ORDIN Nr. 142
din 21 iunie 2006
pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind obiectivul Comunitatii Europene de reducere a
prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducatoare din
specia Gallus gallus
ACT EMIS DE:
AUTORITATEA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTE
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 583 din 5 iulie 2006
Văzând Referatul de aprobare nr. 24.161 din 13 iunie
2006 întocmit de Direcţia generală sanitară veterinară din cadrul Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
având în vedere prevederile
art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi
completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (3) şi al art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor
din subordinea acesteia,
preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind
obiectivul Comunităţii Europene de reducere a prevalentei anumitor serotipuri
de Salmonella la efectivele reproducătoare din specia Gallus
gallus, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin, în scopul implementării Normei sanitare
veterinare referitoare la controlul privind Salmonella
şi alţi agenţi zoonotici specificaţi ce se
transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2006.
Art. 2. - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor, institutele veterinare centrale şi direcţiile
sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului
Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă orice dispoziţii contrare.
Art. 4. - Prezentul ordin transpune Regulamentul
Comisiei Europene 1003/2005/CE pentru implementarea Regulamentului Comisiei
2160/2003/CE privind obiectivul Comunităţii Europene de reducere a prevalentei
anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare din specia Gallus gallus, publicat în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 170 din 1 iulie 2005, p. 12.
Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare
la 10 zile de la data publicării.
Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Marian Avram
ANEXĂ
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ
privind obiectivul Comunităţii Europene de reducere
a prevalentei anumitor serotipuri de Salmonella
la efectivele reproducătoare din specia Gallus gallus
Obiectivul Comunităţii Europene
Art. 1. - (1) Obiectivul Comunităţii Europene de
reducere a prevalentei serotipurilor Salmonella
enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis, Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducătoare din specia Gallus
gallus constă în reducerea procentului maxim de cazuri
pozitive la efectivele de reproducţie adulte cuprinzând cel puţin 250 de
păsări, la 1% sau mai puţin, la 31 decembrie 2009.
(2) Schema de testare pentru verificarea atingerii
obiectivului Comunităţii Europene de reducere a prevalentei serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis,
Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele
reproducătoare adulte din specia Gallus gallus este prezentată în anexa la prezenta normă sanitară veterinară.
Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezenta
normă sanitară veterinară.
ANEXA la norma sanitară veterinară
SCHEMA DE TESTARE
pentru verificarea
atingerii obiectivului Comunităţii Europene de reducere a prevalentei
serotipurilor Salmonella enteritidis, Salmonella hadar, Salmonella infantis,
Salmonella typhimurium şi Salmonella virchow la efectivele reproducătoare
adulte din specia Gallus gallus
1. Cadrul de prelevare a probelor
Vor fi prelevate probe de la toate efectivele
reproducătoare adulte din specia Gallus gallus numărând cel puţin 250 de păsări.
2. Monitorizarea
efectivelor reproducătoare
2.1. Locul, frecvenţa şi statutul prelevării probelor Conform acestui regulament, probele de la efectivele reproducătoare trebuie prelevate la iniţiativa operatorului şi ca parte a controalelor oficiale.
2.1.1. Prelevarea de probe la iniţiativa operatorului
Prelevarea de probe va fi efectuată la fiecare două săptămâni, la locul desemnat de către autoritatea competentă, având următoarele două
opţiuni posibile:
a) la incubator; sau
b) în exploataţie.
Autoritatea competentă va implementa una dintre
opţiunile de mai sus pentru întreaga schemă de testare şi va stabili o astfel de procedură încât
detectarea în timpul prelevării de probe la iniţiativa operatorului a
serotipurilor relevante de Salmonella la care se face referire în art. 1 alin. (1) să fie anunţată fără
întârziere autorităţii competente de către operator, persoana care prelevează
probele sau laboratorul care face analiza.
2.1.2. Prelevarea de probe pentru control oficial Fără
a aduce prejudicii reglementărilor prevăzute în anexa nr. 2, partea C pct. 2 la
Norma sanitară veterinară referitoare la controlul
privind Salmonella şi alţi agenţi zoonotici
specificaţi ce se transmit prin alimente, aprobată prin Ordinul preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.
23/2006, care transpune în legislaţia naţională Regulamentul CE 2160/2003,
prelevarea oficială de probe constă în:
2.1.2.1. Dacă prelevarea de probe la
iniţiativa operatorului se desfăşoară în incubator:
a) prelevare de rutină la incubator la fiecare 16
săptămâni, care cu acea ocazie va înlocui prelevarea corespunzătoare la
iniţiativa operatorului;
b) prelevare de rutină în exploataţie, de două ori în
timpul ciclului de producţie, prima fiind în termen de 4 săptămâni de la
intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat şi a doua
fiind către sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8 săptămâni înainte de
sfârşitul ciclului de producţie;
c) prelevări de probe pentru confirmare în
exploataţie, după detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevării de probe din incubator.
2.1.2.2. Dacă prelevarea de probe la iniţiativa
operatorului se desfăşoară în exploataţie, prelevarea de rutină este efectuata
de 3 ori în timpul ciclului de producţie:
a) în termen de 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat sau de la mutarea în unitatea pentru ouat;
b) către sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de 8
săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;
c) în perioada de producţie, în orice moment suficient
de îndepărtat de prelevările de probe la care se face referire la lit. a) şi
b).
2.2. Protocol de prelevare a probelor
2.2.1. Prelevarea probelor în incubator
Pentru fiecare efectiv reproducător, proba constă din
minimum o probă compusă din căptuşelile vizibil prăfuite ale sitelor de
incubaţie, luată randomizat din 5 site de incubaţie distincte sau din 5 locuri
din incubator, pentru a însuma o suprafaţă de cel puţin 1 m2. Dacă ouăle de incubat ce provin de
la un efectiv reproducător ocupă mai mult de un incubator, atunci trebuie
prelevată o astfel de probă compusă din fiecare incubator.
In cazurile în care nu sunt utilizate site de incubaţie
căptuşite, sunt prelevate câte 10 g de coji de ouă sparte din 25 de site de
incubaţie separate, se macină, se amestecă şi din amestec se formează o
subprobă de 25 g.
Această procedură trebuie urmată atât la prelevarea de
probe la iniţiativa operatorului, cât şi la prelevarea oficială de probe.
2.2.2. Prelevarea de probe în exploataţie
2.2.2.1. Prelevarea de rutină de probe la iniţiativa
operatorului
Prelevarea de probe se referă
în principal la probe de materii fecale şi este orientată către detectarea unei
prevalente de 1% în cadrul efectivului, cu o limită de încredere de 95%. Pentru
aceasta, probele trebuie să cuprindă una dintre următoarele:
a) amestec de materii fecale
alcătuit din probe separate de materii fecale proaspete cântărind fiecare nu
mai puţin de 1 g, prelevate randomizat din diferite locuri din adăpostul în
care sunt ţinute păsările, sau atunci când păsările au acces liber în mai mult
de o clădire a unei anumite exploataţii se ia câte un amestec de probe din
fiecare grup de clădiri din exploataţia în care sunt ţinute păsările. Materiile
fecale pot fi grupate pentru analiză în minimum două probe compuse.
Numărul de locuri din care urmează să fie prelevate
probe separate de materii fecale pentru constituirea unei probe compuse este
următorul:
Numărul de păsări ţinute într-un
adăpost
|
Numărul de probe de materii fecale
dintr-o clădire sau grup de clădiri
din
exploataţie
|
250-349
350-449
450-799
800-999
1.000 sau mai multe
|
220
220
250
260
300
|
b) 5 perechi de huse pentru cizme:
Husele pentru cizme trebuie să fie suficient de
absorbante pentru a prelua umiditatea. Pot fi folosite de asemenea
„şosete" din tub de tifon.
Suprafaţa husei pentru cizmă este umectată
utilizându-se un diluant corespunzător, cum ar fi clorură de sodiu 0,8%,
peptonă 0,1% în apă sterilă deionizată sau apă sterilă. Deplasarea trebuie
făcută astfel încât să fie prelevate probe reprezentative din toate părţile
sectorului, incluzând zonele cu aşternut şi cele cu grătare, dacă mersul pe
acestea este sigur. Toate ţarcurile separate dintr-un adăpost sunt incluse în
acţiunea de prelevare de probe. La terminarea prelevării de probe în sectorul
ales husele trebuie îndepărtate cu grijă de pe cizme, pentru a nu se disloca
materialul aderent.
Husele pentru cizme pot fi grupate pentru analiză în
minimum două probe compuse.
c) La efectivele reproducătoare ţinute în cuşti
prelevarea de probe se referă la amestecul natural de materii fecale de pe
benzile de evacuare, raclete sau din fose, în funcţie de tipul adăpostului.
Sunt colectate două probe de cel puţin 150 g pentru a fi testate individual;
(i) benzi de evacuare pentru dejecţii de sub fiecare
rând de cuşti, care funcţionează în mod regulat şi sunt golite într-un sistem
cu şurub fără sfârşit sau conveier;
(ii) sistem cu fosă pentru dejecţii, la
care deflectoarele de sub fiecare cuşcă sunt răzuite într-o fosă adâncă aflată
sub adăpost;
(iii) sistem cu fosă pentru dejecţii la adăposturile în
care cuştile sunt dispuse în trepte şi materiile fecale cad direct în fosă.
In mod normal există mai multe niveluri de cuşti
într-un adăpost. Materiile fecale amestecate de la fiecare nivel trebuie să fie
reprezentate în proba globală. De la fiecare efectiv trebuie luate două probe
amestecate aşa cum este descris mai jos.
La sistemele cu benzi sau raclete acestea trebuie să
funcţioneze în ziua prelevării probelor înainte de desfăşurarea operaţiunii de prelevare.
La sistemele cu deflectoare şi raclete sub fiecare
cuşcă vor fi colectate materiile fecale rămase pe racletă după ce a fost în
funcţiune.
La sistemele cu cuştile în trepte, la care nu există
sistem cu benzi sau raclete, trebuie colectate materii fecale amestecate din
fosă.
Sistemele cu benzi pentru dejecţii: va fi colectat
material fecal de la capetele de descărcare ale benzilor.
2.2.2.2. Prelevarea oficială de probe
a) Prelevarea de rutină se efectuează asa cum s-a
descris la pct. 2.2.2.1.
b) Prelevarea de probe pentru confirmare în
exploataţie, după detectarea de serotipuri relevante de Salmonella în urma prelevării de probe
din incubator, se va desfăşura după cum urmează.
In plus faţă de prelevarea de probe descrisă la pct.
2.2.2.1, prelevarea de probe poate include o probă de la păsări luată la
întâmplare din fiecare adăpost de păsări din exploataţie, în mod normal până în
5 păsări pe adăpost, dacă autoritatea nu consideră necesar să fie prelevate
probe de la un număr mai mare de păsări. Examinarea constă într-un test pentru
evidenţierea prezenţei în probă a agenţilor antimicrobieni sau a efectului
inhibitor al proliferării bacteriene. Rezultatele testului sunt considerate
nesatisfăcătoare dacă la oricare dintre păsări s-a obţinut un rezultat pozitiv.
In cazul în care nu sunt identificate serotipuri
relevante de Salmonella, dar există agenţi
antimicrobieni sau efecte inhibitoare asupra proliferării bacteriene, trebuie
să fie repetată prelevarea de probe din efectiv până când nu mai este detectat
niciun efect inhibitor al proliferării bacteriene sau efectivul reproducător
este distrus. In acest din urmă caz efectivul reproducător este considerat
infectat, conform obiectivului comunitar.
c) Cazuri suspecte
In cazuri excepţionale în care autoritatea competentă
are motive de a suspecta rezultate fals negative la prima prelevare oficială de
probe din exploataţie, poate fi efectuată o a doua prelevare oficială de probe
pentru confirmare, compusă din materii fecale sau păsări, pentru a detecta Salmonella în organe.
In cazuri excepţionale în care autoritatea competentă
are motive de a suspecta rezultate fals pozitive în probele prelevate în
exploataţie la iniţiativa operatorului, poate fi efectuată ulterior o prelevare
oficială de probe.
3. Examinarea probelor
3.1. Pregătirea probelor
3.1.1. Căptuşeala sitelor de incubaţie
a) se introduce într-un litru de apă peptonată tamponată,
care a fost preîncălzită la temperatura camerei, şi se amestecă cu grijă;
b) se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda
de detectare descrisă la pct. 3.2.
3.1.2. Probe de huse pentru cizme
a) se despachetează cu grijă perechea de huse sau
„şosete" pentru cizme, pentru a evita dislocarea materiilor fecale
aderente, şi se introduc în 225 ml de apă peptonată tamponată, care â fost
preîncălzită la temperatura camerei;
b) atunci când 5 perechi de huse pentru cizme au fost
amestecate în două probe, se introduc 5 probe individuale într-un minimum de
225 ml apă peptonată tamponată şi se asigură că toate probele sunt complet
acoperite cu apă;
c) se amestecă pentru saturarea cu apă şi se continuă
cultivarea probei utilizându-se metoda de detectare descrisă la pct. 3.2.
3.1.3. Alte probe de materii fecale
a) în laborator fiecare probă sau probă compusă, după
caz, este pusă într-o cantitate cu greutatea egală de apă peptonată tamponată
şi se amestecă uşor;
b) se lasă proba la înmuiat timp de 10-15 minute şi
apoi se amestecă uşor;
c) imediat după amestecare se iau 50 g din amestec şi
se adaugă apă peptonată tamponată preîncălzită la temperatura camerei, până la
200 ml;
d) se continuă cultivarea probei utilizându-se metoda
de detectare descrisă la pct. 3.2.
3.2. Metoda de detectare
Trebuie folosită metoda recomandată de Laboratorul
Comunitar de Referinţă pentru Salmonella, din Bilthoven, Olanda; metoda este' o modificare a ISO 6579/2002, la
care este folosit un mediu semisolid (MSRV) ca
unic mediu selectiv de îmbogăţire. Mediul semisolid trebuie incubat la
temperatura de 41,6 +/- 1°C x (24 +/- 3) ore.
In ceea ce priveşte probele de
huse pentru cizme şi alte probe de materii fecale la care se fac referiri la
pct. 3.1, pentru cultivarea ulterioară, este posibil ca bulioanele de
îmbogăţire de apă peptonată tamponată incubate să fie grupate. Pentru aceasta
ambele probe trebuie incubate în apă peptonată tamponată, conform procedurii
normale. Se ia câte 1 ml de bulion incubat din fiecare probă, se amestecă bine,
apoi se iau 0,1 ml de amestec şi se inoculează plăcile MSRV prin metoda
obişnuită.
3.3. Serotipizarea
Trebuie tipizat cel puţin un
izolat din fiecare probă pozitivă, conform schemei Kaufmann-White.
4. Rezultate şi raportare
Un efectiv reproducător este considerat pozitiv în
scopul verificării atingerii obiectivului Comunităţii Europene, dacă au fost
detectate serotipuri relevante de Salmonella, altele decât tulpinile vaccinale în una sau mai multe probe de
materii fecale, sau dacă există o a doua confirmare oficială în statul membru
al Uniunii Europene, referitoare la probele relevante de materii fecale sau
organe de pasăre luate din exploataţie. Această prevedere nu se aplică în
cazurile excepţionale de efective reproducătoare suspecte, la care detectarea Salmonellei în exploataţie, la
iniţiativa operatorului, nu a fost confirmată de prelevarea oficială de probe.
Trebuie ţinut cont de
rezultatele cumulative ale prelevărilor de probe şi testărilor efectivelor
reproducătoare la nivel de exploataţie, adică fiecare efectiv reproducător va
fi numărat o singură dată, indiferent de numărul de operaţiuni de prelevare de
probe şi testare.
Efectivele reproducătoare pozitive trebuie numărate o
singură dată, indiferent de numărul de operaţiuni de prelevare de probe şi
testare.
Raportarea va include:
a) descrierea detaliată a opţiunilor implementate
pentru schema de prelevare şi tipul de probe prelevate, după caz;
b) numărul de efective reproducătoare existent şi al
celor testate;
c) rezultatele testării;
d) explicaţii asupra rezultatelor, în special privind
cazurile excepţionale.