Ordonanţa urgenta Nr.66 din 29.06.2011privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 461 din 30 iunie 2011
Având în vedere necesitatea:– implementării măsurilor anticriză iniţiate de Guvernul României pentru accelerarea gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile destinate României şi utilizarea eficientă a acestora;– adoptării unor măsuri de sprijin pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, atât de către beneficiari, cât şi de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin introducerea unor măsuri de prevenire a apariţiei neregulilor în gestionarea fondurilor europene (în special a celor privind conflictele de interese), în absenţa cărora - în contextul procesului continuu de selecţie a proiectelor - există riscul permanent al finanţării unor proiecte/contracte a căror contravaloare nu va putea fi solicitată/rambursată de Comisia Europeană;– implementării principiului proporţionalităţii, în absenţa căruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat;– introducerii în cadrul naţional de reglementare a unor prevederi care să asigure posibilitatea aplicării legislaţiei în domeniul neregulilor şi pentru proiecte finanţate din alte instrumente de finanţare postaderare, cum este Facilitatea Schengen sau din Mecanismul Financiar SEE şi din alte programe finanţate de donatorii publici internaţionali, în cadrul cărora s-au identificat posibile nereguli, a căror constatare şi recuperare nu poate fi efectuată în prezent;– finalizării cât mai urgente a procedurilor de constatare şi recuperare de la debitori a sumelor reprezentând corecţii financiare stabilite, în conformitate cu prevederile reglementărilor comunitare, ca urmare a constatării unor nereguli de sistem sau ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea de către beneficiarii publici a prevederilor legale privind achiziţiile publice, în scopul evitării blocajului implementării proiectelor de investiţii, inclusiv a celor majore, finanţate prin instrumente structurale,întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii urgente şi extraordinare a căror reglementare nu mai poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Capitolul IDispoziţii generale Secţiunea 1Domeniul de aplicare Articolul 1(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali.(2) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi oricăror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice. Secţiunea a 2-aDefinirea unor termeni Articolul 2(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a)neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit; b)fraudă - infracţiunea săvârşită în legătură cu obţinerea ori utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale; c)fonduri europene - sumele provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României din bugetul general al Uniunii Europene şi/sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei; d)fonduri publice naţionale aferente fondurilor europene - sumele provenite din bugetul general consolidat, utilizate pentru: asigurarea cofinanţării, plata prefinanţării, înlocuirea fondurilor europene în situaţia indisponibilităţii/sistării temporare a plăţii acestor fonduri, completarea fondurilor europene în vederea finalizării proiectelor, precum şi alte categorii de cheltuieli legal reglementate în acest scop; e)autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - autorităţile de management în cadrul programelor finanţate din instrumente structurale, de coeziune, din Fondul european pentru pescuit, din fonduri aferente Instrumentului de asistenţă pentru preaderare, autorităţile care asigură gestionarea Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat ENPI, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură în cadrul programelor de finanţare a politicii agricole comune, agenţiile de implementare - inclusiv Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE - în cadrul programelor PHARE, Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE în cadrul Facilităţii Schengen, Facilităţii de Tranziţie şi al Mecanismului Financiar SEE, cu excepţia proiectelor delegate, precum şi autorităţile naţionale responsabile de participarea României la alte programe finanţate din fonduri europene; f)autorităţi de certificare - toate structurile cu funcţiuni de certificare a cheltuielilor finanţate din fondurile europene şi/sau din fondurile publice naţionale aferente acestora, stabilite prin reglementările donatorilor şi reglementări naţionale; g)beneficiar - orice persoană fizică sau juridică de drept public ori privat, aşa cum este aceasta definită pentru fiecare program în reglementările europene incidente şi documentele programului respectiv şi care este fie direct sau indirect parte în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare finanţat integral sau parţial din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora ori, după caz, din fonduri provenite de la alţi donatori publici internaţionali, fie persoană fizică sau juridică îndreptăţită să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din instrumentele de finanţare a politicii agricole comune, în conformitate cu prevederile legale naţionale şi/sau comunitare în vigoare; h)activitatea de constatare a neregulilor - activitatea de control/investigare desfăşurată de autorităţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stabilirii existenţei unei nereguli; i)activitatea de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - activitatea prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată rezultată din neregula constatată, prin emiterea unui titlu de creanţă; j)creanţe bugetare rezultate din nereguli - sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; k)activitatea de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli - exercitarea funcţiei administrative de către autorităţile competente în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli; l)raportarea neregulilor - toate activităţile care conduc la informarea Comisiei Europene - Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau a donatorilor publici internaţionali, conform obligaţiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene ori de parte a unui acord/memorandum semnat de România cu un donator public internaţional, cu privire la constatarea unei nereguli, care are la bază actul de constatare primară administrativă; m)compensare din alte fonduri - stingerea creanţei bugetare rezultate din nereguli de către organele fiscale ale Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; n)principiul proporţionalităţii - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv; o)aplicare de corecţii financiare - măsurile administrative luate de autorităţile competente, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, care constau în excluderea de la finanţarea din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora a cheltuielilor pentru care a fost constatată o neregulă; p)mecanismul deducerilor - sistemul agreat de donatorul fondurilor europene şi România, prin care corecţia financiară aplicată de autorităţile române se efectuează cu ocazia primei declaraţii de cheltuieli, după constatarea neregulilor; q)mecanismul recuperărilor - sistemul agreat de Comisia Europeană/donatorul public internaţional şi România, prin care corecţia financiară aplicată de autorităţile române se reflectă în prima declaraţie de cheltuieli, emisă după recuperarea creanţei bugetare rezultate din nereguli; r)donator public internaţional - statul sau gruparea de state europene care oferă României finanţarea anumitor operaţiuni sau programe fără contrapartidă; s)activitatea de prevenire a neregulilor - identificarea şi gestionarea riscurilor, elaborarea şi urmărirea aplicării procedurilor de management şi a celorlalte instrumente de control intern, care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; ş)deducere din plăţi - modalitatea de stingere a creanţelor bugetare rezultate din nereguli de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, din plăţi datorate debitorului în baza contractelor/acordurilor/deciziilor/ ordinelor de finanţare, cu reflectarea corespunzătoare a operaţiunii în evidenţele contabile; t)structuri verificate - beneficiarul asistenţei din fonduri europene, oricare structură de implementare, precum şi orice persoană fizică ori juridică ce se află într-o relaţie contractuală, în cadrul proiectelor/programelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora; ţ)structuri de implementare - organismul de implementare, autoritatea de management, autoritatea de implementare, organismul intermediar, alte structuri cu funcţiuni delegate etc., aşa cum sunt acestea definite de reglementările comunitare şi de memorandumurile/acordurile de finanţare încheiate cu Uniunea Europeană/donatorul public internaţional şi stabilite prin reglementările şi acordurile la nivel naţional; u)sumă plătită necuvenit - plata nedatorată, aşa cum este aceasta prevăzută în dreptul civil, acordată unui beneficiar sau realizată în numele unui beneficiar, care provine din fonduri europene şi/sau fonduri publice aferente acestora; v)debitor - persoana fizică sau juridică în sarcina căreia se stabileşte o creanţă bugetară rezultată din nereguli, în vederea recuperării acesteia. (2) Fondurilor europene le sunt aplicate normele juridice comune fondurilor publice, cu excepţia cazului în care normele europene prevăd altfel.(3) Sumele provenite din bugetele altor donatori publici internaţionali sunt asimilate fondurilor europene şi li se aplică acelaşi regim juridic.(4) Termenii de „autoritate de management“, „organism intermediar“, „operator economic“, „operaţiune“, „eligibilitate“, „conflict de interese“, „neregulă sistemică“, „prejudiciu“, „verificare administrativă“, „proiect delegat“, „indicii de fraudă“, „raport de inspecţie al OLAF“, „registrul debitorilor“, „act de constatare primară administrativă“, precum şi principiile liberei concurenţe, tratamentului egal şi nediscriminatoriu şi transparenţei au semnificaţia dată de reglementările incidente şi de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internaţional.(5) Termenii de „legalitate“, „regularitate“, „conformitate“, „control intern“, „eficienţă“, „eficacitate“, „economicitate“, „control financiar preventiv“, „audit public intern“, „inspecţie“, „bună gestiune financiară“ au semnificaţia dată de Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu modificările şi completările ulterioare.(6) Notei de constatare a neregulilor şi de aplicare a corecţiilor financiare i se aplică toate prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă aplicabile procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.(7) Activităţii de stabilire a corecţiilor financiare i se aplică toate prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă aplicabile activităţii de stabilire a creanţelor bugetare. Capitolul IIActivitatea de prevenire a neregulilor Secţiunea 1Reguli generale şi principii Articolul 3(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi beneficiarii sunt obligaţi, în activitatea lor, să elaboreze şi să aplice proceduri de management şi control care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării acestor fonduri, precum şi respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, aşa cum este aceasta definită în legislaţia comunitară.(2) În activitatea de selecţie şi aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia utilizării de reguli şi proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii:a)o bună gestiune financiară bazată pe aplicarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei; b)respectarea principiilor de liberă concurenţă şi de tratament egal şi nediscriminatoriu; c)transparenţa - punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene; d)prevenirea apariţiei situaţiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecţie a proiectelor de finanţat; e)excluderea cumulului - activitatea ce face obiectul cererii de finanţare din fonduri europene nu poate să beneficieze de sprijin financiar din alte surse de finanţare nerambursabilă, cu excepţia sumelor ce constituie ajutor de stat acordat în condiţiile legii. (3) Principiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) se aplică în mod corespunzător şi în activitatea efectuată de beneficiar pentru executarea contractului de finanţare nerambursabilă. Articolul 4Entităţile publice care au calitatea de autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanţate integral ori parţial din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora au obligaţia organizării şi exercitării activităţii de control intern, de control preventiv şi de identificare şi gestionare a riscurilor, precum şi a exercitării activităţii de audit intern, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare. Articolul 5Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia: a)pregătirii şi evaluării profesionale continue a personalului propriu; b)luării tuturor măsurilor necesare prevenirii neregulilor şi fraudelor, inclusiv prin activităţi ce constau în informarea corectă şi la timp a beneficiarilor asupra riscului producerii de nereguli şi fraude, în special, în ceea ce priveşte indiciile de fraudă; c)implementării corespunzătoare şi la timp a recomandărilor formulate de organismele de control şi audit intern şi extern, naţionale şi europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; d)întreprinderii măsurilor necesare pentru a se asigura atât de rezonabilitatea valorilor cuprinse în bugetele orientative din contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare, de realitatea şi regularitatea ofertelor prezentate în cadrul procedurilor de achiziţie utilizate, cât şi de rezonabilitatea preţurilor cuprinse în contractele de achiziţii de lucrări, bunuri şi servicii. Articolul 6(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.(2) Excluderea integrală sau parţială de la plată, în situaţia prevăzută la alin. (1), se aplică în mod corespunzător şi în cazul cererilor de plată a drepturilor beneficiarilor instrumentelor de finanţare a politicii agricole comune şi a politicii comune pentru pescuit.(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în conformitate cu prevederile anexei care face parte integrată din prezenta ordonanţă de urgenţă, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea prevederilor reglementărilor naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice.(4) În aplicarea prevederilor alin. (1), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a face reduceri din sumele solicitate la rambursare/plata reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor de rezultat/obiectivelor proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, pentru care beneficiarii şi-au angajat răspunderea realizării prin contracte/acorduri/decizii/ordine de finanţare nerambursabilă ori prin alte tipuri de contracte multianuale, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel.(5) Reducerile prevăzute la alin. (4) se efectuează în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor de rezultat/obiectivelor, în conformitate cu procedurile specifice stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. Articolul 7(1) În situaţia în care, în urma verificărilor administrative şi la faţa locului, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene consideră necesare investigaţii suplimentare pentru a stabili eligibilitatea cheltuielilor care i-au fost solicitate la rambursare/plată de către un beneficiar, aceasta are dreptul, înainte de rambursarea/plata sumelor către beneficiar, să se adreseze pentru realizarea acestor investigaţii structurilor de control prevăzute la art. 20 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (4).(2) Verificările efectuate de structurile de control prevăzute la art. 20 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (4) în vederea constatării caracterului eligibil al unor cheltuieli solicitate de un beneficiar înainte de rambursarea/plata lor de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene se organizează şi se desfăşoară după proceduri proprii şi reprezintă o activitate distinctă de activitatea organizată şi desfăşurată în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1)-(16). Articolul 8Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să sesizeze de îndată Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) în cazul constatării unor indicii de fraudă sau de tentativă de fraudă. Articolul 9Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică: a)procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21; b)procedura de raportare a neregulilor prevăzută la art. 58 şi 59, cu excepţia cazurilor menţionate la art. 8, pentru care DLAF comunică autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene că a sesizat parchetul competent să efectueze cercetarea penală. Secţiunea a 2-aReguli în materia conflictului de interese Articolul 10(1) Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant.(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.(3) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare care a fost încheiat/emisă cu încălcarea prevederilor alin. (1).(4) În cazul în care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene solicită completări ale documentaţiei depuse în vederea verificării/evaluării, această activitate nu are caracter de consultanţă. Articolul 11(1) Nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie următoarele persoane:a)cele care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi sau care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanţi; b)soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi ori care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre solicitanţi; c)cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari.
(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie.
(4) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare încheiat/emise cu încălcarea prevederilor alin. (1).
(5) Încălcarea prevederilor alin. (2) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora. Articolul 12
(1) Persoanele care participă direct la procedura de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie, precum şi cele implicate în procesul de verificare/aprobare/plată a cererilor de rambursare/plată prezentate de beneficiari sunt obligate să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 10 şi 11.
(2) În situaţia în care, în cursul procedurii de verificare/evaluare/aprobare, aceste persoane descoperă sau constată o legătură de natura celor menţionate la art. 10 şi 11, acestea sunt obligate să o semnaleze şi să înceteze de îndată să participe la procedura de verificare, evaluare sau aprobare. Articolul 13
(1) Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare.
(2) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării prevederilor alin. (1). Articolul 14
(1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.
(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora. Articolul 15(1) La depunerea ofertei în cadrul unei proceduri de achiziţii, ofertantul este obligat să depună o declaraţie conform căreia nu se află în conflict de interese, aşa cum este acesta definit la art. 14.(2) Dacă apare o situaţie de conflict de interese pe perioada derulării procedurii de achiziţie, ofertantul are obligaţia să notifice în scris, de îndată, entitatea care a organizat această procedură şi să ia măsuri pentru înlăturarea situaţiei respective. Articolul 16Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează corespunzător cu prevederile legislaţiei naţionale referitoare la conflictul de interese. Capitolul IIIConstatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli Articolul 17Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii. Articolul 18(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia înregistrării şi transmiterii, în termen de 10 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor constatărilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern/structurile de audit extern, precum şi a celor din rapoartele de verificare la faţa locului emise de autoritatea de certificare.(2) De asemenea, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia primirii, înregistrării, analizării şi, după caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului şi care privesc programele pe care le gestionează.(3) Sesizarea care nu îndeplineşte condiţiile legate de posibilitatea identificării programului, schemei de plată, operaţiunii şi/sau a beneficiarului la care se referă se clasează. Articolul 19(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a nu include temporar în declaraţiile de cheltuieli sume plătite de acestea, care fac obiectul constatărilor prevăzute la art. 18 alin. (1), până la finalizarea procedurii prevăzute la art. 21.(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) se aplică şi autorităţilor de certificare referitor la declaraţiile de cheltuieli emise către Comisia Europeană/donatorul public internaţional. Articolul 20(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se efectuează de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):a)structurile de control pot fi organizate şi în afara autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, dar în subordinea ordonatorului principal de credite al instituţiei publice în care funcţionează autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene; b)structurile de control din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii efectuează activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare aferente măsurilor ex-ISPA din domeniul transporturilor; c)activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi efectuată de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene de finanţare a politicii agricole comune şi prin echipe de control organizate în acest scop în cadrul acestora. (3) În cazul în care structura de control este organizată în interiorul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, atunci aceasta este incompatibilă în ceea ce priveşte constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, în situaţiile în care:a)este necesară investigarea unor posibile nereguli în gestiunea fondurilor europene pentru care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are calitatea de beneficiar; b)este necesară investigarea unor posibile nereguli, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene poate fi stabilită ca debitor. (4) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene pot delega activităţi de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare organismelor intermediare care funcţionează în cadrul unei instituţii publice.(5) Structura de control organizată în instituţia publică în care funcţionează organismul intermediar nu este competentă în constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, în situaţiile în care:a)este necesară investigarea unor posibile nereguli în gestionarea fondurilor europene pentru care organismul intermediar are calitatea de beneficiar; b)este necesară investigarea unor posibile nereguli, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru care organismul intermediar poate fi stabilit ca debitor. (6) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (5), activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se efectuează de către structurile de control prevăzute la alin. (1).(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare se realizează de către o structură de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în următoarele situaţii:a)la solicitarea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, a autorităţii de certificare, în situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (3); b)la solicitarea autorităţii de certificare, când aceasta constată, ca urmare a recomandărilor sale, că structurile de control prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin (2) lit. a) nu au investigat în mod corespunzător constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din rapoartele sale de verificare. (8) Indiferent de modul de organizare a structurilor/echipelor de control, membrilor acestora li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 10-12. Articolul 21(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor financiare se desfăşoară de către structurile/echipele de control prevăzute la art. 20.(2) În termen de maximum 10 zile de la primirea de către structura de control competentă conform prevederilor art. 20 a oricărei solicitări ca urmare a aplicării prevederilor art. 18, aceasta are obligaţia organizării activităţii de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) actele de control emise de DLAF, rapoartele de inspecţie emise de OLAF şi documentele de constatare emise de Autoritatea de Audit pentru care este aplicabilă procedura prevăzută la alin. (25) şi (26).(4) Constatărilor cu implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, precum şi celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit la închiderea programelor/proiectelor, li se aplică cu prioritate prevederile alin. (2) încă din stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit.(5) În vederea constatării neregulilor şi stabilirii creanţelor bugetare, conducerea instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control în situaţiile de excepţie/derogare prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a) şi b), la art. 20 alin. (7) şi, după caz, la art. 20 alin. (4), respectiv conducerea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în celelalte situaţii, aprobă:a)componenţa nominală a echipei care va efectua verificarea şi constatarea; b)durata activităţi de verificare; c)mandatul privind obiectul verificărilor, stabilirea creanţei bugetare rezultate din nereguli şi a debitorilor; d)structura sau structurile verificate. (6) În cazul în care sunt necesare activităţi de verificare la faţa locului, echipa nominalizată va notifica structura supusă verificării cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data declanşării acţiunii, precizându-se scopul şi durata acesteia.(7) Se exceptează de la prevederile alin. (6) cazurile în care notificarea ar putea prejudicia obiectul verificărilor.(8) Structurile verificate au obligaţia de a prezenta la termenele stabilite toate datele şi documentele solicitate, necesare pentru realizarea controlului, precum şi de a acorda tot sprijinul necesar pentru desfăşurarea activităţii de verificare în bune condiţii.(9) Pe parcursul verificărilor, echipa de control împuternicită are acces, pentru realizarea obiectivelor verificării, la toate datele şi documentele, în sedii, pe terenuri, în mijloace de transport sau în alte spaţii folosite în scopuri economice, care au legătură cu obiectivele proiectului.(10) Membrii echipei de control pot solicita de la structurile supuse verificărilor date, informaţii, precum şi copii, certificate pentru conformitate, ale documentelor care au exclusiv legătură cu proiectul verificat, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată.(11) Pe parcursul activităţilor de constatare, structura verificată are dreptul să îşi exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de verificare.(12) Pentru bunurile, serviciile şi lucrările executate, rezultate din activităţile şi operaţiunile financiare care fac obiectul verificărilor, structurile de control prevăzute la art. 20 pot solicita persoanelor fizice/juridice autorizate efectuarea de expertize de specialitate în condiţiile legii.(13) Verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.(14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.(15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.(16) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se aprobă de conducerea instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control, respectiv conducerea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia.(17) Modelul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.(18) Se exceptează de la aplicarea prevederilor alin. (1)-(16) şi ale art. 58 şi 59 erorile de calcul/scriere care se rectifică de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau autorităţile de certificare, din proprie iniţiativă.(19) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.(20) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe.(21) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea autorităţii emitente, data la care a fost emis, datele de identificare a debitorului sau a persoanei împuternicite de debitor, cuantumul creanţei bugetare stabilite în urma constatărilor, motivele de fapt, temeiul de drept, numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente, ştampila autorităţii emitente, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi autoritatea la care se depune contestaţia, menţiuni privind punctul de vedere al debitorului şi poziţia exprimată de structura de control competentă, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (14) şi (15).(22) Creanţele bugetare stabilite în euro se înscriu în titlurile de creanţă şi în lei, utilizându-se cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanţă.(23) Termenul maxim de efectuare a verificării şi de emitere a proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a verificării, cu excepţiile prevăzute la alin. (25) şi (26).(24) În cazul în care activitatea de verificare vizează mai mulţi beneficiari şi/sau întreaga perioadă în care, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, pot fi luate măsuri de recuperare a creanţelor, precum şi în cazuri justificate în care - în scopul verificării - este necesară colaborarea cu alte instituţii, termenul de finalizare a activităţii de verificare prevăzut la alin. (23) poate fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult de 90 de zile.(25) Organizarea şi efectuarea verificărilor necesare stabilirii creanţei bugetare rezultate din nereguli şi emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data comunicării de către DLAF a actului de control emis în conformitate cu normele şi procedurile proprii, respectiv de la data primirii raportului de inspecţie emis de OLAF.(26) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se emite în termen de 60 de zile de la data comunicării documentelor de constatare emise de Autoritatea de Audit, conform regulamentului prevăzut la art. 24.(27) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi suspendată în cazul în care executarea actului administrativ în baza căruia se exercită a fost suspendată în condiţiile prevăzute de lege.(28) Titlul de creanţă poate fi modificat sau desfiinţat de către autoritatea emitentă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.(29) Modificarea titlului de creanţă atrage modificarea actelor subsecvente, în mod corespunzător. Articolul 22În cazul sesizărilor, în termen de 7 zile calendaristice de la finalizarea verificării, structura de control prevăzută la art. 20 are obligaţia informării persoanei care a depus sesizarea asupra rezultatului acesteia. Articolul 23În cazul constatării unor nereguli care prezintă indicii privind posibile fraude, structurile de control prevăzute la art. 20 au obligaţia să sesizeze de îndată DLAF şi să continue activitatea de verificare şi întocmire a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, precum şi de recuperare a creanţelor bugetare conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de desfăşurarea cercetării penale. Articolul 24Etapele privind elaborarea rapoartelor de audit, procedura contradictorie şi implementarea recomandărilor formulate de Autoritatea de Audit se desfăşoară conform regulamentului care se aprobă de Plenul Curţii de Conturi, în condiţiile art. 11 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările ulterioare. Articolul 25(1) În situaţia în care structurile de control prevăzute la art. 20 constată nereguli de sistem sau deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic care au implicaţii de ordin financiar, acestea au obligaţia întocmirii de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, individualizate la nivel de beneficiar şi operaţiune, după reverificarea fiecărui caz dintre cele care este posibil să fi fost afectate de această neregulă, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 21.(2) Termenul maxim de efectuare a activităţilor prevăzute la alin. (1) este de 90 de zile de la data finalizării activităţii de organizare a reverificării.(3) În cazuri justificate, termenul de finalizare a activităţii de reverificare prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit în mod corespunzător, dar nu mai mult de 90 de zile. Articolul 26În cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21, în scopul recuperării creanţei bugetare rezultate din nereguli, cu excepţia cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internaţional prevăd altfel. Articolul 27În cazul în care se constată nereguli în aplicarea de către beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziţie publică, fie în raport cu reglementările naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, fie cu procedurile specifice de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, se emit note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21. Articolul 28Valoarea creanţei bugetare stabilită în baza prevederilor art. 27 se calculează prin stabilirea de corecţii financiare în conformitate cu prevederile anexei. Articolul 29În cazul în care un beneficiar de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora semnalează - ca urmare a activităţii proprii de management şi control - o neregulă în gestiunea propriului său proiect, acesta are obligaţia raportării ei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data identificării neregulii respective, către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cu care a încheiat/emis contractul/acordul/decizia/ordinul de finanţare, indiferent dacă cheltuiala solicitată la plată i-a fost sau nu rambursată. Articolul 30Neregulile semnalate de beneficiar se investighează de către structurile de control prevăzute la art. 20, cu aplicarea prevederilor art. 21. Articolul 31(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.(2) În condiţiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului. Articolul 32În stabilirea cuantumului creanţelor bugetare se iau în considerare sumele plătite necuvenit de către: a)autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau structuri cu funcţii de plată care acţionează în numele acestora; b)organismele de implementare pentru măsurile din domeniul transporturilor ale programului ex-ISPA; c)beneficiarii proiectelor finanţate în sistem centralizat de Comisia Europeană din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora ca urmare a săvârşirii unor nereguli, inclusiv accesoriile, respectiv dobânda, costurile bancare, diferenţele nefavorabile de curs valutar, precum şi alte sume stabilite de lege în sarcina debitorului. Articolul 33(1) Obiectul activităţii de stabilire a creanţelor bugetare îl constituie individualizarea obligaţiei de plată sub forma unui titlu de creanţă şi a persoanelor fizice sau juridice debitoare, ca urmare a nerespectării legalităţii, conformităţii şi regularităţii obţinerii şi utilizării fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora.(2) Persoanele fizice pot fi individualizate ca debitoare numai în situaţia în care au calitatea de beneficiar de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora.(3) Autoritatea emitentă a titlului de creanţă are obligaţia să verifice faptul că informaţiile privind debitorul sunt corecte şi să se asigure că respectiva creanţă bugetară:a)este certă şi nu este condiţionată; b)este în sumă fixă, exprimată în lei sau în moneda stabilită în acordul/contractul/decizia/ordinul de finanţare; c)este exigibilă la data emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare. Articolul 34(1) Creanţele bugetare rezultate din nereguli, inclusiv accesoriile datorate conform contractelor sau altor angajamente legale prin care se utilizează fondurile europene şi fondurile publice naţionale aferente acestora, înscrise în titlul de creanţă prevăzut la art. 21 alin. (20), se stabilesc în lei sau în moneda utilizată pentru efectuarea plăţilor în cadrul contractului, acordului, deciziei sau ordinului de finanţare, cu specificarea echivalentului în lei, utilizându-se cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanţă.(2) Titlul de creanţă se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.(3) Împotriva titlului de creanţă debitorul poate formula contestaţie în condiţiile şi termenele stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.(4) Structurile de control prevăzute la art. 20, care sunt organizate în afara autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, au obligaţia transmiterii titlurilor de creanţă pe care le-au emis autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care gestionează programul pentru care sa emis acest titlu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestuia. Articolul 35Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a înscrie în Registrul debitorilor titlul de creanţă rezultată din nereguli, în 3 zile lucrătoare de la data emiterii acestuia, respectiv de la data primirii acestuia, în cazul în care nu este emis de structura de control care funcţionează în cadrul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. Articolul 36Prin derogare de la dispoziţiile art. 36 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a unui beneficiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanţare din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora. Articolul 37Conducerea autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia să monitorizeze trimestrial toate cazurile de nereguli şi să dispună măsurile care se impun pentru îmbunătăţirea sistemelor de management şi control financiar, în scopul prevenirii reapariţiei în viitor a acestora. Capitolul IVModalităţi de stingere a creanţelor rezultate din nereguli Articolul 38Stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin: a)încasare; b)deducere din plăţile/rambursările următoare; c)executarea garanţiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanţare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanţă; d)compensare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e)executare silită, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f)anulare; g)prescripţie; h)alte modalităţi prevăzute de lege. Articolul 39Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt responsabile pentru urmărirea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli. Articolul 40(1) În cazul în care creanţele bugetare rezultate din nereguli nu pot fi recuperate prin încasare, deducere din plăţi/rambursări următoare şi/sau executarea garanţiilor bancare, prevăzute la art. 38 lit. a)-c), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene transmit titlurile executorii prevăzute la art. 43, împreună cu dovada comunicării acestora, organelor fiscale competente, care vor duce la îndeplinire măsurile asigurătorii prevăzute la cap. VI din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispuse de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, şi vor efectua procedura de executare silită, precum şi procedura de compensare pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit din fondurile europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul beneficiarilor publici prevăzuţi la art. 5 alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 14 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea sumelor înscrise în titlurile de creanţă devenite executorii se efectuează din conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuată rambursarea cheltuielilor. Recuperarea sumelor, în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene, se efectuează pe baza unui referat întocmit de autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care a efectuat rambursarea cheltuielilor, adresat unităţii Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare. (3) Procedura de restituire a sumelor prevăzute la alin. (2) şi modelul referatului de restituire se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Articolul 41(1) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin încasare se efectuează în conturile indicate în titlul de creanţă, în moneda stabilită în contractul/acordul/decizia/ ordinul de finanţare(2) Recuperarea creanţelor bugetare prin deducerea din plăţile/rambursările următoare pe care debitorul este îndreptăţit să le primească se efectuează numai în cadrul aceluiaşi/aceleiaşi program/instrument financiar/fond/facilităţi, cu excepţia cazurilor prevăzute de actele normative în vigoare care reglementează gestionarea fondurilor europene în cadrul programelor de finanţare a politicii agricole comune, precum şi în alte cazuri în care există un acord scris al Comisiei Europene/donatorului public internaţional.(3) Recuperarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli prin executare silită, inclusiv prin compensare cu sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat, se efectuează în lei, în conturile indicate de organele fiscale competente, urmând ca sumele rezultate din aceste recuperări să se vireze de îndată de către organele fiscale în conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate de autorităţile prevăzute la art. 20. Articolul 42(1) Creanţele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanţă, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă.(2) Debitorul datorează pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanţei bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1) până la data stingerii acesteia.(3) În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (2), autorităţile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, în aplicarea prevederilor art. 21, au obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite un proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanţă şi care se comunică debitorului. Modelul procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.(4) Rata dobânzii datorate este rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.(5) Sumele reprezentând dobânzi datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se fac venit la acelaşi buget în care se virează şi creanţa bugetară rezultată din nereguli.(6) Creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplică toate prevederile aplicabile creanţelor bugetare rezultate din nereguli. Articolul 43Constituie titlu executoriu, după caz: a)procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare, nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare şi procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, de la data la care creanţă bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b)hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă. Articolul 44(1) Plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi al dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanţă. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene şi/sau de fonduri publice naţionale aferente acestora.(2) În cazul în care creanţa bugetară rezultată din nereguli şi dobânda datorată nu a fost achitată de către persoanele prevăzute la alin. (1), debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 25 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) privind persoana fizică. Articolul 45(1) Dreptul de a stabili creanţa bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, comunicată oficial de către Comisia Europeană/donatorul public internaţional prin emiterea declaraţiei finale de închidere, cu excepţia cazului în care normele Uniunii Europene sau ale donatorului public internaţional prevăd un termen mai mare.(2) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun.(3) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele comunitare respective.(4) În cazul în care existenţa creanţei bugetare depinde de existenţa unei fapte penale, respectiv a unei fraude, şi a fost sesizat DLAF, autorităţile competente prevăzute la art. 20 suspendă de drept emiterea titlului de creanţă până la obţinerea deciziei definitive şi irevocabile a instanţei privind caracterul penal sau nu al faptei incriminate şi dispune aplicarea măsurilor asiguratorii prevăzute la art. 40 alin. (1). Capitolul VContestarea titlurilor de creanţă emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli Secţiunea 1Dispoziţii generale Articolul 46(1) Împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.(2) Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătura dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii.(3) Este îndreptăţit la contestaţie debitorul, personal sau prin reprezentant legal. Secţiunea a 2-aSoluţionarea contestaţiilor administrative împotriva titlurilor de creanţă Articolul 47(1) Contestaţia administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanţă, şi trebuie să conţină următoarele elemente:a)datele de identificare a contestatarului; b)obiectul contestaţiei; c)motivele de fapt şi de drept; d)dovezile pe care se întemeiază; e)semnătura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila, în cazul persoanelor juridice. (2) Dovada calităţii de împuternicit al contestatarului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.(3) Obiectul contestaţiei administrative îl constituie numai sumele şi măsurile stabilite şi înscrise în procesul-verbal de stabilire a creanţei bugetare care reprezintă titlu de creanţă.(4) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.(5) Contestaţia administrativă se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă care este contestat şi nu este supusă taxelor de timbru. Articolul 48(1) În situaţia în care autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă în aplicarea prevederilor art. 21 constată că în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile prevăzute la art. 47 alin. (2), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, să completeze contestaţia.(2) În cazul în care contestatarul nu se conformează obligaţiei impuse la art. 47 alin. (2), contestaţia va fi respinsă fără a se proceda la analizarea fondului. Articolul 49(1) Contestaţia poate fi retrasă de contestatar până la soluţionarea acesteia.(2) Prin retragerea contestaţiei, contestatarul nu pierde dreptul de a înainta o nouă contestaţie în interiorul termenului general de depunere a acesteia. Articolul 50(1) Autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă în aplicarea prevederilor art. 21 se va pronunţa prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestaţiei sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau a completării acesteia conform art. 48 alin. (1), după caz.(2) Autoritatea publică competentă cu soluţionarea contestaţiei poate suspenda, prin decizie motivată, procedura de soluţionare atunci când:a)structura de control care a efectuat activitatea de verificare prevăzută la art. 21 a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni, a cărei constatare ar avea o influenţă hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedura administrativă; b)soluţionarea cauzei depinde în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi. (3) Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat suspendarea.(4) În cazul admiterii contestaţiei, se decide anularea titlului de creanţă atacat şi, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei.(5) Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea contestatarului o situaţie mai grea în propria sa cale de atac.(6) Decizia autorităţii se va comunica debitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la pronunţare.(7) Introducerea contestaţiei pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanţă.(8) Prevederile alin. (7) nu aduc atingere dreptului contestatarului sau al împuternicitului acestuia de a cere suspendarea executării titlului de creanţă, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.(9) Instanţa competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauţiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate. Articolul 51(1) Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.(2) Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul VICorecţii financiare Articolul 52(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi autorităţile de certificare au obligaţia aplicării corecţiilor financiare, pe baza titlurilor de creanţă emise de autorităţile competente prevăzute la art. 20.(2) În cazul programelor finanţate din fonduri europene de postaderare acordate României, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a nu reutiliza sumele excluse de la finanţare, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru operaţiunea sau operaţiunile care a/au făcut obiectul corecţiei şi, în cazul unei corecţii financiare aplicate în urma unei nereguli sistemice, pentru operaţiunile care intră sub incidenţa parţială ori totală a axei prioritare în care s-a produs neregula sistemică respectivă.(3) În cazul programelor pentru care se aplică mecanismul deducerilor şi care sunt finanţate din fonduri europene de preaderare acordate României, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a deduce temporar din următoarea declaraţie de cheltuieli sumele plătite şi incluse în declaraţii de cheltuieli emise anterior, dacă aceste sume fac obiectul constatărilor cu implicaţii financiare din rapoartele finale ale Autorităţii de Audit, până la finalizarea procedurilor prevăzute la art. 21 alin. (1)-(16) sau, după caz, alin. (26).(4) Obligaţia prevăzută la alin. (3) se aplică şi autorităţilor de certificare referitor la declaraţiile de cheltuieli emise către Comisia Europeană. Articolul 53(1) Constatărilor cu implicaţii financiare din actele de control/audit extern întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional li se aplică prevederile art. 21 alin. (4)(2) Poziţia părţii române în ceea ce priveşte acceptarea/neacceptarea integrală sau parţială a constatărilor cu implicaţii financiare din actele de control/audit extern întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional se stabileşte de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în baza actului de constatare sau a rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cu informarea autorităţii de certificare, a Autorităţii de Audit şi, după caz, a DLAF. (3) Termenul de investigare a acestor constatări cu implicaţii financiare nu poate depăşi 90 de zile.(4) Rezultatul acestor investigaţii este prezentat reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional. Articolul 54În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, ca urmare a prezentării rezultatelor investigaţiei, decid continuarea procedurii de aplicare a corecţiilor financiare, autorităţile naţionale, prin reprezentanţi mandataţi ai autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene implicate în programul respectiv, ai autorităţii de certificare şi, după caz, ai Autorităţii de Audit, participă la o audiere/conciliere cu reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, dacă procedurile donatorului o prevăd. Articolul 55În situaţia în care, ca urmare a procedurii de audiere/conciliere, poziţia autorităţilor române rămâne divergentă în raport cu cea a reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a cărui decizie finală este aplicarea de corecţii financiare Românei, autorităţile romane pot decide, la iniţiativa autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, cu avizul autorităţilor de certificare şi cu aprobarea ministrului finanţelor publice: a)iniţierea procedurii de contestare la instanţele stabilite prin acordurile cu Uniunea Europeană/donatorii a deciziei finale a reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului privind corecţia financiară aplicată României; sau b)neiniţierea procedurii de contestare la instanţele stabilite prin acordurile cu Uniunea Europeană/donatorii publici internaţionali şi, în acest caz, acceptarea constatării cu implicaţii financiare stabilite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional, dacă sumele reprezentând propunerea de corecţie financiară pot fi reutilizate în cadrul programului respectiv. Articolul 56Sumele necesare finanţării debitelor stabilite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional ca urmare a aplicării corecţiilor financiare se transferă în contul programului sau, după închiderea programului, direct în conturile Uniunii Europene/donatorului public internaţional, în prima instanţă de la bugetul de stat, conform prevederilor legale în vigoare. Articolul 57(1) În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional decid/decide, ca urmare a concluziilor unui act de control/audit extern, suspendarea/întreruperea plăţilor pentru programul respectiv, din cauza constatării unor nereguli cu caracter sistemic sau a unor deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia întocmirii unui plan de măsuri în vederea soluţionării neregulilor/deficienţelor semnalate, cu informarea prealabilă a autorităţii de certificare.(2) În cazul specificat la alin. (1) al constatării unor nereguli de sistem sau a unor deficienţe ale sistemelor de management şi control potenţial generatoare de nereguli cu caracter sistemic, autorităţile prevăzute la art. 20 au în plus obligaţia de reverificare prevăzută la art. 25.(3) Autoritatea de Audit întocmeşte un raport privind modul de implementare a măsurilor cuprinse în programul de măsuri şi, după caz, asupra modului în care au fost realizate reverificările precizate la alin. (2), care este prezentat reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional. Capitolul VIIActivitatea de raportare a neregulilor Articolul 58(1) În aplicarea prevederilor reglementărilor europene, România are obligaţia să raporteze către Comisia Europeană - OLAF toate cazurile de nereguli care au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă, în termenele şi respectând pragurile şi excepţiile prevăzute în regulamentele europene, respectiv în memorandumurile şi acordurile de finanţare.(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt considerate acte de constatare primară administrativă:a)procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare emis de autorităţile competente prevăzute la art. 20 şi documentul de constatare emis de Autoritatea de Audit în aplicarea prevederilor art. 24, care sunt şi acte administrative în sensul Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare; b)actul de control emis de DLAF şi raportul de inspecţie emis de OLAF. (3) În aplicarea prevederilor acordurilor semnate cu alţi donatori publici internaţionali, România are obligaţia raportării tuturor cazurilor de nereguli în funcţie de regulile specifice stabilite cu aceştia. Articolul 59(1) La nivel naţional, activitatea de raportare a neregulilor, prevăzută în legislaţia europeană, către Comisia Europeană este coordonată de către DLAF.(2) Formatul, termenele şi procedura aplicabilă la nivel naţional în materie de raportare se stabilesc, pentru fiecare instrument financiar, printr-un manual elaborat de DLAF în baza regulamentelor europene şi a instrucţiunilor şi procedurilor OLAF.(3) În cazul celorlalţi donatori publici internaţionali, raportarea neregulilor la nivel naţional este reglementată prin acordurile de implementare a fondurilor care provin de la aceştia. Capitolul VIIIAbateri şi sancţiuni Articolul 60(1) Constituie abateri de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă următoarele fapte:a)neînregistrarea de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a tuturor constatărilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern şi a celor din rapoartele de verificare emise de autoritatea de certificare, precum şi a tuturor sesizărilor validate sau respinse; b)netransmiterea de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în termenul prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă, a tuturor constatărilor cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare din actele de control/audit întocmite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, a celor din actele de control emise de DLAF, a celor din rapoartele de audit emise de Autoritatea de Audit/structurile de audit intern şi a celor din rapoartele de verificare emise de autoritatea de certificare, precum şi a sesizărilor către structura de control organizată în cadrul instituţiei publice în care funcţionează autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene; c)neorganizarea de către managementul structurii de control din cadrul instituţiei publice în care funcţionează autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, la termenul prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă, a investigaţiilor ca urmare a luării la cunoştinţă a apariţiei unor posibile nereguli şi/sau neemiterea actului de control ca urmare a respectivelor investigaţii; d)neemiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, în termenul prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă; e)netransmiterea procesului-verbal de stabilire a creanţei bugetare de către structurile prevăzute la art. 20 către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în vederea declanşării procedurilor de stingere a creanţelor bugetare; f)nerespectarea termenelor de raportare prevăzute în procedura aplicabilă la nivel naţional stabilită prin manualul prevăzut la art. 59 alin. (2); g)netransmiterea de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi de către structurile de control organizate în cadrul instituţiei publice în care funcţionează autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene la DLAF a cazurilor care prezintă indicii de fraudă; h)netransmiterea de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a datelor, documentelor şi informaţiilor necesare procesului de audit solicitate de Autoritatea de Audit; i)neînregistrarea de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a debitelor în Registrul debitorilor; j)neurmărirea de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a încasării debitelor rezultate din nereguli. (2) Se consideră circumstanţă agravantă a abaterii menţionate la alin. (1) lit. c) situaţia în care constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare sunt incluse în:a)rapoartele de audit extern ale Autorităţii de Audit/ale altor auditori externi, actele de control elaborate de DLAF; b)rapoartele misiunilor de verificare la faţa locului efectuate de autorităţi de management privind activitatea organismelor intermediare, în condiţiile în care activitatea de autorizare a plăţilor a fost delegată la nivelul organismelor intermediare sau de autorităţile de certificare; c)rapoartele de audit intern ale departamentelor de audit intern din cadrul autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau din cadrul instituţiei în care acestea funcţionează; d)rapoartele de audit extern realizate de reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Curţii Europene de Conturi sau ai altor donatori publici internaţionali, precum şi rapoartele de inspecţie emise de OLAF; e)rapoartele de verificare la faţa locului realizate de autorităţile de certificare. (3) Abaterile prevăzute la alin. (1) se constată de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, Autoritatea de Audit şi de către structura de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice.(4) Ca urmare a constatării abaterilor prevăzute la alin. (1), autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să întreprindă acţiunile necesare pentru înlăturarea cauzelor acestor abateri şi să aibă în vedere constatările la evaluarea activităţii personalului care se realizează în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IXDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 61Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 62În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ministerele coordonatoare sau ministerele în cadrul cărora funcţionează autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi Ministerul Finanţelor Publice au obligaţia organizării/reorganizării structurilor de control care să asigure exercitarea atribuţiilor ce le revin în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. Articolul 63Prevederile secţiunii a 2-a a cap. II se vor aplica contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanţare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Articolul 64La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 65Orice referire în actele normative existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă la Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi orice trimitere la actul normativ menţionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta ordonanţă de urgenţă şi/sau la secţiunile corespunzătoare din prezenta ordonanţă de urgenţă, după caz. Articolul 66Activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu ANEXĂCorecţiile/Reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achiziţiile 1. Contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
|
Nr. crt. |
Abaterea constatată |
Descrierea abaterii constatate |
Corecţie/Reducere |
|
1.1. |
Nerespectarea procedurilor de publicitate |
Contractul a fost atribuit fără respectarea cerinţelor privind publicitatea, reglementate prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice, cu excepţia cazurilor menţionate la pct.1.2 Această abatere constituie o încălcare flagrantă a uneia dintre condiţiile de finanţare din fonduri europene. |
100% din valoarea contractului în cauză |
|
1.2. |
Nerespectarea procedurilor de publicitate, dar, totuşi, a existat un anumit grad de publicitate |
Contractul a fost atribuit fără respectarea cerinţelor privind publicitatea, reglementate prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice, însă a existat, totuşi, o publicitate care a permis operatorilor economici aflaţi pe teritoriul altui stat să aibă acces la procedura de achiziţie în cauză. |
25% din valoarea contractului în cauză |
|
1.3. |
Atribuirea de contracte de achiziţie (acte adiţionale) pentru lucrări, servicii sau bunuri suplimentare atribuite fără aplicarea unei proceduri competitive, fără respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia naţională şi comunitară, inclusiv în absenţa unei urgenţe extreme determinate de apariţia unor evenimente imprevizibile sau în absenţa unor circumstanţe neprevăzutei) |
Contractul iniţial a fost atribuit cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (acte adiţionale), care au fost atribuite fără respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor (inclusiv condiţia de extremă urgenţă determinată de evenimente imprevizibile sau condiţia existenţei unor circumstanţe neprevăzute care să necesite lucrări, servicii sau bunuri suplimentare) care permit recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare. |
a) 100% din valoarea totală a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) în cauză, în cazul în care valoarea totală a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) depăşeşte procentul din valoarea contractului iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice; b) rata corecţiei/reducerii prevăzute la lit. a) poate fi diminuată - cu respectarea principiului proporţionalităţii - până la 25% din valoarea cumulată a contractelor suplimentare (actelor adiţionale), în cazul în care valoarea totală a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) atribuite fără respectarea legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice nu depăşeşte procentul din valoarea contractului iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice. |
|
1.4. |
Achiziţia unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care datorită unor circumstanţe neprevăzute au devenit necesare, cu depăşirea procentului din valoarea contractului iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publicei) |
Contractul iniţial a fost atribuit cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (acte adiţionale), a căror valoare cumulată depăşeşte procentul din valoarea contractului iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice, iar lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu constituie activităţi distincte în sensul reglementărilor europene (directive). Contractul iniţial a fost atribuit cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (acte adiţionale), iar lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale constituie activităţi distincte în sensul reglementărilor europene (directive). În cazul în care valoarea cumulată a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) depăşeşte procentul din valoarea contractului |
100% din valoarea cumulată care depăşeşte procentul din valoarea contractului iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice. 100% din valoarea cumulată a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) în cauză 25% din valoarea cumulată a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) în cauză |
|
Nr. crt. |
Abaterea constatată |
Descrierea abaterii constatate |
Corecţie/Reducere |
|
|
|
iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia privind achiziţiile publice, se aplică prevederile pct.1.1. În cazul în care valoarea cumulată a contractelor suplimentare (actelor adiţionale) nu depăşeşte procentul din valoarea contractului iniţial, stabilit ca limită prin legislaţia privind achiziţiile publice, se aplică prevederile pct. 2.1. |
|
|
1.5. |
Nedeclararea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie şi a factorilor de evaluare în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare |
Contractul a fost atribuit cu respectarea cerinţelor privind publicitatea, reglementate de legislaţia naţională şi comunitară privind achiziţiile publice, dar în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare nu au fost expuse toate criteriile de calificare şi selecţie şi/sau factorii de evaluare ori aceştia nu au fost suficient descrişi. |
25% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 10% sau la 5%, în funcţie de gravitate. |
|
1.6. |
Aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale |
Contractul a fost atribuit prin aplicarea de criterii de atribuire (factori de evaluare) nelegale (de exemplu: folosirea unui criteriu de calificare şi selecţie ca factor de evaluare a ofertelor, utilizarea unui factor de evaluare în neconcordanţă cu factorii de evaluare stabiliţi de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire şi anunţul de participare, aplicarea incorectă şi/sau discriminatorie a factorilor de evaluare, nerespectarea criteriului de atribuire stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire). |
25% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 10% sau la 5%, în funcţie de gravitate. |
|
1.7. |
Stabilirea în documentaţia de atribuire sau în anunţul de participare a unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali |
Cazurile în care anumiţi potenţiali ofertanţi au fost împiedicaţi să participe la o procedură de atribuire din cauza unor criterii restrictive stabilite în anunţul de participare sau în documentaţia de atribuire (de exemplu, obligaţia de a avea deja o reprezentanţă în ţară sau în regiune ori stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator sau cerinţe privind deţinerea de experienţă în regiune) |
25% din valoarea contractului în cauză. (O reducere/corecţie financiară în proporţie de 100% din valoarea contractului poate fi aplicată în cele mai grave cazuri, unde există o intenţie de a exclude în mod deliberat anumiţi ofertanţi.) |
|
1.8. |
Definirea insuficientă sau discriminatorie a obiectului contractului |
Descrierea obiectului contractului din documentaţia de atribuire sau din anunţul de participare este discriminatorie ori insuficientă pentru a permite ofertanţilor să identifice obiectul contractului sau autorităţilor contractante să atribuie contractul. |
25% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 10% sau la 5%, în funcţie de gravitate. |
|
1.9. |
Negocierea în timpul procedurii de atribuire |
Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă sau restrânsă, dar autoritatea contractantă a negociat cu ofertanţii pe parcursul procedurii de atribuire; fac excepţie discuţiile/solicitările care au ca scop numai clarificarea sau completarea conţinutului ofertelor ori precizarea obligaţiilor autorităţii contractante. |
25% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 10% sau la 5%, în funcţie de gravitate. |
|
1.10. |
Reducerea obiectului contractului fără reducerea proporţională a valorii contractului i) |
Contractul a fost atribuit cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiilor publice, însă a fost urmat de reducerea obiectului contractului, fără reducerea proporţională a valorii contractului (această reducere/corecţie se aplică chiar şi în cazul în care suma scăzută este utilizată pentru realizarea altor lucrări). |
Suma corespunzătoare reducerii obiectului contractului plus 25% din valoarea finală a obiectului contractului (rata reducerii/corecţiei de 25% poate fi diminuată în cazuri justificate) |
|
Nr. crt. |
Abaterea constatată |
Descrierea abaterii constatate |
Corecţie/Reducere |
|
1.11. |
Reducerea obiectului contractului cu reducerea proporţională a valorii contractului i) |
Contractul a fost atribuit cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare privind achiziţiile publice, însă a fost urmat de reducerea obiectului contractului, cu reducerea proporţională a valorii contractului (această reducere/corecţie se aplică chiar şi în cazul în care suma scăzută este utilizată pentru realizarea altor lucrări suplimentare/adiţionale fără respectarea dispoziţiilor legale). |
25% din valoarea finală a obiectului contractului (rata reducerii/corecţiei de 25% poate fi diminuată în cazuri justificate) |
|
1.12. |
Aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire |
Contractul a fost atribuit cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, însă nu au fost respectate unele obligaţii auxiliare, cum ar fi publicarea anunţului de atribuire a contractului. Dacă acest tip de neregulă este doar de natură formală, fără un potenţial impact financiar, nu se va aplica nicio reducere/corecţie financiară. |
2%, 5% sau 10% din valoarea contractului, în funcţie de gravitatea neregulii şi caracterul repetitiv al acesteia |
2. Contracte a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit de legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene*)
|
Nr. crt. |
Abaterea constatată |
Descrierea abaterii constatate |
Corecţie/Reducere |
|
2.1. |
Nerespectarea cerinţelor privind asigurarea unui grad adecvat de publicitate şi transparenţă ii) |
Contractul a fost atribuit fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive, nerespectându-se principiul transparenţei. |
25% din valoarea contractului în cauză |
|
2.2. |
Contracte de achiziţii (acte adiţionale) pentru bunuri, lucrări sau servicii suplimentare, atribuite fără competiţie adecvată, în absenţa unei urgenţe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absenţa unor circumstanţe neprevăzute i) |
Contractul iniţial a fost atribuit cu respectarea regulilor de achiziţie, dar a fost urmat de unul sau mai multe contracte suplimentare (acte adiţionale) care au fost atribuite fără asigurarea unei competiţii adecvate, în absenţa unei urgenţe imperative rezultate din evenimente imprevizibile sau în absenţa unor circumstanţe neprevăzute care să le justifice. |
25% din valoarea contractelor atribuite fără lansarea unei proceduri competitive |
|
2.3. |
Aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare nelegali |
Aplicarea unor criterii de calificare şi selecţie sau a unor factori de evaluare care împiedică anumiţi ofertanţi potenţiali să participe la procedura de atribuire din cauza restricţiilor stabilite în documentaţia de atribuire (de exemplu, obligaţia de a avea deja o reprezentanţă în ţară sau în regiune ori stabilirea unor standarde tehnice prea specifice care favorizează un singur operator) |
10% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 5%, în funcţie de gravitate. |
|
2.4. |
Încălcarea principiului tratamentului egal |
Contractele au fost atribuite cu respectarea cerinţelor privind publicitatea, dar procedura de atribuire a încălcat principiul tratamentului egal al operatorilor (de exemplu, în cazul în care autoritatea contractantă a făcut o alegere arbitrară a anumitor ofertanţi cu care a negociat atribuirea contractului sau a oferit un tratament preferenţial unuia dintre ofertanţii invitaţi la negociere). |
10% din valoarea contractului în cauză. Rata reducerii/corecţiei poate fi diminuată la 5%, în funcţie de gravitate. |
i) În vederea determinării valorii optime a corecţiei financiare care trebuie aplicată pentru nerespectarea reglementărilor naţionale privind achiziţiile publice, gradul de flexibilitate este redus şi nu se poate aplica decât în cazul în care prin modificările contractelor, operate după atribuirea lor, (1) autoritatea contractantă nu a modificat în mod substanţial datele cuprinse în invitaţia la participare şi în caietul de sarcini, prin modificările aduse prin contractele suplimentare (actele adiţionale), (2) dacă modificările ar fi fost incluse în invitaţia de participare sau în caietul de sarcini, nu ar fi avut un impact substanţial asupra ofertelor primite. Elementele esenţiale privind atribuirea contractului se referă în special la valoarea contractului, natura activităţilor, termenul de execuţie, condiţiile de plată şi materialele utilizate. Este întotdeauna necesară o analiză caz cu caz. ii) Conceptul de „grad de publicitate adecvat“ trebuie interpretat astfel: a)Principiul egalităţii de tratament şi cel al nediscriminării impun o obligaţie de transparenţă care constă în garantarea, în favoarea oricărui potenţial ofertant, a unui grad de publicitate care să permită atribuirea contractului în condiţii adecvate de competiţie. Obligaţia de transparenţă presupune că un potenţial ofertant care operează pe teritoriul unui alt stat membru poate avea acces la informaţii relevante privind o procedură de achiziţii înainte ca aceasta să fie finalizată, astfel încât, dacă acel potenţial ofertant doreşte, să îşi poată exprima interesul prin participarea la procedura respectivă. b)În unele cazuri, datorită unor circumstanţe speciale, cum ar fi o miză economică foarte redusă, participarea la o procedură de achiziţii poate să nu prezinte interes pentru operatorii economici care operează în alte state membre. În aceste cazuri, efectele asupra libertăţilor fundamentale trebuie să fie considerate ca fiind prea aleatorii şi prea indirecte ca să justifice aplicarea normelor juridice derivate din dreptul comunitar primar şi din acest motiv nu se aplică corecţii financiare.Este de competenţa autorităţii contractante să determine dacă o procedură de achiziţie prezintă sau nu un interes potenţial pentru operatorii economici care operează în alt stat membru. Această decizie a autorităţii contractante trebuie să fie fundamentată pe o evaluare a circumstanţelor specifice fiecărui caz în parte, cum ar fi obiectul procedurii de achiziţie, valoarea sa estimată, caracteristicile particulare ale sectorului de activitate în cauză (mărimea şi structura pieţei, practicile comerciale etc.), precum şi zona geografică în care este organizată procedura de achiziţie. *) Prevederile pct. 2 se aplică şi beneficiarilor privaţi de fonduri europene care au obligaţia respectării unor ghiduri/instrucţiuni privind achiziţiile, în situaţia în care acestea sunt parte integrantă din contractul/acordul/ordinul/decizia de finanţare.
|