ORDIN   Nr. 142 din 21 iunie 2006

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind obiectivul Comunitatii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducatoare din specia Gallus gallus

ACT EMIS DE: AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 583 din 5 iulie 2006

Văzând Referatul de aprobare nr. 24.161 din 13 iunie 2006 întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind obiectivul Comunităţii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare din specia Gallus gallus, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, în scopul implementării Normei sanitare veterinare referitoare la controlul privind Salmonella şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006.

Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispoziţii contrare.

Art. 4. - Prezentul ordin transpune Regulamentul Comisiei Europene 1003/2005/CE pentru implementarea Regulamentului Comisiei 2160/2003/CE privind obiectivul Comunităţii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare din specia Gallus gallus, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 170 din 1 iulie 2005, p. 12.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 10 zile de la data publicării.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Marian Avram

ANEXĂ

NORMĂ   SANITARĂ   VETERINARĂ

privind obiectivul Comunităţii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare din specia Gallus gallus

Obiectivul Comunităţii Europene

Art. 1. - (1) Obiectivul Comunităţii Europene de reducere a prevalentei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducătoare din specia Gallus gallus constă în reducerea procentului maxim de cazuri pozitive la efectivele de reproducţie adulte cuprinzând cel puţin 250 de păsări, la 1% sau mai puţin, la 31 decembrie 2009.

(2) Schema de testare pentru verificarea atingerii obiectivului Comunităţii Europene de reducere a prevalentei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus este prezentată în anexa la prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

ANEXA  la norma sanitară veterinară

SCHEMA   DE   TESTARE

pentru verificarea atingerii obiectivului Comunităţii Europene de reducere a prevalentei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus

1.  Cadrul de prelevare a probelor

Vor fi prelevate probe de la toate efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus numărând cel puţin 250 de păsări.

2.  Monitorizarea efectivelor reproducătoare

2.1. Locul, frecvenţa şi statutul prelevării probelor Conform acestui regulament, probele de la efectivele reproducătoare trebuie prelevate la iniţiativa operatorului şi ca parte a controalelor oficiale.

2.1.1. Prelevarea de probe la iniţiativa operatorului Prelevarea de probe va fi efectuată la fiecare două săptămâni,   la   locul   desemnat   de   către   autoritatea competentă, având următoarele două opţiuni posibile:

a)  la incubator; sau

b)  în exploataţie.

Autoritatea competentă va implementa una dintre opţiunile de mai sus pentru întreaga schemă de testare şi va stabili o astfel de procedură încât detectarea în timpul prelevării de probe la iniţiativa operatorului a serotipurilor relevante de Salmonella la care se face referire în art. 1 alin. (1) să fie anunţată fără întârziere autorităţii competente de către operator, persoana care prelevează probele sau laboratorul care face analiza.

2.1.2. Prelevarea de probe pentru control oficial Fără a aduce prejudicii reglementărilor prevăzute în anexa nr. 2, partea C pct. 2 la Norma sanitară veterinară referitoare la controlul privind Salmonella şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006, care transpune în legislaţia naţională Regulamentul CE 2160/2003, prelevarea oficială de probe constă în:

2.1.2.1.   Dacă   prelevarea   de   probe   la   iniţiativa operatorului se desfăşoară în incubator:

a)    prelevare de rutină la incubator la fiecare 16 săptămâni, care cu acea ocazie va înlocui prelevarea corespunzătoare la iniţiativa operatorului;

b)   prelevare de rutină în exploataţie, de două ori în timpul ciclului de producţie, prima fiind în termen de 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat şi a doua fiind către sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;

c)   prelevări de probe pentru confirmare în exploataţie, după detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevării de probe din incubator.

2.1.2.2. Dacă prelevarea de probe la iniţiativa operatorului se desfăşoară în exploataţie, prelevarea de rutină este efectuata de 3 ori în timpul ciclului de producţie:

a)  în termen de 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat;

b)   către sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;

c)  în perioada de producţie, în orice moment suficient de îndepărtat de prelevările de probe la care se face referire la lit. a) şi b).

2.2. Protocol de prelevare a probelor

2.2.1.   Prelevarea probelor în incubator

Pentru fiecare efectiv reproducător, proba constă din minimum o probă compusă din căptuşelile vizibil prăfuite ale sitelor de incubaţie, luată randomizat din 5 site de incubaţie distincte sau din 5 locuri din incubator, pentru a însuma o suprafaţă de cel puţin 1 m2. Dacă ouăle de incubat ce provin de la un efectiv reproducător ocupă mai mult de un incubator, atunci trebuie prelevată o astfel de probă compusă din fiecare incubator.

In cazurile în care nu sunt utilizate site de incubaţie căptuşite, sunt prelevate câte 10 g de coji de ouă sparte din 25 de site de incubaţie separate, se macină, se amestecă şi din amestec se formează o subprobă de 25 g.

Această procedură trebuie urmată atât la prelevarea de probe la iniţiativa operatorului, cât şi la prelevarea oficială de probe.

2.2.2.   Prelevarea de probe în exploataţie

2.2.2.1. Prelevarea de rutină de probe la iniţiativa operatorului

Prelevarea de probe se referă în principal la probe de materii fecale şi este orientată către detectarea unei prevalente de 1% în cadrul efectivului, cu o limită de încredere de 95%. Pentru aceasta, probele trebuie să cuprindă una dintre următoarele:

a) amestec de materii fecale alcătuit din probe separate de materii fecale proaspete cântărind fiecare nu mai puţin de 1 g, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpostul în care sunt ţinute păsările, sau atunci când păsările au acces liber în mai mult de o clădire a unei anumite exploataţii se ia câte un amestec de probe din fiecare grup de clădiri din exploataţia în care sunt ţinute păsările. Materiile fecale pot fi grupate pentru analiză în minimum două probe compuse.

Numărul de locuri din care urmează să fie prelevate probe separate de materii fecale pentru constituirea unei probe compuse este următorul:

Numărul de păsări ţinute într-un adăpost	Numărul de probe de materii fecale dintr-o clădire sau grup de clădiri din exploataţie
250-349 350-449 450-799 800-999 1.000 sau mai multe	220 220 250 260 300

b) 5 perechi de huse pentru cizme:

Husele pentru cizme trebuie să fie suficient de absorbante pentru a prelua umiditatea. Pot fi folosite de asemenea „şosete" din tub de tifon.

Suprafaţa husei pentru cizmă este umectată utilizându-se un diluant corespunzător, cum ar fi clorură de sodiu 0,8%, peptonă 0,1% în apă sterilă deionizată sau apă sterilă. Deplasarea trebuie făcută astfel încât să fie prelevate probe reprezentative din toate părţile sectorului, incluzând zonele cu aşternut şi cele cu grătare, dacă mersul pe acestea este sigur. Toate ţarcurile separate dintr-un adăpost sunt incluse în acţiunea de prelevare de probe. La terminarea prelevării de probe în sectorul ales husele trebuie îndepărtate cu grijă de pe cizme, pentru a nu se disloca materialul aderent.

Husele pentru cizme pot fi grupate pentru analiză în minimum două probe compuse.

c) La efectivele reproducătoare ţinute în cuşti prelevarea de probe se referă la amestecul natural de materii fecale de pe benzile de evacuare, raclete sau din fose, în funcţie de tipul adăpostului. Sunt colectate două probe de cel puţin 150 g pentru a fi testate individual;

(i) benzi de evacuare pentru dejecţii de sub fiecare rând de cuşti, care funcţionează în mod regulat şi sunt golite într-un sistem cu şurub fără sfârşit sau conveier;

(ii) sistem   cu    fosă   pentru    dejecţii,    la   care deflectoarele de sub fiecare cuşcă sunt răzuite într-o fosă adâncă aflată sub adăpost;

(iii) sistem cu fosă pentru dejecţii la adăposturile în care cuştile sunt dispuse în trepte şi materiile fecale cad direct în fosă.

In mod normal există mai multe niveluri de cuşti într-un adăpost. Materiile fecale amestecate de la fiecare nivel trebuie să fie reprezentate în proba globală. De la fiecare efectiv trebuie luate două probe amestecate aşa cum este descris mai jos.

La sistemele cu benzi sau raclete acestea trebuie să funcţioneze în ziua prelevării probelor înainte de desfăşurarea operaţiunii de prelevare.

La sistemele cu deflectoare şi raclete sub fiecare cuşcă vor fi colectate materiile fecale rămase pe racletă după ce a fost în funcţiune.

La sistemele cu cuştile în trepte, la care nu există sistem cu benzi sau raclete, trebuie colectate materii fecale amestecate din fosă.

Sistemele cu benzi pentru dejecţii: va fi colectat material fecal de la capetele de descărcare ale benzilor.

2.2.2.2. Prelevarea oficială de probe

a)   Prelevarea de rutină se efectuează asa cum s-a descris la pct. 2.2.2.1.

b)  Prelevarea de probe pentru confirmare în exploataţie, după detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevării de probe din incubator, se va desfăşura după cum urmează.

In plus faţă de prelevarea de probe descrisă la pct. 2.2.2.1, prelevarea de probe poate include o probă de la păsări luată la întâmplare din fiecare adăpost de păsări din exploataţie, în mod normal până în 5 păsări pe adăpost, dacă autoritatea nu consideră necesar să fie prelevate probe de la un număr mai mare de păsări. Examinarea constă într-un test pentru evidenţierea prezenţei în probă a agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene. Rezultatele testului sunt considerate nesatisfăcătoare dacă la oricare dintre păsări s-a obţinut un rezultat pozitiv.

In cazul în care nu sunt identificate serotipuri relevante de Salmonella, dar există agenţi antimicrobieni sau efecte inhibitoare asupra proliferării bacteriene, trebuie să fie repetată prelevarea de probe din efectiv până când nu mai este detectat niciun efect inhibitor al proliferării bacteriene sau efectivul reproducător este distrus. In acest din urmă caz efectivul reproducător este considerat infectat, conform obiectivului comunitar.

c) Cazuri suspecte

In cazuri excepţionale în care autoritatea competentă are motive de a suspecta rezultate fals negative la prima prelevare oficială de probe din exploataţie, poate fi efectuată o a doua prelevare oficială de probe pentru confirmare, compusă din materii fecale sau păsări, pentru a detecta Salmonella în organe.

In cazuri excepţionale în care autoritatea competentă are motive de a suspecta rezultate fals pozitive în probele prelevate în exploataţie la iniţiativa operatorului, poate fi efectuată ulterior o prelevare oficială de probe.

3. Examinarea probelor

3.1.  Pregătirea probelor

3.1.1.  Căptuşeala sitelor de incubaţie

a)    se introduce într-un litru de apă peptonată tamponată, care a fost preîncălzită la temperatura camerei, şi se amestecă cu grijă;

b)  se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.

3.1.2.   Probe de huse pentru cizme

a)   se despachetează cu grijă perechea de huse sau „şosete" pentru cizme, pentru a evita dislocarea materiilor fecale aderente, şi se introduc în 225 ml de apă peptonată tamponată, care â fost preîncălzită la temperatura camerei;

b)  atunci când 5 perechi de huse pentru cizme au fost amestecate în două probe, se introduc 5 probe individuale într-un minimum de 225 ml apă peptonată tamponată şi se asigură că toate probele sunt complet acoperite cu apă;

c)  se amestecă pentru saturarea cu apă şi se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.

3.1.3.  Alte probe de materii fecale

a)  în laborator fiecare probă sau probă compusă, după caz, este pusă într-o cantitate cu greutatea egală de apă peptonată tamponată şi se amestecă uşor;

b)  se lasă proba la înmuiat timp de 10-15 minute şi apoi se amestecă uşor;

c)  imediat după amestecare se iau 50 g din amestec şi se adaugă apă peptonată tamponată preîncălzită la temperatura camerei, până la 200 ml;

d)  se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.

3.2.  Metoda de detectare

Trebuie folosită metoda recomandată de Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru Salmonella, din Bilthoven, Olanda; metoda este' o modificare a ISO 6579/2002, la care este folosit un mediu semisolid (MSRV) ca unic mediu selectiv de îmbogăţire. Mediul semisolid trebuie incubat la temperatura de 41,6 +/- 1°C x (24 +/- 3) ore.

In ceea ce priveşte probele de huse pentru cizme şi alte probe de materii fecale la care se fac referiri la pct. 3.1, pentru cultivarea ulterioară, este posibil ca bulioanele de îmbogăţire de apă peptonată tamponată incubate să fie grupate. Pentru aceasta ambele probe trebuie incubate în apă peptonată tamponată, conform procedurii normale. Se ia câte 1 ml de bulion incubat din fiecare probă, se amestecă bine, apoi se iau 0,1 ml de amestec şi se inoculează plăcile MSRV prin metoda obişnuită.

3.3. Serotipizarea

Trebuie tipizat cel puţin un izolat din fiecare probă pozitivă, conform schemei Kaufmann-White.

4. Rezultate şi raportare

Un efectiv reproducător este considerat pozitiv în scopul verificării atingerii obiectivului Comunităţii Europene, dacă au fost detectate serotipuri relevante de Salmonella, altele decât tulpinile vaccinale în una sau mai multe probe de materii fecale, sau dacă există o a doua confirmare oficială în statul membru al Uniunii Europene, referitoare la probele relevante de materii fecale sau organe de pasăre luate din exploataţie. Această prevedere nu se aplică în cazurile excepţionale de efective reproducătoare suspecte, la care detectarea Salmonellei în exploataţie, la iniţiativa operatorului, nu a fost confirmată de prelevarea oficială de probe.

Trebuie ţinut cont de rezultatele cumulative ale prelevărilor de probe şi testărilor efectivelor reproducătoare la nivel de exploataţie, adică fiecare efectiv reproducător va fi numărat o singură dată, indiferent de numărul de operaţiuni de prelevare de probe şi testare.

Efectivele reproducătoare pozitive trebuie numărate o singură dată, indiferent de numărul de operaţiuni de prelevare de probe şi testare.

Raportarea va include:

a)  descrierea detaliată a opţiunilor implementate pentru schema de prelevare şi tipul de probe prelevate, după caz;

b)   numărul de efective reproducătoare existent şi al celor testate;

c)  rezultatele testării;

d)   explicaţii asupra rezultatelor, în special privind cazurile excepţionale.