LEGE Nr. 56
din 13 martie 2007
pentru modificarea si
completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
strainilor in Romania
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL
OFICIAL NR. 201 din 26 martie 2007
Parlamentul Romaniei adoptă
prezenta lege.
Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. La articolul 2,
literele b1) şi b2) vor avea următorul cuprins:
,,b1) rezident - străinul titular al unui permis de şedere temporară sau al unei
cărţi de rezidenţă, acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
b2) rezident permanent - străinul titular al unui permis de şedere permanentă sau al unei
cărţi de rezidenţă permanentă, acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;".
2. La articolul 2, după litera b2) se introduc două noi litere, literele b3) şi b4), cu următorul cuprins:
,,b3) sponsor - străinul cu şedere legală pe teritoriul României, care depune
cerere pentru reîntregirea familiei în condiţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă;
b4) Centrul
Naţional de Vize - structură specializată în
cadrul Direcţiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe,
care contribuie la stabilirea şi realizarea politicii naţionale de vize a
României, împreună cu celelalte instituţii din administraţia publică centrală,
potrivit competenţelor stabilite prin lege;".
3. La articolul 2, după litera h) se introduc două noi litere,
literele i) şi j), cu următorul cuprins:
,,i) interviu - discuţia
purtată de un reprezentant al autorităţilor române cu persoana care solicită
acordarea vizei române sau prelungirea dreptului de şedere în condiţiile
prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul obţinerii de informaţii suplimentare
cu privire la datele înscrise în cererile formulate, motivele deplasării şi
şederii în România şi veridicitatea documentelor prezentate;
j) ofiţer de interviu - lucrătorul din cadrul Autorităţii pentru străini, cu atribuţii în
constatarea existenţei elementelor căsătoriei de convenienţă;".
4. La articolul 5 alineatul (1), litera b) se abrogă.
5. La articolul 6 alineatul (1), după litera e) se
introduc două noi litere, literele e1) şi e2), cu următorul cuprins:
,,e1) nu au încălcat
anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după
caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu au încercat să treacă frontiera
României cu documente false;
e2) pe numele lor nu au fost introduse alerte
în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării
intrării;".
6. La articolul 6, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Cetăţenilor străini - membri de familie ai
cetăţenilor români, precum şi
străinilor titulari ai unui drept de şedere permanentă pe teritoriul statelor
membre ale Uniunii Europene
li se permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d)."
7. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) In cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (1),
compania de transport
respectivă este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauză
la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl acceptă şi unde
sunt acceptaţi. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat
să asigure cheltuielile privind cazarea şi întreţinerea, precum şi toate
celelalte cheltuieli determinate de îndepărtarea de pe teritoriul României,
denumită în continuare îndepărtare."
8. La articolul 8 alineatul (2), litera c) se abrogă.
9. La articolul 18, după alineatul (1) se introduce
un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Dreptul de şedere acordat prin viză se poate
exercita numai în perioada de valabilitate a vizei."
10. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) In situaţia în
care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza
menţiunilor din documentul de călătorie al străinului, Autoritatea pentru
străini procedează potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul Parlamentului
European şi al Consiliului nr. 562/2006 privind crearea unui cod comunitar
asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste
frontiere (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie
2006."
11. La articolul 24 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:
,,d) angajare în muncă - străinilor care urmează să intre în România în vederea încadrării
în muncă. Viza acordată în acest scop se va elibera şi sportivilor care urmează
să evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui
contract individual de muncă sau a unei convenţii civile în condiţiile
legii;".
12. La articolul 24 alineatul (1), litera g) se abrogă.
13. La articolul
24 alineatul (1), litera i) va avea următorul cuprins:
,,i) alte scopuri."
14. La articolul 27 alineatul (2), după litera b) se introduc trei noi
litere, literele b1) - b3), cu următorul cuprins:
,,b1) pe numele
străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în
Sistemul informatic integrat pe probleme de migraţie, azil şi vize;
b2) pe numele
străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din
partea reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic
European, precum şi ai statelor părţi la Acordul privind eliminarea treptată a
controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie
1985, denumit în continuare Acordul Schengen,
în cadrul cooperării consulare;
b3) nu există motive
să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;".
15. La articolul 29, după alineatul (2) se introduc două noi alineate,
alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
„(21) La depunerea cererii de acordare a vizei române, solicitantul este, de regulă, chemat la
interviu.
(22) Cererea de
acordare a vizei de intrare în România nu se preia în următoarele cazuri:
a) nu este însoţită de documentele prevăzute la alin.
(1);
b) în urma interviului nu s-a demonstrat bună-credinţă a solicitantului sau a rezultat că străinul nu
îndeplineşte condiţiile generale şi speciale pentru acordarea vizei române
prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă."
16. La articolul 29, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Pot face excepţie de la
prevederile alin. (21) şi (3) personalităţile marcante ale vieţii sociale, culturale,
politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurgă o
distanţă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la
oficiul consular şi numai dacă nu există niciun dubiu cu privire la
bună-credinţă a solicitantului, precum şi în cazul unor grupuri organizate,
când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de bună-credinţă a
solicitanţilor."
17. Articolul 30 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 30
Organele competente să acorde viza română
(1) Viza română se acordă de către misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale României.
(2) Viza de scurtă şedere se acordă de către misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale României, astfel:
a) fără aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de
Vize, pentru străinii care nu au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul
statelor membre ale Uniunii Europene;
b) cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de
Vize, pentru străinii care au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul unui
stat membru al Uniunii Europene.
(3) Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de
viză pentru a intra pe teritoriul României se stabileşte de către Ministerul
Afacerilor Externe, în concordanţă cu reglementările Uniunii Europene.
(4) In vederea aprobării cererilor pentru acordarea
vizelor de scurtă şedere, Centrul Naţional de Vize solicită avizul Autorităţii
pentru străini numai în cazurile stabilite prin protocol aprobat prin ordin
comun al ministrului afacerilor externe şi ministrului administraţiei şi
internelor.
(5) Avizul Autorităţii pentru străini prevăzut la
alin. (4) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit.
a), e), e1), e2)
si f), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum si art. 27 alin. (2) lit.b1) şi b3).
(6) Autoritatea pentru străini emite avizul în termen
de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Naţional
de Vize. In situaţii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până
la 7 zile lucrătoare.
(7) Viza de lungă şedere se acordă de către misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Naţional
de Vize, numai după obţinerea avizului Autorităţii pentru străini.
(8) Avizul Autorităţii pentru
străini prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la
art. 6 alin. (1) lit. a), e), e1), e2) şi f), art. 8 alin. (1)
lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. b1) şi b3),
precum şi a condiţiilor speciale pentru fiecare tip de viză.
(9) Autoritatea pentru străini emite avizul în termen
de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor
Externe.
(10) Viza de lungă şedere pentru străinii care sunt
membri de familie ai cetăţenilor români se acordă de misiunile diplomatice şi
de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare."
18. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:
„ARTICOLUL 301
Eliberarea vizei române
Viza se eliberează de către
misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României numai dacă la data
eliberării vizei mai sunt îndeplinite condiţiile ce au stat la baza aprobării
acesteia."
19. La articolul 31 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă
literă, litera g), cu următorul cuprins:
,,g) din motive umanitare, din motive de interes
naţional sau datorită unor obligaţii asumate de România prin documente
internaţionale."
20. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Viza de
tranzit se poate acorda în punctele de trecere a frontierei de stat şi în cazul
străinilor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit.
a)-d), dar sunt în posesia unui permis de şedere sau a unei vize emise de un
stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, în vederea
intrării în acel stat."
21. La articolul 32, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a
vizei se comunică străinului, în scris, împreună cu motivele care au stat la
baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau de oficiul consular care a
acordat viza, atunci când solicitantul se află în străinătate, de către
organele poliţiei de frontieră, atunci când acesta se află în punctul de
trecere a frontierei de stat, şi de către Autoritatea pentru străini, prin
decizia de returnare prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauză se află în
România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor."
22. La articolul 35 alineatul (1), literele a), b) -punctele (i) şi
(iv), literele c) şi d) - punctele (iii) şi (iv) vor avea următorul cuprins:
,,a) misiune - viza se
acordă străinilor care fac dovada că au una dintre calităţile prevăzute la art.
23 alin. (3) lit. a) şi se deplasează în România în virtutea acestor calităţi;
b) turism - viza se
acordă străinilor, dacă prezintă:
........................................................................................................................................................................ ..................................
(i) voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare
turistică şi itinerarul călătoriei;
........................................................................................................................................................................ ..................................
(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50
euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul
în valută convertibilă;
c) vizită - viza se acordă străinilor, dacă prezintă:
(i) bilet de călătorie valabil până la destinaţie sau
permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale
mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
(ii) asigurare medicală;
(iii) invitaţie autentificată din partea persoanei
vizitate, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind
îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la
data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci
când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea
străinului;
(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50
euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul
în valută convertibilă, dacă persoana vizitată nu asigură mijloacele de
întreţinere;
(v) dovada asigurării condiţiilor de cazare, sub forma
unei rezervări ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de
închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana
vizitată nu asigură cazarea;
d) afaceri - viza se
acordă străinilor, dacă prezintă:
........................................................................................................................................................................ .................................................
(iii) invitaţie din partea unei societăţi comerciale
sau autorităţi publice de a participa la întâlniri, conferinţe, târguri ori
congrese având legătură cu comerţul sau cu industria, din care să rezulte
faptul că societatea comercială ori autoritatea publică respectivă va asigura
costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte
România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau
prin alte documente care dovedesc scopul călătoriei;
(iv) dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50
euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul
în valută convertibilă;".
23. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Refuzul acordării vizei de scurtă şedere nu poate
fi contestat."
24. La articolul 36, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Acordarea vizelor de scurtă şedere străinilor din
statele prevăzute în lista stabilită de către Ministerul Afacerilor Externe se
face potrivit prevederilor art. 27-29, cu respectarea condiţiilor speciale din
prezenta secţiune."
25. La articolul 37 alineatul (1), partea introductivă şi litera a) vor
avea următorul cuprins:
„(1) Străinilor din categoria prevăzută la art. 36
alin. (1), posesori de paşapoarte simple, li se poate acorda viza de scurtă
şedere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice şi
oficiilor consulare invitaţie scrisă din partea unei persoane fizice sau
juridice, din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind
îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la
data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, în următoarele
scopuri:
a) vizită - pot face invitaţii cetăţenii români sau străinii posesori ai unui
permis de şedere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:
(i) cartea de identitate sau paşaportul, pentru
cetăţenii români, permisul de şedere, pentru străini, în original şi în copie;
(ii) dovada asigurării
condiţiilor de cazare;
(iii) dovada posibilităţilor de asigurare a
întreţinerii străinului în cuantum de cel puţin 30 euro/zi pentru întreaga
perioadă pentru care este invitat;
(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de
stat, aparţinând străinului invitat;
(v) două fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale
străinului invitat;".
26. La articolul 37 alineatul (1), litera b) - punctul (vi) şi litera
c) - punctul (vi) se abrogă.
27. La articolul 37, alineatele (5), (6) şi (8)
vor avea următorul cuprins:
„(5) In cazul aprobării, un exemplar al invitaţiei va
fi înmânat persoanei care invită, în scopul transmiterii către străinul invitat
în vederea prezentării în original la misiunea diplomatică sau la oficiul
consular unde solicită acordarea vizei române.
(6) Străinul poate solicita acordarea vizei în termen
de 30 de zile de la aprobarea invitaţiei.
........................................................................................................................................................................ .........................................
(8) Vizele se acordă cu un drept de şedere de până la
90 de zile, în funcţie de perioada pentru care străinul este invitat."
28. La articolul 38, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale
invitaţiei prevăzute de prezenta secţiune se stabilesc de către Ministerul
Administraţiei şi Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
Ministerul Administraţiei şi Internelor va asigura, prin Autoritatea pentru
străini, confecţionarea formularelor."
29. Articolul 39 se abrogă.
30. Articolul 40 va
avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 40
Excepţii de la procedura invitaţiei
(1) Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea
vizelor, cu avizul prealabil al Autorităţii pentru străini, fără îndeplinirea
condiţiilor prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de
străini:
a) străinul minor al cărui părinte se află în posesia
unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel
puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
b) soţul/soţia şi părinţii străinului care se află în
posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil
cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;
c) străinul major al cărui părinte este cetăţean
român;
d) străinul, părinte al unui cetăţean român.
(2) Centrul Naţional de Vize poate aproba acordarea
vizei, fără avizul Autorităţii pentru străini şi fără îndeplinirea condiţiilor
prevăzute în prezenta secţiune, pentru următoarele categorii de străini:
a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b) străinii copii minori ai cetăţenilor români;
c) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil
în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European
sau în statele părţi la Acordul Schengen, fără ca valabilitatea vizei să
depăşească valabilitatea permisului de şedere;
d) străinii posesori ai unui permis de şedere valabil
în state pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în
statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în statele
părţi la Acordul Schengen;
e) străinii care au aplicate în documentul de trecere
a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului
Economic European, ale statelor părţi la Acordul Schengen sau ale statelor
pentru ai căror cetăţeni nu
există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. Viza română nu poate
depăşi valabilitatea acestei vize;
f) străinii care urmează să vină în România în scop de
afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative, precum şi a societăţilor
comerciale care îşi asumă, printr-o scrisoare de garanţie adresată în original
Centrului Naţional de Vize, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa
materială, medicală şi a celor de îndepărtare;
g) străinii care urmează să vină în România în scop de
vizită, la solicitarea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine
acreditate în România;
h) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei,
în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea
autorităţilor publice centrale ori a camerelor de comerţ străine;
i) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei
la Centrul Naţional de Vize din partea următoarelor instituţii din România:
Administraţia Prezidenţială, Parlament, Guvern şi alte autorităţi publice
centrale şi locale, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului
Bucureşti, precum şi cele teritoriale şi a prefecturilor, care îşi asuma
obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a
celor de îndepărtare, printr-o scrisoare de garanţie transmisă în original;
j) şoferii de TIR;
k) personalităţile din diaspora românească şi
descendenţii acestora."
31. La articolul 43, alineatele (1), (2) şi (5) vor avea următorul
cuprins:
„(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului
Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, străinilor care sunt acţionari ori
asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi
comerciale, persoane juridice române.
(2) Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine se
acordă străinilor prevăzuţi la alin. (1), care îndeplinesc următoarele
condiţii:
a) existenţa unui plan de afaceri care să cuprindă
date referitoare la natura, amplasarea, durata activităţii avute în vedere,
nevoile estimate de forţă de muncă, precum şi proiecţia activităţii financiare
pe perioada amortizării investiţiei;
b) fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o
bancă din România, pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al
avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare
de cel puţin 100.000 euro, în cazul în care sunt acţionari într-o societate pe
acţiuni, şi 70.000 euro, în cazul în care sunt asociaţi într-o societate cu
răspundere limitată;
c) investiţia pe care o va realiza societatea în
viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), să presupună aporturi
de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000 euro pentru o societate
pe acţiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată;
d) alternativ la investiţia
prevăzută la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o
societate cu răspundere limitată şi minimum 15 locuri pentru o societate pe
acţiuni.
........................................................................................................................................................................ ................................................
(5) Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine
este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea
îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a activităţii ce
urmează a fi desfăşurată de către străin."
32. La articolul 43, după alineatul (2) se introduc două noi alineate,
alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
„(21) In cazul
societăţilor cu doi sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită
acordarea avizului, condiţiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate
pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei pe care
societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor de muncă ce urmează a
fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz.
(22) Străinii care
au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru Investiţii
Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în condiţiile în care
dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior."
33. La articolul 44, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) Viza de lungă şedere pentru angajarea în muncă nu
se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de şedere pentru
desfăşurarea de activităţi comerciale si nu au respectat planul de afaceri
prevăzut la art. 43 alin.'(2) lit. a)."
34. Articolul 45 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 45
Viza de lungă şedere pentru studii
(1) Viza de lungă şedere pentru studii poate fi
acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României
în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi.
(2) Calitatea de student o au străinii acceptaţi la
studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată
potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.
(3) Solicitarea trebuie să fie însoţită de
următoarele documente:
a) în cazul studenţilor:
(i) dovada de acceptare la studii eliberată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de
învăţământ de zi;
(ii) dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin
un an de studii;
(iii) dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de
cel puţin salariul minim net pe ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă
în viză;
(iv) certificat de cazier judiciar sau alt document cu
aceeaşi valoare juridică;
(v) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii
vizei;
(vi) încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu
privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este
minor;
b) în cazul străinilor care participă la un program de
schimb de elevi:
(i) dovada de acceptare la studii eliberată de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din care să rezulte că va urma o formă de
învăţământ de zi;
(ii) dovada de participare într-un program de schimb de
elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută
pentru acest scop;
(iii) dovada din partea organizaţiei care realizează
schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de
întreţinere şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iv) asigurarea medicală pe perioada valabilităţii
vizei;
(v) dovada privind asigurarea cazării la o familie
selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi şi care deţine
un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România;
(vi) încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu
privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este
minor.
(4) Străinii care participă la un program de schimb
de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani.
(5) Străinii bursieri ai statului român, precum şi
cei de origine română nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la
alin. (3) lit. a) pct. (iii).
(6) Viza prevăzută la alin. (1) se acordă şi
străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la care
România este parte."
35. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 46
Viza de lungă şedere pentru reîntregirea familiei
(1) Sponsorul posesor al unui permis de şedere
temporară valabil un an, al unui permis de şedere permanentă sau beneficiar al
statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea
familiei pentru:
a) soţ/soţie;
b) copiii minori necăsătoriţi
ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi şi care se află în
întreţinerea efectivă a sponsorului sau a soţului/soţiei.
(2) Autoritatea pentru străini poate aproba, dacă
sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru
următoarele categorii:
a) rudele de gradul I în linie
ascendentă ale sponsorului sau ale soţului/soţiei, în cazul în care nu se pot
întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de
origine;
b) copiii adulţi necăsătoriţi
ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot
întreţine singuri din motive medicale.
(3) Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai statutului de
refugiat sau ai protecţiei subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru:
a) rudele de gradul I în
linie ascendentă sau tutorele legal; ori
b) atunci când aceştia nu există sau nu pot fi
identificaţi, orice altă rudă a acestuia.
(4) Străinii prevăzuţi la alin. (1), titulari ai unui
drept de şedere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru
soţ/soţie şi copiii minori necăsătoriţi, cu condiţia ca data încheierii
căsătoriei să fie anterioară obţinerii dreptului de şedere.
(5) Străinii beneficiari ai statutului de refugiat
sau ai protecţiei subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru
soţ/soţie numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară
obţinerii uneia dintre aceste forme de protecţie.
(6) Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială
a Autorităţii pentru străini pe a cărei rază solicitantul locuieşte în mod
legal şi va fi însoţită de următoarele documente:
a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada
legăturii de rudenie;
b) declaraţia solicitantului, în formă autentică, din
care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
c) copia documentului care atestă dreptul de şedere pe
teritoriul României;
d) dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
e) dovada mijloacelor de întreţinere;
f) asigurarea medicală a solicitantului.
(7) In cazul în care există
dubii cu privire la legătura de rudenie, Autoritatea pentru străini poate
solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.
(8) Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii
următoarelor condiţii:
a) să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b) solicitantul să deţină un spaţiu de locuit
considerat normal pentru o familie similară din România;
c) solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe
lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantum
corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de
familie.
(9) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai
protecţiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie
prezentarea documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) si nici îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) şi c).
(10) Cererea va fi soluţionată în termen de maximum 3
luni de la data depunerii.
(11) Aprobarea cererii va fi comunicată în scris
solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie
interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular
odată cu cererea de acordare a vizei române.
(12) In cazul respingerii cererii, motivele vor fi
comunicate străinului în scris.
(13) Viza se eliberează de către
misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din ţara în care
membrii de familie îşi au reşedinţa sau domiciliul.
(14) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de
următoarele documente:
a) comunicarea Autorităţii pentru străini, prevăzută
la alin. (11);
b) dovada asigurării medicale pe perioada
valabilităţii vizei;
c) certificatul de cazier judiciar sau alt document
cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau
de reşedinţă a străinului.
(15) Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei
şi următoarele categorii de persoane:
a) străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
b) străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu
cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în
continuare parteneri;
c) copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau
ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani
sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a
partenerului;
d) rudele de gradul I în
linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia.
(16) Solicitarea de viză depusă de persoanele
prevăzute la alin. (15) va fi însoţită de certificatul de căsătorie sau, după
caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener.
(17) Adopţia trebuie să fie dispusă printr-o decizie
a unei autorităţi române competente, în condiţiile legii, sau printr-o decizie
a unei autorităţi a altui stat, care produce efecte juridice pe teritoriul României.
(18) Acordarea vizei de lungă şedere pentru
reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază
pe o căsătorie de convenienţă constatată anterior, în condiţiile prezentei
ordonanţe de urgenţă."
36. La articolul 48
alineatul (1), litera b1) va avea
următorul cuprins:
,,b1) celor
desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că
îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) au calitatea de administrator;
(ii) la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari
la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au
avut aceste calităţi în ultimii 2 ani;
(iii) la societatea comercială în cauză nu mai există
un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest
scop;
(iv) societatea comercială în cauză a realizat un aport
de capital de cel puţin 50.000 euro, care s-a concretizat în realizarea sau în
achiziţionarea de construcţii destinate desfăşurării activităţilor prevăzute în
cadrul Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN sau în transfer
de tehnologie;".
37. La articolul 48 alineatul (1), după litera b1) se introduc două noi
litere, literele b2) şi b3), cu următorul cuprins:
,,b2) celor care
solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale
neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în
cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că
îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) au încheiat un contract
de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire
în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui
furnizor de pregătire profesională acreditat;
(ii) dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de
cel puţin salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă
înscrisă în viză;
(iii) au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu
privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este
minor;
b3) celor care desfăşoară
activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că
îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
(i) au încheiat un contract de voluntariat cu o
persoană juridică de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ,
denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se face
menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile
în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de
lucru;
(ii) organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de
întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a
vizei, precum şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
(iii) au vârsta de peste 14 ani inclusiv;
(iv) au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu
privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este
minor."
38. Articolul 49 se abrogă.
39. La articolul 50 alineatul (2), literele a) şi
f) vor avea următorul cuprins:
,,a) sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu
privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), e1), e2) şi f);
........................................................................................................................................................................ ..................................................
f) face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit
la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României, cu excepţia
membrului de familie al cetăţeanului român pentru care este suficientă o declaraţie
a cetăţeanului român, prin care acesta îşi asumă răspunderea asigurării
spaţiului de locuit străinului;".
40. La articolul 51, alineatele (1), (2) şi (5) vor avea următorul
cuprins:
„(1) Cererile de prelungire a dreptului de şedere
temporară se depun personal de către solicitanţi, cu cel puţin 30 de zile
înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat şederea, la
formaţiunile teritoriale ale Autorităţii pentru străini de la locul de
reşedinţă.
(2) Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a
frontierei de stat, în original şi în copie, de certificatul medical eliberat
de o instituţie sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă
de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada deţinerii legale
a spaţiului de locuit la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul
României, de dovada asigurării sociale de sănătate şi a mijloacelor de
întreţinere, precum şi de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în
funcţie de scopul pentru care solicită aprobarea şederii în România.
........................................................................................................................................................................ ..................................................
(5) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la
interviu."
41. La articolul 52, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Decizia de refuz al prelungirii dreptului de
şedere, precum şi motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului
prin decizia de returnare prevăzută la art. 80."
42. Articolul 55 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 55
Prelungirea dreptului de şedere pentru desfăşurarea
de activităţi comerciale
(1) Străinului intrat în România în scopul
desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere
temporară, în următoarele condiţii:
a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii
Străine;
b) deţine legal spaţiul pentru sediul social;
c) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale,
cu atribuţii de conducere sau de administrare;
d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel
puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat.
(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere
temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în
conformitate cu planul de afaceri;
b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial
ori o continuare sau un rezultat al acestuia;
c) deţine legal spaţiul pentru sediul social;
d) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale,
cu atribuţii de conducere sau de administrare;
e) investiţia este concretizată fie în aport de
capital în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în
cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă,
în cazul acţionarului, şi 10, în cazul asociatului. In cazul creării de locuri
de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă
întreagă de muncă, în condiţiile legii;
f) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel
puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat,
obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.
(3) Dovada îndeplinirii
condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:
a) planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru
Investiţii Străine;
b) documentele care atestă că activitatea se
desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;
c) certificatul constatator,
din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi
obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate
la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale;
d) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege,
corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al
societăţii comerciale;
e) certificatul cuprinzând principalii indicatori
economico-financiari, emis de administraţia financiară competentă teritorial,
care să cuprindă, conform bilanţului anual, date referitoare la active
imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;
f) adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial
de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de
muncă înregistrate la această instituţie.
(4) In cazul investiţiilor de cel puţin 100.000 euro
sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de
întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile de
cel puţin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă,
nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.
(5) Dreptul de şedere temporară în acest scop se
prelungeşte succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac
dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 euro sau au creat peste 50
de locuri de muncă cu normă întreagă, dreptul de şedere se prelungeşte pe
perioade de 3 ani. Cuantumul investiţiei şi numărul locurilor de muncă se
calculează în funcţie de cota de participare a asociatului sau a acţionarului
la societatea comercială."
43. La articolul 56 alineatul (1), litera b) va avea următorul cuprins:
,,b) prezintă contractul individual de muncă vizat de
inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul
sau o convenţie civilă încheiată cu o structură sportivă, în condiţiile legii,
dacă străinii desfăşoară activităţi în calitate de sportiv profesionist;".
44. Articolul 58 va
avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 58
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru
studii
(1) Străinii intraţi în România pentru studii pot
solicita prelungirea dreptului de şedere, astfel:
a) în cazul studenţilor sau elevilor, pentru perioade
succesive de până la un an, dacă:
(i) sunt înscrişi la studii la o instituţie de
învăţământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, forma învăţământ
de zi, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat;
(ii) dovedesc că şi-au achitat taxele de studii;
(iii) fac dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum
de cel puţin salariul minim net pe economie, pe perioada valabilităţii
permisului de şedere;
b) în cazul străinilor care participă la un program de
schimb de elevi, pe o perioadă care să nu depăşească un an, dacă:
(i) sunt înscrişi la o unitate de învăţământ de stat
sau particulară acreditată potrivit legii, forma învăţământ de zi;
(ii) participă într-un program de schimb de elevi,
realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru
acest scop;
(iii) dacă organizaţia care realizează schimbul de
elevi îşi asumă responsabilitatea pentru asigurarea cazării, a mijloacelor de
întreţinere şi a eventualelor costuri privind îndepărtarea.
(2) Străinilor de origine română li se poate prelungi
dreptul de şedere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiţiei
prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iii).
(3) Dreptul de şedere temporară pentru studii se
poate prelungi cu cel mult 90 de zile după absolvirea studiilor, în vederea definitivării
situaţiei şcolare sau universitare şi a avizării documentelor de studii."
45. La articolul 61, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Permisele de şedere pentru această categorie de
străini se acordă pe o perioadă egală cu durata totală a studiilor şi cu
scutire de la plata taxelor consulare."
46. Articolul 62 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 62
Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru
reîntregirea familiei
(1) Străinilor intraţi
în România în conformitate cu prevederile art. 46, cu excepţia persoanelor
prevăzute la art. 46 alin. (15), li se poate prelungi dreptul de şedere,
astfel:
a) pentru soţul/soţia sponsorului, dacă:
(i) prezintă documente din care să rezulte existenţa căsătoriei;
(ii) nu există o stare de bigamie
sau de poligamie;
(iii) soţii locuiesc împreună;
(iv) fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin la
nivelul salariului minim net pe economie;
b) pentru ceilalţi membri de familie ai sponsorului,
dacă:
(i) prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(ii) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul
minorilor;
(iii) fac dovada mijloacelor de întreţinere cel puţin
la nivelul salariului minim net pe economie.
(2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor
statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare
care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea
familiei nu este obligatorie îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)
lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii).
(3) Străinilor membri de
familie ai unui cetăţean român li se poate prelungi dreptul de şedere, dacă
cetăţeanul român are domiciliul în România, astfel:
a) pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni români,
dacă:
(i) prezintă certificatul de căsătorie, în condiţiile prevăzute de lege;
(ii) nu există o stare de bigamie sau de poligamie;
b) pentru parteneri, dacă:
(i) prezintă certificatul de naştere al copilului;
(ii) atât străinul, cât şi cetăţeanul român fac dovada că sunt necăsătoriţi;
(iii) fac dovada convieţuirii cu cetăţeanul român;
c) pentru copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei
sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de
ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a
partenerului, dacă:
(i) prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie;
(ii) locuiesc împreună cu cetăţeanul român;
d) pentru rudele de gradul I în
linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, dacă
prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie.
(4) In cazul constatării existenţei unei stări de
bigamie sau de poligamie, solicitantului i se refuză prelungirea dreptului de
şedere.
(5) Dreptul de şedere temporară se prelungeşte
individual, pentru fiecare membru de familie pe aceeaşi perioadă pentru care i
s-a acordat dreptul de şedere sponsorului. Soţului/soţiei şi membrilor de
familie ai unui cetăţean român sau ai sponsorului titular al unui drept de
şedere permanentă li se poate prelungi dreptul de şedere temporară pentru
perioade de până la 5 ani.
(6) Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru
străinii prevăzuţi la alin. (3) se efectuează cu scutire de la plata taxelor
consulare."
47. Articolul 63 se abrogă.
48. Articolul 64 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 64
Căsătoria de convenienţă
(1) Autoritatea pentru străini refuză prelungirea
dreptului de şedere obţinut în baza căsătoriei dacă, în urma verificărilor
efectuate, rezultă că acea căsătorie este de convenienţă.
(2) Elementele pe baza cărora
se poate constata faptul că o căsătorie este de convenienţă pot fi următoarele:
a) coabitarea matrimonială nu există;
b) soţii nu s-au cunoscut înaintea căsătoriei;
c) lipsa unei contribuţii efective la îndeplinirea
obligaţiilor născute din căsătorie;
d) soţii nu vorbesc o limbă înţeleasă de amândoi;
e) există date că anterior unul dintre soţi a încheiat
o căsătorie de convenienţă;
f) soţii sunt inconsecvenţi în declararea datelor cu
caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor
informaţii relevante despre aceştia;
g) încheierea căsătoriei a fost condiţionată de plata
unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă.
(3) Constatarea elementelor prevăzute la alin. (2) se
realizează de către ofiţerul de interviu. Aceste elemente pot rezulta din:
a) datele obţinute în urma interviului;
b) înscrisuri;
c) declaraţiile celor în cauză sau ale unor terţe
persoane;
d) controale la domiciliul conjugal ori alte
verificări suplimentare."
49. La articolul 65, alineatele (1) şi (4) vor avea următorul cuprins:
„(1) Străinului, titular al unui drept de şedere pentru
reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de şedere temporară în mod
independent în următoarele cazuri:
a) pentru membrii de familie
ai sponsorului, dacă:
(i) devin majori;
(ii) sponsorul a decedat;
(iii) a fost pronunţată desfacerea căsătoriei;
b) pentru membrii de familie ai cetăţeanului român,
dacă:
(i) împlinesc 21 de ani;
(ii) cetăţeanul român a decedat;
(iii) a fost pronunţată
desfacerea căsătoriei.
........................................................................................................................................................................ .....................................................
(4) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere se
acordă în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României."
50. La articolul 67, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de
şedere pentru activităţi umanitare sau religioase nu trebuie să facă dovada
mijloacelor de întreţinere.
(3) Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte
pentru o perioadă egală cu durata avizului."
51. La articolul 68
alineatul (1), literele a), b1) şi
c) vor avea următorul cuprins:
,,a) străinii detaşaţi - cu prezentarea unui permis de muncă
eliberat în condiţiile legii. Dreptul de şedere pentru acest scop poate fi
prelungit pentru întreaga perioadă de valabilitate a permisului de muncă,
pentru prelungirile ulterioare fiind aplicabile dispoziţiile legale privind
prelungirea dreptului de şedere a străinilor angajaţi în muncă;
........................................................................................................................................................................ ....................................................
b1) străinii
desemnaţi ca administratori ai unei societăţi comerciale, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor
condiţii:
(i) fac dovada calităţii de administrator;
(ii) fac dovada că, la data solicitării, nu sunt
asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză ori la altă persoană
juridică română şi că nu au avut aceste calităţi în
ultimii 2 ani;
(iii) la societatea comercială în cauză să nu mai
existe un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
(iv) fac dovada că societatea comercială în cauză a
realizat un aport de capital de cel puţin 50.000 euro, care s-a concretizat în
realizarea sau în achiziţionarea de construcţii destinate desfăşurării activităţilor prevăzute în
cadrul Clasificării activităţilor
din economia naţională - CAEN sau în transfer de tehnologie;
c) străinii care desfăşoară
alte activităţi care nu contravin legilor române - cu avizul autorităţilor competente, atunci când este necesar, sau
dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea şederii în
România;".
52. La articolul 68 alineatul (1), după litera b1) se introduc două noi litere, literele b2) şi b3), cu următorul cuprins:
,,b2) străinii
care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale
neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat sau în
cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea
neremunerată la o formă de pregătire profesională;
b3) străinii care
desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat - cu prezentarea contractului de voluntariat
încheiat cu organizaţia-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire
la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt
supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;".
53. La articolul 68,
alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere
temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. a), b), b2), b3) şi c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel
puţin la nivelul salariului mediu net pe economie, cei prevăzuţi la alin. (1)
lit. b1), în
cuantum de cel puţin 500 euro lunar proveniţi din activitatea desfăşurată în
calitate de administrator."
54. La articolul 68, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) Dreptul de şedere pentru străinii prevăzuţi la
alin. (1) lit. b2)
şi b3) se acordă
pentru o perioadă de maximum un an, fără posibilitatea prelungirii. In cazuri
excepţionale, pentru străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. b2) dreptul de şedere poate fi
prelungit o singură dată pentru o perioadă de până la 6 luni, în vederea
dobândirii unei calificări în profesia în care s-au pregătit."
55. Titlul secţiunii a 2-a a capitolului IV va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 2-a
Acordarea dreptului
de şedere permanentă"
56. Articolul 69 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 69
Dreptul de şedere permanentă
(1) Dreptul de şedere permanentă se acordă, la cerere,
în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată,
străinilor titulari ai unui drept de şedere.
(2) Dreptul de şedere permanentă nu se acordă
următoarelor categorii de străini:
a) titulari ai dreptului de şedere temporară pentru
studii;
b) solicitanţi de azil;
c) beneficiari ai protecţiei umanitare temporare sau
ai protecţiei temporare;
d) titulari ai dreptului de şedere conferit de viza
diplomatică sau de serviciu.
(3) Dreptul de şedere permanentă încetează în
următoarele situaţii:
a) în cazul anulării sau revocării;
b) în cazul obţinerii unui drept de şedere permanentă
pe teritoriul altui stat;
c) în cazul absenţei de pe teritoriul statului român
pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepţia situaţiei în
care, în această perioadă, străinul a beneficiat de un drept de şedere
temporară într-un stat membru al Uniunii Europene;
d) în cazul absenţei de pe teritoriul statului român
pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă a
beneficiat de un drept de şedere temporară într-un stat membru al Uniunii
Europene.
(4) In situaţia în care, la
încetarea dreptului de şedere permanentă, străinul se găseşte pe teritoriul
României, iar prezenţa acestuia nu constituie o ameninţare la adresa ordinii
publice sau securităţii naţionale, acesta poate solicita eliberarea unui permis
de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta
ordonanţă de urgenţă.
(5) Străinului al cărui drept de şedere permanentă a
încetat în condiţiile alin. (3) lit. b) sau c) i se poate acorda un nou drept
de şedere permanentă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, după o
şedere legală şi continuă pe teritoriul României de 12 luni."
57. Articolul 70 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 70
Condiţii de acordare a dreptului de şedere
permanentă
(1) Dreptul de şedere permanentă se acordă străinilor
prevăzuţi la art. 69 alin. (1), dacă îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
a) au avut o şedere continuă şi legală pe teritoriul
României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:
(i) şederea va fi considerată continuă atunci când
perioada de absenţă de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni
consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni;
(ii) şederea va fi considerată legală atunci când
împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe
teritoriul naţional;
(iii) la stabilirea perioadei de şedere continuă şi
legală se ia în calcul jumătate din perioada de şedere în scop de studii;
(iv) la stabilirea perioadei de şedere continuă şi
legală nu se ia în calcul şederea conferită de viza diplomatică sau de serviciu
şi nici şederea obţinută pentru desfăşurarea de activităţi ca lucrător
sezonier;
b) fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la
nivelul salariului minim net pe economie, cu excepţia străinilor membri de
familie ai cetăţenilor români;
c) fac dovada asigurării sociale de sănătate;
d) fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit,
cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români;
e) cunosc limba română cel puţin la un nivel
satisfăcător;
f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi
siguranţa naţională.
(2) Străinilor de origine română sau născuţi în
România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român li se
poate acorda dreptul de şedere permanentă fără îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. a)-e).
(3) Minorilor ai căror părinţi sunt titulari ai unui
drept de şedere permanentă li se poate acorda acelaşi statut fără îndeplinirea
condiţiilor prevăzute la alin. (1). In cazul în care numai unul dintre părinţi
este titular al unui drept de şedere permanentă, este necesar consimţământul
celuilalt părinte, în formă autentică.
(4) Străinilor care fac dovada că au efectuat
investiţii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat peste 100 de locuri de
muncă cu normă întreagă li se poate acorda dreptul de şedere permanentă fără
îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b)."
58. Articolul 71 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 71
Solicitarea dreptului de şedere permanentă
(1) Străinii prevăzuţi
la art. 69 alin. (1) trebuie să depună personal la formaţiunile teritoriale ale
Autorităţii pentru străini o cerere-tip însoţită de următoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat;
b) acte doveditoare privind
deţinerea legală a spaţiului de locuit;
c) acte doveditoare privind mijloacele de întreţinere;
d) dovada asigurării sociale de sănătate;
e) certificat de cazier judiciar, eliberat de
autorităţile române.
(2) Cu prilejul depunerii
cererii, solicitanţii vor susţine un interviu în vederea stabilirii nivelului
de cunoaştere a limbii române."
59. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 72
Aprobarea dreptului de şedere permanentă
(1) Dreptul de şedere permanentă se aprobă de către
şeful Autorităţii pentru străini.
(2) Cererile se analizează de către o comisie special
constituită, prin dispoziţie a şefului Autorităţii pentru străini, comisie care
formulează propuneri motivate pentru fiecare caz în parte.
(3) Termenul de soluţionare a
cererilor este de maximum 6 luni de la data înregistrării. Pentru motive
obiective, şeful Autorităţii pentru străini poate prelungi acest termen cu încă
3 luni, cu înştiinţarea solicitantului.
(4) Aprobarea se comunică în scris solicitantului, în
termen de 15 zile lucrătoare de la soluţionarea cererii.
(5) In termen de 30 de zile de la primirea
comunicării, străinul căruia i s-a aprobat dreptul de şedere permanentă în
România este obligat să se prezinte la formaţiunea teritorială a Autorităţii
pentru străini unde a fost înregistrată cererea, în vederea eliberării
permisului de şedere permanentă.
(6) Acordarea dreptului de şedere permanentă pentru
străinii membri de familie ai cetăţenilor români se efectuează cu scutire de la
plata taxelor consulare."
60. Articolul 73 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 73
Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă
(1) Dacă se constată că nu sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute în prezenta secţiune, comisia constituită potrivit art. 72
alin. (2) propune şefului Autorităţii pentru străini refuzul acordării
dreptului de şedere permanentă.
(2) Refuzul, precum şi motivele care au stat la baza
acestuia se comunică, în scris, solicitantului, în termen de 15 zile lucrătoare
de la soluţionarea cererii.
(3) Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă
poate fi atacat în termen de 30 de zile de la data comunicării, la Curtea de
Apel Bucureşti.
(4) Refuzul acordării dreptului de şedere permanentă nu
produce efecte juridice asupra dreptului de şedere al titularului
cererii."
61. Articolul 74 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 74
Tratament egal
Titularii unui drept de şedere permanentă beneficiază,
în condiţiile legii, de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte:
a) accesul la piaţa muncii,
inclusiv în privinţa condiţiilor de angajare şi de muncă, la activităţi
economice în mod independent şi la activităţi profesionale, cu aplicarea
corespunzătoare a prevederilor Legii nr. 300/2004 privind autorizarea
persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi
economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare, cu
condiţia ca activitatea desfăşurată să nu presupună, chiar şi ocazional,
exercitarea unor prerogative ale autorităţii publice;
b) accesul la toate formele
şi nivelurile de învăţământ şi de pregătire profesională, inclusiv la acordarea
burselor de studiu;
c) echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor,
a certificatelor, a atestatelor de competenţă şi a calificărilor profesionale,
în conformitate cu reglementările în vigoare;
d) securitatea socială, asistenţa şi protecţia
socială;
e) asistenţa de sănătate publică;
f) deduceri de impozit pe venitul global şi scutiri
de taxe;
g) accesul la bunuri şi servicii publice, inclusiv
obţinerea de locuinţe;
h) libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţă la o
organizaţie sindicală sau profesională."
62. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741 , cu următorul cuprins:
„ARTICOLUL 741
Stabilirea domiciliului străinilor în România
Străinii titulari ai unui drept de şedere permanentă au
dreptul să îşi stabilească sau să îşi schimbe domiciliul pe teritoriul României
în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români."
63. Articolul 75 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 75
Cazuri de anulare şi revocare
(1) Autoritatea pentru străini anulează, prin decizie
motivată, dreptul de şedere permanentă sau temporară în România, dacă se
constată ulterior că:
a) la data acordării dreptului de şedere permanentă
sau a prelungirii dreptului de şedere temporară străinul nu îndeplinea
condiţiile prevăzute de lege în acest sens;
b) dreptul de şedere permanentă sau prelungirea
dreptului de şedere temporară a fost obţinut/obţinută prin folosirea de
informaţii false, documente false sau falsificate ori
de alte mijloace ilegale;
c) dreptul de şedere a fost obţinut în baza unei
căsătorii de convenienţă, constatată în condiţiile art. 64;
d) străinul a fost îndepărtat anterior de pe
teritoriul României şi a reintrat, sub o altă identitate, în perioada de
interdicţie.
(2) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie
motivată, dreptul de şedere permanentă atunci când se constată că rezidentul
permanent constituie o ameninţare la adresa ordinii publice, ca urmare a
infracţiunilor săvârşite pe teritoriul României.
(3) Autoritatea pentru străini revocă, prin decizie
motivată, dreptul de şedere temporară atunci când:
a) în urma verificărilor efectuate de Autoritatea
pentru străini sau a sesizărilor primite de la alte autorităţi competente,
potrivit legii, se constată că străinul nu mai îndeplineşte condiţiile pe baza
cărora i-a fost prelungit dreptul de şedere ori nu mai respectă scopul pentru
care i-a fost acordat acest drept;
b) se constată că străinul a încălcat reglementările
privind frontiera de stat sau pe cele referitoare la angajarea în muncă a
străinilor;
c) se constată că străinul suferă de o boală ce pune
în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical
stabilite de autorităţile competente."
64. Articolul 76 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 76
Comunicarea deciziei de anulare sau revocare
Decizia de anulare sau revocare a dreptului de şedere
se comunică:
a) de către Autoritatea pentru străini, străinului
care se află pe teritoriul României, prin decizia de returnare prevăzută la
art. 80;
b) de către Poliţia de Frontieră Română, străinului
care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin comunicarea
de nepermitere a intrării."
65. Articolul 79 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 79
Indepărtarea
străinilor de pe teritoriul României
(1) Impotriva străinilor a căror şedere pe teritoriul
României a devenit ilegală, al căror drept de şedere a fost anulat sau revocat,
precum şi împotriva celor cărora li s-a refuzat prelungirea dreptului de şedere
temporară Autoritatea pentru străini poate dispune măsura returnării de pe
teritoriul României.
(2) In cazul străinilor declaraţi indezirabili, precum
şi împotriva celor pentru care instanţa a dispus măsura de siguranţă a
expulzării, îndepărtarea de pe teritoriul României se face prin punerea în
aplicare a prevederilor hotărârii instanţei prin care s-a dispus măsura respectivă."
66. Articolul 80 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 80
Decizia de returnare a străinilor de pe teritoriul României
(1) Decizia de
returnare constituie actul administrativ al Autorităţii pentru străini sau al
formaţiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuţi la art. 79 alin.
(1) sunt obligaţi să părăsească teritoriul României.
(2) Decizia de returnare se
redactează în două exemplare, fiecare în limba română şi într-o limbă de
circulaţie internaţională.
(3) Decizia de returnare dă posibilitatea străinului
să părăsească ţara neînsoţit, astfel:
a) în termen de 15 zile, pentru:
(i) străinul a cărui şedere a
devenit ilegală;
(ii) străinul a cărui viză a fost anulată sau revocată;
(iii) foştii solicitanţi de azil pentru care s-a finalizat
procedura de azil;
b) în termen de 30 de zile, pentru străinul căruia
i-a fost anulat sau revocat dreptul de şedere temporară ori i-a fost refuzată
prelungirea acestui drept;
c) în termen de 90 de zile, pentru:
(i) străinul căruia i-a fost anulat sau revocat dreptul
de şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi comerciale ori i-a fost
refuzată prelungirea acestui drept, dacă acesta trebuie să lichideze
investiţia;
(ii) străinul căruia i-a încetat dreptul de şedere
permanentă.
(4) Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data
la care decizia de returnare i-a fost adusă la cunoştinţă străinului, în
condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) Decizia de returnare poate fi însoţită, în
condiţiile legii, de luarea în custodie publică, în cazul străinilor care au
trecut ilegal frontiera de stat, precum şi în situaţiile în care străinii nu
posedă un document de călătorie valabil sau nu au posibilitatea de a-şi achita
cheltuielile de transport."
67. Articolul 81 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 81
Comunicarea deciziei de returnare
(1) Comunicarea deciziei de returnare se realizează de
către Autoritatea pentru străini ori de formaţiunile sale teritoriale prin
remiterea unui exemplar al acesteia.
(2) Remiterea se poate face prin înmânarea
exemplarului, sub semnătură, atunci când străinul este prezent, sau prin
trimiterea prin poştă, cu confirmare de primire, la adresa la care străinul a
declarat că locuieşte, atunci când străinul nu este prezent.
(3) In cazul în care remiterea nu este posibilă,
comunicarea deciziei de returnare se face prin afişarea unui exemplar al
acesteia la sediul Autorităţii pentru străini sau al formaţiunilor sale
teritoriale.
(4) Se prezumă că remiterea nu este posibilă în
următoarele situaţii:
a) străinul refuză să primească exemplarul înmânat sau
trimis prin poştă;
b) străinul nu mai locuieşte la adresa declarată;
c) străinul nu a făcut cunoscută adresa la care
locuieşte."
68. Articolul 82 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 82
Contestarea deciziei de returnare
(1) Decizia de returnare poate fi contestată în
termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul
în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la curtea de
apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis
decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de
la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă.
(2) In cazul străinilor prevăzuţi la art. 80 alin.
(5), decizia de returnare poate fi contestată la curtea de apel competentă
teritorial pe a cărei rază se află centrul de cazare, în termen de 3 zile de la
data comunicării. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile, hotărârea fiind
irevocabilă.
(3) Contestaţia prevăzută la alin. (1) suspendă
executarea deciziei de returnare.
(4) Contestarea deciziei de returnare formulată de către străinii luaţi în custodie publică nu suspendă
măsura luării în custodie publică."
69. Articolul 83 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 83
Declararea ca indezirabil
(1) Declararea ca indezirabil este o măsură care se
dispune împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori există indicii
temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în
pericol securitatea naţională sau ordinea publică.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de Curtea
de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată,
la propunerea instituţiilor cu competenţe în domeniul ordinii publice şi
securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice, în sensul celor
prevăzute la alin. (1).
(3) Datele şi informaţiile în baza cărora se propune
declararea ca indezirabil pentru raţiuni de securitate naţională se pun la
dispoziţia instanţei de judecată, în condiţiile stabilite de actele normative care reglementează regimul
activităţilor referitoare la siguranţa naţională şi protejarea informaţiilor
clasificate.
(4) Sesizarea prevăzută la alin. (2) se judecă în
camera de consiliu, cu citarea părţilor. Instanţa de judecată aduce la
cunoştinţă străinului faptele care stau la baza sesizării, cu respectarea
prevederilor actelor normative care reglementează regimul activităţilor
referitoare la siguranţa naţională şi protejarea informaţiilor clasificate.
(5) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă, prin
hotărâre motivată, în termen de 10 zile de la sesizarea formulată în condiţiile
alin. (2). Hotărârea instanţei este definitivă. Atunci când declararea
străinului ca indezirabil se întemeiază pe raţiuni de securitate naţională, în
conţinutul hotărârii nu se menţionează datele şi informaţiile care au stat la
baza motivării acesteia.
(6) Hotărârea se comunică străinului, precum şi, dacă
instanţa dispune declararea ca indezirabil, Autorităţii pentru străini, pentru
a fi pusă în executare.
(7) Dreptul de şedere a
străinului încetează de la data pronunţării hotărârii prin care acesta a fost
declarat indezirabil.
(8) Punerea în executare a hotărârii prin care
străinul a fost declarat indezirabil se realizează prin escortarea străinului
până la frontieră sau până în ţara de origine, de către personalul specializat
al Autorităţii pentru străini.
(9) Perioada pentru care un străin poate fi declarat
indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului
pentru o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se
constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.
Prelungirea termenului se face în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(10) Persoanele declarate indezirabile vor fi
comunicate de Autoritatea pentru străini Direcţiei
generale afaceri consulare."
70. Articolul 84 se abrogă.
71. Articolul 85 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 85
Recursul împotriva hotărârii prevăzute la art. 83
alin. (5)
(1) Hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5) poate fi
atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la data comunicării, la Inalta Curte
de Casaţie şi Justiţie. Instanţa se pronunţă în termen de 5 zile de la data
primirii cererii.
(2) Exercitarea căii de atac prevăzute la alin. (1) nu
are efect suspensiv de executare a hotărârii prin care străinul a fost declarat
indezirabil. In cazuri temeinic justificate şi pentru a se preveni producerea
de pagube iminente, străinul poate cere instanţei să dispună suspendarea
executării hotărârii prin care a fost declarat indezirabil, până la
soluţionarea căii de atac. Instanţa va soluţiona cererea de suspendare de
urgenţă, hotărârea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept."
72. Titlul secţiunii a 3-a a capitolului V va avea următorul cuprins:
„SECŢIUNEA a 3-a
Indepărtarea
sub escortă a străinilor"
73.
Articolul 86 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 86
Indepărtarea sub
escortă a străinilor
(1) Indepărtarea sub escortă se realizează, în
condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către personalul specializat al Autorităţii pentru
străini, pentru următoarele categorii de străini:
a) care nu au părăsit voluntar teritoriul României la
expirarea termenului deciziei de returnare prevăzute la art. 80 alin. (3);
b) care au trecut ilegal frontiera de stat;
c) care au fost declaraţi indezirabili;
d) împotriva cărora a fost dispusă expulzarea.
(2) Indepărtarea sub escortă se poate efectua şi în
cazul străinilor care prezintă dizabilităţi fizice sau mentale ori constituie
un pericol pentru sănătatea publică."
74. Articolul 861 se abrogă.
75. Articolul 87 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 87
Procedura îndepărtării sub escortă
(1) Indepărtarea sub escortă presupune însoţirea
străinului de către personalul specializat al Autorităţii pentru străini până
la frontieră ori până în ţara de origine, de tranzit sau de destinaţie.
(2) Dacă străinii posedă document de trecere a
frontierei de stat valabil, mijloace financiare şi nu este necesară efectuarea
altor formalităţi, îndepărtarea sub escortă se va
efectua în termen de 24 de ore.
(3) Străinii care nu posedă documente de trecere a
frontierei de stat vor fi prezentaţi misiunilor diplomatice sau oficiilor
consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetăţeni sunt, pentru
eliberarea documentelor.
(4) Procedurile aplicabile în cazul necooperării unor
reprezentanţe diplomatice în legătură cu eliberarea de documente de călătorie
pentru îndepărtarea străinilor de pe teritoriul statului român se stabilesc
prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului
administraţiei şi internelor.
(5) Pentru străinii proveniţi din state care nu au misiuni
diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de
trecere a frontierei de stat din ţara de origine, prin Direcţia generală
afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(6) In situaţia în care documentul de trecere a
frontierei de stat nu poate fi obţinut în condiţiile prevăzute la alin. (5),
Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.
(7) Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub
escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în
custodie publică."
76. Articolul 88 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 88
Indepărtarea sub
escortă în baza acordurilor de readmisie
(1) Străinii prevăzuţi la art. 86 pot fi îndepărtaţi
sub escortă şi în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte
state, în condiţiile prevăzute în acestea.
(2) La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite
tranzitarea teritoriului României de către străinul care face obiectul unei
proceduri de readmisie către un stat terţ, cu condiţia escortării şi a
prezentării garanţiilor că acesta îşi poate continua călătoria şi poate intra
în statul de destinaţie."
77. Articolul 881 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 881
Măsuri de asistenţă între statele membre ale Uniunii
Europene în cazul îndepărtării străinilor pe calea aerului
(1) In situaţia în care îndepărtarea nu este posibilă
prin folosirea zborurilor directe până în ţara de destinaţie, Autoritatea
pentru străini poate solicita altor state tranzitul aeroportuar.
(2) Pentru realizarea îndepărtării străinului pe
calea aerului, Autoritatea pentru străini dispune escortarea străinilor până în
ţara de tranzit sau de destinaţie în următoarele cazuri:
a) ţara de tranzit sau de destinaţie solicită ca
străinul să fie escortat;
b) este necesară acordarea de asistenţă medicală
străinului în timpul realizării măsurilor de îndepărtare;
c) străinul trebuie supravegheat pentru a se preveni
săvârşirea de fapte de natură penală în timpul realizării măsurilor de
îndepărtare;
d) există indicii temeinice că străinul nu va
respecta măsura de îndepărtare ori că intenţionează să rămână în ţara de
tranzit;
e) autorităţile române cu atribuţii în domeniul
ordinii publice şi securităţii naţionale solicită ca străinul să fie escortat.
(3) Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare,
membrii escortei nu sunt înarmaţi şi poartă ţinută civilă. Aceştia sunt
obligaţi să respecte legislaţia statului de tranzit, să folosească forţa numai
în caz de legitimă apărare sau în scopul împiedicării străinului să fugă, să
îşi provoace răni, să lezeze integritatea corporală a altor persoane sau să
producă pagube materiale atunci când reprezentanţii statului de tranzit nu sunt
prezenţi sau este necesară acordarea de sprijin acestora.
(4) Autoritatea pentru străini întreprinde
demersurile necesare pentru întoarcerea în ţară a străinilor dacă, în timpul
îndepărtării pe calea aerului, a intervenit una dintre următoarele situaţii:
a) autorizaţia de tranzit aeroportuar a fost refuzată
sau revocată;
b) străinul a intrat pe teritoriul statului solicitat
în timpul tranzitului;
c) îndepărtarea străinului
către o altă ţară de tranzit ori către ţara de destinaţie sau îmbarcarea în
zborul de legătură nu a fost realizată;
d) tranzitul aeroportuar nu mai este posibil.
(5) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
poate aproba solicitările de tranzit pentru străinii care fac obiectul unor
măsuri de îndepărtare, adresate de autorităţile competente din statele membre
ale Uniunii Europene.
(6) Solicitarea de tranzit prevăzută la alin. (5)
poate fi refuzată dacă:
a) străinul este învinuit sau inculpat într-o cauză
penală ori are de executat o pedeapsă privativă de libertate, ca urmare a
săvârşirii unei infracţiuni pe teritoriul României;
b) tranzitul către alte state sau intrarea în ţara de
destinaţie nu este permisă;
c) în timpul tranzitului este
necesar transportul către un alt aeroport aflat pe teritoriul României;
d) străinul reprezintă o ameninţare pentru siguranţa
naţională, ordinea şi sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale
statului român;
e) asistenţa solicitată este imposibilă în acel moment
din motive obiective; în acest caz, Inspectoratul General al Poliţiei de
Frontieră informează, în cel mai scurt timp posibil, autorităţile solicitante
asupra unei date cât mai apropiate de cea solicitată iniţial, în care poate fi
acordată asistenţa tranzitului.
(7) In situaţia în care, ulterior aprobării
tranzitului, survin situaţiile prevăzute la alin. (6), autorizaţiile deja
eliberate pot fi revocate, cu informarea autorităţilor solicitante asupra
motivelor care au determinat revocarea.
(8) Solicitarea de tranzit trebuie transmisă în scris
cu cel târziu două zile înainte de tranzit. Acest termen poate fi scurtat în
cazuri urgente şi justificate.
(9) Forma şi conţinutul solicitării de tranzit se
stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(10) Decizia va fi comunicată statului membru
solicitant în termen de două zile. Termenul poate fi prelungit, în cazuri
justificate, cu maximum 48 de ore.
(11) Inspectoratul General al
Poliţiei de Frontieră stabileşte puncte de contact în toate zonele de tranzit
importante.
(12) Operaţiunea de tranzit nu trebuie să depăşească
24 de ore. In cazul în care, din motive obiective, sunt necesare măsuri de
asistenţă suplimentare pentru continuarea operaţiunii de tranzit, acest termen
poate fi prelungit cu maximum 48 de ore.
(13) In limita mijloacelor disponibile şi în
conformitate cu standardele internaţionale relevante, Inspectoratul General al
Poliţiei de Frontieră va asigura măsurile de asistenţă necesare de la aterizare
şi până la părăsirea aeroportului către ţara de destinaţie a străinului, în
ceea ce priveşte:
a) întâmpinarea străinului la aeronavă şi escortarea
acestuia în perimetrul aeroportului, în special către zborul de legătură;
b) asigurarea tratamentului medical de urgenţă
străinului şi, dacă este cazul, persoanelor din escorta acestuia;
c) asigurarea hranei pentru străin şi, dacă este
cazul, pentru persoanele din escorta acestuia;
d) primirea, păstrarea şi
predarea documentelor de călătorie, în special în cazul străinilor neescortaţi;
e) în cazul străinilor neescortaţi, informarea
statului solicitant despre locul şi ora plecării străinului de pe teritoriul
statului român;
f) informarea statului
solicitant în privinţa oricăror incidente serioase care survin în timpul
tranzitului;
g) pe timpul staţionării în aeroportul de tranzit,
şeful punctului de trecere a frontierei poate dispune cazarea străinului în
spaţii special amenajate şi folosirea mijloacelor legale pentru prevenirea sau
împiedicarea oricărei încercări a străinului de a se împotrivi tranzitului.
(14) Costurile serviciilor asigurate potrivit alin.
(13) se suportă de statul solicitant."
78. Articolul 882 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 882
Organizarea unor zboruri comune cu statele membre
ale Uniunii Europene în vederea îndepărtării străinilor
(1) Autoritatea pentru străini poate organiza sau
participa la acţiuni comune cu autorităţile competente din unul ori mai multe
state membre ale Uniunii Europene, pentru îndepărtarea străinilor care fac
obiectul unor măsuri de îndepărtare.
(2) Atunci când Autoritatea pentru străini decide
organizarea unui zbor pentru îndepărtarea străinilor, la care ar putea să
participe şi alte state membre ale Uniunii Europene, informează autorităţile competente
din aceste state.
(3) In vederea unei bune desfăşurări a zborului,
Autoritatea pentru străini întreprinde măsuri pentru selecţionarea
transportatorului, potrivit dispoziţiilor legale, obţinerea autorizaţiilor
necesare de la statele de tranzit şi de destinaţie, stabilirea în comun cu
autorităţile competente ale celorlalte state participante a numărului
personalului de escortă necesar, încheierea înţelegerilor financiare necesare,
precum şi alte măsuri ce se impun.
(4) In cazul în care Autoritatea pentru străini decide
să participe la un zbor pentru îndepărtarea străinilor organizat de un stat
membru al Uniunii Europene, informează autorităţile competente din statul
organizator despre intenţia de a participa, specificând numărul de persoane care
fac obiectul îndepărtării, şi asigură un număr suficient de persoane pentru
escortă. In cazul în care escorta este realizată numai de către statul
organizator, Autoritatea pentru străini asigură prezenţa a cel puţin 2
reprezentanţi la bordul aeronavei, care sunt responsabili de predarea
străinilor de care răspund autorităţile din statele de destinaţie.
(5) Autoritatea pentru străini asigură atât străinilor
care fac obiectul măsurilor de îndepărtare, cât şi personalului de escortă
propriu documente de călătorie valabile, vize şi alte documente necesare şi,
prin intermediul Direcţiei generale afaceri consulare, solicită asistenţă
necesară din partea reprezentanţelor diplomatice ale României."
79. Articolul 89 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 89
Interzicerea îndepărtării
(1) Indepărtarea este interzisă în următoarele
cazuri:
a) străinul este minor, iar părinţii acestuia au drept
de şedere în România;
b) străinul este părinte al unui minor care are
cetăţenia română, dacă minorul se află în întreţinerea acestuia sau dacă există
obligaţia plăţii pensiei alimentare, obligaţie pe care străinul şi-o
îndeplineşte cu regularitate;
c) străinul este căsătorit cu un cetăţean român, iar
căsătoria nu este de convenienţă;
d) străinul a depăşit vârsta de 80 de ani;
e) există temeri justificate că viaţa îi este pusă în
pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în
statul în care urmează să fie trimis străinul;
f) îndepărtarea este interzisă de documentele
internaţionale la care România este parte.
(2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate
acorda sau, după caz, prelungi dreptul de şedere în România de către
Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile prevăzute la cap. IV.
(3) Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se
suspendă în cazul străinilor care se află în una dintre situaţiile prevăzute la
art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a
ieşirii din România.
(4) Fac excepţie de la
prevederile alin. (1), (2) şi (3) străinii care constituie un pericol pentru
ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă
sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale."
80. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 90
Repatrierea voluntară umanitară asistată
(1) Străinii aflaţi pe teritoriul României pot
solicita sprijinul Autorităţii pentru străini, precum şi al organizaţiilor
internaţionale sau neguvernamentale cu atribuţii în domeniu pentru repatrierea
voluntară umanitară asistată, dacă nu dispun de mijloace financiare.
(2) Autoritatea pentru străini, în comun cu
organizaţii internaţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi cu organizaţii
neguvernamentale de profil vor desfăşura programe comune pentru identificarea
modalităţilor concrete de sprijinire a străinilor prevăzuţi la alin. (1), în
vederea repatrierii voluntare umanitare asistate a acestora, precum şi a
resurselor financiare necesare în acest sens.
(3) Străinilor incluşi în programele de repatriere
voluntară umanitară asistată li se eliberează de către Autoritatea pentru
străini certificate de repatriere.
(4) Străinii prevăzuţi la alin. (1) pot beneficia, în
mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru
străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru
repatrierea voluntară umanitară asistată."
81. La articolul 91, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Dacă străinul nu posedă document de trecere a
frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru
străini procedează potrivit prevederilor art. 87 alin. (3), (5) şi (6)."
82. La articolul 91, după alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) In cazul în care măsura expulzării nu poate fi
pusă în executare în termen de 24 de ore, străinul va fi luat în custodie
publică potrivit prevederilor art. 93 alin. (10)."
83. La articolul 921, după alineatul (1) se introduce un
nou alineat, alineatul (11), cu
următorul cuprins:
„(11) Criteriile şi
aranjamentele practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca
urmare a recunoaşterii deciziilor de îndepărtare prevăzute la alin. (1) se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului."
84. La articolul 921, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele
(5)-(8), cu următorul cuprins:
„(5) Cheltuielile angajate de către Autoritatea pentru
străini în scopul îndepărtării străinilor, în baza deciziilor prevăzute la
alin. (1), se suportă din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat
Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru Autoritatea pentru străini cu
această destinaţie.
(6) Sumele reprezentând cheltuielile prevăzute la
alin. (5), recuperate de la statul membru al Uniunii Europene care a emis decizia
de îndepărtare, reprezintă reconstituiri de credite bugetare, dacă cheltuielile
au fost efectuate pentru anul în curs, sau se fac venit la bugetul de stat,
dacă cheltuielile au fost efectuate în anii precedenţi.
(7) Autoritatea pentru străini decontează
cheltuielile efectuate de alte state membre ale Uniunii Europene care pun în
aplicare deciziile de îndepărtare până la împlinirea unei perioade de 4 ani de
la data emiterii acestora de către autorităţile române, în limita bugetului de
venituri şi cheltuieli aprobat Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru
Autoritatea pentru străini cu această destinaţie.
(8) Solicitările de rambursare a cheltuielilor
efectuate de statul membru al Uniunii Europene pot fi respinse de către
Autoritatea pentru străini atunci când sunt efectuate după o perioadă mai mare de un an de la
punerea în aplicare a măsurii de îndepărtare."
85. La articolul 93, alineatele (1), (2), (4), (5), (8) şi (9) vor avea
următorul cuprins:
„(1) Luarea în custodie
publică este o măsură de restrângere temporară a
libertăţii de mişcare pe teritoriul statului român, dispusă de magistrat
împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul
prevăzut de lege, precum şi împotriva străinului care a fost declarat indezirabil
sau cu privire la care instanţa a dispus expulzarea.
(2) In cazul străinilor care nu au putut fi îndepărtaţi
sub escortă în termenul prevăzut de lege, luarea în custodie publică se dispune
de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de
Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autorităţii pentru
străini sau a formaţiunilor sale teritoriale.
........................................................................................................................................................................ .................................................
(4) Luarea în custodie publică a străinilor declaraţi
indezirabili se dispune de instanţa de judecată care a dispus măsura declarării
ca indezirabil prin hotărârea prevăzută la art. 83 alin. (5).
(5) Prelungirea duratei de luare
în custodie publică a străinilor prevăzuţi la alin. (2) şi (4), care nu au
putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se
dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se
află locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorităţii pentru străini.
Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului de luare în
custodie publică dispusă anterior, iar hotărârea instanţei este irevocabilă.
........................................................................................................................................................................ ...............................................
(8) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în
custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen
de 5 zile, plângere la Curtea de Apel Bucureşti, care este obligată să o
soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii.
(9) Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei
îndepărtaţi sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi
fotografiaţi."
86. La articolul 95, după alineatul (6) se introduce un nou alineat,
alineatul (7), cu următorul cuprins:
„(7) Minorii introduşi în centrele de cazare au acces
gratuit la sistemul de învăţământ obligatoriu."
87. La articolul 96, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se
asigură, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin
unităţile sanitare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori ale
Ministerului Sănătăţii Publice. Decontarea cheltuielilor se asigură de către
Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin bugetul alocat Autorităţii pentru
străini, special prevăzut în acest scop."
88. La articolul 98, după alineatul (2) se introduce un nou alineat,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Neacordarea tolerării de către Autoritatea pentru
străini poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de
apel competentă teritorial. Instanţa se pronunţă în termen de 30 de zile,
hotărârea instanţei fiind irevocabilă."
89. Articolul 99 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 99
Situaţii de tolerare
pe teritoriul României
Străinii prevăzuţi la art. 98 alin. (1) pot fi toleraţi
în următoarele situaţii:
a) atunci când se află în situaţiile prevăzute la art.
15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea
unui permis de şedere;
b) când străinii luaţi în custodie publică, împotriva
cărora s-a dispus măsura returnării, nu au putut fi îndepărtaţi în termen de 6
luni;
c) când străinii luaţi în custodie publică, împotriva
cărora instanţa a dispus expulzarea, nu au putut fi expulzaţi în termen de 2
ani de la data la care au fost luaţi în custodie publică;
d) atunci când prezenţa temporară pe teritoriul
României a acestora este cerută de interese publice importante. In acest caz,
tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat
competente;
e) atunci când există motive serioase să se considere
că străinii sunt victime ale traficului de fiinţe umane. In acest caz,
tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instanţei;
f) atunci când Autoritatea pentru străini constată că aceştia se află în imposibilitatea de a
părăsi temporar România din alte motive obiective."
90. La articolul 100, după alineatul (8) se introduce un nou alineat,
alineatul (9), cu următorul cuprins:
„(9) In cazul străinilor prevăzuţi la art. 99 lit. b)
şi c), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtaţi de pe
teritoriul României în perioada de custodie publică, aceştia pot fi luaţi din
nou în custodie publică, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, în condiţiile
art. 93 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României."
91. Articolul 101 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 101
Dispunerea măsurii de
interzicere a intrării în România
(1) Concomitent cu emiterea deciziei de returnare sau
cu punerea în aplicare a măsurii de expulzare,
Autoritatea pentru străini poate dispune, în condiţiile legii, şi interzicerea
intrării în România pentru o perioadă determinată.
(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de
Autoritatea pentru străini sau de Inspectoratul General al Poliţiei de
Frontieră, în condiţiile legii, şi în situaţia în care străinul nu a făcut
obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuţi la art.
8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2) lit. a) şi b).
(3) Aplicarea măsurii de
interzicere a intrării se realizează în toate cazurile prin instituirea
consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat şi, atunci când
este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a
ştampilei în care se precizează durata acesteia.
(4) Instituirea măsurii interzicerii intrării în
România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura,
împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.
(5) Interzicerea intrării în
România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la
comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea
care a dispus această măsură.
Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea
instanţei este irevocabilă.
(6) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea
intrării în România vor fi comunicate de instituţia care a dispus această
măsură Direcţiei generale afaceri consulare din Ministerul Afacerilor
Externe."
92. La articolul 102 alineatul (1) litera a), punctul (iii) va avea următorul
cuprins:
„(iii) străinilor care nu au respectat decizia de
returnare şi care au fost îndepărtaţi sub escortă;".
93. La articolul 102 alineatul (2), litera a) va avea următorul
cuprins:
,,a) solicită repatrierea
voluntară umanitară asistată, în condiţiile prevăzute la art. 90;".
94. La articolul 102 alineatul (2), litera d) se abrogă.
95. La articolul 102, alineatele (3), (4) şi (41) vor avea următorul cuprins:
„(3) In cazul străinilor împotriva cărora instanţa a
dispus măsura de siguranţă a expulzării, durata interdicţiei va fi egală cu
durata pedepsei la care au fost condamnaţi, dar nu mai mică de 3 ani.
(4) Impotriva străinilor care au trecut ilegal ori au
încercat să treacă fraudulos frontiera de stat cu documente false ori
falsificate durata interdicţiei va fi de 5 ani.
(41) Impotriva
străinilor prevăzuţi la art. 101 alin. (2) durata interdicţiei va fi după cum
urmează:
a) 15 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin.
(1) lit. b)-d);
b) 5 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin.
(2) lit. a) şi b)."
96. La articolul 103 alineatul (1), litera b) va avea următorul
cuprins:
,,b) permis de şedere
permanentă străinului căruia i s-a acordat dreptul
de şedere permanentă."
97. La articolul 103, alineatul (2) se abrogă.
98. La articolul 104, alineatul (1) va avea
următorul cuprins:
„Art. 104 - (1) Permisul de şedere eliberat străinului
în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă face dovada identităţii, a adresei
de reşedinţă sau de domiciliu pe teritoriul României şi atestă existenţa
dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care i-a fost
acordat acest drept."
99. Articolul 105 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 105
Permisul de şedere
temporară
(1) Permisul de şedere
temporară se eliberează străinilor la acordarea sau prelungirea dreptului de
şedere temporară. In permisul de şedere temporară se înscrie adresa la care
străinul declară că are reşedinţa pe teritoriul României.
(2) Permisul de şedere temporară are o valabilitate
limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit
dreptul de şedere temporară. Permisul de şedere temporară se reînnoieşte de
fiecare dată cu ocazia prelungirii dreptului de şedere temporară."
100. Articolul 106 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 106
Permisul de şedere
permanentă
(1) Permisul de şedere permanentă se eliberează
străinilor, în baza obţinerii dreptului de şedere permanentă, pentru o perioadă
de 5 ani şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă.
(2) In permisul de şedere permanentă se înscrie adresa
la care străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României.
(3) Cererea pentru acordarea permisului de şedere
permanentă se depune de către titularul dreptului de şedere permanentă la
formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini în a cărei rază de
competenţă locuieşte în mod legal solicitantul şi trebuie să fie însoţită de
următoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original
şi în copie;
b) documentele care dovedesc deţinerea în mod legal a
spaţiului de locuit la adresa la care străinul declară că are domiciliul pe
teritoriul României, în original şi în copie.
(4) Pentru reînnoirea permisului de şedere
permanentă, solicitantul trebuie să depună, cu cel puţin 30 de zile înainte de
expirarea valabilităţii documentului, o cerere însoţită de documentele care
dovedesc deţinerea în mod legal a spaţiului de locuit la adresa la care
străinul declară că are domiciliul pe teritoriul României."
101. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 107
Anularea permisului de şedere
In cazul în care titularului permisului de şedere i se
revocă sau i se anulează dreptul de şedere, documentul se anulează la data
luării deciziei şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie
este adusă la cunoştinţă străinului."
102. La articolul 108, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Străinului i se eliberează de către formaţiunea
teritorială a Autorităţii pentru străini competentă un nou permis de şedere în
locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.
(3) Permisele de şedere a căror valabilitate a expirat,
precum şi cele deteriorate se anulează de formaţiunea competentă teritorial a
Autorităţii pentru străini."
103. La capitolul
VI, după secţiunea 1 se introduce o nouă
secţiune, secţiunea 11, conţinând articolele 1091-1094, cu următorul
cuprins:
„SECŢIUNEA 11
Cărţile de rezidenţă pentru străinii membri de
familie ai cetăţenilor români
ARTICOLUL 1091
Emiterea cărţilor de
rezidenţă
(1) Străinului, membru de familie al unui cetăţean
român, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere în
România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formaţiunile
sale teritoriale, o carte de rezidenţă, după cum urmează:
a) carte de rezidenţă pentru străinii membri de
familie - străinului membru de familie al cetăţeanului român, căruia i s-a acordat sau, după
caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară;
b) carte de rezidenţă permanentă pentru străinii membri
de familie - străinului membru de familie al cetăţeanului român, căruia i s-a
acordat dreptul de şedere permanentă.
(2) In cartea de rezidenţă şi în cartea de rezidenţă
permanentă se înscrie adresa la care străinul declară că are reşedinţa sau
domiciliul pe teritoriul României.
(3) Forma şi conţinutul cărţilor de rezidenţă sunt
similare celor eliberate membrilor de familie ai cetăţenilor Uniunii Europene,
cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr.
1.864/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul
României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic
European şi pentru stabilirea formei şi conţinutului documentelor care se
eliberează cetăţenilor Uniunii Europene şi membrilor lor de familie.
(4) Materialele necesare producerii cărţilor de
rezidenţă eliberate străinilor membri de familie ai cetăţenilor români sunt
asigurate din stocurile achiziţionate de Ministerul Administraţiei şi
Internelor pentru confecţionarea cărţilor de identitate pentru cetăţenii
români, potrivit art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2001 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de
evidenţă a persoanelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
372/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
ARTICOLUL 1092
Valabilitatea cărţilor de rezidenţă
(1) Cartea de rezidenţă se eliberează la acordarea sau
prelungirea dreptului de şedere temporară şi are o valabilitate limitată la
perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de şedere
temporară.
(2) Cartea de rezidenţă permanentă se eliberează în
baza obţinerii dreptului de şedere permanentă, pentru o perioadă de 10 ani, şi
se reînnoieşte succesiv, pentru aceeaşi perioadă.
ARTICOLUL 1093
Regimul cărţilor de rezidenţă
(1) Cartea de rezidenţă dovedeşte identitatea
străinului membru de familie al unui cetăţean român şi atestă exercitarea
dreptului de şedere în România.
(2) Titularul cărţii de rezidenţă are obligaţia de a
nu o înstrăina şi de a o prezenta autorităţilor competente ori de câte ori i se
solicită aceasta.
(3) Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 1091 drept garanţie pentru prestarea
unor servicii, pentru încredinţarea unor bunuri sau valori, pentru plata
datoriilor sau în alte scopuri.
(4) Orice modificare, adăugare sau menţiune, alta
decât cea prevăzută de lege, înscrisă în documentele prevăzute la art. 1091, este interzisă şi atrage nulitatea
acestora.
(5) In situaţiile prevăzute la alin. (4), nulitatea
se constată de către personalul Autorităţii pentru străini.
(6) Poliţistul care constată una dintre situaţiile
prevăzute la alin. (4) este obligat să reţină documentul respectiv şi să îl
transmită celei mai apropiate formaţiuni teritoriale a Autorităţii pentru
străini.
(7) Titularul cărţii de rezidenţă este obligat să se
prezinte la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru străini
competentă, în vederea eliberării unui nou document, în
următoarele situaţii:
a) când au intervenit modificări cu privire la nume,
prenume, cetăţenie şi adresă;
b) în cazul distrugerii sau deteriorării cărţii de
rezidenţă;
c) în cazul pierderii sau furtului, numai după
declararea evenimentului la organul de poliţie competent teritorial.
ARTICOLUL 1094
Anularea cărţilor de
rezidenţă
In cazul în care titularului cărţii de rezidenţă i se
revocă sau i se anulează dreptul de şedere, documentul se anulează la data
luării deciziei şi se retrage cel mai târziu la data la care această decizie
este adusă la cunoştinţă străinului."
104. La articolul 110 litera a), punctul (iii) şi litera b) vor avea următorul
cuprins:
„(iii) apatrizilor cu şedere
permanentă în România aflaţi
temporar în străinătate, care nu mai sunt în posesia documentelor româneşti de trecere a frontierei de stat;
b) paşaport pentru persoana
fără cetăţenie - apatrizilor cu şedere permanentă în România, precum şi apatrizilor
de origine română, care sunt repatriaţi în baza unor
înţelegeri internaţionale la
care România este parte."
105. La articolul 112, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Paşaportul pentru persoana fără cetăţenie face
dovada identităţii şi a calităţii de apatrid cu drept de şedere în România şi
îi dă dreptul titularului de a ieşi şi de a intra în ţară prin oricare dintre
punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internaţional de
persoane."
106. La articolul
114 alineatul (1), litera a) va avea următorul
cuprins:
,,a) permisul de şedere permanentă valabil, în cazul
apatrizilor cu drept de şedere permanentă în România;".
107. Articolul 115 va avea următorul cuprins:
„ARTICOLUL 115
Anularea paşaportului
pentru persoană
fără cetăţenie
In cazul în care titularul paşaportului pentru persoană
fără cetăţenie îşi pierde calitatea de apatrid cu şedere permanentă în România
sau obţine cetăţenia unui stat, are obligaţia de a depune documentul la formaţiunea
teritorială a Autorităţii pentru străini competentă, care îl retrage şi îl
anulează."
108. La articolul 119, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:
„(1) La nivelul Autorităţii pentru străini se
constituie Sistemul Naţional de Evidenţă a Străinilor, ca sistem complex de
prelucrare a datelor personale ale străinilor, necesar îndeplinirii
atribuţiilor legale cu privire la intrarea, şederea, îndepărtarea străinilor şi
interzicerea intrării acestora pe teritoriul României.
........................................................................................................................................................................ ...............................................
(3) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de
şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere permanentă i se atribuie
de către Autoritatea pentru străini un cod numeric personal, care se înscrie în
permisul de şedere."
109. La articolul
1201, după alineatul (2) se introduc
două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de
tratament egal în domeniile si în condiţiile prevăzute
la art. 74.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), accesul
pe piaţa muncii pentru străinii cu drept de şedere permanentă într-un stat
membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislaţia muncii în
domeniu şi cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în
registrul ocupaţional deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura
specializată din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei."
110. La articolul
1202, alineatul (3) va avea
următorul cuprins:
„(3) Străinilor prevăzuţi la alin. (1) li se poate
prelungi dreptul de şedere cu îndeplinirea condiţiilor generale prevăzute de
lege, dacă:
a) prezintă permisul de şedere într-un stat membru al
Uniunii Europene;
b) fac dovada că au locuit ca membri de familie ai
străinului cu drept de şedere permanentă într-un stat membru al Uniunii
Europene;
c) fac dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de
cel puţin salariul minim net pe economie."
111. La articolul
1202, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Străinilor prevăzuţi la alin. (2) li se poate
prelungi dreptul de şedere, potrivit prevederilor art. 62."
112. La articolul 124, punctele 9 şi 10 vor avea următorul cuprins:
„9. nerespectarea obligaţiei ce
revine străinului cu privire la permisul de şedere, prevăzută la art. 104 alin.
(2) şi, respectiv, cu privire la cartea de rezidenţă, prevăzută la art. 1093 alin. (2);
10. nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de
reînnoire a permisului de şedere, prevăzut la art. 106
alin. (4);".
113. La articolul 132, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Dacă străinul nu dispune de mijloace financiare şi
a intrat în România în baza unei invitaţii, cheltuielile de îndepărtare se
suportă de către persoana fizică sau juridică ce a făcut invitaţia."
114. La articolul 134, alineatul (1) se abrogă.
115. După articolul 134 se introduc două noi
articole, articolele 1341 şi 1342, cu următorul cuprins:
„ARTICOLUL 1341
Aplicarea reglementărilor speciale
(1) Prevederile Legii nr. 122/2006 privind azilul în
România se aplică cu prioritate faţă de prevederile prezentei ordonanţe de
urgenţă, cu excepţia situaţiilor în care raţiuni de securitate naţională sau de
ordine publică impun îndepărtarea acestora de pe
teritoriul României.
(2) Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor
statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată
cu modificări şi completări
prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
referitoare la membrii de familie ai cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene şi Spaţiului Economic European se aplică cu prioritate faţă de
prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
ARTICOLUL 1342
Dispoziţii procedurale
In toate plângerile şi cererile adresate instanţelor în
temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, în care Autoritatea pentru străini este
parte, participarea procurorului este obligatorie."
Art. II. - (1) In termen
de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, străinii fără drept
de şedere în România pot solicita Autorităţii pentru străini emiterea unei
decizii de returnare, fără instituirea măsurii de interzicere a intrării în
România.
(2) Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la
data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate potrivit
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege.
(3) Ordonanţele de declarare ca indezirabil, emise de
procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti,
care nu au fost puse în executare, îşi încetează efectele la data intrării în
vigoare a prevederilor prezentei legi.
Art. III. - Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 201 din 8 martie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin
prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.
Prezenta lege transpune
Directiva Consiliului nr. 86/2003 privind dreptul la reunificare familială,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L251 din 3
octombrie 2003, Directiva Consiliului nr. 109/2003 privind statutul cetăţenilor
statelor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L16 din 23 ianuarie 2004, Directiva
Consiliului nr. 110/2003 privind asistenţa în cazul tranzitului pentru scopul
îndepărtării pe calea aerului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene (JOCE) nr. L321 din 6 decembrie 2003, şi Directiva Consiliului nr.
114/2004 privind condiţiile admisiei cetăţenilor statelor terţe în scop de
studii, schimb de elevi, pregătire neremunerată sau servicii de voluntariat,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L375 din 23
decembrie 2004.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU