Metodologie Nr.- din 30.08.2011

Capitolul IDefiniţii Articolul 1În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a)programe finanţate din fonduri europene - programele PHARE, Programul SAPARD, Programul ex-ISPA, Facilitatea Schengen, Facilitatea de tranziţie, programele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, programul finanţat din Fondul european de pescuit, programele de cooperare teritorială europeană, Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, finanţat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi în conformitate cu Planul european de redresare economică, Fondul european de garantare agricolă, Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, precum şi programe finanţate de Comisia Europeană în sistem centralizat (de tipul Lifelong Learning, Marco Polo şi altele); b)programe finanţate din fonduri de la donatori publici internaţionali - Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, Programul de cooperare româno-elveţian vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Fondul frontierelor externe, Mecanismul financiar norvegian; c)fonduri publice naţionale aferente fondurilor europene - fonduri alocate în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată, cu modificările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autorităţile contractante pe parcursul licitării şi implementării contractelor din cadrul proiectelor exISPA şi PHARE finanţate de Uniunea Europeană, aprobată prin Legea nr. 367/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor ex-ISPA, aprobată prin Legea nr. 187/2008, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea proiectelor PHARE, aprobată prin Legea nr. 132/2009, ale Ordonanţei Guvernului nr. 24/2009 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 30/2010, ale Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană“, şi ale Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare; d)autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu, Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Transport, Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivităţii economice, Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Autoritatea de management pentru Programul operaţional Asistenţă tehnică, Autoritatea de management pentru Programul operaţional regional, Autoritatea de management pentru Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea de management ex-ISPA şi Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Autoritatea de management pentru Programul naţional de dezvoltare rurală, Autoritatea comună de management pentru Programul operaţional comun Bazinul Mării Negre, Autoritatea de management pentru Programul de cooperare transfrontalieră România - Bulgaria, Autoritatea de management pentru Programul IPA de cooperare transfrontalieră România - Serbia, Autoritatea naţională pentru Programul de cooperare transfrontalieră ENPI Ungaria -Slovacia - România - Ucraina, Autoritatea naţională pentru Programul de cooperare transnaţională Sud-Estul Europei, Autoritatea naţională pentru Programul de cooperare transnaţională Europa Centrală 2007-2013, Autoritatea naţională pentru Programul de cooperare interregională INTERREG IVC, Autoritatea naţională pentru Programul pentru reţeaua de dezvoltare urbană URBACT II, Autoritatea naţională pentru Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria -România, Autoritatea naţională pentru Programul INTERACT II, Autoritatea naţională pentru Programul ESPON 2013, Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea naţională de coordonare (Direcţia generală pregătire ECOFIN şi asistenţă comunitară) pentru Programul de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale din cadrul Uniunii Europene extinse, Autoritatea comună de management pentru Programul operaţional comun România - Ucraina - Republica Moldova, Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale pentru Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, alte instituţii/structuri cu rol de autoritate de management sau asimilate acestora, precum şi alte autorităţi naţionale cu competenţe în programele gestionate de Comisia Europeană în sistem centralizat; e)autorităţi de certificare - Autoritatea de Certificare şi Plată în cazul programelor finanţate din instrumente structurale şi din Fondul european pentru pescuit, precum şi pentru Programul Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, Organismul de coordonare pentru programele finanţate din fonduri pentru sprijinirea politicii agricole comune şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE pentru Programul de cooperare româno-elveţian vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia generală financiară pentru Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, alte structuri cu rol de certificare în conformitate cu deciziile de instituire a sistemelor de management şi control/cu deciziile de aprobare a programelor/fondurilor; f)donator public internaţional - Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia. Capitolul IIDispoziţii generale Articolul 2Implementarea recomandărilor formulate de structuri/instituţii de control/audit naţionale şi europene, care conţin constatări cu implicaţii financiare, nu restrânge dreptul autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene de a transmite comentariile lor în raport cu aceste constatări, de a face propriile lor investigaţii şi, eventual, de a contesta aceste constatări, conform legislaţiei aplicabile după caz. Articolul 3(1) Analiza rezonabilităţii valorilor cuprinse în bugetele orientative care vor sta la baza contractelor/ acordurilor/ordinelor/deciziilor de finanţare reprezintă:a)o analiză bazată pe principiul utilizării eficiente a fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice aferente acestora, respectiv al asigurării unui raport corect între rezultatul obţinut şi resursele financiare alocate; şi b)o analiză a corectitudinii estimării resurselor financiare necesare pentru realizarea proiectului propus a fi finanţat din fonduri europene. (2) Modalităţile de realizare a analizei prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:a)analizarea justificării/fundamentării valorii solicitate la finanţare, care să cuprindă preţurile orientative ce au stat la baza acestei fundamentări şi/sau o analiză cost-beneficiu detaliată, pentru proiectele care au la bază o analiză cost-beneficiu; b)verificarea rezonabilităţii preţurilor din bugetul orientativ prin consultarea bazelor de date existente pe internet şi/sau prin solicitarea efectivă de oferte de preţ de la firme de specialitate; o alternativă a acestei metode este aceea de a solicita potenţialului beneficiar să furnizeze aceste oferte de preţ, situaţie în care realitatea şi regularitatea acestor oferte sunt verificate de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene; de asemenea, se pot aplica şi alte metode identificate şi stabilite prin procedurile autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. (3) În cazul analizei rezonabilităţii preţurilor cuprinse în contractele de furnizare de bunuri, lucrări şi servicii se aplică metoda descrisă la alin. (2) lit. b) şi această analiză este obligatorie pentru beneficiarii care nu au calitatea de autoritate contractantă conform prevederilor legislaţiei în vigoare.(4) În cazul în care se constată că bugetul prevăzut la alin. (1) nu este fundamentat în mod adecvat, respectiv că valorile cuprinse în acesta nu sunt susţinute de o justificare corectă nici în ceea ce priveşte nivelul preţurilor utilizate şi nici în ceea ce priveşte raportul dintre investiţia realizată şi rezultatul aşteptat, se solicită beneficiarului o micşorare corespunzătoare a bugetului orientativ. Articolul 4În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 27, 28 şi ale anexei din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, denumită în continuare ordonanţă, în cazul în care, pentru acelaşi contract de achiziţie verificat, se constată existenţa mai multor nereguli/abateri privind regimul achiziţiilor pentru care trebuie aplicate corecţiile financiare/reducerile procentuale prevăzute în anexa la ordonanţă, se va aplica valoarea cea mai mare a corecţiei financiare/reducerii procentuale propuse. Articolul 5(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia ca înainte de efectuarea către beneficiar a plăţii finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finală, să verifice gradul în care au fost realizaţi toţi indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliţi prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare.(2) În situaţia în care se constată că există indicatori nerealizaţi sau numai parţial realizaţi de rezultat/de output/obiective - în special cei care au fost utilizaţi în procesul de evaluare care a condus la aprobarea finanţării respectivelor proiecte şi pentru care beneficiarii şi-au angajat prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare răspunderea realizării acestora până la plata finală - autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, pe baza procedurilor proprii, aplică principiul proporţionalităţii stabilit la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, respectiv nu autorizează integral sau, după caz, autorizează parţial la plată sumele prevăzute la alin. (1). În aceeaşi situaţie, dacă proiectul nu şi-a atins scopul propus prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare şi sumele prevăzute la alin. (1) sunt mai mici decât sumele de recuperat, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă, întocmesc procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.(3) În situaţia în care, după finalizarea proiectelor, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizează că nu sunt respectate cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile, aceste autorităţi, aplică principiul proporţionalităţii prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, pe baza procedurilor proprii, în scopul stabilirii creanţelor bugetare. Articolul 6(1) În aplicarea art. 7 alin. (1) din ordonanţă, în situaţia în care autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene identifică, ca urmare a verificărilor administrative şi la faţa locului, o posibilă abatere, pentru confirmarea căreia sunt necesare investigaţii suplimentare, acestea pot solicita structurilor de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă investigarea caracterului eligibil al sumelor solicitate la plată/rambursare de beneficiar, înainte ca aceste sume să fie acordate beneficiarului, iar rezultatul acestei investigaţii suplimentare este consemnat într-o notă de control.(2) Forma şi conţinutul notei de control prevăzute la alin. (1) sunt stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în funcţie de specificul activităţii sale.(3) Nota de control se aprobă de către conducerea autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. Articolul 7(1) În toate situaţiile în care autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene identifică, în activitatea lor curentă de verificare a cererilor de plată/rambursare prezentate de beneficiari, precum şi ca urmare a verificărilor la faţa locului, indicii privind o posibilă fraudă/tentativă de fraudă, acestea au obligaţia de a sesiza de îndată Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF şi de a-i transmite acestuia toate informaţiile pe care le deţin.(2) Sistemele şi indicatorii de fraudă ce trebuie avuţi în vedere, în baza principiului bunelor practici, în scopul identificării indiciilor privind o posibilă fraudă, în situaţiile în care evaluarea riscurilor indică un risc de fraudă ridicat, sunt prevăzuţi în anexa nr. 1. Articolul 8În cazul în care constată abateri de la prevederile art. 11 alin. (2) şi art. 14 alin. (1) din ordonanţă referitoare la conflictul de interese, deciziile autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi ale structurilor de control cu privire la nivelul sancţiunii pe care o aplică trebuie luate, pentru fiecare caz în parte, ţinând cont de următoarele elemente: a)caracterul intenţionat sau neintenţionat al abaterii, stabilit de instituţiile abilitate prin lege; b)evaluarea prejudiciului creat de situaţia de conflict de interese, în sensul reanalizării deciziei de acceptare a cererii de finanţare sau de plată/rambursare care s-ar fi luat în cazul în care acest conflict de interese nu ar fi existat. Articolul 9(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia completării unui formular, denumit Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă, pentru toate constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare şi pentru toate sesizările ce respectă condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (3) din ordonanţă, care este transmis către structurile de control competente.(2) Forma şi conţinutul formularului menţionat la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 2. Formularul se utilizează pentru toate programele, cu excepţia acelora în cazul cărora conţinutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeană într-o formă diferită.(3) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia înregistrării suspiciunilor de neregulă întrun Registru al neregulilor, care trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 3, cu excepţia programelor pentru care conţinutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeană într-o formă diferită.(4) În aplicarea prevederilor art. 32 din ordonanţă, formularul „Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă“ se întocmeşte numai pentru sume plătite de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau structurile cu funcţii de plată care acţionează în numele acestora, organismele de implementare pentru măsurile din domeniul transporturilor ale Programului ex-ISPA şi beneficiarii proiectelor finanţate în sistem centralizat de Comisia Europeană din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora. Articolul 10(1) În vederea fundamentării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare sau a clarificării unor aspecte referitoare la acesta/aceasta, structura de control sau, după caz, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene poate utiliza rezultatele investigaţiilor altor instituţii/structuri abilitate prin lege care au identificat abateri privind aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale, inclusiv în domeniul achiziţiilor publice, şi poate solicita acestora informaţiile suplimentare necesare şi, în plus, poate solicita puncte de vedere ori informaţii oricăror alte entităţi publice sau structuri de specialitate, în limita prevederilor legale aplicabile; termenul de finalizare a misiunilor de verificare poate fi prelungit cu durata necesară obţinerii acestor puncte de vedere/informaţii, dar cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (24) din ordonanţă.(2) Entităţile publice/Structurile de specialitate au obligaţia de a răspunde solicitărilor menţionate la alin. (1), cu prioritate, în cadrul termenului stabilit de legislaţia aplicabilă acestora.(3) Proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se prezintă spre aprobare conducerii instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control sau, după caz, conducerii autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismului intermediar care l-a întocmit, însoţit de punctul de vedere exprimat de structura verificată, după caz.(4) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4, se întocmeşte în 3 exemplare originale, dintre care unul pentru structura verificată, unul pentru organul emitent şi unul pentru organele de executare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, dacă este cazul, cu excepţia cazurilor în care, în funcţie de procedurile interne ale autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control, poate fi întocmit în mai multe exemplare originale.(5) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se comunică debitorului, în următoarea ordine, prin:a)scrisoare recomandată cu confirmare de primire; b)remitere; c)afişaj public la sediul debitorului; d)publicarea pe site-ul oficial sau la sediul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. (6) Data comunicării titlului de creanţă poate fi, după caz:a)data înscrisă în confirmarea de primire a scrisorii recomandate şi a aplicării ştampilei pe mandatul poştal; b)data semnăturii de primire sau, după caz, data înregistrării în evidenţele debitorului; c)data afişării publice la sediul debitorului; d)data publicării pe site-ul oficial sau la sediul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. (7) În cazul în care se constată o neregulă determinată de necorelarea dintre legislaţia naţională şi reglementările comunitare, în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se menţionează că sumele reprezentând creanţe bugetare se recuperează de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - în conturile programelor europene respective şi/sau în conturile de la bugetul de stat aferente acestora şi nu se completează rubrica „Debitor“ - din:a)sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cărora funcţionează autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, conform prevederilor legale aplicabile, în cazul beneficiarilor, alţii decât cei prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă; b)conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuată rambursarea cheltuielilor, pe baza referatului prevăzut la art. 21 alin. (2), în cazul beneficiarilor prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă. (8) În stabilirea existenţei unei necorelări între legislaţia naţională şi reglementările comunitare, consultarea entităţii publice/structurii de specialitate competente prevăzute la alin. (1) este obligatorie. Articolul 11(1) În toate situaţiile în care structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă identifică nereguli care prezintă indicii privind o posibilă fraudă, acestea au obligaţia de a sesiza de îndată Departamentul pentru lupta antifraudă şi de a transmite acestuia toate informaţiile pe care le deţin.(2) Conform prevederilor reglementărilor comunitare şi ale acordurilor privind managementul financiar şi controlul programelor operaţionale, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia raportării către autorităţile de certificare, prin intermediul formularului „Suspiciune de neregulă/Suspiciune de fraudă“ prevăzut la art. 9 alin. (1), a tuturor cazurilor în care au sesizat Departamentul pentru lupta antifraudă.(3) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a înregistra suspiciunile de fraudă în Registrul neregulilor prevăzut la art. 9 alin. (3). Articolul 12În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din ordonanţă, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia transmiterii către structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă a informaţiilor necesare identificării tuturor proiectelor/contractelor posibil afectate. Articolul 13(1) În aplicarea art. 28 din ordonanţă, stabilirea valorii corecţiilor financiare prin aplicarea coeficienţilor de corecţie prevăzuţi în anexa la ordonanţă se face cu încadrarea corectă a prevederilor actelor normative încălcate în categoria de abateri descrisă de aceasta.(2) Modelul Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare este prevăzut în anexa nr. 5. Articolul 14Datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanţă, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti, primite de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare iniţial. Articolul 15(1) Cuantumul creanţei bugetare se calculează ţinând cont de sumele plătite/rambursate, în baza acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, către beneficiari sau în numele acestora direct către contractori ori către bugetul de stat cu titlu de rambursare, în cazul beneficiarilor prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă, din:a)fonduri europene; b)bugetul de stat, reprezentând cofinanţare a cheltuielilor eligibile; c)bugetul de stat, în cazul în care acestea sunt utilizate în vederea înlocuirii fondurilor europene în situaţia indisponibilităţii/ întreruperii/suspendării temporare a plăţilor, reprezentând cheltuieli eligibile; d)bugetul de stat, în cazul în care acestea sunt utilizate în vederea finalizării proiectelor, reprezentând cheltuieli eligibile. (2) Sumele plătite/rambursate prevăzute la alin. (1) şi la art. 32 din ordonanţă nu cuprind sumele alocate în bugetele ordonatorilor principali de credite din instituţiile cu rol de autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă în scopul efectuării de către aceştia a cheltuielilor necesare implementării proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevăd un astfel de sistem de finanţare. Articolul 16(1) În Registrul debitorilor se înscriu titlurile de creanţă şi sumele plătite necuvenit, din eroare, recuperate prin încasarea în contul autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.(2) Registrul debitorilor trebuie să conţină cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 3, cu excepţia programelor pentru care conţinutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeană într-o formă diferită, cum ar fi programele de finanţare a politicii agricole comune. Articolul 17(1) Deducerea creanţelor bugetare din plăţile/rambursările la care beneficiarul are dreptul se realizează cu condiţia emiterii în prealabil a unui titlu de creanţă.(2) În situaţia în care beneficiarul îşi exprimă acordul scris, deducerea poate fi aplicată şi înaintea expirării termenului de plată corespunzător titlului de creanţă emis de către structura de control prevăzută la art. 20 din ordonanţă; în acest caz deducerea se aplică la suma solicitată la rambursare. Articolul 18Anularea titlurilor de creanţă rezultate din nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora se poate realiza, în tot sau în parte, numai în următoarele condiţii: a)ca urmare a soluţionării unei contestaţii administrative depuse împotriva titlului de creanţă, prin decizie motivată de admitere în tot sau în parte a contestaţiei în favoarea debitorului; b)prin hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţelor judecătoreşti. Articolul 19Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia şi responsabilitatea urmăririi şi stingerii creanţelor bugetare rezultate din neregulile constatate în cadrul programelor finanţate din fonduri europene pentru care au răspunderea gestiunii directe, indiferent care sunt structurile de control care au emis titlurile de creanţă respective. Articolul 20(1) În situaţia prevăzută la art. 45 alin. (4) din ordonanţă, autoritatea competentă va institui măsuri asigurătorii şi va dispune ducerea acestora la îndeplinire de către organul fiscal al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.(2) În vederea instituirii măsurilor asigurătorii se va utiliza modelul deciziei prevăzute în anexa nr. 6. Articolul 21(1) Mecanismul recuperării creanţelor bugetare rezultate din nereguli pentru care au fost stabilite ca debitori instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, prevăzut la art. 40 alin. (2) din ordonanţă, se aplică şi când acestea sunt beneficiari de fonduri europene şi când au calitatea de autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.(2) Modelul referatului pe baza căruia se solicită unităţilor Trezoreriei Statului recuperarea sumelor constatate ca nereguli din conturile de venituri ale statului în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene este prevăzut în anexa nr. 7.(3) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene întocmesc şi prezintă referatele, prevăzute la alin. (2), la unităţile Trezoreriei Statului - la care autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, structurile cu funcţii de plată care acţionează în numele acestora au virat iniţial sumele respective în conturile de venituri ale statului - numai după ce titlurile de creanţă au devenit executorii şi stingerea creanţelor bugetare nu s-a putut realiza prin încasare sau prin deducere din plăţile/rambursările următoare la care beneficiarii sunt îndreptăţiţi.(4) În cazul în care se constată nereguli care provin din necorelări între legislaţia naţională şi cea comunitară pentru care, din acest motiv, nu se poate stabili un debitor, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene întocmesc şi prezintă referatele la unităţile Trezoreriei Statului la care au virat iniţial sumele respective în conturile de venituri ale statului, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare. Articolul 22(1) Dobânda datorată pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevăzute în titlul de creanţă se calculează la sumele rămase de plată, stabilite şi/sau exprimate în lei după ultima recuperare.(2) Modelul Procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate este prevăzut în anexa nr. 8. Articolul 23Obligaţia de a nu reutiliza sumele excluse de la finanţarea unei operaţiuni ca urmare a aplicării unei corecţii financiare va fi îndeplinită cu respectarea prevederilor art. 52 alin. (2) din ordonanţă şi a celor din regulamentele comunitare incidente; astfel, în cazul programelor cu finanţare europeană pentru care este folosit mecanismul recuperărilor, valoarea eligibilă a acordului/contractului/deciziei/ordinului de finanţare este micşorată definitiv cu valoarea corecţiei financiare aplicate, fără să existe posibilitatea înlocuirii de către beneficiar a cheltuielilor supuse corecţiei. Articolul 24În aplicarea prevederilor art. 21 alin. (4) din ordonanţă, prin stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit se înţelege momentul primirii de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a variantei în limba română - care constituie varianta oficială - a actului de control/raportului de audit, cu excepţia programelor de preaderare, pentru care limba oficială este limba engleză. Articolul 25(1) În vederea asigurării desfăşurării activităţii de înregistrare, monitorizare şi raportare a neregulilor, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia numirii unui ofiţer de nereguli.(2) Principalele atribuţii ale ofiţerului de nereguli sunt:a)îndeplinirea obligaţiilor de înregistrare în Registrul debitorilor şi de transmitere a constatărilor prevăzute la art. 18 alin. (1) din ordonanţă; b)îndeplinirea obligaţiilor de primire, analizare şi înregistrarea în Registrul neregulilor a tuturor sesizărilor prevăzute la art. 18 alin. (2) din ordonanţă, atât a celor validate, cât şi a celor clasate în baza prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanţă; c)informarea în scris a conducerii autorităţii cu competenţe în gestiunea fondurilor europene cu privire la necesitatea declanşării verificărilor cu privire la sesizările validate şi îndeplinirea obligaţiei de transmitere a acestora, prevăzută la art. 18 alin. (2) din ordonanţă; d)primirea rezultatului investigaţiilor structurilor de control - Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare - şi înregistrarea acestuia în Registrul neregulilor; e)întocmirea rapoartelor de nereguli în aplicarea prevederilor art. 58 şi 59 din ordonanţă şi înaintarea acestora pentru aprobarea de către conducătorul autorităţii cu competenţe în gestiunea fondurilor europene; f)monitorizarea progreselor realizate în procesul de recuperare a debitelor generate de nereguli, în colaborare cu serviciile financiar-contabile ale autorităţii cu competenţe în gestiunea fondurilor europene; g)asigurarea notificării autorităţilor de certificare, conform prevederilor reglementărilor comunitare şi ale acordurilor privind managementul financiar şi controlul programelor operaţionale, asupra: suspiciunilor de nereguli şi/sau posibile fraude, la aceleaşi termene la care se comunică structurilor de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă, proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/notelor de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, contestărilor titlurilor de creanţă şi modului de soluţionare a acestora, hotărârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată, recuperării creanţelor bugetare şi, după caz, a dobânzilor aferente, în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă cu privire la constatarea evenimentului; h)asigurarea completării datelor necesare în Registrul debitorilor. (3) Unele atribuţii prevăzute la alin. (2), cum este gestionarea Registrului debitorilor, pot fi îndeplinite de diferite structuri ale autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în funcţie de organizarea internă a acestora. Articolul 26(1) Structura de control prevăzută la art. 20 alin. (7) din ordonanţă este o structură de specialitate care funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, independent de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi de autorităţile de certificare.(2) Structura, numărul de personal şi competenţele acestei structuri se stabilesc, cu respectarea prevederilor ordonanţei, prin ordin al ministrului finanţelor publice.(3) Structura de control prevăzută la alin. (1) constată abaterile prevăzute la art. 60 din ordonanţă cu ocazia misiunilor de verificare organizate în vederea constatării unor nereguli în aplicarea art. 20 alin. (7) din ordonanţă. Articolul 27(1) Valoarea abaterilor/corecţiilor financiare prevăzute în anexa la ordonanţă se calculează astfel:a)în cazul în care abaterile de la reglementările/ instrucţiunile/ghidurile în vigoare privind achiziţiile sunt constatate înainte de efectuarea plăţii către beneficiari, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia de a reduce procentual sumele pe care le vor aproba la plată aplicând coeficientul de corecţie stabilit în aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) şi anexei din ordonanţă; b)în cazul în care abaterile de la reglementările/ instrucţiunile/ghidurile în vigoare privind achiziţiile sunt constatate după efectuarea plăţilor către beneficiari, structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă vor constata neregula în conformitate cu prevederile art. 28 din ordonanţă şi vor calcula valoarea creanţei bugetare prin aplicarea procentului de corecţie prevăzut în anexa la ordonanţă la sumele care au fost plătite deja beneficiarului. (2) Sumele plătite beneficiarului la care se referă alin. (1) nu cuprind sumele alocate în bugetele ordonatorilor principali de credite din instituţiile cu rol de autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevăzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţă în scopul efectuării de către aceştia a cheltuielilor necesare implementării proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevăd un astfel de sistem de finanţare. Articolul 28Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. ANEXA Nr. 1la normele metodologice SISTEME ŞI INDICATORI DE FRAUDĂ¹⁾ 1. Tipuri de fraudă2) 1. Manipularea intenţionată a declaraţiilor financiare (de exemplu, raportarea incorectă a veniturilor) 2. Orice tip de deturnare de bunuri tangibile sau intangibile (de exemplu, rambursări frauduloase de cheltuieli) 3. Corupţie (de exemplu, mită, manipularea procedurilor de cerere de oferte, nedeclararea conflictelor de interese, deturnare de fonduri) 2. Motivele care stau la baza fraudelor Există 3 elemente care stau la baza comiterii fraudelor, care pot fi rezumate sub forma unui „triunghi al fraudei“:

– oportunitate;

– justificare;

– presiune financiară.Oportunitatea: Chiar dacă o persoană are un motiv, trebuie să existe şi o oportunitate. Sistemele deficiente de control intern pot genera o oportunitate (presupusa probabilitate ca frauda să nu fie detectată reprezintă un considerent esenţial pentru autorul fraudei). Exemple de puncte slabe ale sistemelor de control intern sunt deficienţele referitoare la:

– supraveghere şi revizuire;

– separarea funcţiilor;

– aprobarea de către organele de conducere;

– controlul sistemelor.Frauda poate apărea, de asemenea, în cazul în care nu sunt efectuate controale sau persoanele cu funcţii de autoritate creează şansele ca aceste controale existente să nu fie luate în considerare. Justificare: O persoană poate formula o justificare prin explicarea rezonabilă a actelor sale, de exemplu „este corect să procedez astfel - merit aceşti bani“ sau „au o datorie faţă de mine“, „iau banii doar cu împrumut - îi voi restitui“. Presiune financiară, stimulent sau motivaţie: Factorul „nevoie sau aviditate“. Simpla aviditate poate reprezenta de multe ori un motiv puternic. Alte presiuni pot apărea din problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile de noroc, dependenţa de droguri etc. Spargerea triunghiului fraudei“³⁾ reprezintă cheia prevenirii fraudelor. Dintre cele 3 elemente, oportunitatea este cel mai direct afectată de sistemele solide de control intern şi, prin urmare, este elementul cel mai uşor de gestionat. ¹) Această anexă conţine informaţii cuprinse în documentul de lucru elaborat de Comisia Europeană „Notă informativă privind indicatorii de fraudă pentru FEDR, FSE şi FC“ (COCOF 09/0003/00-RO). ²) Conform clasificării utilizate de Asociaţia Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor (ACFE). ³) A se vedea „The Handbook of Fraud Deterrence“ de Harry Cendrowski, James P. Martin şi Louis W. Petro, 2007, p. 41. 3. Fraude în cadrul contractelor şi achiziţiilor publice Sisteme de fraudare comune şi recurente şi indicatorii de fraudă relevanţi (semnale de avertizare) Acest capitol prezintă 16 sisteme de fraudare comune şi recurente, împreună cu o descriere a sistemului şi indicatorii de fraudă relevanţi în domeniul contractelor şi achiziţiilor publice. Aceasta este o listă neexhaustivă a unor sisteme general recunoscute. Acest capitol utilizează o mare parte a structurii şi conţinutului aplicate de ACFE⁴⁾ în instrucţiunile pentru profesioniştii din domeniul prevenirii şi detectării fraudei. 3.1. Corupţie - mită şi comisioanele ilegale Descrierea sistemului Mita şi comisioanele ilegale semnifică darea sau primirea de „obiecte de valoare“ în vederea influenţării unui act oficial sau a unei decizii de natură comercială. Oferirea de mită Obiectele de valoare“ nu trebuie să fie şi, adesea, nu sunt bani (ambiguitatea se menţine, ceea ce permite autorului să invoce diferite scuze, dacă este necesar). Orice beneficiu tangibil oferit sau primit în vederea coruperii primitorului poate constitui mită. Obiecte de valoare“ specifice care au fost date sau primite ca mită includ, între altele: cadouri a căror valoare depăşeşte pragurile stabilite de către organizaţii/societăţi, „împrumuturi“ (indiferent dacă au fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de credit, plata în exces a achiziţiilor (de exemplu, o plată de 500.000 EUR pentru un apartament în valoare de 200.000 EUR), utilizarea gratuită sau în schimbul unei chirii preferenţiale a unui apartament, utilizarea gratuită a unui autoturism închiriat, plăţile în numerar, plata prin cecuri sau transfer bancar a unor „taxe sau onorarii“ fictive, reprezentând adesea un procent stabilit în prealabil din contractul obţinut şi plătite printr-un intermediar sau societate-paravan⁵⁾ înfiinţată de către destinatar, precum şi deţinerea de participaţii secrete în cadrul societăţii contractante sau vânzătoare corupte). De obicei, obiectele de valoare sunt acordate în ordinea prezentată mai sus. Această ierarhie apare deoarece, iniţial, părţile îşi studiază reciproc intenţiile şi este posibil ca plătitorul mitei să nu poată oferi plăţi mai substanţiale decât după atribuirea contractului. După atribuirea unui contract, darea de mită are loc în special sub forma acordării de comisioane ilegale, ceea ce înseamnă că, după ce primeşte o plată, contractantul plăteşte sau returnează un procent stabilit în prealabil din fiecare sumă încasată. Indiferent de maniera de plată a mitei, preţurile sunt de obicei majorate artificial sau calitatea mărfurilor şi serviciilor este redusă, în vederea recuperării sumelor plătite. Darea de mită facilitează mai multe alte tipuri de fraudă, cum ar fi falsificarea de facturi, înregistrarea de cheltuieli fictive sau neîndeplinirea specificaţiilor contractuale. Traficul de influenţă Traficul de influenţă în domeniul contractelor şi achiziţiilor publice se reflectă adesea în: selecţia părtinitoare, de exemplu achiziţiile nejustificate dintr-o singură sursă (pot exista mai multe contracte atribuite sub plafonul pentru achiziţii publice), preţurile excesive nejustificate, produsele achiziţionate în număr excesiv, acceptarea calităţii scăzute şi întârzierea sau inexistenţa livrărilor⁶⁾. Indicatori de fraudă Cel mai frecvent indicator al oferirii de mită şi comisioane ilegale este tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de către un responsabil pentru contractare într-o perioadă de timp. Alte semnale de avertizare:

– legături strânse între un responsabil pentru contractare şi un furnizor de produse sau servicii;

– creşterea inexplicabilă sau bruscă a averii responsabilului pentru contractare;

– responsabilul pentru contractare efectuează o activitate economică nedeclarată;

– contractantul este cunoscut în domeniul său de activitate pentru acordarea de comisioane ilegale;

– modificări nedocumentate sau frecvente ale contractelor, care conduc la majorarea valorii acestora;

– responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităţilor legate de contractul în cauză şi preluarea altor atribuţii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legătură cu experienţa nu este relevantă);

– responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declaraţia privind conflictele de interese.3.2. Nedeclararea conflictelor de interese Descrierea sistemului O situaţie de conflict de interese poate apărea atunci când un angajat al organizaţiei contractante are un interes financiar ascuns în ceea ce priveşte un contract sau un contractant. Un potenţial conflict de interese nu poate fi urmărit în instanţă dacă este dezvăluit în întregime şi aprobat cu promptitudine de către angajator. De exemplu, un angajat poate deţine în secret un furnizor sau un contractant, poate înfiinţa o societate-paravan prin intermediul căreia achiziţionează produse la un preţ majorat artificial sau are un interes ascuns în vânzarea sau închirierea de proprietăţi. Indicatori de fraudă:

– favorizarea inexplicabilă sau în mod excepţional a unui anumit contractant sau vânzător;

– acceptarea continuă a unor lucrări la preţuri ridicate şi de calitate scăzută etc.;

– responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completează declaraţia privind conflictele de interese;

– responsabilul pentru contractare refuză predarea responsabilităţilor legate de contractul în cauză şi preluarea altor atribuţii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legătură cu experienţa nu este relevantă);

– există indicii potrivit cărora responsabilul pentru contractare efectuează o activitate paralelă.3.3. Practici de cooperare secretă Descrierea sistemului Contractanţii dintr-o anumită zonă sau regiune geografică sau dintr-o anumită industrie pot încheia acorduri în vederea înlăturării concurenţei şi majorării preţurilor prin diferite sisteme de cooperare secretă. Depunerea de oferte de curtoazie Ofertele de curtoazie, cunoscute şi ca „oferte fantomă“, au scopul de a asigura aparenţa unei licitaţii concurenţiale, fără a se urmări câştigarea acesteia. Mai mulţi ofertanţi care cooperează convin să depună oferte la preţuri excesive sau conţinând condiţii inacceptabile, pentru a favoriza selectarea unui contractant preferat la un preţ majorat artificial (în aceste situaţii ar trebui să se verifice atent valoarea ⁴) Asociaţia Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor (Association of Certified Fraud Examiners) www.acfe.com. Mai exact, structura şi conţinutul se inspiră din instructajul privind „Fraudele în domeniul contractelor şi achiziţiilor“ furnizat investigatorilor de fraude. ⁵) O societate-paravan este o companie reală, dar cu operaţiuni şi active inexistente. ⁶) Aceştia sunt rezumaţi adesea ca factori PCCL: selecţie părtinitoare, preţ excesiv, cantitate excesivă, calitate scăzută, livrare întârziată sau inexistentă. estimată a contractului). Câştigătorul împarte o cotă din profituri cu ofertanţii respinşi, îi angajează ca subcontractanţi sau le permite să câştige alte contracte la preţuri avantajoase. Ofertele de curtoazie pot fi depuse inclusiv de societăţi-paravan sau firme afiliate. Abţinerea de la participare Pentru ca manipularea procedurilor de cerere de oferte să reuşească, numărul ofertanţilor trebuie să fie limitat şi toţi trebuie să participe la conspiraţie. Dacă la licitaţie se alătură un ofertant nou sau necooperant (un aşa-numit „sabotor“), majorarea artificială a preţului devine evidentă. Pentru a preveni o astfel de posibilitate, conspiratorii pot oferi mită societăţilor străine pentru ca acestea să nu îşi depună ofertele sau pot utiliza mijloace mai agresive pentru a le împiedica să participe la licitaţie. De asemenea, în încercarea de a-şi proteja monopolul, conspiratorii pot constrânge furnizorii şi subcontractanţii pentru ca aceştia să evite relaţiile comerciale cu societăţile necooperante. Rotaţia ofertelor Conspiratorii depun oferte de curtoazie sau se abţin să liciteze pentru a permite fiecărui ofertant sa depună, prin rotaţie, oferta cea mai ieftină. Rotaţia poate avea loc în funcţie de zona geografică - un contractant în domeniul construcţiilor de drumuri primeşte toate lucrările dintr-o regiune, altă societate primeşte lucrări în regiunea învecinată - sau în funcţie de tipul de activitate, perioadă etc. Împărţirea pieţelor Întreprinderile participante la înţelegere pot împărţi pieţe sau linii de producţie sau pot conveni fie să nu concureze în propriile zone de influenţă, fie să o facă prin măsuri de cooperare secretă, precum depunerea de oferte de curtoazie exclusiv. Uneori, la sistemele de cooperare secretă participă angajaţi - având uneori interese financiare în întreprinderea „concurentă“ - care primesc o cotă din preţurile majorate artificial. Indicatori de fraudă:

– oferta câştigătoare are un preţ prea mare în raport cu estimările de costuri, listele de preţuri publicate, lucrările sau serviciile similare sau mediile la nivel de industrie şi preţurile de piaţă corecte;

– toţi ofertanţii menţin preţuri ridicate;

– preţul ofertelor scade atunci când la licitaţie se alătură un ofertant nou;

– rotaţia ofertanţilor câştigători în funcţie de regiune, tip de activitate, tip de lucrări;

– ofertanţii respinşi sunt angajaţi ca subcontractanţi;

– configuraţie anormală a ofertelor (de exemplu, ofertele sunt separate de procentaje exacte, oferta câştigătoare este cu puţin sub pragul de preţ acceptat, se încadrează exact în bugetul alocat, este prea mare, prea apropiată, diferenţa este excesivă, sumele sunt rotunjite, incomplete etc.);

– legături aparente între ofertanţi, cum ar fi adrese, angajaţi sau numere de telefon comune etc.;

– în oferta contractantului sunt incluşi subcontractanţi aflaţi în competiţie pentru contractul principal;

– contractanţii calificaţi se abţin de la depunerea unei oferte şi devin subcontractanţi, sau ofertantul cu cel mai scăzut preţ se retrage şi devine subcontractant;

– unele societăţi licitează întotdeauna una împotriva celeilalte, în timp ce altele nu o fac niciodată;

– ofertanţii respinşi nu pot fi localizaţi pe internet sau în nomenclatoarele de societăţi, nu au adrese etc. (cu alte cuvinte, sunt societăţi fictive);

– există corespondenţă sau alte indicii potrivit cărora contractanţii efectuează schimburi de informaţii privind preţurile, îşi alocă teritorii sau încheie alte tipuri de acorduri neoficiale;

– practicile de ofertare prin cooperare secretă au fost constatate în următoarele sectoare şi sunt relevante şi pentru fondurile structurale: asfaltări, construcţii de clădiri, activităţi de dragare, echipamente electrice, construcţii de acoperişuri, eliminarea deşeurilor.3.4. Oferte discrepante Descrierea sistemului În acest sistem de fraudare, personalul responsabil pentru contractare furnizează unui ofertant favorit informaţii confidenţiale indisponibile celorlalţi ofertanţi, potrivit cărora, de exemplu, una sau mai multe activităţi prevăzute într-o cerere de oferte nu vor fi realizate în cadrul contractului (unele activităţi pot fi formulate în termeni vagi sau pot fi prea dificile, iar ofertantul favorit este instruit cum să liciteze). Astfel de informaţii permit firmei favorizate să depună o ofertă având un preţ mult mai redus faţă de cel al celorlalţi participanţi, oferind un preţ foarte scăzut pentru activitatea care nu va fi inclusă în contractul final. În cazul acordurilor-cadru, acest aspect trebuie analizat în corelare cu contractele subsecvente. Depunerea de oferte discrepante este unul dintre cele mai eficiente sisteme de trucare a licitaţiilor, manipularea nefiind atât de evidentă precum în alte sisteme utilizate frecvent, cum ar fi achiziţiile nejustificate dintr-o sursă unică. Indicatori de fraudă:

– oferta pentru anumite activităţi pare a fi nejustificat de scăzută;

– după atribuirea contractului au loc modificări sau eliminări ale cerinţelor privind activităţile;

– activităţile pentru care se primesc oferte sunt diferite faţă de contractul propriu-zis;

– ofertantul are legături apropiate cu personalul responsabil cu achiziţiile sau a participat la redactarea specificaţiilor.3.5. Manipularea specificaţiilor Descrierea sistemului Cererile de oferte sau propuneri pot conţine specificaţii adaptate pentru a corespunde calificărilor sau competenţelor unui anumit ofertant. Această situaţie este frecventă în special în cazul contractelor din domeniul IT şi al altor contracte tehnice. Specificaţiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru a exclude alţi ofertanţi calificaţi sau pentru a justifica achiziţii dintr-o singură sursă şi pentru a evita orice concurenţă. Un ansamblu de specificaţii manipulate care favorizează un anumit contractant sugerează corupţie. Indicatori de fraudă:

– doar un singur ofertant sau foarte puţini ofertanţi răspund la cererile de oferte;

– există similitudini între specificaţii şi produsele sau serviciile contractantului câştigător;

– se primesc reclamaţii din partea celorlalţi ofertanţi;

– specificaţiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperă o sferă mai largă decât în cazul cererilor de oferte anterioare;

– specificaţii neobişnuite sau nerezonabile;

– acordarea unui număr ridicat de contracte avantajoase unui singur furnizor;

– socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea şi ofertanţi pe durata procedurii de atribuire;

– cumpărătorul defineşte un articol folosind denumirea unei mărci comerciale în locul unei descrieri generice fără să folosească sintagma „sau echivalent“ sau fără să justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilităţi tehnice.3.6. Divulgarea datelor referitoare la licitaţii Descrierea sistemului Personalul însărcinat cu contractarea, redactarea proiectului sau evaluarea ofertelor poate divulga unui ofertant favorit informaţii confidenţiale, precum bugete estimate, soluţii preferate sau date privind ofertele concurente, permiţându-i astfel să formuleze o propunere tehnică sau financiară. Indicatori de fraudă:

– metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire, reducerea nejustificată a termenelor legale;

– oferta câştigătoare are un preţ cu foarte puţin mai scăzut decât următoarea ofertă cu preţ scăzut;

– unele oferte sunt deschise în avans;

– sunt acceptate oferte care depăşesc termenul-limită;

– ofertantul care depune oferta după expirarea termenului este câştigător;

– toate ofertele sunt respinse, iar contractul este relicitat;

– ofertantul câştigător comunică în privat cu personalul însărcinat cu contractarea, prin e-mail sau alte mijloace, în timpul perioadei de atribuire.3.7. Manipularea ofertelor Descrierea sistemului Într-o procedură de atribuire controlată insuficient, personalul însărcinat cu contractarea poate manipula ofertele după depunere, în vederea selectării unui contractant favorit (modificarea ofertelor, „pierderea“ unor oferte, anularea unor oferte pe motivul unor presupuse erori conţinute în specificaţii etc.). Indicatori de fraudă:

– reclamaţii din partea ofertanţilor;

– metode de control deficiente şi proceduri de licitaţie inadecvate;

– indicii privind modificarea ofertelor după recepţie (pot proveni şi din observarea recepţiei unor produse inferioare din punct de vedere calitativ prin raportare la oferta depusă în cadrul procedurii şi în lipsa unui act adiţional);

– anularea unor oferte pe motivul unor erori;

– un ofertant calificat este descalificat din motive suspecte;

– activitatea nu este relicitată, deşi numărul ofertelor primite a fost inferior minimului necesar.3.8. Atribuiri nejustificate unui singur ofertant Descrierea sistemului Acest sistem este adesea rezultatul corupţiei, în special dacă metoda este repetată şi suspectă. Aceste atribuiri pot avea loc prin fragmentarea achiziţiilor, în scopul evitării plafoanelor de ofertare concurenţială, falsificarea justificărilor achiziţiilor din sursă unică, redactarea unor specificaţii foarte restrictive, prelungirea contractelor atribuite anterior în locul relicitării acestora. Indicatori de fraudă:

– atribuiri în favoarea unui singur ofertant la preţuri superioare sau puţin inferioare plafoanelor de atribuire concurenţială;

– achiziţii publice desfăşurate anterior în condiţii concurenţiale au devenit neconcurenţiale;

– fragmentarea achiziţiilor, pentru a evita plafonul de ofertare concurenţială;

– cererea de ofertă este transmisă unui singur furnizor de servicii.3.9. Fragmentarea achiziţiilor Descrierea sistemului Personalul însărcinat cu contractarea poate fragmenta o achiziţie în două sau mai multe comenzi ori contracte de achiziţie în scopul evitării concurenţei sau a unei investigaţii efectuate de o autoritate de management de nivel superior. De exemplu, dacă plafonul este de 125.000 euro, o achiziţie pentru atribuirea unui contract de bunuri şi servicii în valoare estimată de 245.000 euro poate fi fragmentată în două achiziţii pentru atribuirea a două contracte - unul pentru bunuri, în valoare de 121.000 euro, iar altul pentru servicii, în valoare de 124.000 euro - în scopul evitării unei proceduri concurenţiale. Fragmentarea achiziţiilor (denumită de multe ori salami slicing) poate indica un caz de corupţie sau alte sisteme de fraudare la nivelul unei organizaţii contractante. Indicatori de fraudă:

– două sau mai multe achiziţii consecutive şi asemănătoare de la acelaşi contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurenţială sau sub limita de la care se efectuează investigaţii de către cadrele de conducere;

– separarea nejustificată a achiziţiilor, de exemplu contracte separate pentru manoperă şi materiale, fiecare având o valoare inferioară plafoanelor de ofertare;

– achiziţii consecutive la valori situate imediat sub plafoane.3.10. Combinarea contractelor Descrierea sistemului Un contractant având mai multe comenzi similare poate percepe aceleaşi costuri de personal, onorarii sau cheltuieli similare pentru mai multe comenzi care ar putea avea de fapt volume de activitate diferite, ceea ce determină suprafacturarea. Indicatori de fraudă:

– facturi similare prezentate pentru activităţi sau contracte diferite;

– contractantul facturează mai mult de o activitate pentru aceeaşi perioadă de timp.3.11. Stabilirea incorectă a costurilor Descrierea sistemului Un contractant poate comite o fraudă prin facturarea cu intenţie a unor costuri care nu sunt permise sau rezonabile sau care nu pot fi alocate în mod direct sau indirect unui contract. Costurile de manoperă sunt mai susceptibile să fie utilizate abuziv decât costurile materialelor deoarece, în teorie, costurile cu forţa de muncă pot fi percepute pentru orice contract. Costurile cu forţa de muncă pot fi manipulate prin crearea de fişe de pontaj fictive, modificarea fişelor de pontaj sau a documentaţiei aferente ori simpla facturare a unor costuri majorate artificial pentru forţa de muncă, fără documente justificative. Indicatori de fraudă:

– sume excesive sau neobişnuite percepute pentru forţa de muncă;

– sumele percepute pentru forţa de muncă nu sunt reflectate de evoluţia lucrărilor prevăzute de contract;

– modificări evidente ale fişelor de pontaj;

– nu se găsesc fişele de pontaj;

– pentru aceleaşi costuri ale materialelor se percep sume în mai multe contracte;

– costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.3.12. Manipularea preţurilor Descrierea sistemului Manipularea preţurilor în cadrul contractelor are loc atunci când contractanţii nu pun la dispoziţie date curente, complete şi exacte privind costurile sau preţurile în propunerile de preţuri, ceea ce are ca rezultat creşterea preţului contractului. Indicatori de fraudă:

– contractantul refuză, amână sau nu poate furniza documente justificative privind costurile;

– contractantul furnizează documente incorecte sau incomplete;

– informaţiile privind preţul nu mai sunt valabile;

– preţuri ridicate comparativ cu contracte similare, liste de preţuri sau medii la nivel de industrie.3.13. Neîndeplinirea specificaţiilor contractului Descrierea sistemului Contractanţii care nu îndeplinesc specificaţiile contractului şi apoi declară în mod fals şi cu bună ştiinţă că le-au îndeplinit comit o fraudă. Exemple de astfel de sisteme includ utilizarea de materiale de construcţie care nu respectă standardele, componente de calitate inferioară, fundaţii necorespunzătoare în cazul lucrărilor de construcţie a drumurilor etc. Motivul este, în mod evident, creşterea profiturilor prin reducerea costurilor, evitarea penalizărilor pentru nerespectarea termenelor-limită etc. Multe astfel de sisteme sunt dificil de detectat în absenţa unor inspecţii sau teste amănunţite efectuate de experţi independenţi în domeniu. Există totuşi posibilitatea ca autorii fraudelor să încerce să mituiască inspectorii. Indicatori de fraudă:

– discrepanţe între rezultatele testelor şi inspecţiilor, pe de o parte, şi clauzele şi specificaţiile contractului, pe de altă parte;

– absenţa certificatelor sau a documentelor de testare ori inspecţie;

– calitate inferioară, activitate nesatisfăcătoare şi număr mare de reclamaţii;

– în documentele contabile ale contractantului există indicii potrivit cărora contractantul nu a achiziţionat materialele necesare lucrărilor, nu deţine sau nu a închiriat echipamentul necesar pentru efectuarea lucrărilor ori nu dispune de suficienţi lucrători pe şantier. (NB: Această verificare încrucişată se poate dovedi utilă.)3.14. Facturi false, duble sau cu preţuri excesive Descrierea sistemului Un contractant poate prezenta cu bună ştiinţă facturi false, duble sau cu preţuri excesive, acţionând pe cont propriu sau în cooperare cu angajaţi responsabili cu procesul de contractare, în urma coruperii acestora. Indicatori de fraudă:

– mărfuri sau servicii facturate nu se află în inventar sau nu pot fi localizate;

– nu există confirmări de primire a unor bunuri sau servicii facturate;

– comenzile de achiziţie pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente sau suspecte;

– registrele contractantului nu indică finalizarea lucrărilor sau efectuarea cheltuielilor necesare;

– preţurile de facturare, sumele, descrierile sau datele privind articolele depăşesc sau nu corespund cu prevederile contractuale, comanda de achiziţie, fişele de magazie, inventarul sau rapoartele de producţie;

– facturi multiple cu sumă, număr, dată etc. identice;

– subcontracte în cascadă;

– plăţi în numerar;

– plăţi către societăţi off-shore.3.15. Furnizori de servicii fictivi Descrierea sistemului a)Un angajat poate autoriza plăţi către un vânzător fictiv, urmărind în acest fel să deturneze fonduri. Sistemul este utilizat frecvent în situaţiile în care nu există o separare a atribuţiilor de întocmire a cererii, recepţie şi plată. b)Contractanţii pot înfiinţa societăţi fictive pentru a depune oferte de curtoazie în cadrul unor sisteme de cooperare secretă, în vederea majorării artificiale a costurilor sau, pur şi simplu, a emiterii de facturi false.Experienţa a arătat că autorii fraudelor au tendinţa de a utiliza denumiri de societăţi similare denumirilor unor societăţi reale. Indicatori de fraudă:

– furnizorul de servicii nu poate fi găsit în nomenclatoarele de societăţi, pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google sau al altor motoare de căutare etc.;

– adresa furnizorului de servicii nu poate fi găsită;

– adresa sau numărul de telefon ale furnizorului servicii sunt incorecte;

– este folosită o societate off-shore.3.16. Substituţia produsului Descrierea sistemului Substituţia produsului se referă la înlocuirea, fără ştiinţa cumpărătorului, a produselor prevăzute în contract cu unele de calitate inferioară. În cel mai rău caz, substituţia produselor poate pune în pericol viaţa, de exemplu deficienţe ale infrastructurii sau clădirilor. Substituţia este o opţiune atractivă în special în cazul contractelor care prevăd utilizarea de materiale costisitoare, de calitate superioară, care pot fi înlocuite cu produse mult mai ieftine, cu aspect similar. Substituţia implică de multe ori componente care nu pot fi detectate cu uşurinţă. De asemenea, atunci când au loc inspecţii pot fi prezentate eşantioane special create, pentru a induce în eroare. Indicatori de fraudă:

– ambalaje neobişnuite sau generice: ambalajul, culorile sau forma diferă de norme;

– discrepanţe între aspectul aşteptat şi cel real;

– numerele de identificare a produsului diferă de numerele publicate sau cele de catalog ori de sistemul de numerotare;

– număr de defecţiuni înregistrat în cadrul testelor sau în utilizare peste medie, înlocuiri anticipate ori costuri ridicate de întreţinere şi de reparaţie;

– certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau neautorizate;

– diferenţe semnificative între costurile estimate şi cele reale ale materialelor;

– contractantul nu a respectat graficul lucrărilor, dar recuperează întârzierile cu rapiditate;

– numere de serie atipice sau şterse; numerele de serie nu corespund sistemului de numerotare al producătorului autentic;

– numerele sau descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor din ordinul de achiziţie.4. Frauda în domeniul sumelor percepute pentru forţa de muncă şi al serviciilor de consultanţă Sisteme de fraudare comune şi recurente şi indicatorii de fraudă relevanţi (semnale de avertizare) Acest capitol prezintă sisteme de fraudare comune şi recurente, împreună cu o descriere a sistemului şi indicatorii de fraudă relevanţi în domeniul serviciilor de consultanţă. Cel mai important mijloc de control din sistemul de contabilitate a costurilor pentru forţa de muncă este angajatul individual şi acceptarea de către acesta a responsabilităţii de a înregistra cu exactitate timpul de lucru efectuat. Aceasta este o listă neexhaustivă a unor sisteme general recunoscute: 4.1. Costurile suportate cu forţa de muncă Descrierea sistemului Fără o verificare externă independentă şi la faţa locului, costurile cu forţa de muncă sunt foarte uşor de manipulat. Un angajator poate pretinde, cu bună ştiinţă, perioade de lucru fictive, directe sau indirecte. Aspectul esenţial de urmărit este dacă sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute în mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. (Nu pot exista documente ale unor părţi terţe care să ateste costurile cu forţa de muncă, cum ar fi facturi, comenzi de achiziţie etc.) Indicatori de fraudă:

– moduri diferite de percepere a sumelor;

– modificări neaşteptate şi semnificative ale modului de percepere a sumelor;

– scăderea sumelor percepute pentru proiecte/contracte cu plafoane depăşite sau urmând a fi depăşite;

– procentajul angajaţilor pentru care se înregistrează costuri indirecte este disproporţionat;

– un număr mare de angajaţi sunt transferaţi de la costuri directe la costuri indirecte sau viceversa;

– aceiaşi angajaţi sunt transferaţi în mod constant de la costuri directe la costuri indirecte sau viceversa;

– sisteme deficitare de control intern al sumelor percepute pentru timpul de lucru, precum semnarea în avans a fişelor de pontaj ale angajaţilor, completarea fişelor de pontaj ale angajaţilor de către supraveghetor, completarea fişelor de pontaj cu creionul sau la finalul perioadei de plată;

– orele de lucru şi sumele reale se află constant la limita bugetului sau imediat sub aceasta;

– utilizarea unor intrări în registrele zilnice prin care se efectuează modificări, în vederea transferării costurilor între contracte, cercetare şi dezvoltare, activităţi comerciale;

– creşteri şi descreşteri semnificative ale sumelor percepute unor conturi sensibile;

– sumele pentru timpul de lucru al angajaţilor sunt percepute diferit în raport cu costurile de călătorie asociate.4.2. Neplata orelor suplimentare Descrierea sistemului Un angajator poate pretinde, cu bună ştiinţă, efectuarea de ore suplimentare false atunci când acestea nu sunt compensate în mod neoficial prin, de exemplu, acordarea de concedii suplimentare. Aspectul esenţial de urmărit este dacă sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute în mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. Nu există documente ale unor părţi terţe. Indicatori de fraudă:

– personalul este obligat să desfăşoare activităţi suplimentare neplătite în cadrul mai multor proiecte - directe şi indirecte;

– angajaţii salariaţi înregistrează doar orele de lucru normale efectuate în fiecare zi, pentru o perioadă mai lungă de timp;

– neplata orelor suplimentare şi acordarea de bonusuri pe baza orelor suplimentare lucrate, potrivit indicaţiilor conducerii;

– lucrările pentru contractele/proiectele al căror plafon de cheltuieli a fost depăşit se desfăşoară doar în timpul suplimentar neplătit.4.3. Servicii de consultanţă/profesionale Descrierea sistemului (pe baza unui caz real) Serviciile erau însoţite de contracte de consultanţă detaliate, cu facturile şi rapoartele aferente. Aspectele acoperite erau relevante pentru operaţiunile contractantului şi ofereau recomandări adecvate privind eficientizarea anumitor activităţi. Contractantul a pus în aplicare majoritatea recomandărilor. Contractele aplicabile conţineau toate explicaţiile necesare, iar onorariile au fost considerate rezonabile. Cu toate acestea, serviciile unora dintre societăţile contractate nu fuseseră utilizate anterior. Contractele nu descriau serviciile care urmau a fi furnizate de către societăţi, dar prezentau în detaliu persoanele care urmau să ofere serviciile şi onorariile pe oră percepute. CV-urile persoanelor nu erau disponibile. Onorariile societăţilor noi erau mai ridicate. Reprezentanţii societăţii nu au putut explica onorariile mai mari sau natura serviciilor care urmau să fie oferite. În plus, facturile emise de aceste societăţi pentru serviciile suplimentare prestate nu descriau caracteristicile acestora, menţionând doar numărul contractului. Costurile erau reprezentate sub formă de sumă forfetară, fără o defalcare în funcţie de orele lucrate, tariful orar, cheltuielile de călătorie sau alte cheltuieli. Nu existau rapoarte de călătorie sau rapoarte de sinteză. Nu existau informaţii suplimentare privind aceste societăţi; angajatorul nu a putut oferi decât asigurări verbale privind serviciile furnizate. În sfârşit, adresa de corespondenţă de pe facturi era o căsuţă poştală, iar societăţile nu apăreau în lista abonaţilor telefonici. Indicatori de fraudă:

– nu există acorduri sau contracte încheiate oficial; cu toate acestea, se plătesc sume mari pentru „servicii prestate“, pe baza unor facturi conţinând date insuficiente;

– există acorduri sau contracte oficiale, dar acestea sunt vagi în ceea ce priveşte serviciile care urmează a fi prestate, şi nu există facturi detaliate, rapoarte de călătorie sau studii care să justifice cheltuielile;

– serviciile plătite au fost utilizate pentru obţinerea, distribuirea sau utilizarea unor informaţii ori date protejate prin legi sau regulamente;

– serviciile plătite aveau scopul de a influenţa în mod ilegal conţinutul unei cereri, evaluarea unei propuneri sau estimări de preţ, selecţia de surse pentru atribuirea de contracte ori negocierea unui contract, a unei modificări sau a unei revendicări. Nu este important dacă atribuirea se face de către contractantul principal ori un subcontractant de la orice nivel;

– serviciile plătite au fost obţinute sau efectuate prin încălcarea unui statut ori a unui regulament care interzice practicile antreprenoriale neloiale sau conflictele de interese.4.4. Categorii de forţă de muncă Descrierea sistemului (pe baza unui caz real) Propunerea unui contractant privind reînnoirea unui contract de tip „timp şi materiale“ (T&M), care fusese atribuit anual în ultimii 2 ani, arăta că tarifele orare suportate erau semnificativ mai reduse decât tarifele propuse, cu excepţia celor administrative. La momentul depunerii ofertelor, propunerea iniţială prevedea un număr complet de angajaţi. După atribuirea contractului, contractantul a angajat/utilizat personal remunerat la un nivel inferior celui propus. Calificările unora dintre noii angajaţi nu îndeplineau cerinţele din cererea de ofertă. Contractantul plasase mai mulţi dintre noii angajaţi în categorii de forţă de muncă pentru care nu erau calificaţi. Indicatori de fraudă:

– diferenţe semnificative între costurile sau cantităţile unitare propuse şi cele reale, fără modificarea corespunzătoare a sferei lucrărilor sau a descrierii posturilor;

– facturarea fiecărui serviciu se făcea constant la nivelul maxim stabilit în contract. Specificarea în contract/comandă a numărului de ore care trebuie facturate reprezintă o excepţie;

– anumite persoane propuse ca „angajaţi-cheie“ nu lucrează în cadrul contractului;

– personalul propus nu corespunde forţei de muncă existente. Este necesară angajarea unui număr considerabil de persoane. Numărul persoanelor nou-angajate este semnificativ mai redus decât în propunerile iniţiale;

– competenţele angajaţilor nu satisfac cerinţele specifice pentru categoria de forţă de muncă sau cerinţele contractuale;

– timpul de lucru al angajaţilor este înregistrat ca indirect de către societate, dar este înregistrat ca direct în scopul contractului;

– sumele percepute pentru timpul de lucru al partenerilor, funcţionarilor, supraveghetorilor şi al altor angajaţi nu respectă termenii contractuali sau politicile şi procedurile contabile ale societăţii. ANEXA Nr. 2la normele metodologice SUSPICIUNE DE NEREGULĂ/SUSPICIUNE DE FRAUDĂ¹) Nr./data înregistrării (de la Autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare²⁾ către structura de control, autoritatea de certificare, conform prevederilor reglementărilor comunitare şi ale acordurilor privind managementul financiar şi controlul programelor operaţionale) Elementele notificării: Identificarea programului/a fondului/axă prioritară, după caz/domeniu major de intervenţie, după caz/proiect: nr., denumire/cod SMIS, MIS, altele, după caz/organism intermediar, după caz/beneficiar: denumire, adresă, reprezentant legal, după caz/nr. şi data contractului/acordului/deciziei/ordinului de finanţare.

	Informaţii	Descriere
1.	Sursa/data primei informaţii care a condus la concluzia că există o suspiciune de neregulă	Autoritatea de management/organismul intermediar/beneficiarul final/Autoritatea de Certificare şi Plată/Autoritatea de Audit/Comisia Europeană/Curtea de Conturi Europeană/Departamentul pentru lupta antifraudă (DLAF)/Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)/persoană fizică (identitate cunoscută sau necunoscută)/ nr. documentului şi data
2.	Modul de descoperire a unei posibile nereguli	Verificări la faţa locului Misiuni de audit Misiuni de control Sistem whistle blowing3)
3.	Tipul neregulii suspectate	Neregulă neintenţionată/intenţionată (suspiciune de fraudă) Individuală/Cu caracter sistemic (Se completează în conformitate cu documentul care a stat la baza constatării/identificării neregulii.)
4.	Descrierea neregulii suspectate (inclusiv modul producerii)	Plată în exces/necuvenită Plata unei cheltuieli neeligibile Încălcare normative legale în materie de achiziţii Încălcare proceduri de lucru (referinţă + scurtă prezentare) Din neglijenţă/din cauza definirii neclare sau insuficiente a normativelor legale/procedurilor de lucru (Se descrie neregula potrivit documentului care a stat la baza identificării unei posibile nereguli.)
5.	Natura cheltuielii	De exemplu: Cheltuieli personal, cheltuieli materiale, cheltuieli lucrări (Se completează în cazul identificării unei cheltuieli neeligibile.)
6.	Suma suspectată a fi plătită necuvenit	(Se completează în conformitate cu documentul care a stat la baza identificării posibilei nereguli, dacă este specificată./În caz contrar se menţionează că valoarea nu a fost cuantificată în document.)

Se anexează documentul care constituie sursa primei informaţii care a condus la concluzia că există o suspiciune de neregulă (se indică nr./data/emitent). Conducătorul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, ........ ................ ........... (numele/semnătura/data/ştampila) ¹) În funcţie de tipul neregulii (pct. 3), notificarea va fi asupra unei suspiciuni de neregulă sau de fraudă. ²) Acest format se poate utiliza de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismele intermediare şi în relaţia cu beneficiarii, pentru situaţia în care aceştia - în aplicarea prevederilor art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora - notifică din proprie iniţiativă o posibilă neregulă în gestiunea propriilor proiecte. ³) În cazul suspiciunilor primite prin sistemul whistle blowing se vor înscrie numai elementele cunoscute. ANEXA Nr. 3la normele metodologice CONŢINUTUL MINIM¹) al Registrului neregulilor şi al Registrului debitorilor Denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene

	Elemente	Registrul neregulilor	Registrul debitorilor
1.	Tipul documentului informativ	x
2.	Sursa documentului informativ	x
3.	Numărul şi data documentului informativ	x
4.	Metoda de detectare/Modul în care a fost descoperită neregula
5.	Programul	x	x
6.	Fondul	x	x
7.	Axa prioritară/Domeniul major de intervenţie/Măsura	x	x
8.	Nr., data şi codul SMIS (sau SIMPOP, MIS-ETC, după caz) ale proiectului/contractului/ acordului/ordinului/deciziei de finanţare	x	x
9.	Denumirea proiectului	x	x
10.	Numele/Denumirea beneficiarului	x	x
11.	Nr., data şi codul SMIS (sau SIMPOP, MIS-ETC, după caz) ale contractului de atribuire (achiziţii)	x	x
12.	Număr caz (număr unic - se păstrează pe toată perioada de la descoperire până la finalizare prin încasare sau anulare)	x	x
13.	Data şi nr. notificării structurii de control	x
14.	Data scadentă a finalizării investigaţiilor de către structurile de control (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora)	x
15.	Este necesară notificarea Departamentului pentru lupta antifraudă (DLAF) (Da/Nu)	x
16.	Data şi nr. notificării DLAF	x
17.	Nr. şi data Procesului-verbal de constatare a neregulii şi de stabilire a creanţei bugetare/Notei de constatare a neregulii şi de stabilire a corecţiei financiare/Procesului-verbal de calculare a dobânzii	x	x
18.	Prevederi comunitare încălcate (art., paragraf)	x
19.	Prevederi naţionale încălcate (art., paragraf)	x
20.	Data sau perioada comiterii neregulii	x
21.	Valoarea totală a proiectului, din care:	x	x
	- contribuţie UE	x	x
	- contribuţie naţională la cheltuiala eligibilă, din care:	x	x
	- buget de stat	x	x
	- buget local	x	x
	- alte surse publice	x	x
	- contribuţie privată	x	x
	- TVA aferentă cheltuielilor eligibile	x	x
22.	Natura cheltuielii	x	x
23.	Valoarea cheltuielii afectate de neregulă, din care (conform surselor din care s-au efectuat plăţile/rambursările):	x	x
	- contribuţie UE	x	x
	- contribuţie naţională la cheltuiala eligibilă, din care	x	x
	- buget de stat	x	x
	- buget local	x	x
	- alte surse publice	x	x
	- contribuţie privată	x	x
	- TVA aferentă cheltuielilor eligibile	x	x

	Elemente	Registrul neregulilor	Registrul debitorilor
24.	Valoarea cheltuielii afectate de neregulă, din care (conform ratelor de cofinanţare aplicabile cheltuielilor declarate)2)	x
25.	Creanţa bugetară stabilită conform Procesului-verbal de constatare a neregulii şi de stabilire a creanţei bugetare/Notei de constatare a neregulii şi de stabilire a corecţiei financiare, din care:	x	x
	- contribuţie UE	x	x
	- contribuţie naţională de la bugetul de stat3)	x	x
	- TVA aferentă cheltuielilor eligibile	x	x
26.	Data aprobării Procesului-verbal de constatare a neregulii şi de stabilire a creanţei bugetare/Notei de constatare a neregulii şi de stabilire a corecţiei financiare	x	x
27.	Data comunicării Procesului-verbal de constatare a neregulii şi de stabilire a creanţei bugetare către debitor	x	x
28.	Data scadenţei creanţei bugetare	x	x
29.	Nr. şi data solicitării executării silite	x	x
30.	Contestaţie a debitorului Da/Nu	x	x
31.	Nr. şi data contestaţiei	x	x
32.	Modul de soluţionare a contestaţiei (admitere parţială/totală/respingere)	x	x
33.	Suma recuperată, din care (conform surselor din care s-au efectuat plăţile/rambursările):	x	x
	- contribuţie UE	x	x
	- contribuţie naţională de la bugetul de stat3)	x	x
	- TVA aferentă cheltuielilor eligibile	x	x
34.	Suma recuperată4), din care (conform ratelor de cofinanţare aplicabile cheltuielilor declarate)2):	x
35.	Data recuperării	x	x
36.	Modul de recuperare a creanţei bugetare	x	x
37.	Suma rămasă de recuperat, din care (conform surselor din care s-au efectuat plăţile/rambursările):	x	x
	- contribuţie UE	x	x
	- contribuţie naţională de la bugetul de stat3)	x	x
	- TVA aferentă cheltuielilor eligibile	x	x
38.	Suma rămasă de recuperat, din care (conform surselor din care s-au efectuat plăţile/rambursările)2):	x
39.	Valoarea dobânzii, din care:	x	x
	- contribuţie UE	x	x
	- contribuţie naţională de la bugetul de stat	x	x
40.	Data recuperării	x	x
41.	Modul de recuperare a dobânzii	x	x
42.	Debitorul a contestat Procesul-verbal de constatare a neregulii şi de stabilire a creanţei bugetare/Nota de constatare a neregulii şi de stabilire a corecţiei financiare în instanţă judecătorească (Da/Nu)	x	x
43.	Data şi nr. hotărârii definitive şi irevocabile a instanţei judecătoreşti - admis total/parţial/respins	x	x
44.	Nr. şi data notificării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în scopul aplicării măsurilor asigurătorii	x	x
45.	Motivul solicitării aplicării de măsuri asigurătorii	x	x
46.	Valoarea pentru care s-a solicitat luarea măsurilor asigurătorii	x	x
47.	Procedura este încheiată (Da/Nu)	x	x
48.	Data la care procedura a fost încheiată	x	x
49.	Nr. şi data documentului care justifică imposibilitatea recuperării, emitent	x	x
50.	Au fost abandonate procedurile de recuperare? (Da/Nu)	x	x

	Elemente	Registrul neregulilor	Registrul debitorilor
51.	Nr. şi data adresei prin care Comisia Europeană a fost notificată înainte de luarea deciziei de a abandona procedura de recuperare	x	x
52.	Nr. şi data adresei prin care Comisia Europeană îşi exprimă opinia	x	x
53.	Opinia Comisiei Europene cu privire la abandonarea procedurilor de recuperare	x	x
54.	Cheltuiala a fost declarată de autoritatea cu competenţe? (Da/Nu)	x
55.	Nr. şi data Declaraţiei de cheltuieli în care se reflectă cheltuiala5)	x
56.	Cheltuiala a fost inclusă într-o declaraţie de cheltuieli şi aplicaţie de plată către Comisia Europeană? (Da/Nu)	x
57.	Nr. şi data aplicaţiei către Comisia Europeană în care a fost inclusă cheltuiala respectivă	x
58.	Suma totală reţinută de statul membru (withdrawals)	x
59.	Rata cofinanţării UE	x
60.	Curs de schimb valutar utilizat	x
61.	Nr. cazului în Raportul de nereguli	x
62.	Raportul trimestrial de nereguli a fost transmis la DLAF/Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (Da/Nu)	x
63.	Data transmiterii Raportului trimestrial de nereguli	x
64.	Trimestru/An	x
65.	Codul neregulii	x
66.	Nr de referinţă AFIS	x
67.	Există caz de nereguli cu raportare imediată la DLAF/OLAF (Da/Nu)	x
68.	Data transmiterii Raportului de nereguli cu raportare imediată	x
69.	Codul creanţei bugetare	x
70.	Comentarii	x	x

¹) Dacă nu s-a stabilit altfel prin specificul programului sau alte înţelegeri între autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi serviciile Comisiei Europene sau alţi finanţatori. ²) Defalcate pe aceeaşi structură ca a valorii pe surse din care s-au efectuat plăţile/rambursările. ³) Dacă a fost rambursată beneficiarului/virată pe contul de venituri de către Autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene. ⁴) În cazul în care sumele recuperate aferente neregulii au fost reflectate în mai multe declaraţii de cheltuieli se vor preciza pentru fiecare declaraţie sumele. ⁵) În cazul în care cheltuiala aferentă neregulii a fost inclusă în mai multe declaraţii de cheltuieli se vor preciza pentru fiecare declaraţie sumele. ANEXA Nr. 4la normele metodologice Aprob ........ ................ ................ ........ (numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente) (ştampila autorităţii emitente) PROCES-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare Încheiat la data de ........ ................ ........ privind proiectul ........ ........ ..............., denumire ........ ........ ............., codul SMIS/MIS etc. 1. Denumirea şi datele de identificare ale autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control a)........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ......... (denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control) Echipa de control formată din:

– domnul/doamna ........ ................ ............., având funcţia de ........ ................ .............;

– domnul/doamna ........ ................ ............., având funcţia de ........ ................ .............;

– domnul/doamna ........ ................ ............., având funcţia de ........ ................ ..............,din cadrul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............, în baza ........ ................ ................ ........ ........... nr. .........../............., (ordin/decizie/mandat/împuternicire) emis/emisă de ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........., (numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente/forului superior) a procedat la efectuarea unei verificări documentare şi/sau faptice a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sub nr. ........ ................, ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .............. (documentul/ raportul de control/audit/verificare la faţa locului/sesizare de neregulă prin sistemul whistle blowing) nr. ...../........ ........... al ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ (data) (emitent/ în cazul sesizării prin sistemul whistle blowing se păstrează confidenţialitatea chiar dacă este cunoscută identitatea persoanei care a semnalat neregula) conţinând constatări cu implicaţii financiare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ......... (Se citează toate constatările din documentul emitentului.) b)Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificată(Se va menţiona punctul de vedere al beneficiarului cu privire la constatările din documentul/raportul de control/audit/ verificare la faţa locului înainte de efectuarea misiunii de control, dacă un asemenea punct de vedere a fost comunicat oficial autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene./În caz contrar, se solicită punctul de vedere al beneficiarului/structurii verificate/ în cazul în care nu exprimă un punct de vedere, se menţionează acest fapt.) ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .............. c)Locul unde s-a desfăşurat verificarea ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... d)În perioada ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .........2. Baza legală a verificării a)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora b)Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare c)Contractul/Decizia/Acordul/Ordinul de finanţare3. Denumirea şi datele de identificare ale beneficiarului/structurii verificate a)Denumirea/Numele şi prenumele ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ............. b)Sediul/Domiciliul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ .......... c)Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ d)Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... e)Reprezentatul legal ........ ................ ........ .........4. Denumirea şi datele de identificare ale proiectului a)Numărul şi data contractului/acordului/ordinului/deciziei de finanţare ........ ................ ................ ................ ........ ........... b)Titlul proiectului ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ .......... c)Perioada de implementare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ d)Buget total ........ ......... lei, din care ........ ......... lei pentru cheltuieli eligibile şi ........ ......... lei pentru cheltuieli neeligibile e)Surse de finanţare:

– contribuţie UE: ... - ...%;

– contribuţie publică naţională ... - ...%, din care:• buget de stat ... - ...%; • buget local ... - ...%; • alte surse publice ... - ...%;

– contribuţie privată: ... - ...% f)Stadiul actual de implementare ........ ................ ..............[Se specifică progresul financiar al proiectului sub aspectul încasărilor beneficiarului (inclusiv sume primite în avans) şi sume plătite de beneficiar, precum şi progresul fizic al proiectului.]5. Prezentarea verificărilor efectuate Pentru fiecare dintre obiectivele care au fost urmărite în cadrul verificării, respectiv pentru fiecare constatare a emitentului raportului de control/audit/documentului de sesizare, echipa de control detaliază verificările efectuate şi care trebuie să fie relevante pentru a susţine concluzia dacă suspiciunea de neregulă se confirmă sau nu, iar în cazul în care se confirmă, pentru a oferi asigurări suficiente că valoarea constatată a fi fost cheltuită necuvenit este cea corectă. Se vor prezenta atât natura verificărilor (realitatea/legalitatea/conformitatea cheltuielilor cu reglementările naţionale şi comunitare), cât şi amploarea verificărilor (Se va menţiona întinderea verificărilor, respectiv dacă cheltuielile efectuate au fost verificate în totalitate sau parţial, specificându-se procentual cuantumul verificărilor.) În funcţie de specificul fiecărui proiect, în cazul în care sunt necesare şi verificări fizice/tehnice, se vor preciza instrumentele utilizate şi rezultatele obţinute. Acest control a avut la bază verificarea, prin sondaj/total, a următoarelor documente: ........ ................ ........ ............ ........ ......... ........ ......... ........ ......... ........ ......... ........ ......... ........ ................ ........ .............. Alte constatări (Se va menţiona dacă aspectele verificate în cadrul acestei acţiuni au mai fost/nu au mai fost verificate de către alte organisme, nr. şi data documentului şi măsurile luate/propuse, după caz.) ........ ................ ................ ................ ............ 6. Motivele de fapt ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ ........ ........ ........ ................ ................ ........ ......... 7. Temeiul de drept ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ ........ ........ ........ ................ ................ ........ ......... 8. Concluziile activităţii de verificare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............ 9. Valoarea cheltuielii afectate de nereguli

Valoarea cheltuielii afectate de nereguli: ... lei, din care:

– contribuţie din fonduri UE: ... - ...%¹⁾;

– contribuţie publică naţională ... - ...%, din care:• buget de stat ... - ...%; • buget local... - ...%; • alte surse publice... - ...%;

– contribuţie privată: ... - ...%;

– TVA (recuperabilă, după caz) ... .10. Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli ........ .......... lei, din care:

– contribuţie din fonduri UE: ...;

– contribuţie publică naţională de la bugetul de stat ...;

– TVA (recuperabilă, după caz) ... .11. Documente probante [Se detaliază documentele (cu nr. şi dată) pe care echipa de control le-a folosit în timpul controlului şi care sunt relevante pentru concluzia care a condus la constatarea neregulii şi stabilirea cuantumului sumei neeligibile/ a creanţei bugetare.] Sumele constatate neeligibile au fost incluse în cererile de plată/de rambursare ale beneficiarului, după cum urmează: Cererea de rambursare nr.²⁾ .../...

– contribuţie din fonduri UE: ... - ...%³⁾

– contribuţie publică naţională ... - ...%, din care:• buget de stat ... - ...%; • buget local... - ...%; • alte surse publice... - ...%;

– contribuţie privată: ... - ...%;

– TVA (recuperabilă, după caz) ... ......... ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ 12. Debitor a)Denumirea/Numele şi prenumele ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ .............. b)Sediul/Domiciliul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ c)Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ d)Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ............. e)Reprezentatul legal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ..............13. Cuantumul creanţei bugetare Debitorul, ........ ................ ................ ........ .........., datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de ........ ................ ........ ............ lei, după cum urmează: a)aferent bugetului Uniunii Europene .............. lei; b)aferent bugetului de stat .............. lei; c)aferent TVA recuperată de la bugetul de stat, după caz, .............. lei.14. Termen de plată În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, scadenţa creanţei bugetare stabilită prin prezentul titlu de creanţă este la 30 de zile de la data comunicării prezentului titlu de creanţă. Neplata creanţei bugetare, conform termenului stabilit, atrage dobândă şi recuperarea acesteia conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. 15. Cont bancar de recuperare Contul bancar al autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene în care urmează să se recupereze debitul este ........ ........, deschis la ................, cod fiscal ........ ......... . În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prezentul proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu de creanţă. În temeiul art. 43 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prezentul proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu executoriu, în caz de neplată în termenul prevăzut la pct. 14 din prezentul proces-verbal. Împotriva măsurilor dispuse prin prezentul titlu de creanţă se poate formula contestaţie ce se depune, sub sancţiunea decăderii, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă. Prezentul proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare a fost întocmit în 3 (trei)⁴⁾ exemplare originale. Echipa de control formată din:

– domnul/doamna ........ ........ .............., semnătura ........ ............;

– domnul/doamna ........ ........ .............., semnătura ........ ............;

– domnul/doamna ........ ........ .............., semnătura ........ ........... .¹) Valoarea procentuală se calculează numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţională, inclusiv privată (fără valoarea aferentă TVA recuperabile). ²) Vor fi menţionate toate cererile de rambursare care conţin cheltuieli neeligibile constatate prin prezentul proces-verbal, cu detaliere pe sursele de finanţare ale cheltuielilor neeligibile respective. ³) Valoarea procentuală se calculează numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţională, inclusiv privată (fără valoarea aferentă TVA recuperabile). ⁴) Număr minim, poate fi mai mare în funcţie de procedurile interne ale autorităţii competente cu gestionarea fondurilor europene/structurii de control. ANEXA Nr. 5la normele metodologice Aprob ........ ................ ................ ........ (numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente) (ştampila autorităţii emitente) NOTĂ DE CONSTATARE a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare Încheiat la data de ........ ................ ........ privind proiectul ........ ........ ..............., denumire ........ ........ ............., codul SMIS/MIS etc. 1. Denumirea şi datele de identificare ale autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control a)........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ......... (denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control) Echipa de control formată din:

– domnul/doamna ........ ................ ............., având funcţia de ........ ................ .............;

– domnul/doamna ........ ................ ............., având funcţia de ........ ................ .............;

– domnul/doamna ........ ................ ............., având funcţia de ........ ................ ..............,din cadrul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............, în baza ........ ................ ................ ........ ........... nr. .........../............., (ordin/decizie/mandat/împuternicire) emis/emisă ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ..............., (numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente/forului superior) a procedat la efectuarea unei verificări documentare şi/sau faptice a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sub nr. ..............., ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .............. (raportul de audit/raportul de verificare la faţa locului al autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau al autorităţii de certificare/raportul de verificare al Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP)/Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)/sesizarea de neregulă prin sistemul whistle blowing) nr. ...../........ ........... al ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ (data) (emitent/în cazul sesizării prin sistemul whistle blowing se păstrează confidenţialitatea chiar dacă este cunoscută identitatea persoanei care a semnalat neregula) conţinând constatări cu implicaţii financiare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............. (Se citează toate constatările din documentul emitentului) b)Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificată(Se va menţiona punctul de vedere al beneficiarului cu privire la constatările din documentul/raportul de control/audit înainte de efectuarea misiunii de control, dacă un asemenea punct de vedere a fost comunicat oficial autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/În caz contrar, se solicită punctul de vedere al beneficiarului/structurii verificate/În cazul în care nu exprimă un punct de vedere, se menţionează acest fapt.) ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............ c)Locul unde s-a desfăşurat verificarea ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ d)În perioada ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .........2. Baza legală a verificării a)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora b)Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare c)Contractul/Decizia/Acordul/Ordinul de finanţare.3. Denumirea şi datele de identificare ale beneficiarului/structurii verificate: a)Denumirea/Numele şi prenumele ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ .............. b)Sediul/Domiciliul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............... c)Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ............... d)Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... e)Reprezentatul legal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ...........4. Denumirea şi datele de identificare ale proiectului: a)Numărul şi data contractului/acordului/ordinului/deciziei de finanţare ........ ................ ................ ................ ........ ............ b)Titlul proiectului ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ .......... c)Perioada de implementare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... d)Buget total .............. lei, din care .............. lei pentru cheltuieli eligibile şi .............. lei pentru cheltuieli neeligibile e)Surse de finanţare:

– contribuţie UE: ... - ...%;

– contribuţie publică naţională ... - ...%, din care:• buget de stat ... - ...%; • buget local ... - ...%; • alte surse publice ... - ...%;

– contribuţie privată: ... - ...%. f)Stadiul actual de implementare ............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........ ........ .......... [Se specifică progresul financiar al proiectului sub aspectul încasărilor beneficiarului (inclusiv sume primite în avans) şi sume plătite de beneficiar, precum şi progresul fizic al proiectului.]5. Denumirea şi datele de identificare ale contractului În situaţia prevăzută la art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, se vor preciza datele de identificare a tuturor contractelor verificate. a)Numărul şi data contractului de achiziţie ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........... b)Contractor ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ c)Obiectul (denumirea) contractului ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ............... d)Tipul contractului de achiziţie: (publică/privată) e)Perioada de implementare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... f)Valoarea contractului ........ .......... lei, la care se adaugă ........ .......... lei TVA g)Stadiul actual de implementare ........ ................ ................ ................ [Se specifică progresul financiar al contractului sub aspectul sumelor plătite de beneficiar, precum şi progresul fizic al contractului.]6. Prezentarea verificărilor efectuate Pentru fiecare dintre obiectivele care au fost urmărite în cadrul verificării, respectiv pentru fiecare constatare a emitentului raportului de control/audit/documentului de sesizare, echipa de control detaliază verificările efectuate şi care trebuie să fie relevante pentru a susţine concluzia dacă suspiciunea de neregulă se confirmă sau nu, iar în cazul în care se confirmă, pentru a oferi asigurări suficiente că valoarea corecţiei financiare aplicate este corectă şi conformă cu anexa la ordonanţă. Se va prezenta amploarea verificărilor (Se va menţiona întinderea verificărilor, respectiv dacă au fost verificate numai elementele constatate în rapoarte sau şi alte aspecte care ar putea conduce la încălcarea regulilor în materie de achiziţii, precum şi dacă verificările aceloraşi aspecte semnalate au fost extinse şi asupra altor contracte.) Acest control a avut la bază verificarea următoarelor documente: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ Alte constatări (Se va menţiona dacă aspectele verificate în cadrul acestei acţiuni au mai fost/nu au mai fost verificate de către alte organisme, nr. şi data documentului şi măsurile luate/propuse, după caz.) ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ 7. Motivele de fapt ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ 8. Temeiul de drept (În principiu, se porneşte de la stabilirea principiilor încălcate - transparenţă, nediscriminare, tratament egal, eficienţa utilizării fondurilor - şi se detaliază prevederea încălcată.) 9. Concluziile activităţii de verificare ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............ (În cazul în care concluziile verificării justifică aplicarea unei corecţii financiare, se specifică abaterea constatată, descrierea abaterii şi corecţia aplicată, în cuantum procentual, potrivit anexei la ordonanţă.) 10. Valoarea corecţiei financiare Valoarea corecţiei financiare: ... lei, din care:

– contribuţie din fonduri UE: ... - ...%¹⁾;

– contribuţie publică naţională ... - ...%, din care:• buget de stat ... - ...%; • buget local ... - ...%; • alte surse publice ... - ...%;

– contribuţie privată: ... - ...%;

– TVA (recuperabilă, după caz) ... .11. Valoarea creanţei bugetare Valoarea creanţei bugetare rezultate din aplicarea corecţiei financiare ........ .......... lei, din care:

– contribuţie din fonduri UE: ...;

– contribuţie publică naţională de la bugetul de stat ...;

– TVA (recuperabilă, după caz) ... .12. Documente probante [Se detaliază documentele (cu nr. şi dată) pe care echipa de control le-a folosit în timpul controlului şi care sunt relevante pentru concluzia care a condus la constatarea neregulii şi stabilirea corecţiei financiare.] Sumele neeligibile rezultate ca urmare a aplicării corecţiei financiare au fost incluse în cererile de plată/de rambursare ale beneficiarului, după cum urmează: Cererea de rambursare nr.²⁾ .../...

– contribuţie din fonduri UE: ... - ...%³⁾;

– contribuţie publică naţională ... - ...%, din care:• buget de stat ... - ...%; • buget local ... - ...%; • alte surse publice ... - ...%;

– contribuţie privată: ... - ...%

– TVA (recuperabilă, după caz) ... ......... ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............ (sau, în cazul în care nu au fost rambursate beneficiarului, se va specifica în mod expres acest fapt.) 13. Debitor a)Denumirea/Numele şi prenumele ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ b)Sediul/Domiciliul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........... c)Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........... d)Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... e)Reprezentatul legal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............14. Cuantumul creanţei bugetare (În cazul în care sumele devenite neeligibile, ca urmare a aplicării corecţiilor financiare, nu au fost plătite de beneficiar/rambursate beneficiarului, acestea nu se constituie în creanţă bugetară.) Debitorul, ........ ................ ................ ........ .........., datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de ........ ................ ........ ............lei, după cum urmează: a)aferent bugetului UE .............. lei; b)aferent bugetului de stat .............. lei; c)aferent TVA recuperată de la bugetul de stat, după caz ... lei.15. Termen de plată În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, scadenţa creanţei bugetare stabilită prin prezentul titlu de creanţă este la 30 de zile de la data comunicării prezentului titlu de creanţă. Neplata creanţei bugetare, conform termenului stabilit, atrage calculul dobânzilor şi recuperarea acestora conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. 16. Cont bancar de recuperare Contul bancar al autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene în care urmează să se recupereze debitul este ........ ........ deschis la ................, cod fiscal ........ ......... . În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prezenta notă de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă. În temeiul art. 43 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prezenta notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu executoriu, în caz de neplată în termenul prevăzut la pct. 15 din prezenta notă de constatare. Împotriva măsurilor dispuse prin prezentul titlu de creanţă se poate formula contestaţie, care se depune, sub sancţiunea decăderii, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă. Prezenta notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare a fost întocmită în 3 (trei)⁴⁾ exemplare originale. Echipa de control formată din:

– domnul/doamna ........ ........ ..............., semnătura ........ ...........

– domnul/doamna ........ ........ ..............., semnătura ........ ...........

– domnul/doamna ........ ........ ..............., semnătura ........ ...........¹⁾ Valoarea procentuală se calculează numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţională, inclusiv privată (fără valoarea aferentă TVA recuperabile). ²⁾ Vor fi menţionate toate cererile de rambursare care conţin cheltuieli neeligibile constatate prin prezentul proces-verbal, cu detaliere pe sursele de finanţare ale cheltuielilor neeligibile respective. ³⁾ Valoarea procentuală se calculează numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţională, inclusiv privată (fără valoarea aferentă TVA recuperabile). ⁴⁾ Număr minim; poate fi mai mare în funcţie de procedurile interne ale autorităţii competente cu gestionarea fondurilor europene/structurii de control. ANEXA Nr. 6la normele metodologice ........ ................ ................ ................ .............¹⁾ (autoritatea competentă) Str. ........ .............. nr. ......., localitatea ........ ........ ........ Nr. ..............din .............. Aprobat Conducătorul autorităţii competente, ........ ................ ........ ............... (numele, prenumele şi semnătura) L.S. DECIZIE de instituire a măsurilor asigurătorii emisă la data de ........ ................ .......... În temeiul art. 45 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, la beneficiarul ........ ................ ................ .........., cu domiciliul fiscal în localitatea ........ ................, str. ........ ........ .............. nr. ......, cod de identificare fiscală²⁾ ........ ................ ................, s-au stabilit următoarele obligaţii de plată, estimate/constatate de către ........ ................ ........ ............. în sumă de ........ ..............., constând în:

Natura obligaţiei de plată estimate/creanţei bugetare rezultate din nereguli	Suma estimată/stabilită (lei)
TOTAL:

Motivarea dispunerii măsurilor asigurătorii: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... Informaţii necesare ducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse³⁾:

Bunurile şi/sau valorile asupra cărora se dispun măsuri asigurătorii	Datele de identificare/ descriere sumară/cantitate	Valoarea
Bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit
Bunurile care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfăşurarea activităţii care constituie principala sursă de venit
Bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele
Ansamblu de bunuri, în condiţiile prevederilor art. 158 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Maşini-unelte, utilaje, materii prime şi materiale şi alte bunuri mobile, precum şi bunuri imobile ce servesc activităţii care constituie principala sursă de venit
Produse finite
Sume urmăribile datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane
Conturile de disponibilităţi şi de depozite, precum şi băncile la care sunt deschise
Bunuri perisabile sau supuse degradării
TOTAL:	-

Modul de ducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii (sechestru asigurător asupra bunurilor şi/sau poprire asigurătorie)⁴⁾: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ......... Măsurile asigurătorii dispuse se duc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin constituirea unei garanţii la nivelul creanţei stabilite sau estimate, după caz, măsurile asigurătorii vor fi ridicate. Măsurile asigurătorii vor fi ridicate de către organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul care le-a dispus. Măsurile asigurătorii dispuse, dacă nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, devin executorii în condiţiile legii. În temeiul art. 129 alin. (11) coroborat cu art. 172-173 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva prezentei decizii cel interesat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicării la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul organului care a emis decizia. Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, când urmează să se ia măsuri de executare silită, nu este obligatorie audierea debitorului. Prezenta decizie s-a întocmit în 3 exemplare⁵⁾. Şeful compartimentului, ........ ................ ........... (numele, prenumele şi semnătura) Întocmit: ........ ................ ........ (numele, prenumele şi semnătura) ¹⁾ Se va completa denumirea autorităţii cu competenţă în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, a instituţiei publice în cadrul căreia funcţionează structura de control. ²⁾ Se vor menţiona: codul numeric personal, numărul de identificare fiscală, codul de înregistrare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz. ³⁾ Se vor completa datele de identificare ale bunurilor urmăribile, sumele, conturile etc. identificate de către autoritatea competentă. ⁴⁾ În cazul în care autoritatea competentă nu poate identifica bunuri urmăribile care să acopere valoarea estimată/stabilită a creanţei bugetare se va menţiona ca măsură asigurătorie să se întindă şi asupra oricăror alte bunuri urmăribile proprietatea beneficiarului până la acoperirea valorii estimate/stabilite. ⁵⁾ Se transmit două exemplare la organul fiscal competent care va comunica un exemplar debitorului sau, după caz, potenţialului debitor, odată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii; se arhivează un exemplar la organul autorităţii emitente şi un exemplar la organul fiscal competent. ANEXA Nr. 7la normele metodologice REFERAT DE RESTITUIRE a sumelor rambursate în conturile de venituri bugetare pentru care s-au întocmit titluri de creanţă care au devenit executorii Nr. ........... din data de ........ ........ Către ........ ................ ................ ........¹⁾ Prin prezenta, ........ ................ ........²⁾, cu sediul în localitatea ........ ................, str. ........ ........ .............. nr. .........., judeţul/sectorul ........ ........ .........., având CIF ........ ............., în temeiul prevederilor art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi al ........ ................ ........ .............³⁾ solicităm restituirea sumei de ........ ................ ................ ................ ................ ..............⁴⁾, rambursată în contul de venituri bugetare nr. ........ ........ .........., codificat cu CIF ........ ........ .........., cod IBAN ........ ................ ........ .........., reprezentând ........ ................ ................ ........ ........., achitată cu ordinul de plată nr. ........ .............. din data de ........ ........ .......... Restituirea va fi efectuată în contul nr. ........ ................ ............⁵⁾, CIF ........ ............., cod IBAN ........ ................ ............., deschis la Trezoreria ........ ................ .............. Conducătorul autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor structurale, ........ ................ ................ ........ ............ (numele, prenumele şi semnătura) L.S. ¹⁾ Denumirea unităţii teritoriale a Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare în care au fost virate sumele rambursate. ²⁾ Denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor structurale. ³⁾ Titlul de creanţă în temeiul căruia se solicită restituirea sumei. ⁴⁾ Cuantumul sumei pentru care se solicită restituirea, în cifre şi în litere. ⁵⁾ Contul în care vor fi recuperate sumele pentru reîntregirea fondurilor europene, conform reglementărilor în vigoare pentru fiecare program. ANEXA Nr. 8la normele metodologice Aprob ........ ................ ................ ........ (numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente) (ştampila autorităţii emitente) PROCES-VERBAL de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate Încheiat la data de ........ ................ ........ privind proiectul ........ ........ ..............., denumire ........ ........ ............., codul SMIS/MIS etc. 1. Denumirea şi datele de identificare ale autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............ (denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control) Persoana/persoanele:

– domnul/doamna ........ ............., având funcţia de ........ ..............;

– domnul/doamna ........ ............., având funcţia de ........ ..............;din cadrul ........ ................ ................ ........ .........., în baza ........ ................ .......... prevederilor Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. .........../............., emis de ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ..............., (numele şi semnătura conducătorului autorităţii emitente/forului superior) a procedat la calculul dobânzilor datorate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă menţionat mai sus .........../........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .......... 2. Baza legală a verificării a)Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; b)Contractul/Decizia/Acordul/Ordinul de finanţare.3. Denumirea şi datele de identificare ale beneficiarului/structurii verificate: a)Denumirea/Numele şi prenumele ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ .............. b)Sediul/Domiciliul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ c)Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ............ d)Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ............... e)Reprezentatul legal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ .........4. Modul de calcul al dobânzii datorate a)Valoarea debitului stabilit prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. ........./data ........ .............:........ ........ ........ lei ........ ........ b)Data la care titlul de creanţă a devenit executoriu conform prevederilor art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 ........ ................ ..........; c)Data/Datele când a fost recuperat integral debitul stabilit prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. ........./data ........ ......... d)Numărul de zile între data la care titlul de creanţă a devenit executoriu şi data/datele la care a fost încasat e)Procentul de dobândă utilizat conform prevederilor art. 42 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 ........ ........ .............; f)Valoarea creanţei bugetare rezultate din calculul dobânzii datorate ........ .......... .5. Debitor a)Denumirea/Numele şi prenumele ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ......... b)Sediul/Domiciliul ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ c)Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ d)Domiciliul fiscal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ........ ........ e)Reprezentatul legal ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ...........6. Cuantumul dobânzii datorate Debitorul, ........ ................ ................ ........ .........., datorează autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene o dobândă în valoare de ........ ................ ........ ............lei, după cum urmează: a)bugetul UE .............. lei; b)buget aferent fondurilor publice naţionale aferente fondurilor europene .............. lei.7. Termen de plată În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, scadenţa creanţei bugetare stabilită prin prezentul titlu de creanţă este la 30 de zile de la data comunicării prezentului titlu de creanţă. 8. Cont bancar de recuperare Contul bancar al autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene în care urmează să se recupereze debitul este cod ........ ........, deschis la ................, cod fiscal ........ ......... . În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prezentul proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate constituie titlu de creanţă. În temeiul art. 43 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, prezentul proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate constituie titlu executoriu, în caz de neplată în termenul prevăzut la pct. 7 din prezentul proces-verbal. Împotriva măsurilor dispuse prin prezentul titlu de creanţă se poate formula contestaţie, care se depune, sub sancţiunea decăderii, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă. Prezentul proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate a fost întocmit în ... (...) exemplare originale. Semnături:

– domnul/doamna ........ ........ ..............., semnătura ........ ...........

– domnul/doamna ........ ........ ..............., semnătura ........ ...........