ORDIN   Nr. 1023 din 15 noiembrie 1999

privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001

ACT EMIS DE: MINISTERUL DE INTERNE

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 78 din 22 februarie 2000

    Ministru de interne,
    avand in vedere prevederile art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, ale Ordonantei Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, ale Hotararii Guvernului nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor si ale Ordinului ministrului de interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor,
    in temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne,
    emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Dispozitiile generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG P.S.I.-001, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea in aplicare a prevederilor prezentului ordin.
    Art. 3
    Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG P.S.I.-001 atrage raspunderea, potrivit legii.
    Art. 4
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

                            Ministru de interne,
                          Constantin Dudu Ionescu

    ANEXA 1

                  DISPOZITII GENERALE DE ORDINE INTERIOARA
pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001

    CAP. 1
    Prevederi generale

    Sectiunea 1
    Scopul dispozitiilor generale
    Art. 1
    Prezentele dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile si masurile care trebuie aplicate la organizarea si desfasurarea activitatilor de ordine interioara pentru a preveni aparitia conditiilor favorizante producerii de incendii si pentru a limita consecintele acestora.
    Art. 2
    Principalele conditii care favorizeaza producerea de incendii constau in prezenta, in anumite imprejurari determinate, in acelasi timp si spatiu, a materialelor si substantelor combustibile, precum si a surselor potentiale de aprindere.

    Sectiunea a 2-a
    Sfera de cuprindere
    Art. 3
    Ordinea interioara, din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, reprezinta ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite, aplicate si respectate in incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor populatiei, precum si in zonele culturilor agricole si cu vegetatie forestiera, inainte, in timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici.
    Art. 4
    Prin dispozitiile generale de prevenire si stingere a incendiilor privind ordinea interioara se reglementeaza:
    a) lucrarile cu foc deschis;
    b) fumatul;
    c) asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie;
    d) colectarea deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor combustibile, precum si distrugerea acestora;
    e) efectuarea de lucrari premergatoare in timpul sezonului rece si in perioadele caniculare si secetoase.

    Sectiunea a 3-a
    Definitii - Terminologie
    Art. 5
    (1) Prin foc deschis, in sensul prezentelor dispozitii generale, se intelege arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara intr-un spatiu inchis de combustie. Pot fi incluse in aceasta categorie flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de gatit, aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut in aer liber in scop de incalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum si flacara care apare in urma unor reactii chimice.
    (2) In categoria foc deschis se includ si materialele in stare incandescenta, aflate in situatii deosebite, cum sunt: improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.
    Art. 6
    Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce ramane la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc, scrum de pipa etc.
    Art. 7
    (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie cuprind intrarile si iesirile in si din incinta agentilor economici, institutiilor, la cladirile industriale si civile, alte amenajari, precum si drumurile sau caile de circulatie din interiorul acestora, inclusiv intrarile la cladiri, la prizele de apa de la bazine sau rauri, culoarele de circulatie dintre stive sau dintre depozite exterioare, traversarile de cale ferata.
    Caile de acces, de evacuare si de interventie sunt destinate sa asigure:
    a) evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor aflate in pericol si a bunurilor materiale;
    b) accesul in tot timpul anului al masinilor, utilajelor si al personalului care actioneaza la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor si a bunurilor.
    (2) Pe teritoriul localitatilor, in aceasta categorie se includ si arterele destinate circulatiei rutiere, drumurile judetene sau nationale.
    Art. 8
    (1) Deseurile si reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor si a produselor combustibile sau din operatiuni de conditionare si curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente si utilaje. In aceasta categorie intra si depunerile de produse inflamabile si de grasimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instalatiilor de ventilare si exhaustare, precum si scaparile necontrolate de fluide combustibile.
    (2) Deseurile si reziduurile combustibile se colecteaza pentru:
    a) reintroducerea acestora in diferite procese productive;
    b) distrugerea organizata, in anumite conditii.
    (3) Ambalajele sunt luate in considerare datorita naturii constructive a acestora (hartie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc).
    Art. 9
    Lucrarile premergatoare si in timpul sezonului rece sunt ansambluri de activitati care trebuie sa se desfasoare la instalatiile si sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare in timpul anotimpului in care se inregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera intotdeauna si la activitatile care vizeaza inlaturarea efectelor inghetului si caderilor abundente de zapada.
    Art. 10
    Sezonul canicular si secetos este acea perioada din cursul unui an cand, pe parcursul mai multor zile consecutive, se inregistreaza temperaturi de peste 35 grade C si lipsa de precipitatii, situatie care favorizeaza cresterea numarului de incendii si a consecintelor negative ale acestora.

    CAP. 2
    Factorii de risc de incendiu specifici

    Sectiunea 1
    Lucrarile cu foc deschis
    Art. 11
    (1) Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.
    (2) Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esential este temperatura ridicata a flacarii sau a jetului de plasma.
    (3) La lucrarile de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara si de debitare cu flacara oxiacetilenica temperatura flacarii poate atinge valori cuprinse intre 2.000 si 3.000 grade C (fig. nr. 1).
    (4) La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, in centrul arcului temperatura atinge 10.000 grade C (fig. nr. 2).

    Fig. nr. 1. - Temperatura la sudarea, lipirea sau debitarea cu flacara oxiacetilenica - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 5.

    Fig. nr. 2. - Temperatura la sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 5.

    (5) Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului, inaltimea, compozitia si diametrul flacarii, de pierderile de caldura prin radiatie si poate atinge urmatoarele valori:
    a) flacara de chibrit - 600 - 700 grade C;
    b) flacara de lemn - 850 - 1.400 grade C;
    c) flacara lampii de petrol - 780 - 1.300 grade C;
    d) flacara de bumbac - 305 grade C;
    e) flacara de hartie - 510 grade C;
    f) flacara de huila - 1.200 grade C;
    g) flacara de cauciuc natural - 1.100 grade C;
    h) flacara de polistiren - 1.300 grade C;
    i) flacara de sodiu metalic - 900 grade C;
    j) flacara de magneziu - 2.000 grade C.
    (6) La gaze temperatura flacarii depinde de continutul amestecului, fiind mai scazuta in amestec cu aerul si mai ridicata in amestec cu oxigenul, astfel:
    a) flacara de hidrogen - 2.400 - 3.080 grade C;
    b) flacara de metan - 2.210 - 3.030 grade C;
    c) flacara de propan - 1.930 grade C;
    d) flacara de acetilena - 2.325 - 3.137 grade C.
    Art. 12
    (1) Efectele indirecte constau in actiunea scanteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.
    (2) In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric se formeaza scantei ori brocuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea isi pastreaza potentialul de aprindere pana la distante de 5 - 10 m.
    Art. 13
    Scanteile au dimensiuni de la 0,01 mm pana la 0,02 mm si dispun de energie termica, fiind capabile sa aprinda materiale usor inflamabile si amestecuri explozive aflate in raza lor de actiune.
    Art. 14
    (1) Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia avand diametrul intre 2 si 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la cateva ore dupa terminarea lucrarii.
    (2) Brocurile, ca si scanteile, au diferite traiectorii determinate de particularitatile procedeului si de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit (fig. nr. 3 - 6).

    Fig. nr. 3. - Traiectoriile scanteilor si ale brocurilor la sudarea oxiacetilenica - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 6.

    Fig. nr. 4. - Traiectoriile scanteilor si ale brocurilor la sudarea electrica - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 6.

    Fig. nr. 5. - Traiectoriile brocurilor la debitarea (taierea) cu flacara oxiacetilenica - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

    Fig. nr. 6. - Raspandirea brocurilor de sudura la sudarea oxiacetilenica in functie de presiunea oxigenului - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

    Art. 15
    Actiunea indelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se produc in timpul operatiunilor de sudare poate genera incendii in zone mai apropiate sau mai indepartate de locul sudarii (fig. nr. 7).

    Fig. nr. 7. - Efectul indelungat al gazelor de ardere fierbinti produse in timpul sudarii - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

    Art. 16
    Flacarile secundare pot fi determinate de patrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produsi intermediari combustibili ai reactiei dintre oxigen si acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat in intregime in flacara initiala. Aceste flacari de culoare bleu-pal pot aparea in fante, fisuri, imbinari apropiate sau la capatul unei conducte (fig. nr. 8).

    Fig. nr. 8. - Fenomenul flacarii secundare - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 8.

    Art. 17
    Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite situatii, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante mari de zona aplicarii socului termic (fig. nr. 9).

    Fig. nr. 9. - Aprinderea izolatiei sau a unui material combustibil datorita transmiterii caldurii - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 8.

    Art. 18
    In categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica, cum ar fi:
    a) transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare in conductoarele neutre sau punerea la pamant a circuitului primar;
    b) existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie;
    c) racordarea necorespunzatoare a pieselor de sudare;
    d) sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare;
    e) aparitia curentilor indusi in piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea in curent alternativ.

    Sectiunea a 2-a
    Focul deschis
    Art. 19
    (1) Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare, pentru gatit, incalzit sau in scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor, focul pentru incalzire in hale industriale si cladiri in constructie.
    (2) Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele si elementele combustibile din apropiere.
    Art. 20
    (1) In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului il constituie vantul, prin directia si viteza sa.
    (2) Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi, frunze, capite de fan sau resturi vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.
    (3) Daca temperatura flacarii depaseste 700 - 800 grade C, fenomenul principal implicat in propagarea focului il constituie radiatia termica a flacarii.
    Art. 21
    (1) Alt mod de propagare a focului il constituie gazele fierbinti degajate de ardere.
    (2) Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate de ardere si purtate de vant sau de curentii de aer.

    Sectiunea a 3-a
    Fumatul
    Art. 22
    (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit, bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului, cat si restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.
    (2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si aruncat la intamplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: paiele de grau (cand gradul de uscare este avansat si curentii de aer favorabili), resturi de hartie si lichide inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.
    (3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential exploziva si in incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz - aer fiind, de regula, instantanee.
    Art. 23
    (1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si 600 grade C, iar timpul de ardere difera in functie de calitatea tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.
    (2) Analizand aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara aprinsa, experimental s-au obtinut urmatoarele rezultate:
    a) materialele din bumbac 100% se aprind in 30 de secunde si ard mocnit in continuare;
    b) materialele tip bumbac 67% se aprind dupa 6 - 7 minute;
    c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dupa 5 - 10 minute si ard mocnit pe portiuni limitate;
    d) materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (relon, viscoza, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura care nu se aprinde;
    e) materialele de origine animala (lana, matase naturala) se termodegradeaza si nu favorizeaza arderea mocnita;
    f) vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde;
    g) zegrasul se aprinde mocnit, influentand aprinderea celorlalte elemente de tapiterie cu care se afla in contact;
    h) rumegusul arde mocnit 2 - 3 ore, dupa care, cu probabilitate scazuta, are loc aprinderea cu flacara;
    i) talasul de lemn se aprinde, in cazuri rare, dupa 1 - 2 ore;
    j) hartia se aprinde in circa 30 - 45 de minute;
    k) paiele si fanul se aprind, numai in stare uscata, in 30 - 45 de minute;
    l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde dupa 2 - 2,5 ore, in functie de umiditate.
    (3) In cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.
    (4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de 1 - 3 ore de ardere mocnita, care este cea mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de aprindere in cazul producerii unui incendiu.

    Sectiunea a 4-a
    Caile de acces, de evacuare si de interventie
    Art. 24
    In privinta cailor de acces, de evacuare si interventie intereseaza starea acestora, practicabilitatea si identificarea lor cu usurinta, elemente esentiale in scurtarea (reducerea) timpilor operativi de interventie, in special a timpului de deplasare (T3) si a timpului normalizat de evacuare (Tne).
    Art. 25
    Mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta reprezinta cerinte fundamentale referitoare la aceste cai.

    Sectiunea a 5-a
    Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile
    Art. 26
    Prezenta deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor, precum si a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, in anumite conditii, propagarea focului pe suprafete exterioare intinse, precum si in/din interiorul cladirilor.
    Art. 27
    Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe elemente de constructie, pe utilaje si echipamente, indeosebi pe aparate de incalzit si similare acestora, constituie factori de propagare a focului si focare de explozie.
    Art. 28
    (1) Lacurile si vopselele sub forma de depuneri in cabinele de vopsire si tubulaturile de ventilatie prezinta in timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul. Aceeasi caracteristica o au uleiurile si grasimile.
    (2) Pericolul creste atunci cand vopselele si lacurile contin pigmenti cu reactivitate mare in combinatie cu diluanti care au continut de toluen sau alte lichide inflamabile peste limitele admise.
    Art. 29
    (1) Absorbtia uleiurilor de catre materiale poroase favorizeaza procesul de autoaprindere prin piroliza celulozei din structura tesaturilor.
    (2) Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decat cele de origine animala, exceptand uleiul de peste.
    (3) Capacitatea uleiurilor de a se autoaprinde se apreciaza prin indicele de iod (grame de iod care se combina cu 100 g ulei), fiind susceptibile de a se autoaprinde cele care au acest indice peste 80 (uleiurile de ricin, masline, sfecla, bumbac, porumb, soia, floarea-soarelui, canepa, nuca, in si peste).
    (4) In functie de natura materialului, deseurile impregnate cu uleiuri pot initia incendii prin autoaprindere dupa 2 - 4 ore.
    Art. 30
    Pentru unele ambalaje necombustibile se au in vedere curatarea si spalarea acestora de resturile de continut (toxic, inflamabil sau cu pericol de incendiu) si aruncarea ori tratarea (neutralizarea) acestui amestec.

    Sectiunea a 6-a
    Sezonul rece
    Art. 31
    Perioada sezonului rece este caracterizata de incendii datorate sistemelor si mijloacelor de incalzire utilizate in cladiri pentru mentinerea temperaturii mediului interior la anumite niveluri de confort necesare desfasurarii in conditii corespunzatoare a activitatilor economico-sociale si culturale.
    Art. 32
    (1) Sobele metalice, in special cele cu combustibil lichid, prezinta un pericol mai ridicat decat sobele cu acumulare de caldura. Testele efectuate pentru urmarirea functionarii sobelor cu combustibil lichid, realizate in conditii normale de exploatare, au pus in evidenta temperaturi maxime de 450 grade C la arzator, 380 grade C la plita si 250 grade C la peretii laterali.
    (2) Temperatura scade la 80 grade C la distante intre 5 si 30 cm de soba.
    Art. 33
    (1) Scanteile si particulele aprinse ce ies pe cos pot ajunge la o distanta de 25 - 30 m si sunt sursele care genereaza cel mai frecvent incendii, daca acoperisul casei sau acoperisurile caselor din apropiere sunt combustibile sau prezinta depuneri de praf, funingine, rumegus si alte pulberi combustibile.
    (2) Caldura sau scanteile care ies prin fisurile unui cos de fum deteriorat prin cutremure, vibratii, alunecari de tren etc. ori datorita vechimii imobilului constituie surse de aprindere, daca in zona lor exista elemente de constructie sau structuri din lemn (grinzi, barne, suport acoperis etc.).
    Art. 34
    Aprinderea funinginii depuse pe peretii interiori poate produce o temperatura de 800 - 1.000 grade C.
    Art. 35
    Burlanele metalice pot constitui surse de initiere a incendiilor in urmatoarele situatii:
    a) prin contactul direct al peretilor acestora, cu temperatura ridicata, cu materialele combustibile ale constructiilor sau cu dotarile interioare;
    b) prin disiparea caldurii, a gazelor de ardere sau a flacarilor in cazul imbinarilor insuficiente datorate desfacerii legaturilor acestora prin incalzire si dilatare;
    c) prin gaurile sau prin fisurile din corpul burlanului, provocate de exploatarea indelungata a acestuia sau datorita corodarii.
    Art. 36
    Aparatele electrice de incalzit cu element incalzitor in cuva de ulei pot constitui sursa de aprindere, deoarece in functionarea fara termostat temperatura peretilor cuvei poate atinge 150 grade C, fata de maximum 75 grade C, cand acestea functioneaza cu termostat.
    Art. 37
    Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea lor necorespunzatoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra in contact cu materiale combustibile (textile, hartie, lemn etc.) este foarte mare.
    Art. 38
    Resourile improvizate si artizanale prezinta risc deosebit datorita puterii mari a acestora si a deficientelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalatiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, stechere etc.).
    Art. 39
    Efectele sezonului rece (inghet si depuneri de zapada) pot influenta in sens negativ si operatiunile de interventie la stingerea incendiilor prin reducerea posibilitatilor de folosire a surselor de alimentare cu apa, de acces la locul incendiului si, mai ales, a vitezei de deplasare a autospecialelor.

    Sectiunea a 7-a
    Perioade caniculare si secetoase

    Art. 40
    In perioadele caniculare si secetoase, sub influenta directa a razelor solare creste gradul de uscaciune a plantelor si materialelor combustibile sau se produc cresteri mari de volum in timp scurt ale vaporilor si ale gazelor inflamabile aflate in rezervoare, recipiente sau in alte ambalaje de stocare.
    Art. 41
    Uscaciunea avansata favorizeaza, pe de o parte, aprinderea materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mica decat in mod obisnuit si in timp mai scurt decat cel de manifestare a sursei, iar pe de alta parte, propagarea cu viteza ridicata a focului.
    Art. 42
    Cresterile rapide ale volumului vaporilor si gazelor inflamabile determina cresteri bruste ale presiunii in rezervoarele sau recipientele de pastrare a produselor respective, sub efectul careia pot aparea frecvent explozii, urmate de incendii.
    Art. 43
    Temperaturile atmosferice ridicate determina degajari masive de substante volatile si inflamabile din componenta unor materiale de protectie sau de izolare care se pun in opera in special in timpul zilei.
    Art. 44
    In perioadele caniculare si/sau secetoase sunt vizate de efectele acestora:
    a) culturile agricole, in special cele de cereale paioase;
    b) depozitele de furaje si plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice si din gospodariile populatiei;
    c) zonele cu vegetatie forestiera;
    d) locuintele si anexele gospodaresti, in special cele din mediul rural ale caror elemente de constructie sunt executate din lemn;
    e) recipientele, rezervoarele si alte categorii de ambalaje care contin lichide usor inflamabile si gaze lichefiate sub presiune;
    f) substantele care se descompun sub actiunea luminii solare (fosfor alb, fosfor galben, amestecuri de clor si brom cu unele gaze etc.);
    g) sursele naturale de apa pentru incendiu, carora le scad nivelul si debitul.

    CAP. 3
    Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

    Sectiunea 1
    Lucrarile cu foc deschis
    Art. 45
    (1) Nerealizarea masurilor de prevenire a incendiilor, prevazute in prezentele dispozitii generale, conduce la interzicerea executarii lucrarilor cu foc deschis.
    (2) Lucrarile cu foc deschis se vor executa si se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate si instruite.
    Art. 46
    Persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispozitie etc.) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:
    a) stabilirea, daca este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curatari prin ardere etc.) si a persoanelor care le supravegheaza;
    b) stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului deschis;
    c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
    d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc;
    e) intocmirea unei instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari, care sa fie tinuta de executant asupra sa si prelucrata cu acesta inainte de inceperea lucrarii.
    Art. 47
    Este interzisa folosirea focului deschis in locurile (incaperile, zonele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) in care se prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza, se manipuleaza materiale si substante combustibile sau care, in prezenta focului deschis, prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea acestora, cum sunt:
    a) instalatiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport si distributie a gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;
    b) instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);
    c) gospodariile de ungere si actionarile hidraulice cu ulei sau cu alte lichide combustibile;
    d) sectiile si atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de acoperiri metalice, de intretinere si reparatie a autovehiculelor si utilajelor de ridicat si stivuit, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
    e) depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina etc.), material lemnos si produse din lemn, produse textile si de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.;
    f) incaperile in care se executa operatiuni de spalare sau de curatare cu produse petroliere (benzina, neofalina, parchetin, petrosin etc.), precum si de vopsire in care s-au folosit solventi inflamabili;
    g) incaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;
    h) incaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile;
    i) laboratoarele si statiile-pilot in care se utilizeaza substante combustibile;
    j) incaperile de incarcat acumulatori;
    k) incaperile cu echipament electric de calcul, masura, control, automatizare, semnalizare, control trafic;
    l) incaperile speciale de cabluri electrice;
    m) constructiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expozitii, cinematografe etc.), si alte locuri stabilite.
    Art. 48
    Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fata de materiale sau substante combustibile (lemn, hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.
    Art. 49
    Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) prevazut la art. 39 alin. (3) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, se intocmeste in doua exemplare, dintre care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane la emitent (seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).
    Art. 50
    (1) Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc., in care se executa operatiuni cu foc deschis, are obligatia sa asigure masuri pentru:
    a) pregatirea locului, conform art. 39 alin. (2) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998;
    b) instruirea personalului;
    c) controlul dupa terminarea lucrarii.
    (2) In cazul lucrarilor cu foc deschis care se executa in instalatii si in alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, persoana cu atributii de conducere va dispune luarea si a altor masuri de protectie specifice.
    Art. 51
    Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului. In mod similar se procedeaza si in cazul autorizatiei de lucru.
    Art. 52
    Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa fie in buna stare de functionare. De indeplinirea acestei cerinte raspunde executantul.
    Art. 53
    Toate echipamentele si aparatele de sudura se intretin si se verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie sa faca dovada efectuarii intretinerii si verificarii lor la termen si de catre personal sau persoane fizice de specialitate.
    Art. 54
    Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica presupune:
    a) inconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu inaltimea de minimum 2 m si bine ancorate de podea;
    b) protectia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu placi din materiale necombustibile;
    c) indepartarea materialelor si substantelor combustibile transportabile la o distanta de cel putin 10 m de locul sudarii sau taierii;
    d) curatarea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 100 mm de o parte si de alta in jurul punctului de lucru;
    e) umezirea cu apa sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor si elementelor de constructie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte particule de materiale incandescente;
    f) inlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scantei, particule incandescente etc.) sa intre in contact cu materialele combustibile care se afla in incaperile adiacente sau la cota inferioara, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala si pereti cu placi sau dopuri necombustibile;
    g) amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena transportabil si a buteliei de oxigen, astfel: cel putin 10 m intre acestea si locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis si, respectiv, cel putin 5 m intre ele;
    h) dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;
    i) asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrarilor cu foc deschis.
    Art. 55
    (1) Generatoarele de acetilena transportabile se instaleaza, de regula, in aer liber, in afara incaperii unde se sudeaza si ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis.
    (2) In mod exceptional se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai in incaperi in care se executa lucrari de reparatii, montaj sau de intretinere cu caracter temporar, cu respectarea urmatoarelor conditii:
    a) debitul maxim de acetilena sa nu depaseasca 3,2 mc/h;
    b) generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;
    c) incarcatura de carbid sa nu fie mai mare de 4 kg;
    d) incaperea sa aiba un volum de minimum 350 mc si sa fie bine ventilata;
    e) sa existe posibilitatea asigurarii distantelor de siguranta;
    f) sa se realizeze, pe toata durata amplasarii generatorului in incapere, oprirea functionarii eventualelor utilaje care lucreaza cu flacara sau produc scantei.
    Art. 56
    (1) Lucrarile de sudare la instalatii, rezervoare, recipiente si conducte prin care s-au vehiculat si in care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalatiilor si dupa efectuarea analizelor de laborator.
    (2) Piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de sudare sau de taiere se vor curata in prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.
    Art. 57
    In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:
    a) supravegherea permanenta si cu atentie a flacarii, a dispersiei (raspandirii) si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor de materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;
    b) strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa;
    c) inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute;
    d) interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilena;
    e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau de urcari pe scari, schele etc.;
    f) evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata.
    Art. 58
    Dupa terminarea lucrarii trebuie sa se asigure, de regula, urmatoarele:
    a) verificarea minutioasa a locului in care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.);
    b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor este intacta, si luarea de masuri in consecinta;
    c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul noptii, a situatiei existente la locul in care s-a efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia;
    d) depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
    e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;
    f) colectarea namolului (slamului) de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora intr-un loc special amenajat.
    Art. 59
    In toate cazurile in care este constituit si functioneaza un serviciu privat de pompieri civili se va asigura inregistrarea la acesta a permisului de lucru cu foc (autorizatiei de lucru), inainte de inceperea efectiva a lucrarii.

    Sectiunea a 2-a
    Fumatul
    Art. 60
    Reglementarea fumatului este obligatorie in cadrul fiecarui agent economic sau al fiecarei institutii publice si, cand este cazul, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale si se face prin dispozitie scrisa data de persoana fizica cu atributii de conducere.
    Art. 61
    (1) Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii respective, insusita de utilizatorii in cauza.
    (2) In dispozitie se vor mentiona:
    a) locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie in care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete;
    b) locurile amenajate pentru fumat;
    c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii pe locuri si sectoare de activitate;
    d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
    Art. 62
    Fumatul este interzis, de regula, in toate locurile in care nu se admite folosirea focului deschis, prevazute de prezentele dispozitii generale, precum si in:
    a) spatiile de cazare comuna;
    b) incaperile cu echipament electronic de calcul, masura, control si automatizare;
    c) incaperile centralelor termice;
    d) locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile;
    e) lanurile de cereale in faza de coacere si zonele impadurite.
    Art. 63
    In toate zonele (locurile) in care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevazute de reglementarile in vigoare.
    Art. 64
    Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 40 m fata de locurile in care exista pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m fata de locurile in care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, hartie, carton asfaltat, bitum) si 50 m fata de culturile de cereale paioase in perioada coacerii si recoltarii sau de zonele impadurite.
    Art. 65
    La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apa, nisip sau pamant, gropi si se vor instala inscriptii "LOC PENTRU FUMAT".
    Art. 66
    Scrumierele si vasele din interiorul cladirilor (coridoare, holuri etc.) se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.).
    Art. 67
    In locurile de munca unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel incat sa nu faca posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotica si altele.
    Art. 68
    Depunerea in scrumiere, vase sau gropi a altor deseuri de materiale combustibile (hartie, carton, textile etc.) este interzisa.
    Art. 69
    Golirea scrumierelor si a vaselor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale combustibile este interzisa.
    Art. 70
    Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.
    Art. 71
    Se recomanda sa se evite fumatul, in perioadele de relaxare sau de odihna, in paturi, pe canapele, fotolii etc.

    Sectiunea a 3-a
    Asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie
    Art. 72
    Accesul mijloacelor si al persoanelor pentru interventiile operative in caz de urgenta publica de incendiu, in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, stingerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat in permanenta la toate:
    a) constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) si incaperile acestora;
    b) instalatiile tehnologice si anexe;
    c) depozitele inchise si deschise de materii prime, semifabricate, finite si auxiliare;
    d) instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de comanda ale acestora (centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor sprinkler, statii de pompe de apa, claviaturile si vanele retelelor de apa, abur, drencer, gaze inerte si spuma, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare si castele de apa, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anuntare a incendiilor etc.);
    e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu (cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilatie, exhaustare si transport pneumatic, obloane, ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor);
    f) tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si iluminat de siguranta si la sursele de rezerva care sunt destinate sa alimenteze receptoare electrice cu rol in caz de incendiu;
    g) claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz de incendiu, si punctele de comanda ale acestora (gaze si lichide combustibile, benzi transportoare);
    h) celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa si cheile de pornire a acestora etc.).
    Art. 73
    (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta, in orice anotimp, practicabile si curate. Aceasta obligatie revine persoanelor juridice sau fizice care administreaza constructiile, instalatiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective.
    (2) Administratorii in cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale in vigoare, prezenta unor asemenea mijloace si vor atentiona asupra regulilor care trebuie respectate.
    Art. 74
    Blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau inaltimea libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor modificari la acestea, prin care se inrautateste situatia initiala, sunt interzise.
    Art. 75
    Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si de interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor asigura cai ocolitoare, semnalizate corespunzator.
    Art. 76
    (1) Gararea locomotivelor si a vagoanelor de cale ferata in intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere este interzisa.
    (2) In cazul in care locomotivele sau vagoanele sunt blocate, din motive tehnologice, in intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere, se va asigura tractarea in cel mai scurt timp a materialului rulant ori se vor stabili rute de ocolire a intersectiei, semnalizate corespunzator.
    Art. 77
    Se interzice blocarea in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoinchidere sau a altor usi care, in caz de incendiu, au rol sa opreasca patrunderea fumului, a gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau pe orizontala.
    Art. 78
    (1) Dispozitivele care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a elementelor de protectie a golurilor (usi, obloane etc.), cele de actionare a trapelor si clapetelor, precum si cele care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon vor fi in permanenta in stare de functionare.
    (2) Sistemul de inchidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permita deschiderea cu usurinta a acestora in caz de incendiu.
    Art. 79
    (1) Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglementarilor legale in vigoare, astfel incat traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atat ziua cat si noaptea, de persoanele care le utilizeaza in caz de incendiu.
    (2) Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau la subsol ori la usile de acces catre spatii si incaperi din care evacuarea nu poate fi continuata.
    Art. 80
    In casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor nu se admite amenajarea de incaperi ori locuri de lucru, depozitarea etc., care ar putea impiedica evacuarea persoanelor si a bunurilor, precum si accesul personalului de interventie.
    Art. 81
    Cheile usilor de acces in cladiri si cele ale incaperilor incuiate se pastreaza in locuri sau la persoane desemnate, astfel incat aceste chei sa poata fi identificate si folosite in caz de necesitate (interventie, control, verificari etc.).

    Sectiunea a 4-a
    Colectarea deseurilor, reziduurilor combustibile si a ambalajelor si distrugerea lor
    Art. 82
    (1) Deseurile si reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colecteaza ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului si se depun in locurile destinate depozitarii sau distrugerii lor, astfel incat la locurile de munca sa fie in permanenta curatenie.
    (2) Se colecteaza:
    a) pulberile, rumegusul si talasul, scamele sau resturile textile si alte deseuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereti, instalatii, masini, utilaje, aparatura, canale sau alte locuri, precum si maculatura de birotica;
    b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalatii, masini si utilaje, canale sau din alte locuri;
    c) ambalajele care prezinta pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);
    d) depunerile de grasimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalatiilor de evacuare.
    Art. 83
    (1) Pentru orice tip de activitate se stabileste modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor.
    (2) Gestionarea acestora presupune:
    a) nominalizarea, dupa caz, a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii;
    b) indicarea regimului de colectare si curatare;
    c) locurile de depozitare si modul de distrugere sau de valorificare;
    d) desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
    e) completarea datelor noi la aparitia oricaror modificari de situatii.
    Art. 84
    Deseurile si reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (carpe, calti, bumbac, rumegus etc.), care contin astfel de produse, se colecteaza in cutii sau in vase metalice ori cu captuseala metalica interioara, prevazute cu capac, amplasate in locuri fara risc de incendiu si marcate.
    Art. 85
    Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se vor depozita, cu asigurarea distantelor de siguranta fata de cladiri, instalatii, culturi agricole, suprafete impadurite si alte materiale combustibile, in raport de natura si de proprietatile fizico-chimice ale acestora.
    Art. 86
    Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticla reutilizabile se curata, se spala, sau se neutralizeaza de restul continutului cu materiale adecvate si se depoziteaza in locuri special destinate.
    Art. 87
    Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaza, se vor distruge prin ardere in crematorii amenajate si amplasate astfel incat sa nu puna in pericol viata oamenilor, cladirile, instalatiile, culturile agricole, suprafetele impadurite si alte materiale combustibile. Aceste crematorii trebuie sa posede autorizatiile prevazute de lege.
    Art. 88
    Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care degaja prin ardere substante sau compusi periculosi pentru viata sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor in vigoare si ale prezentelor dispozitii generale.

    Sectiunea a 5-a
    Reguli pentru sezonul rece
    Art. 89
    Inainte de inceperea sezonului rece se vor controla si se vor inlatura defectiunile constatate, asigurandu-se buna functionare a:
    a) instalatiilor si a sistemelor de incalzire existente la agenti economici, institutii publice si la gospodariile populatiei (surse de caldura, conducte, corpuri si elemente de incalzire, sobe, cosuri si canale de fum etc.);
    b) instalatiilor de incalzire din incaperi in care sunt montate instalatiile de stingere cu apa, precum si cele de depozitare a substantelor chimice de stingere si din spatiile de garare a autospecialelor;
    c) serpentinelor de incalzire cu aburi sau apa calda a caminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;
    d) dispozitivelor de incalzire a armaturilor de siguranta de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate;
    e) conductelor si furtunurilor de aburi de la instalatiile de stingere, precum si a celor din diverse instalatii de productie si auxiliare.
    Art. 90
    Componentele instalatiilor de stingere cu apa, care sunt expuse inghetului in timpul iernii si nu sunt prevazute cu dispozitive fixe de incalzire, vor fi protejate impotriva inghetului.
    Art. 91
    Se vor asigura uneltele si accesoriile pentru deszapezirea drumurilor si a cailor de acces, de evacuare si de interventie.
    Art. 92
    Caile de acces si accesul la sursele de apa sau la dispozitivele de punere in functiune a instalatiilor de stingere se vor curata de zapada si gheata, asigurandu-se mentinerea permanent libera a acestora.
    Art. 93
    Personalul destinat sa raspunda de aprinderea si de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate si, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

    Sectiunea a 6-a
    Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase
    Art. 94
    In perioadele caniculare sau secetoase persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va elabora un program de masuri speciale care sa contracareze efectele negative ale acestora in sfera prevenirii si stingerii incendiilor.
    Art. 95
    Masurile speciale trebuie sa cuprinda:
    a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste riscul de incendiu in conditiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate si lipsei de precipitatii;
    b) interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata;
    c) restrictionarea efectuarii, in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari care creeaza conditii favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau supraincalziri excesive;
    d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor si a altor tipuri de ambalaje care contin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra (copertine, soproane deschise etc.) sau, dupa caz, prin racire cu perdele de apa rece;
    e) indepartarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticla) care pot actiona in anumite conditii drept concentratori ai razelor solare;
    f) intensificarea patrularilor in zonele cu culturi agricole si in cele frecventate pentru agrement in locuri cu vegetatie forestiera;
    g) asigurarea rezervelor de apa pentru incendiu si verificarea zilnica a situatiei existente;
    h) verificarea operativitatii de actiune a formatiilor de interventie ale serviciilor de pompieri civili;
    i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular si secetos, prin detalierea cauzelor si a imprejurarilor favorizante.
    Art. 96
    Masurile speciale stabilite vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor si, dupa caz, populatiei.

    CAP. 4
    Dispozitii finale

    Art. 97
    Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica in orice activitate economica, sociala, financiara si administrativa.
    Art. 98
    In vederea aplicarii prezentelor dispozitii generale factorii de decizie (patron, utilizator, administrator si, dupa caz, primar etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si vor lua masuri de elaborare a unor metodologii, proceduri, instructiuni si altele asemenea, pentru detalierea anumitor prevederi.