OUG Nr.7 din 16.03.2016

Având în vedere că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport sunt investiţii publice de importanţă strategică pentru România, care asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene şi creşterea mobilităţii populaţiei şi a mărfurilor, influenţând în mod direct relaţiile economice şi dezvoltarea mediului de afaceri la nivel naţional,întrucât, România are, potrivit acordului de parteneriat încheiat cu Uniunea Europeană şi Cărţii albe a transporturilor, obligaţia de a finanţa, inclusiv prin utilizarea fondurilor structurale nerambursabile, şi de a finaliza cu prioritate proiectele de infrastructură transeuropeană de transport situate pe reţeaua TEN-T Core şi pe reţeaua TEN-T Comprehensive,deoarece reţelele de transport TEN-T Core şi Comprehensive sunt interconexiuni transeuropene care contribuie la îmbunătăţirea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor, capitalurilor şi serviciilor şi la promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi contribuie la realizarea unei economii de piaţă sociale mai competitive,întrucât pentru aceste proiecte de infrastructură transeuropeană de transport este necesară reglementarea unor măsuri în regim de urgenţă, deoarece perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, de circa 8 luni, în cursul unui an calendaristic, este foarte scurtă în raport cu luna de începere a execuţiei lucrărilor, respectiv luna aprilie; ţinând cont că autorizarea execuţiei acestor lucrări presupune obţinerea avizelor/acordurilor şi/sau avizelor de amplasament favorabil pentru care durata de emitere este de minimum 6 luni, perioadă care se suprapune peste durata de execuţie a lucrărilor, iar în această situaţie se înregistrează întârzieri semnificative în implementarea proiectelor faţă de graficele de execuţie şi termenele contractuale,având în vedere că începerea execuţiei lucrărilor pe şantiere, pentru anul 2016, este programată începând cu luna aprilie 2016, iar perioada de timp rămasă până la începerea efectivă a lucrărilor este foarte scurtă, pentru a evita consecinţele negative asupra bugetului de stat şi bugetului fondurilor structurale, este necesară reglementarea unor măsuri de evitare a blocajelor în implementarea proiectelor, precum şi de simplificare a procesului de emitere a avizelor/acordurilor şi avizelor de amplasament.În acest sens, principalele consecinţe rezultate din situaţiile descrise mai sus sunt:– creşterea presiunii asupra bugetului de stat din cauza pierderii sumelor alocate României din fondurile structurale în perioada de programare 2014-2020 evaluate la aproximativ 1,4 miliarde euro în anul 2016;

– aplicarea penalizărilor de întârziere şi accesoriilor aferente de către executanţii de lucrări, ca urmare a nerespectării termenelor din vina beneficiarilor.Ţinând cont de faptul că aceleaşi categorii de consecinţe în implementarea proiectelor ca cele descrise mai sus se înregistrează şi în situaţia blocajelor determinate de neplata disputelor rezultate din deciziile comisiilor de adjudecare, nereglementarea situaţiei referitoare la justificarea avansurilor acordate executanţilor de lucrări, se impun, de asemenea, măsuri de urgenţă în reglementare, având în vedere că implementarea proiectelor de infrastructură de transport implică autorizarea, în condiţiile legii, a executării de lucrări de construcţii şi că în procesul de obţinere a avizelor necesare emiterii autorizaţiilor de construire apar întârzieri majore din cauza procedurilor specifice fiecărei instituţii/autorităţi emitente de avize, întârzieri care conduc la prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţii, cu impact direct asupra decomiterii sumelor alocate României din fonduri structurale asigurate prin bugetul Uniunii Europene 2014-2020. În acest context, întârzierea autorizării lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport reprezintă o situaţie extraordinară, impunându-se în regim de urgenţă reglementarea procedurilor de emitere a avizelor/acordurilor de principiu şi a avizelor de amplasament favorabil condiţionate pentru reţelele de utilităţi publice care sunt afectate de proiectele respective. Nereglementarea acestei situaţii determină întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, cu impact negativ asupra dezvoltării economice a României, atragerii de investitori, precum şi pierderi generate de riscul de decomitere a sumelor alocate din fonduri structurale asigurate prin bugetul Uniunii Europene 2014-2020, în valoare de aproximativ 6,8 miliarde euro, deoarece Ministerul Transporturilor are calitate de autoritate emitentă pentru autorizaţiile de construire în domeniul infrastructurii de transport rutier de interes naţional, fără a avea însă competenţe reglementate printr-un act normativ în domeniul controlului şi aplicării sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei în construcţii, lipsindu-i astfel pârghiile necesare prevenirii unor riscuri de indisciplină pe şantierele aferente proiectelor de infrastructură de transport. Această situaţie are astfel un caracter extraordinar şi trebuie reglementată în regim de urgenţă prin extinderea competenţelor Ministerului Transporturilor, în domeniul controlului disciplinei în construcţii şi aplicării sancţiunilor pe domeniul de competenţă pe care îl are potrivit legii. În lipsa acestei reglementări, Ministerul Transporturilor, în calitate de emitent de autorizaţii de construire, nu poate desfăşura activităţile de control, precum şi pe cele privind disciplina în construcţii, aceasta având impact direct asupra sumelor ce pot fi declarate ulterior ca sume neeligibile pentru decontarea din fonduri structurale asigurate prin bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020, întrucât legislaţia privind urbanismul prevede ca pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport să se întocmească planuri urbanistice zonale, inclusiv pentru zonele extravilane, iar pentru realizarea acestora este necesară o perioadă de timp îndelungată cu impact negativ asupra implementării proiectelor, conform termenelor contractuale. Deoarece aceste planuri urbanistice zonale nu aduc o valoare adăugată imediată asupra proiectelor, întrucât reţelele de transport transeuropene au traseul prestabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, iar în aceste condiţii nu se mai impune realizarea acestora, decât pentru terenurile situate în intravilan. Situaţia determinată de întocmirea planurilor urbanistice zonale are caracter excepţional, cu impact negativ în dezangajarea de fonduri structurale alocate României în domeniul transporturilor, cunoscând că procedura de scoatere din circuitul agricol a terenurilor afectate de noile construcţii nu poate începe decât după înscrierea în cartea funciară a coridoarelor de expropriere necesare realizării acestora, transferul dreptului de proprietate al statului român asupra imobilelor expropriate operând de la data emiterii deciziei de expropriere, respectiv a consemnării în prealabil a sumelor aferente despăgubirilor în condiţiile legii, iar procesul de autorizare a construcţiilor este întârziat de emiterea avizului pentru scoaterea din circuitul agricol care se derulează pe perioade de timp cuprinse între 3-6 luni. Această situaţie are un caracter extraordinar, întrucât determină întârzieri în procesul de implementare a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, de interes strategic pentru România. Pentru a evita impactul negativ pe care întârzierea implementării proiectelor de infrastructură de transport îl are asupra decomiterii sumelor din bugetul alocat sectorului de transport din fonduri structurale, se impune în regim de urgenţă reglementarea acestei situaţii prin schimbarea destinaţiei terenului agricol potrivit scopului pentru care a fost realizată exproprierea şi înscrierea acestei destinaţii în cartea funciară, având în vedere că procedura de eliberare a amplasamentului, aşa cum este definită în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2008 privind aprobarea Metodologiei pentru emiterea avizelor de amplasament de către operatorii de reţea, cu modificările ulterioare, şi Ordinul ministrului economiei şi comerţului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 47/1.203/509/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale, este o procedură care necesită foarte mult timp pentru parcurgerea tuturor etapelor premergătoare emiterii avizului de amplasament de către deţinătorii reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale, întârziind astfel procesul de emitere a autorizaţiei de construire pentru lucrările aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport. Această situaţie are un caracter extraordinar şi trebuie urgent reglementată prin introducerea posibilităţii de emitere a autorizaţiei de construire pe baza avizului de amplasament favorabil condiţionat, evitându-se impactul negativ pe care întârzierea implementării proiectelor de infrastructură îl are asupra îndeplinirii angajamentelor pe care România şi le-a asumat pentru finalizarea proiectelor situate pe reţeaua TEN-T Core şi Comprehensive,deoarece pe parcursul implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport au apărut revendicări ale executanţilor de lucrări conforme cu prevederile contractelor de execuţie, care sunt absolut necesare pentru implementarea proiectelor, iar din partea executanţilor de lucrări au existat solicitări pentru încheierea unor acte adiţionale care să prevadă modalitatea de plată a sumelor stabilite prin deciziile comisiilor de adjudecare a disputelor. Întrucât neplata acestor revendicări generează categorii de cheltuieli suplimentare reprezentate de penalităţi şi dobânzi, acestea grevând ulterior bugetul de stat, determinând blocaje în implementarea proiectelor, cu impact direct asupra decomiterii sumelor alocate României prin bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020. Blocajele pe care le generează această situaţie extraordinară în implementarea proiectelor până la soluţionarea revendicărilor în instanţele de arbitraj trebuie urgent reglementate prin crearea unor mecanisme contractuale alternative care să nu afecteze drepturile şi obligaţiile părţilor, stabilite pe bază de act adiţional la contractul de execuţie lucrări. Prin această reglementare se evită impactul negativ al plăţii unor sume considerabile din bugetul de stat aferente penalităţilor şi majorărilor de întârziere. De asemenea, prin reducerea/eliminarea blocajelor în implementarea proiectelor rezultate din neplata disputelor se evită riscul de pierdere a sumelor alocate din fonduri structurale în sectorul transporturilor, întrucât Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează, în mod distinct, mecanismul de acordare, justificare şi recuperare a avansurilor aferente contractelor de achiziţie publică pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport cu finanţare din fonduri structurale în cadrul Programului operaţional sectorial Transport,în scopul creşterii gradului de absorbţie a fondurilor structurale, dar şi pentru asigurarea unui flux de numerar continuu necesar proiectelor, care să permită desfăşurarea lucrărilor corespunzător graficelor de execuţie, dar şi pentru respectarea angajamentelor contractuale, se impune prevederea aceluiaşi mecanism şi pentru proiectele de infrastructură de transport aferente perioadei de programare 2014-2020. Astfel, se impune urgent stabilirea cadrului legal de acordare, justificare şi recuperare a avansurilor, în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute în legislaţia precedentă, pentru a evita impactul negativ asupra utilizării fondurilor structurale şi evitarea blocajelor în procesul de implementare a proiectelor, deoarece proiectele de infrastructură transeuropeană de transport au fost cuprinse în Master planul general de transport, ca urmare a utilizării Modelului naţional de transport, a analizei cost-beneficiu, a utilizării standardelor de cost şi a metodologiei de prioritizare, stabilită de comun acord cu Comisia Europeană, analiză care conţine elemente de similaritate cu studiul de prefezabilitate prevăzut de lege, iar în acest context nu mai este oportună realizarea unei analize suplimentare în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente, convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare,întrucât prin dezvoltarea reţelei transeuropene de transport numeroase localităţi urbane pot să rămână fără accesibilitate asigurată la această reţea, se impune ca noile proiecte de infrastructură rutieră transeuropeană să asigure condiţii pentru desfăşurarea unui transport corespunzător şi în zona localităţilor urbane limitrofe, prin includerea acestui acces în documentaţiile tehnico-economice întocmite pentru aceste proiecte. Această situaţie are un caracter extraordinar determinat de faptul că numeroase localităţi urbane pot rămâne fără accesibilitate asigurată la reţeaua de transport TEN-T Core şi Comprehensive, precum şi fără a avea asigurate condiţiile de mobilitate în cazul intervenţiilor pentru situaţii de urgenţă/calamităţi naturale/incendii. Acest aspect trebuie reglementat urgent prin introducerea obligativităţii de racordare a reţelei de transport rutier de interes naţional la cea de interes regional/local, precum şi la terenurile agricole situate în extravilan, evitându-se impactul negativ al neasigurării accesibilităţii comunităţilor urbane şi al imposibilităţii de a interveni în situaţii de urgenţă, dar şi asupra accesului la exploataţiile agricole, având în vedere că promovarea modificărilor/completărilor actelor normative sub forma iniţiativei legislative ar urma să întârzie în mod considerabil programele de lucrări de realizare a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, implementarea proiectelor privind sectoarele situate pe teritoriul României din coridoarele europene de transport va fi mult întârziată, în cazul în care modificările legislative propuse nu vor fi adoptate şi nu vor intra în vigoare în cel mai scurt termen, întrucât întârzierea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport are impact direct asupra pierderii de sume alocate României prin Programul operaţional Infrastructură mare estimate la aproximativ 6,8 miliarde euro, context în care se impune reglementarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru diminuarea acestei categorii de risc, având în vedere că proiectele de infrastructură transeuropeană de transport vizează interesul public şi strategic şi sunt o prioritate a programului de guvernare şi măsurile pentru accelerarea implementării acestora constituie situaţie de urgenţă şi extraordinară, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul I(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsurile necesare pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport cu scopul de a asigura interconectivitatea între reţeaua de transport de interes naţional/regional cu cea europeană, precum şi măsuri de eliminare a blocajelor în procesul de implementare a acestor categorii de proiecte.(2) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul rutier includ componentele de infrastructură definite la art. 17 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport şi de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE, inclusiv variantele ocolitoare ale localităţilor urbane, drumurile de legătură la proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, şi sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.(3) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul feroviar includ componentele de infrastructură definite la art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 şi sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.(4) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul naval includ componentele de infrastructură definite la art. 14 şi 20 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 şi sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.(5) Proiectele de infrastructură transeuropeană de transport din domeniul aerian includ componentele de infrastructură definite la art. 24 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 şi sunt definite potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Articolul IIÎn înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. infrastructură transeuropeană de transport - infrastructura rutieră, infrastructura feroviară publică, infrastructura aeroportuară şi infrastructura de transport naval, situate pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) centrală (Core) şi globală (Comprehensive), astfel cum este definită la art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013; 2. aviz/acord de principiu sau, după caz, aviz de amplasament favorabil condiţionat - documentul scris emis de autoritatea/entitatea cu competenţe potrivit legii în domeniul scoaterii terenurilor din fondul forestier sau în domeniul relocării sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere, înainte de data încheierii procedurilor prevăzute de legislaţia specifică în vigoare pentru emiterea avizelor/acordurilor sau avizului de amplasament, document care stă la baza autorizării lucrărilor de construcţii pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi punctul de vedere al acesteia nu reprezintă avize/acorduri de principiu; 3. aviz/acord sau, după caz, aviz de amplasament - documentul scris emis de către autoritatea/entitatea competentă în domeniul scoaterii terenurilor din fondul forestier sau în domeniul relocării sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere, după încheierea procedurilor prevăzute de legislaţia specifică în vigoare privind analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile tehnice care stau la baza proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport; 4. beneficiarul proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport - administratorul infrastructurii rutiere, infrastructurii feroviare publice, infrastructurii aeroportuare şi infrastructurii de transport naval, situate pe reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) centrală (Core) şi globală (Comprehensive), astfel cum este definită la art. 9 alin. (1) lit. b) şi art. 38 din Regulamentul (UE) 1.315/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013, care se află sub autoritatea/coordonarea Ministerului Transporturilor; 5. coridorul de expropriere - suprafaţa de teren afectată de lucrarea de construcţie a infrastructurii transeuropene de transport cu sau fără alte imobile aferente, stabilit conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare;6. sume aferente disputelor - sume stabilite în favoarea executantului de lucrări de către comisiile de adjudecare a disputelor, potrivit contractelor de execuţie lucrări/prestări servicii, legal încheiate, care au mecanismele de plată şi de garantare definite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă; 7. accesorii - sume suplimentare constând în majorări de întârziere, penalităţi de întârziere, dobânzi şi altele asemenea stabilite pe baza contractelor de execuţie/prestări de servicii, în condiţiile legii, pentru neîndeplinirea termenelor contractuale; 8. Comisia de adjudecare a disputelor - comisie pentru soluţionarea disputelor dintre beneficiari şi executanţii de lucrări/prestatorii de servicii, astfel cum acestea sunt stabilite potrivit contractelor FIDIC legal încheiate de către beneficiari. Articolul IIIDupă alineatul (3¹) al articolului 47 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (3²), cu următorul cuprins:(3²) Pentru infrastructura transeuropeană de transport, planul urbanistic zonal se elaborează numai dacă afectează teritoriul intravilan al localităţilor. Articolul IVLegea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 7 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d¹), cu următorul cuprins: d¹) pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizele/şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acestuia, avizele/acordurile de principiu sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiţionate pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere. 2. La articolul 7, după alineatul (1³) se introduc două noi alineate , alineatele (1⁴) şi (1⁵), cu următorul cuprins: (1⁴) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. b) lucrările de construcţii care privesc realizarea, dezvoltarea sau relocarea sistemelor/reţelelor naţionale de transport şi de distribuţie a energiei electrice, a gazelor naturale şi a ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului, realizate de către titularii de licenţe, autorizaţii şi acorduri petroliere pentru care licenţa, acordul de concesiune sau acordul petrolier sunt documentele pe baza cărora se eliberează autorizaţia de construire, cu notificarea şi acordarea de indemnizaţii, rente, despăgubiri, după caz, proprietarilor, împreună cu dovada încheierii, în prealabil, a unei convenţii între părţi, având la bază extrasul de carte funciară, liber de sarcini, actualizat sau, după caz, în situaţia în care imobilele nu sunt înscrise în cartea funciară, titlul de proprietate şi procesul-verbal de punere în posesie. (1⁵) În cazurile în care autorizaţia de construire s-a emis în baza avizelor prevăzute la alin. (1) lit. d¹), beneficiarul are obligaţia depunerii la emitentul autorizaţiei de construire a avizelor/acordurilor sau, după caz, a avizelor de amplasament, pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere până la data semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. 3. La articolul 7, după alineatul (5) se introduc două noi alineate , alineatele (5¹) şi (5²), cu următorul cuprins: (5¹) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizaţiile de construire, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, după caz, avizele de amplasament îşi menţin valabilitatea pe toată perioada implementării proiectelor, până la finalizarea executării lucrărilor pentru care au fost eliberate, respectiv până la data semnării procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor, cu condiţia începerii execuţiei lucrărilor în termen de 12 luni de la data emiterii autorizaţiei de construire. (5²) Prevederile alin. (5¹) nu se aplică dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor sunt identificate elemente noi care să impună reluarea procedurilor de avizare prevăzute de lege, necunoscute la data emiterii acestora, precum şi/sau modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii acestora, după caz. 4. La articolul 7, după alineatul (16¹) se introduce un nou alineat, alineatul (16²), cu următorul cuprins: (16²) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, autorizaţiile de construire se pot elibera în baza documentelor prevăzute la alin. (1) şi a avizelor de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional. 5. La articolul 7 alineatul (20), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins: c)pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, să emită avizele/acordurile de principiu pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier sau, după caz, avizele de amplasament favorabile condiţionate pentru relocarea sistemelor/reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi a ţiţeiului, precum şi a altor reţele de utilităţi situate pe coridorul de expropriere, în maximum 10 zile de la data depunerii solicitării la autoritatea emitentă pe baza planului de amplasament al obiectivului de investiţii, şi memoriului tehnic, care vor cuprinde în mod obligatoriu poziţionarea reţelelor de utilităţi sau a terenurilor afectate de scoaterea din fondul forestier. 6. La articolul 7, după alineatul (24) se introduce un nou alineat, alineatul (25), cu următorul cuprins: (25) La cererea beneficiarului proiectului de infrastructură transeuropeană de transport se pot emite autorizaţii de construire pe loturi, secţiuni, sectoare sau obiecte de lucrări, condiţionat de depunerea documentaţiilor tehnice complete însoţite de punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului/actul administrativ al acesteia, avizele/acordurile prevăzute de certificatul de urbanism sau de avizele/acordurile de principiu/avizele de amplasament favorabile condiţionate aferente, după caz. 7. La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Pe lângă autorităţile prevăzute la alin. (1), pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, organele de control desemnate din cadrul Ministerului Transporturilor au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de urmărire penală, după caz. 8. La articolul 27, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) Pe lângă autorităţile prevăzute la alin. (3), pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, autorizate de către Ministerul Transporturilor, contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. c), d), h)-l), se constată şi se sancţionează şi de către organele de control desemnate ale Ministerului Transporturilor. 9. La articolul 28, după alineatul (2) se introduc două noi alineate , alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins: (2¹) Pentru lucrările aferente infrastructurii de transport de interes naţional, decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către Ministerul Transporturilor pe baza unor expertize tehnice întocmite în condiţiile legii sau, după caz, de instanţa judecătorească. (2²) În vederea fundamentării deciziei privitoare la menţinerea sau desfiinţarea construcţiilor executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, rezultatele expertizei tehnice se supun aprobării Consiliului tehnico-economic al Ministerului Transporturilor pentru analiza conformităţii lucrărilor executate cu proiectul tehnic de execuţie elaborat conform legii şi cu respectarea condiţiilor din acordul de mediu sau punctul de vedere al autorităţii competente emis cu respectarea legislaţiei privind protecţia mediului. Decizia menţinerii/desfiinţării construcţiilor se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor şi stă la baza emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare. 10. La articolul 29, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul şi Ministerul Transporturilor, după caz, asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această situaţie, organele de control ale consiliilor judeţene, locale sau ale Ministerului Transporturilor, după caz, au obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii. 11. La articolul 43, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)aferente infrastructurii de transport de interes naţional se face de către Ministerul Transporturilor, prin direcţia de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcţiilor. Articolul V(1) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, terenurile agricole situate în extravilan care fac obiectul hotărârii Guvernului privind procedura de expropriere sunt considerate scoase din circuitul agricol, prin efectul prezentei ordonanţe de urgenţă, după transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor, la data emiterii deciziei de expropriere, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirilor, în condiţiile legii, şi se înscriu în cartea funciară conform categoriei de folosinţă specifice scopului pentru care a fost adoptată hotărârea Guvernului privind procedura de expropriere.(2) Beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport are obligaţia să depună la Ministerul Transporturilor cererea privind emiterea autorizaţiei de construire însoţită de lista terenurilor prevăzută la alin. (1), precum şi avizul tehnic, dacă este cazul, pentru amplasarea construcţiilor care se execută în zona amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, eliberat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.(3) Ministerul Transporturilor, prin direcţia de specialitate, pe baza informaţiilor puse la dispoziţie de către beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport, transmite Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen de 7 zile de la data depunerii documentaţiei prevăzute la alin. (2), lista suprafeţelor de teren situate pe amplasamentul coridorului de expropriere, scoase din circuitul agricol conform alin. (1), şi fişierele în format electronic vectorial în Sistemul de proiecţie stereografic 1970. Articolul VI(1) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, avizul de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional, prevăzut la art. 7 alin. (16²) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru suprafeţe mai mari de 1 ha inclusiv, şi de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafeţe mai mici de 1 ha, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a acestuia, însoţită de memoriul tehnic, planul de amplasament al obiectivului de investiţii, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului/actul administrativ al acesteia şi de dovada că terenul pentru care se solicită obţinerea avizului de principiu este proprietate publică a statului. (2) Predarea-primirea către beneficiarul proiectului de infrastructură transeuropeană de transport a terenului forestier, pentru care a fost emis avizul de principiu pentru scoaterea definitivă din fondul forestier naţional, conform alin. (1), se face numai după ce beneficiarul face dovada depunerii la emitentul autorizaţiei de construire a aprobării privind scoaterea definitivă din fondul forestier naţional. Articolul VII(1) Beneficiarii aflaţi sub autoritatea/coordonarea Ministerului Transporturilor, care implementează proiecte de infrastructură transeuropeană de transport cu finanţare din bugetul de stat şi/sau din fonduri structurale, pot asigura, pe bază de act adiţional la contractele de achiziţie publică existente, încheiate cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, punerea în aplicare a deciziilor pronunţate de comisiile de adjudecare a disputelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a)există un contract de execuţie lucrări/prestări servicii legal încheiat; b)modul de soluţionare a litigiilor prin comisiile de adjudecare a disputelor este prevăzut în contractele de execuţie lucrări/prestări servicii; c)executanţii de lucrări şi/sau prestatorii de servicii acceptă prin act adiţional la contract renunţarea la plata accesoriilor aferente disputelor; d)există scrisori de garanţie bancară constituite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.(2) Beneficiarii care pun în aplicare deciziile comisiilor de adjudecare a disputelor potrivit prevederilor alin. (1) asigură finanţarea acestor cheltuieli din bugetul proiectelor de la titlul de cheltuieli unde este prevăzută alocarea de resurse pentru proiectul respectiv, cu încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi conform legii, precum şi în creditele bugetare anuale aprobate proiectului în anul respectiv.(3) Beneficiarii întocmesc o notă justificativă aprobată de ordonatorul principal de credite prin care justifică necesitatea punerii în aplicare a deciziilor emise de comisiile de adjudecare a disputelor pentru a asigura continuarea proiectelor, precum şi cauzele care au generat disputele respective. Articolul VIII(1) Beneficiarii care asigură punerea în aplicare a deciziilor comisiilor de adjudecare a disputelor, în condiţiile art. VII, au obligaţia de a parcurge toate etapele procedurale din contract pentru soluţionarea disputelor, până la obţinerea titlului executoriu prin care beneficiarul este obligat la plata acestora sau prin care beneficiarul este exonerat de la plata acestora.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ordonatorul principal de credite, la propunerea beneficiarului, pe bază de justificări fundamentate, poate aproba încetarea parcurgerii etapelor procedurale prevăzute în contract pentru soluţionarea disputelor în vederea obţinerii titlului executoriu, precum şi eliberarea scrisorii de garanţie bancară. Articolul IX(1) Plata sumelor aferente deciziilor din comisiile de adjudecare a disputelor este condiţionată de constituirea de către executanţii de lucrări/prestatorii de servicii a unor scrisori de garanţie bancară în echivalentul sumelor ce se achită cu titlu de dispute şi a accesoriilor aferente acestora, calculate la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României valabile la data constituirii scrisorii de garanţie bancară, la care se adaugă 3 puncte procentuale pentru o perioadă de 3 ani de la data constituirii acesteia.(2) Scrisorile de garanţie bancară au perioada de valabilitate asigurată de către executanţii de lucrări/prestatorii de servicii până la obţinerea unui titlu executoriu care reglementează plata disputelor.(3) Scrisorile de garanţie bancară se execută de către beneficiar, dacă titlul executoriu este în favoarea beneficiarului, iar executantul de lucrări/prestatorul de servicii refuză punerea în aplicare a acestuia.(4) Scrisoarea de garanţie bancară se eliberează executantului de lucrări/prestatorului de servicii în condiţiile şi termenele prevăzute de aceasta, dacă titlul executoriu este în favoarea executantului de lucrări.(5) În situaţia în care în titlul executoriu sunt stabilite sume parţiale din valoarea scrisorilor de garanţie bancară, acestea se execută în favoarea beneficiarului, dacă executantul de lucrări refuză punerea în aplicare a acesteia, proporţional cu suma înscrisă în respectivul titlu, iar diferenţa se eliberează în favoarea executantului de lucrări/prestatorului de servicii.(6) Diferenţele de sume rezultate din aplicarea alin. (5) se regularizează ţinând cont şi de accesoriile aferente scrisorii de garanţie bancare la care părţile sunt îndreptăţite, calculate la nivelul accesoriilor valabile pentru creanţele bugetare pe perioada constituirii scrisorii de garanţie bancare. Articolul XFără a afecta drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale, prevederile art. VII-IX se aplică numai în cazul în care acestea convin asupra încheierii unui act adiţional la contractul de execuţie lucrări/prestări servicii, cu respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice. Articolul XI(1) Prin ordin al ministrului transporturilor, în limita bugetului aprobat, se stabilesc criterii de prioritizare a plăţii disputelor cu respectarea prevederilor legale în vigoare, dacă nivelul sumelor solicitate pentru plata disputelor depăşeşte nivelul bugetului anual alocat proiectelor de infrastructură de transport de interes naţional.(2) În cursul unui an calendaristic beneficiarii aflaţi sub autoritatea/coordonarea/subordonarea Ministerului Transporturilor pot efectua plăţi cu titlu de decizii ale comisiei de adjudecare a disputelor, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, în procent de maximum 35% din valoarea creditelor bugetare aprobate anual, prin bugetul de stat pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport. Articolul XII(1) Prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură de transport derulate de beneficiarii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările ulterioare, finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, beneficiarii pot efectua plăţi în avans de până la 15% din valoarea contractelor de execuţie lucrări/prestări servicii/livrare bunuri, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate, care se justifică prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la termenul stabilit conform contractelor de finanţare încheiate, dar nu mai târziu de data de eligibilitate finală a programului operaţional, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din memorandumuri/acorduri/contracte/decizii/ordine de finanţare. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către beneficiar se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării şi data recuperării. (2) Prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, finanţate de la bugetul de stat şi din cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, se pot efectua, anual, plăţi în avans, după cum urmează:a)în primul an de execuţie a lucrărilor, de până la 15% din valoarea contractelor de execuţie lucrări/prestări servicii/livrare bunuri, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate anual pentru proiectul respectiv, avansul fiind calculat ca diferenţă între creditele bugetare aprobate şi sumele aferente plăţilor restante şi reţinerii prevăzute la art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, după caz; b)în următorii ani de execuţie a lucrărilor, de până la 30% din creditele bugetare aprobate anual pentru proiectul respectiv, avansul fiind calculat ca diferenţă între creditele bugetare aprobate şi sumele aferente plăţilor restante şi reţinerii prevăzute la art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
(3) Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (2) şi nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către beneficiarul ce a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către beneficiar se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării şi data recuperării.(4) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, finanţate iniţial de la bugetul de stat şi din cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă, a căror sursă de finanţare este asigurată ulterior din fonduri externe nerambursabile postaderare, plăţile în avans se efectuează şi se justifică potrivit alin. (1).(5) Pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport finanţate din titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare", preluate integral sau parţial din perioada de programare 2007-2013 în perioada de programare 2014-2020, sumele reprezentând plăţi în avans acordate potrivit legii se justifică, proporţional cu valoarea proiectului finanţată din fiecare program operaţional, prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate, până la data de eligibilitate finală a programului operaţional aferent fiecărei perioade de programare, cu justificarea integrală a avansului acordat. Articolul XIIIPrin derogare de la prevederile art. 44 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare, pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, se elaborează studii de fezabilitate pe baza unei note justificative întocmite de beneficiari şi aprobate de ordonatorul principal de credite, în conformitate cu analizele rezultate din Modelul naţional de transport, respectiv analiza cost-beneficiu, standardele de cost şi metodologia de prioritizare din care să rezulte sustenabilitatea şi suportabilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.Articolul XIV (1) Studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport rutier vor include în mod obligatoriu şi racordurile la municipiile reşedinţă de judeţ ori la localităţile urbane limitrofe sau la drumurile existente care asigură legătura cu municipiile reşedinţă de judeţ şi cu localităţile urbane limitrofe acestora, precum şi racordurile la terenurile agricole situate în extravilan, cu respectarea reglementărilor legale de urbanism şi a normelor de proiectare în vigoare.(2) Studiile de fezabilitate aferente proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport rutier vor include în mod obligatoriu măsuri privind domeniul protecţiei patrimoniului arheologic, de diagnostic şi, după caz, de cercetare arheologică preventivă, precum şi măsuri privind reducerea efectelor negative ale fragmentării habitatelor, de cercetare preventivă a impactului asupra speciilor şi habitatelor naturale şi de menţinere a coridoarelor ecologice prin intermediul ecoductelor sau al altor sisteme. (3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, beneficiarul va iniţia procedurile de actualizare a normativelor de proiectare şi execuţie pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport rutier cu respectarea prevederilor alin. (1).(4) Normativele de proiectare şi execuţie prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Articolul XV(1) Ordonatorul principal de credite, la solicitarea beneficiarilor, poate introduce la finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare categorii de cheltuieli eligibile aferente elaborării documentaţiilor tehnico-economice pentru proiectele noi de infrastructură transeuropeană de transport ce fac parte din lista anexă la Programul operaţional Infrastructură mare „Lista proiectelor eligibile Programul operaţional Infrastructură mare şi surse complementare de finanţare - versiunea cu activarea clauzei de reformă şi existenţa spaţiului fiscal suficient" în corelare cu prioritizarea proiectelor din Master planul general de transport şi care nu se încadrează în nivelul de supracontractare al axelor prioritare din Programul operaţional Infrastructură mare, stabilit potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, cu modificările ulterioare, condiţionat de aprobarea creditelor bugetare şi de angajament conform legii. (2) În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015, cu modificările ulterioare, se autorizează beneficiarii să introducă la finanţare categorii de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi să deruleze procedura de achiziţie publică, iar semnarea contractelor poate fi făcută numai în condiţiile în care beneficiarul are încheiat contract de finanţare cu autoritatea de management.Articolul XVICategoriile de cheltuieli cu documentaţiile tehnico-economice prevăzute la art. XIV alin. (1) includ cheltuieli pentru elaborarea: studiilor de fezabilitate, studiilor geotehnice, studiilor de diagnostic şi cercetare arheologică, studiilor topografice, studiilor hidrologice, precum şi altor asemenea studii necesare elaborării studiilor de fezabilitate, precum şi cheltuieli necesare pentru elaborarea proiectelor tehnice de execuţie, detaliilor de execuţie şi documentaţiilor tehnice pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie. Articolul XVIIOrdonatorul principal de credite are obligaţia includerii la finanţare cu prioritate a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport ale căror documentaţii tehnico-economice s-au finanţat potrivit prevederilor art. XV din prezenta ordonanţă de urgenţă, cu încadrarea în limita bugetului aprobat prin legea anuală a bugetului de stat. Articolul XVIII(1) Perioada de valabilitate a autorizaţiilor de construire, certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, după caz, avizelor de amplasament eliberate pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport, care nu au expirat la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se prelungeşte de drept până la data semnării procesului-verbal de recepţie finală a lucrărilor, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurilor legale pentru eliberarea acestora.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică dacă pe parcursul execuţiei lucrărilor sunt identificate elemente noi, care să impună reluarea procedurilor de avizare prevăzute de lege, necunoscute la data emiterii acestora, precum şi apariţiei oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii acestora.(3) Prevederile art. IV referitoare la avizele/acordurile de principiu şi/sau avizele de amplasament favorabil condiţionate sunt aplicabile şi certificatelor de urbanism emise pentru proiectele de infrastructură transeuropeană de transport aflate în implementare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cu acordul emitentului certificatului de urbanism. Articolul XIX (1) Beneficiarii proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport nu vor preda amplasamentele de teren afectate de reţelele de utilităţi şi nici pe cele afectate de scoaterea din fondul forestier înainte de obţinerea acordurilor/avizelor finale sau a avizelor de amplasament.(2) Executanţilor de lucrări le este interzis să efectueze lucrări pe amplasamentele de teren, a căror predare se face potrivit prevederilor alin. (1), afectate de utilităţi şi pe cele afectate de scoaterea din fondul forestier, cu excepţia lucrărilor aferente studiilor tehnice necesare pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Articolul XX(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă între 50.000 lei - 100.000 lei, dacă nu au fost săvârşite în alte condiţii încât potrivit legii penale să constituie infracţiuni, următoarele fapte:a)predarea amplasamentelor de teren cu încălcarea prevederilor art. XIX alin. (1); b)executarea de lucrări pe amplasamentele de teren cu încălcarea prevederilor art. XIX alin. (2); c)necomunicarea listei terenurilor către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. V alin. (3); d)nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (1⁵) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) Prevederilor alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul organelor cu atribuţii de control din cadrul Ministerului Transporturilor. Articolul XXIPentru lucrările aferente infrastructurii transeuropene de transport executate înainte de data emiterii autorizaţiei de construire sau cu nerespectarea acesteia, după caz, şi până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Transporturilor, în conformitate cu datele transmise potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune măsurile necesare conform art. 28 alin. (2¹) şi (2²) din aceeaşi lege.Articolul XXIIÎn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Transporturilor aprobă prin ordin comun instrucţiuni în aplicarea prevederilor art. III, IV, V şi XVIII. Articolul XXIIIPrevederile art. XX intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: Ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Vasile Dîncu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc p. Ministrul finanţelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Cristiana Paşca Palmer p. Ministrul fondurilor europene, Nicuşor Marian Buică, secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul energiei, Victor Vlad Grigorescu Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu Ministrul culturii, Vlad Tudor Alexandrescu