, aparate de transmitere vizuala, fonica sau de inregistrare in intreprinderi, institutii, sali sau alte locuri publice, cu aprobarea conducerii acestora si fara a stinjeni desfasurarea normala a activitatii din unitate.

    Sectiunea 2
    Relatiile dintre organele de presa si cetateni
    Art. 64
    In indeplinirea functiilor social-politice ce le revin organele de presa se sprijina pe un larg activ obstesc si corespondenti voluntari din rindul oamenilor muncii din toate domeniile vietii sociale.
    Art. 65
    Orice persoana fizica sau juridica are dreptul sa se adreseze organelor de presa in orice problema de interes si cu caracter public, sa formuleze opinii, propuneri, sesizari sau reclamatii.
    Organele de presa sint obligate fie a le da publicitatii ca atare sau a le utiliza pentru realizarea unor articole sau emisiuni proprii, fie a le transmite organului sau organizatiei care, potrivit atributiilor legale, are competenta si obligatia solutionarii. Acestea au datoria de a comunica organului de presa, in termen de 30 de zile, masura luata. Organul de presa va aduce la cunostinta celui ce i s-a adresat, in cel mult 15 zile, raspunsul primit.
    Art. 66
    Presa trebuie sa ia atitudine ferma impotriva oricaror persoane care impiedica exercitarea dreptului la critica, indiferent de functia pe care acestea o detin.

    Sectiunea 3
    Apararea intereselor societatii si persoanelor impotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa
    Art. 67
    Libertatea presei nu poate fi folosita in scopuri potrivnice orinduirii socialiste, ordinii de drept statornicite prin Constitutie si celelalte legi, drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, moralei socialiste.
    In apararea intereselor societatii si persoanelor impotriva folosirii abuzive a dreptului de exprimare prin presa se interzice publicarea si difuzarea prin presa a materialelor care:
    a) sint potrivnice Constitutiei Republicii Socialiste Romania;
    b) contin atacuri impotriva orinduirii socialiste, principiilor politicii interne si externe a Partidului Comunist Roman si a Republicii Socialiste Romania;
    c) defaimeaza conducerea partidului si statului;
    d) comunica informatii, date sau documente secrete, definite astfel de lege;
    e) cuprind informatii si comentarii false sau alarmiste care ameninta sau tulbura linistea publica ori prezinta un pericol pentru securitatea statului;
    f) indeamna la nerespectarea legilor statului ori la savirsirea unor fapte ce constituie infractiuni;
    g) propaga conceptii fasciste, obscurantiste, antiumanitare; fac propaganda sovina, indeamna la ura de rasa sau nationala, la violenta, ori lezeaza sentimentele nationale;
    h) aduc atingere bunelor moravuri sau constituie o incitare la incalcarea normelor de etica si convietuire sociala;
    i) furnizind informatii despre procese aflate in curs de solutionare, anticipeaza asupra hotaririlor ce urmeaza a fi luate de catre organele judiciare;
    j) cuprind date sau fapte neadevarate, de natura a vatama interesele legitime si a stirbi demnitatea, onoarea sau reputatia unei persoane, prestigiul sau social sau profesional, ori prin care se profereaza insulte, calomnii sau se aduc amenintari la adresa unei persoane.
    Art. 68
    Controlul si raspunderea pentru respectarea dispozitiilor art. 67 de catre fiecare organ de presa revin redactorului sef.
    Comitetul pentru presa si tiparituri urmareste respectarea dispozitiilor art. 67 pentru a preveni difuzarea materialelor de presa care ar contraveni acestor dispozitii, sesizind, daca este cazul, pe redactorul sef sau pe inlocuitorul acestuia, care este obligat a lua masurile necesare.
    Art. 69
    Persoana fizica sau juridica lezata prin afirmatii facute in presa si pe care le considera neadevarate poate cere, in termen de 30 de zile, ca organul de presa in cauza sa publice sau sa difuzeze un raspuns sub forma de replica, rectificare ori declaratie.
    Raspunsul trebuie sa fie obiectiv si sa urmareasca restabilirea adevarului.
    Nu se considera a aduce lezare critica obiectiva, principiala si constructiva, exercitata prin presa, in realizarea functiilor sale social-politice.
    Art. 70
    Organul de presa este obligat sa publice, fara plata, raspunsul, in conditiile articolului precedent, in termen de 15 zile de la primirea lui, daca organul de presa este cotidian, sau cel mai tirziu in al doilea numar de la primirea raspunsului, daca organul de presa are alta periodicitate.
    Art. 71
    Refuzul de a publica sau difuza un raspuns, in conditiile art. 70, se comunica persoanei lezate in termen de 15 zile de la primirea sesizarii scrise de aceasta.
    Nepublicarea sau nedifuzarea raspunsului in termenele prevazute in articolul precedent se considera refuz, chiar daca acesta nu a fost comunicat potrivit alin. 1.
    Art. 72
    In cazurile prevazute in articolul precedent, persoana lezata poate cere judecatoriei obligarea organului de presa in cauza sa publice sau sa difuzeze raspunsul.
    Daca instanta judecatoreasca constata ca refuzul este neintemeiat, obliga organul de presa sa publice sau sa difuzeze raspunsul in termen de 15 zile, care se calculeaza de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.
    In cazul prevazut in alineatul precedent, publicarea sau difuzarea raspunsului se face cu mentiunea ca aceasta s-a dispus prin hotarire judecatoreasca, indicindu-se numarul si data acesteia, precum si instanta care a dat hotarirea.
    Art. 73
    Ziaristul poarta deplina raspundere pentru respectarea dispozitiilor art. 67, atit in materialele proprii pe care le publica, cit si in cele de a caror publicare raspunde in cadrul obligatiilor de serviciu.
    Ziaristul raspunde pentru exactitatea informatiilor si datelor relatate, pentru interpretarea lor obiectiva, pentru pastrarea secretului de stat, de serviciu si profesional.
    Aceeasi raspundere revine si colaboratorilor neincadrati la organul de presa si care publica sub semnatura proprie, acorda interviuri, furnizeaza informatii sau date destinate difuzarii sub orice forma.
    Art. 74
    Redactorul sef raspunde pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi de catre cei prevazuti in articolul precedent, daca savirsirea faptelor acestora a fost posibila din cauza neindeplinirii ori indeplinirii necorespunzatoare de catre el a indatoririlor de serviciu.
    Redactorul sef raspunde si in cazul in care materialul de presa difuzat, care constituie obiectul incalcarii indatoririlor profesionale, potrivit dispozitiilor din articolul precedent, este nesemnat, daca materialul de presa a fost difuzat fara acordul autorului, ori daca exista un impediment, de orice natura, ca autorul sa raspunda, iar impedimentul a fost cunoscut de redactorul sef.

    CAP. 6
    Colaborarea internationala in domeniul presei

    Sectiunea 1
    Trimiterea de corespondenti de presa peste hotare
    Art. 75
    In indeplinirea functiilor sale social-politice, presa romana militeaza pentru dezvoltarea relatiilor cu presa din alte tari, in conformitate cu principiile de baza ale politicii externe a Partidului Comunist Roman si a Republicii Socialiste Romania.
    Art. 76
    Organele si organizatiile de presa din Republica Socialista Romania pot incheia, in conditiile legii, acorduri, conventii si intelegeri de colaborare cu organe si organizatii de presa din alte tari.
    Art. 77
    Organele si organizatiile de presa pot trimite reprezentanti temporari peste hotare, pentru realizarea unor materiale de presa destinate informarii opiniei publice din Republica Socialista Romania. De asemenea, ele pot acredita corespondenti permanenti in strainatate.
    Art. 78
    Corespondentii si reprezentantii de presa romani peste hotare au datoria sa militeze pentru relatii de colaborare intre Republica Socialista Romania si tarile in care isi desfasoara activitatea, sa informeze in mod obiectiv opinia publica romaneasca despre problemele si starile de lucruri din tara respectiva, sa respecte legile acesteia.

    Sectiunea 2
    Corespondentii de presa straini in Republica Socialista Romania
    Art. 79
    Organele si organizatiile de presa de peste hotare pot trimite reprezentanti in calitate de corespondenti permanenti sau temporari in Republica Socialista Romania.
    Corespondentii permanenti sint acreditati cu aprobarea Ministerului Afacerilor Externe, pe baza cererilor exprese inaintate acestuia, in scris, de catre organele si organizatiile de presa interesate.
    Art. 80
    In exercitarea atributiilor lor in Republica Socialista Romania, corespondentii de presa straini se bucura de sprijinul autoritatilor romane in vederea obtinerii, din partea persoanelor autorizate si institutiilor, a materialelor documentare necesare bunei desfasurari a activitatii lor.
    Corespondentilor de presa straini li se faciliteaza vizite de documentare, convorbiri, interviuri si participarea la actiuni cu caracter national sau international.
    Corespondentii de presa straini isi desfasoara activitatea cu respectarea legilor Republicii Socialiste Romania.

    Sectiunea 3
    Difuzarea presei straine in Romania si a presei romane in strainatate
    Art. 81
    Constituie presa straina, in sensul prezentei legi, mijloacele de informare publica prevazute la art. 5, tiparite, multiplicate sau inregistrate in strainatate, intr-o limba straina sau in limba romana precum si cele tiparite, multiplicate sau inregistrate in Romania de catre editori straini sau din dispozitia acestora.
    Art. 82
    Introducerea presei straine pentru difuzare sau punere in vinzare se face pe baza de autorizare si este exercitata de intreprinderi sau institutii destinate acestui scop.
    Sint scutite de autorizatie publicatiile editate de Organizatia Natiunilor Unite si institutiile sale specializate.
    Art. 83
    Oficiile diplomatice din Republica Socialista Romania pot imprima si difuza, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, informatii si material de presa documentar care servesc la cunoasterea tarii pe care oficiul respectiv o reprezinta.
    Art. 84
    Se interzice difuzarea presei straine care:
    a) contravine prevederilor art. 67:
    b) este introdusa in tara, in scopul difuzarii sau vinzarii cu ocolirea intreprinderilor sau institutiilor special autorizate pentru importul si difuzarea presei straine.
    Art. 85
    Difuzarea peste hotare a presei romane se poate face direct de catre editori sau de organele de presa, cu respectarea prevederilor legale privind relatiile de comert exterior si de difuzare a presei.
    Exportul de presa ce se realizeaza prin organizatiile si institutiile specializate si autorizate pentru aceasta se va desfasura pe baze comerciale, in cadrul contractelor de comert exterior.
    Editorii si organele de presa pot face schimburi internationale de publicatii si de emisiuni de radioteleviziune sau filme, pe baze necomerciale, in limitele plafoanelor stabilite.

    CAP. 7
    Sanctiuni

    Art. 86
    Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala.
    Art. 87
    Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sint savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
    a) impiedicarea, in orice mod, a reprezentantilor presei de a-si indeplini indatoririle profesionale, potrivit dispozitiilor prezentei legi;
    b) furnizarea catre presa sau publicarea in presa a unor informatii si date, cunoscind ca acestea nu corespund adevarului;
    c) persecutarea, sub orice forma, a celor care au contribuit la informarea presei sau si-au exprimat in presa opinii critice, precum si exercitarea de presiuni sau alte acte de intimidare asupra acestora;
    d) necomunicarea in termenul prevazut de lege, in mod nejustificat, a raspunsului la opiniile critice exprimate in presa, potrivit art. 62;
    e) introducerea presei straine spre difuzare sau punere in vinzare in alte conditii decit cele prevazute in art. 82;
    f) modificarea pretului publicatiei, pe numar sau in abonament, fara respectarea dispozitiilor legale.
    Contraventiile prevazute in prezentul articol se sanctioneaza cu amenda de la 1000 la 5000 lei.
    Art. 88
    Constatarea contraventiilor prevazute in art. 87, precum si aplicarea sanctiunii, se fac de catre persoane anume imputernicite de catre Comitetul pentru presa si tiparituri.
    Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plingere in termen de 15 zile de la comunicarea acestuia; plingerea se solutioneaza de judecatoria in raza careia s-a savirsit contraventia.
    In masura in care prezenta lege nu dispune, contraventiilor prevazute in art. 87 le sint aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
---------------
    *) Legea nr. 32/1968, reprodusa in C.L.D. nr. VI/1968, p. 208, a fost modificata prin Decretul nr. 142/1970, reprodus in C.L.D. nr. I/1970, p. 222 si Decretul nr. 505/1970, reprodus in C.L.D. IV/1970, p. 89.

    Art. 89
    Nepublicarea sau nedifuzarea raspunsului cuvenit unei persoane fizice sau juridice, dispusa, potrivit art. 72, prin hotarire judecatoreasca ramasa definitiva, atrage obligarea organului de presa de catre instanta la plata unei amenzi, in folosul statului, de la 200 la 1000 lei, pentru fiecare zi de intirziere.
    In cazul in care organul de presa face dovada ca intirzierea s-a datorat unor motive intemeiate, instanta poate reveni asupra amenzii stabilite.
    Art. 90
    Tiparirea, inregistrarea sau difuzarea, fara autorizare legala, a unui imprimat grafic, fonic sau pe banda ori pelicula, destinat a fi folosit ca mijloc de informare publica, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
    Art. 91
    In cazul faptelor prevazute de legea penala, pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plingerea prealabila a persoanei vatamate, daca fapta a fost savirsita prin presa, plingerea prealabila se adreseaza organului de urmarire penala, judecarea infractiunii fiind de competenta judecatoriei.
    Retragerea plingerii inlatura raspunderea penala.
    Art. 92
    In cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii pentru o infractiune savirsita prin presa se poate pronunta si masura interzicerii de a ocupa functii in domeniul presei sau de a exercita profesia de ziarist, potrivit dispozitiilor art. 115 din Codul penal.

    CAP. 7
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 93
    Buletinele si celelalte publicatii cu caracter intern sau de serviciu, revistele scolare ale elevilor, precum si activitatile culturale de amatori care folosesc mijloacele de exprimare ale presei, se organizeaza, se desfasoara si sint conduse potrivit regulilor stabilite de organele de stat sau obstesti competente in ramura sau domeniul lor de activitate.
    Art. 94
    Publicatiile cultelor si confesiunilor religioase se organizeaza si sint indrumate si conduse potrivit statutelor proprii, aprobate in conditiile legii.
    Art. 95
    Prevederile art. 67 se aplica tuturor materialelor tiparite sau multiplicate, inregistrate, transmise sau facute publice sub orice forma de comunicare, de oricare persoana, organizatie sau institutie.
    Art. 96
    Organele de presa au obligatia de a asigura ca, in decurs de maximum 4 ani, personalul redactional incadrat la data intrarii in vigoare a prezentei legi sa corespunda cerintelor de studii si pregatire profesionala prevazute in art. 39.
    Sint exceptati de la indeplinirea acestor conditii ziaristii care la data intrarii in vigoare a prezentei legi mai au cel mult 10 ani pina la implinirea virstei de pensionare. Cei a caror activitate publicistica depaseste 20 de ani vor putea exercita in continuare profesiunea de ziarist, fara sa indeplineasca cerintele de studii prevazute la art. 39.
    Ziaristii cu o vechime mai mica de 2 ani in redactii la data intrarii in vigoare a prezentei legi pot sustine examenul de atestare la implinirea cerintei de stagiu prevazuta in art. 48.
    Art. 97
    Prevederile prezentei legi intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.