Ordinul Nr.1474 din 06.05.2011pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011
ACT EMIS DE: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 360 din 24 mai 2011
Având în vedere prevederile:– art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu modificările şi completările ulterioare;– art. 39 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011;– art. 19 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011;– art. 59 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011,ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, interimar, emite următorul ordin: Articolul 1Se aprobă Instrucţiunile de aplicare a unor prevederi din următoarele acte normative din domeniul asistenţei sociale: a)Instrucţiuni de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, prevăzute în anexa nr. 1; b)Instrucţiuni de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, prevăzute în anexa nr. 2; c)Instrucţiuni de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, prevăzute în anexa nr. 3. Articolul 2Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 3Direcţia generală asistenţă socială şi Direcţia generală de inspecţie socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, agenţiile pentru prestaţii sociale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice locale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, interimar, Nicolae Ivăşchescu, secretar de stat ANEXA Nr. 1INSTRUCŢIUNI DE APLICARE a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
A. Condiţii de eligibilitate |
|
1. |
Persoana îndreptăţită solicită direct stimulentul de inserţie, începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, neexprimându-şi opţiunea de a beneficia de concediu de creştere a copilului până la împlinirea vârstei de un an de către copil. |
Persoana îndreptăţită poate solicita direct stimulentul de inserţie, începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, dacă îndeplineşte condiţiile pentru acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, denumită în continuare OUG nr. 111/2010. Dacă la momentul cererii persoana solicită de la început stimulentul de inserţie, se consideră că şi-a exprimat opţiunea pentru varianta de concediu/indemnizaţie lunară sau, după caz, stimulent, prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 111/2010. Această opţiune nu mai poate fi modificată pe parcurs, însă persoana poate reveni în concediu de creştere a copilului, până la împlinirea de către acesta a vârstei de un an, cu plata unei indemnizaţii aferente concediului şi poate continua apoi cu stimulentul de inserţie până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, în situaţia în care se reîntoarce la activitatea profesională înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
2. |
Persoana care a beneficiat de concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului a terminat acest concediu şi apoi şi-a reluat activitatea profesională, iar după o perioadă de câteva luni a născut un alt copil. În acest caz, cum se calculează cuantumul indemnizaţiei pentru următorul copil? |
Dacă persoana a terminat concediul de creştere a copilului anterior, apoi a desfăşurat activităţi profesionale şi după aceea a născut un alt copil, la stabilirea bazei de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptăţită, precum şi veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) şi (6) din OUG nr. 111/2010, aşa cum se prevede la art. 13 alin. (3) şi (4) din OUG nr. 111/2010. Aşadar, în cazul prezentat se iau în considerare inclusiv veniturile reprezentând indemnizaţia pentru creşterea primului copil, precum şi veniturile aferente activităţii profesionale sau, după caz, cele aferente concediului de risc maternal sau concediului de maternitate, dacă persoana a beneficiat de aceste drepturi. Baza de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului şi împărţită la 12. În această situaţie există posibilitatea ca indemnizaţia pentru creşterea celui de-al doilea copil să fie mai mică decât indemnizaţia primită anterior, având în vedere, în acelaşi timp, şi opţiunea de concediu/indemnizaţie a părintelui. Aceste reguli se aplică chiar şi pentru o diferenţă de minimum o zi între finalizarea unui concediu şi naşterea copilului următor. |
|
3. |
Situaţia în care cele douăsprezece luni de eligibilitate sunt constituite şi din perioade asimilate sau numai din perioade asimilate. În acest caz, care sunt veniturile luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
În situaţia în care cele douăsprezece luni avute în vedere sunt constituite şi din perioade asimilate, aşa cum se prevede şi la art. 13 alin. (3) şi (4) din OUG nr. 111/2010, la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului se vor lua în considerare inclusiv sumele încasate de persoana îndreptăţită, reprezentând venituri aferente perioadelor asimilate. În cazul în care nu există venituri aferente perioadelor asimilate, atunci acele perioade se iau în considerare ca eligibilitate în vederea deschiderii dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului, iar venitul aferent acelor perioade este zero. În acest caz, cuantumul minim al indemnizaţiei la care este îndreptăţită persoana este de 600 lei. |
|
4. |
Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, indiferent de domeniile în care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor instituţii, beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului de la agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale sau de la instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională? |
Potrivit art. 29 din OUG nr. 111/2010, indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă prin aceste instituţii persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, indiferent de domeniile în care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor instituţii. Totodată modalitatea de depunere şi de soluţionare a cererilor de acordare a drepturilor se stabileşte prin norme interne, aprobate de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice menţionate. De asemenea, fondurile necesare plăţii drepturilor prevăzute de OUG nr. 111/2010 şi cheltuielile administrative se asigură din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor şi instituţiilor din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În situaţia în care, conform procedurilor şi regulilor stabilite de ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, anumitor categorii de personal nu li se acordă indemnizaţie pentru creşterea copilului prin aceste instituţii, atunci acest drept se poate acorda de către agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale, în baza documentelor doveditoare stabilite de actele normative în vigoare şi a unui document eliberat de ministerele şi instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care confirmă neacordarea de către acestea a indemnizaţiei. |
|
5. |
Şomajul tehnic se ia în considerare ca perioadă de eligibilitate la stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului? |
Perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii, este perioadă asimilată potrivit prevederilor art. 2 alin. (5) lit. f) din OUG nr. 111/2010 şi cuprinde şi şomajul tehnic şi se ia în calcul la stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. |
|
6. |
Poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului persoana căreia, din cauza restrângerii activităţii angajatorului, i s-a redus programul de lucru la două ore/zi şi salariul în mod corespunzător, pe o perioadă de 3 luni? |
Perioada de întrerupere temporară a activităţii din iniţiativa angajatorului este considerată perioadă asimilată în contextul OUG nr. 111/2010, care prevede la art. 2 alin. (5) lit. f) că cele douăsprezece luni de eligibilitate pot fi constituite integral şi din perioada în care persoana se află în întrerupere temporară a activităţii din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivi legii. Totodată, şi o singură oră de activitate efectuată pe zi este suficientă pentru a asigura eligibilitatea la indemnizaţia pentru creşterea copilului. De asemenea, este necesară prezenţa la dosar a documentului de la angajator care să certifice măsurile luate de acesta, cum ar fi: reducerea programului de lucru, concedierea colectivă etc. Prin urmare, în situaţia în care angajatorul certifică prezenţa zilnică, iar în adeverinţa de venituri eliberată de acesta sunt precizate perioadele în care sunt realizate venituri supuse impozitului pe venit, inclusiv perioadele de şomaj tehnic, dacă acestea există, persoana este îndreptăţită să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
7. |
Ce reprezintă concediul în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau agricole şi care nu lucrează în baza unui contract de muncă? |
În cazul acestor persoane, concediul reprezintă întreruperea activităţii pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. De asemenea, în cazul asociaţilor din cadrul unor societăţi comerciale, care nu pot prezenta documente care să ateste faptul că nu realizează venituri profesionale pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, aşa cum se menţionează la art. 6 alin. (5) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul în indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, denumite în continuare Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, este suficientă declaraţia pe propria răspundere a persoanei că nu realizează astfel de venituri şi data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului, datele şi informaţiile prezentate de respectiva persoană fiind supuse Codului penal cu privire la falsul în declaraţii. |
|
8. |
Când încetează dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului şi care este ziua în care se reia activitatea profesională? |
Potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) din OUG nr. 111/2010, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului încetează cu ziua următoare celei în care copilul a împlinit vârsta de 1 an, 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Astfel, dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului va înceta în aceleaşi condiţii şi acest lucru tocmai pentru a evita suprapunerea de drepturi în ziua în care copilul împlineşte 1 an, 2 ani sau 3 ani, respectiv: dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului şi dreptul la salariu în ziua întoarcerii la activitatea profesională. Ziua în care se va relua activitatea profesională este ziua următoare celei în care copilul împlineşte 1 an, 2 ani sau 3 ani. |
|
9. |
Este posibilă acoperirea unor perioade lipsă din perioada de eligibilitate de douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului prin plata retroactivă a unor contracte de asigurare socială cu Casa Naţională de Pensii Publice sau a unor contracte de asigurare de sănătate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate? |
Pentru acordarea indemnizaţiei de creştere a copilului nu are relevanţă plata contribuţiilor de asigurări sociale, singura modalitate de a beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului este realizarea de venituri supuse impozitului pe venit, aşa cum sunt ele prevăzute la art. 3 din OUG nr. 111/2010, sau aflarea în una dintre perioadele asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) şi (6) din OUG nr. 111/2010. |
|
10. |
Părinţii care, între ei, doresc să îşi schimbe opţiunea pentru indemnizaţie pentru creşterea copilului pe perioada în care beneficiază de acest drept |
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (7) din OUG nr. 111/2010, odată făcută opţiunea, aceasta nu mai poate fi schimbată. Deşi este un drept individual, decizia de a avea un copil, cât şi deciziile ulterioare privind creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia sunt luate în comun de părinţii/reprezentanţii legali ai copilului, în conformitate cu prevederile Codului familiei. Prin urmare, se aplică această regulă şi în situaţia deciziei/opţiunii exprimate în cazul concediului şi indemnizaţiei pentru creşterea copilului. |
|
11. |
În situaţia de suprapunere a unei indemnizaţii pentru creşterea copilului deschisă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr. 148/2005, cu o indemnizaţie pentru creşterea copilului deschisă pe OUG nr. 111/2010. În acest caz se mai acordă majorarea de 600 lei prevăzută la art. 9 alin. (6) din OUG nr. 111/2010? |
În această situaţie, majorarea prevăzută la art. 9 alin. (6) din OUG nr. 111/2010 nu se acordă. Conform prevederilor art. 8 alin. (7) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, această majorare se acordă numai în cazul de suprapunere a două sau trei situaţii de natură a genera acest drept, apărute după data de 1 ianuarie 2011. Art.1 din OUG nr. 111/2010 stabileşte faptul că prevederile art. 2-29 din OUG nr. 111/2010 se aplică pentru naşterile produse începând cu 1 ianuarie 2011. |
|
12. |
În situaţia în care este născut un copil înainte ca pentru copilul anterior să se fi terminat concediul pentru creşterea copilului este obligatorie efectuarea concediului de lăuzie de minimum 42 de zile? |
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (4) din OUG nr. 111/2010, durata de acordare a concediului se prelungeşte corespunzător în cazul suprapunerii a două sau trei situaţii de natură a genera acest drept. Art. 8 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011 reglementează faptul că în cazul în care persoana îndreptăţită, beneficiară a concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, naşte în această perioadă unul sau mai mulţi copii ori se produce o nouă situaţie dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) din OUG nr. 111/2010, aceasta, la finalizarea concediului sau, după caz, a dreptului la stimulentul de inserţie, acordat pentru copilul anterior, optează, pe baza unei noi cereri, pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv art. 7 din OUG nr. 111/2010. Pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea trebuie să fie depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de 1, 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, sau în termen de maximum 30 de zile de la această |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
|
|
dată. În cazul în care se depăşeşte acest termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii. Prin urmare, nu este obligatorie efectuarea concediului de maternitate, legea stabilind de drept prelungirea corespunzătoare a concediului pentru creşterea copilului. |
|
13. |
În cazul persoanei aflate în concediu şi beneficiară a indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu handicap până la 3 ani şi care naşte în această perioadă un alt copil normal, până la ce vârstă se acordă majorarea indemnizaţiei de 600 lei pentru cel de-al doilea copil? |
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (4)-(6) din OUG nr. 111/2010, cuantumul majorat al indemnizaţiei se acordă numai pe perioada suprapunerii celor 2 situaţii, în funcţie de data naşterii copilului ulterior, respectiv până la împlinirea de către copilul cu handicap a vârstei de 3 ani sau, după caz, până la împlinirea de către copilul ulterior a vârstei de maximum 2 ani, fără a depăşi însă perioada concediului şi indemnizaţiei acordată pentru copilul anterior. |
|
14. |
În cazul persoanei care a născut gemeni, tripleţi, multipleţi şi unul dintre copii este deja încadrat într-un grad de handicap, iar ceilalţi copii sunt normali şi persoana se află în concediu şi este beneficiară a indemnizaţiei pentru creşterea copilului cu handicap, până la ce vârstă se acordă majorarea indemnizaţiei de 600 lei pentru ceilalţi copii? |
Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 111/2010, majorarea cuantumului indemnizaţiei de 600 lei se acordă până la împlinirea de către copiii normali a vârstei de 2 ani. |
|
B. Perioade de activitate profesională realizate în alte state membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Elveţia |
|
1. |
O persoană care a realizat timp de douăsprezece luni anterioare datei naşterii copilului activităţi profesionale în alte state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) sau Elveţia poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România? |
Pentru a stabili statul membru competent care trebuie să acorde drepturile acestor persoane la prestaţii familiale, prevederile legislaţiei naţionale privind acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului, respectiv art. 2 alin. (6) din OUG nr. 111/2010, trebuie interpretate împreună cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, „persoana care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislaţiei din statul membru respectiv“. Aşadar, persoanele care desfăşoară/au desfăşurat activităţi profesionale în alte state membre UE sau în state care aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 au dreptul la prestaţiile familiale acordate de acele state membre, nefiind supuse legislaţiei române, ci legislaţiei statului în care desfăşoară/au desfăşurat activităţile profesionale. Aşadar, aceste persoane nu pot beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului în România. |
|
2. |
O persoană care a realizat o perioadă din cele douăsprezece luni anterioare datei naşterii copilului activităţi profesionale în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, iar în ultima perioadă dinaintea naşterii copilului a desfăşurat activităţi profesionale în România poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România? |
Dacă persoana a realizat activităţi profesionale în România pe perioada dinaintea datei naşterii copilului, atunci potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, se supune legislaţiei române în vigoare. Aceasta poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în România, prin totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre UE, SEE sau Elveţia, aplicând prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Conform acestor prevederi perioadele de activitate desfăşurate în alt stat membru se totalizează şi se adaugă celor realizate în România, în măsura în care acest lucru este necesar, în vederea deschiderii dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului. Totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre este posibilă dacă persoanele care au realizat activităţi profesionale în alte state membre se supun legislaţiei din România la data naşterii copilului. |
|
C. Veniturile care se iau în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului |
|
1. |
Sunt considerate tichetele de masă venituri din salariu şi se iau în considerare la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
Potrivit definiţiei de la art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, sunt asimilate salariilor şi orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii, în această categorie intrând şi tichetele de masă, tichetele de vacanţă etc. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
|
|
Având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 279/2010, cu modificările ulterioare, au fost abrogate prevederile privind scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii stabilite potrivit art. 8 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2010 tichetele de masă sunt supuse impozitului pe venit. Având în vedere faptul că tichetele de masă sunt asimilate salariilor, iar valoarea acestora este impozabilă, vor fi luate în considerare la stabilirea cuantumului indemnizaţiei începând cu data de 1 iulie 2010. |
|
2. |
În cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi ai căror copii se nasc în cursul unui an fiscal cum se calculează veniturile realizate de acestea: se iau în calcul veniturile distribuite uniform prin împărţirea venitului anual la numărul de luni în care s-a obţinut (adeverinţă eliberată de administraţia finanţelor publice şi decizia de impunere) sau veniturile declarate de partea contractantă, distribuite lunar în cuantum diferit? |
Luna luată în calcul la stabilirea dreptului la indemnizaţie pentru creşterea copilului este luna suspendării activităţii respective. La stabilirea venitului lunar se va lua în calcul numărul de luni în care au fost realizate venituri din activitatea respectivă. De exemplu, dacă persoana naşte pe data de 31 martie 2010 şi abia pe data de 15 aprilie îşi suspendă activitatea, pentru a putea stabili venitul lunar realizat până la data suspendării activităţii se va ţine cont de informaţiile privind veniturile înscrise în adeverinţa eliberată de Direcţia generală a finanţelor publice (DGFP), pe baza plăţilor de impozit anticipate stabilite conform veniturilor estimate declarate de persoană. Astfel, se va ţine cont de adeverinţa de venit estimată eliberată de DGFP pe trimestrul I (ianuarie-martie 2010), precum şi de adeverinţa eliberată de aceeaşi instituţie şi care precizează data la care s-a făcut suspendarea efectivă a activităţii. Venitul estimat pe trimestrul I trecut în adeverinţă va fi împărţit la cele 3 luni pentru a se afla venitul lunar astfel realizat de respectiva persoană. |
|
3. |
Referitor la persoanele fizice autorizate cărora Agenţia Naţională de Administrare Fiscală le impune o cotă de impozitare pentru tot anul, chiar dacă aceste persoane realizează sau nu un anumit venit |
În această situaţie, dacă persoana respectivă plăteşte impozit aferent unui an întreg, se va proceda astfel: se va împărţi venitul estimat sau realizat la numărul de luni în care au fost realizate, respectiv la douăsprezece luni ori până la data efectivă a suspendării activităţii. |
|
4. |
Persoana care are un contract de muncă pe drepturi de autor încheiat pe o perioadă determinată. Ce venituri sunt luate în calcul şi cum i se calculează indemnizaţia pentru creşterea copilului? |
Dacă există un contract de muncă sau de prestări servicii este o situaţie similară angajator/angajat. În această situaţie angajatorul este obligat să elibereze adeverinţa cu veniturile realizate timp de douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului, respectiv sumele acordate lunar persoanei. În situaţia în care contractul se termină mai devreme de data până la care acesta a încetat, angajatorul trebuie să îi elibereze un document că acel contract a încetat înainte de termen. Momentul suspendării activităţii este întotdeauna momentul încetării contractului de muncă, respectiv momentul din care nu se mai obţin venituri supuse impozitului pe venit ca urmare a unei activităţi efective. În situaţia în care această persoană a beneficiat de drepturi băneşti aferente acestui contract, iar contractul nu a încetat şi dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului a fost deschis, trebuie încetat acest drept deoarece, pe perioada cât se beneficiază de indemnizaţie, persoana nu poate realiza venituri profesionale supuse impozitului pe venit. Dacă contractul de muncă a încetat şi dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului a fost deschis după această dată, chiar dacă pe această perioadă au fost primite venituri, indemnizaţia se va acorda în continuare, acele venituri fiind rezultatul unei activităţi deja prestate, care a fost încheiată. |
|
5. |
Situaţia persoanei care în cele douăsprezece luni de eligibilitate a avut calitatea de doctorand şi pe această perioadă a beneficiat doar de bursa doctorală. Ce venituri sunt luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi cum se calculează aceasta? |
Având în vedere prevederile art. 2 alin. (5) lit. n) din OUG nr. 111/2010, precum şi ale art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de doctorat, cu modificările ulterioare, doctorandul de la forma de învăţământ cu frecvenţă care beneficiază de bursa doctorală pe toată durata activităţii beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă, de alte drepturi şi obligaţii ce revin salariatului. În acest context, venitul pe care îl obţine din această bursă este asimilat veniturilor din salarii conform definiţiei din art. 55 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi este luat în calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (4) din OUG nr. 111/2010, baza de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului se determină ca sumă totală a veniturilor realizate în ultimele douăsprezece luni anterioare naşterii copilului, în acest caz din bursa doctorală, împărţită la 12. Cuantumul indemnizaţiei se calculează prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
6. |
Dividendele obţinute de un asociat unic la o societate pot fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
Dividendele obţinute de asociatul unic la o societate nu se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, conform prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 din OUG nr. 111/2010. Potrivit art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele sunt venituri din investiţii, acestea se pot reinvesti, odată cu restul sumei obţinute ca profit care se utilizează de obicei tot pentru investiţii. |
|
7. |
Indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit actului constitutiv sau stabilit de adunarea generală a acţionarilor, pot fi luate în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
Indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale pot fi luate în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului, dacă au fost prevăzute în actul de constituire al societăţii sau a fost stabilit de adunarea generală a acţionarilor, fiind asimilate veniturilor din salarii. |
|
8. |
Premiile anuale aferente anului precedent, ajutorul de naştere ori indemnizaţia de şedinţă încasată de consilierii locali în perioada concediului pentru creşterea copilului sunt sau nu venituri rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi profesionale, prin urmare pot conduce ori nu la suspendarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
Sumele încasate ca premii anuale aferente anului precedent, ajutorul de naştere sau indemnizaţia de şedinţă încasată de consilierii locali în perioada concediului pentru creşterea copilului nu sunt venituri rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi profesionale, prin urmare nu pot conduce la suspendarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. |
|
9. |
În situaţia unei persoane, angajată într-o instituţie publică, care a realizat pe lângă veniturile din salariu şi venituri obţinute în urma desemnării în Grupul tehnic de lucru cu atribuţii în domeniul alegerilor parlamentare şi europarlamentare, acestea se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
Aceste venituri sunt venituri asimilate salariilor, potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi se vor lua în considerare la calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului. |
|
10. |
Dacă angajatorul nu a plătit contribuţiile sociale pe o perioadă cuprinsă în intervalul a douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului, se consideră îndeplinită condiţia pentru ca angajatul să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului? |
Se poate beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului, chiar dacă pentru această persoană angajatorul nu a plătit contribuţiile de asigurări sociale. Indemnizaţia pentru creşterea copilului nu are legătură cu contribuţiile de asigurări sociale la bugetele aferente acestora, ci se acordă în raport cu efectuarea sau nu a unei activităţi profesionale ori existenţa uneia sau mai multor perioade asimilate prevăzute de OUG nr. 111/2010. |
|
11. |
Sunt considerate venituri supuse impozitului pe venit veniturile obţinute de persoane fizice pe baza contractelor sau convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil? |
La calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului se pot lua în considerare veniturile obţinute din activităţi independente - veniturile comerciale din prestări servicii, precum şi venitul obţinut în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, acesta fiind supus impozitului pe venit şi realizat în urma unei activităţi prestate. |
|
12. |
În cazul persoanei care a beneficiat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială, aprobată cu modificări prin Legea nr. 268/2009, se va lua în considerare la calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului cuantumul indemnizaţiei de care a beneficiat persoana pe perioada de întrerupere temporară a activităţii angajatorului? |
La calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului se vor lua în considerare indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii, de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, plătite din fondul de salarii pe durata întreruperii temporare a activităţii angajatorului, aceste indemnizaţii fiind considerate venituri aferente perioadelor asimilate. |
|
13. |
Cum se stabileşte venitul cuvenit în luna naşterii copilului? |
Pentru luna naşterii copilului se iau în calcul, conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Normele metodologice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, veniturile cuvenite pentru acea lună. Prin venituri cuvenite se înţelege venitul pe care l-ar fi primit persoana dacă ar fi lucrat în toată luna sau cumulul dintre venitul aferent zilelor lucrate cu indemnizaţia de maternitate. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
14. |
Persoanele care au desfăşurat activităţi supuse impozitului pe venit şi figurează în evidenţele administraţiei financiare cu venituri pe minus. |
Faptul că persoana nu a realizat venituri pe perioada cât a desfăşurat activitate profesională nu este un impediment în acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Perioada de eligibilitate de douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului este îndeplinită, chiar dacă în evidenţele administraţiei financiare acestei persoane i-a rezultat un venit pe minus. În această situaţie, cuantumul indemnizaţiei este de 600 lei lunar. |
|
15. |
Ce venituri sunt luate în considerare în cazul asociaţilor unici? |
În cazul asociaţilor unici, potrivit art. 55 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este considerată venit din salarii indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale. |
|
16. |
Sunt luate în considerare la stabilirea indemnizaţiei pentru creşterea copilului veniturile din chirii, veniturile din dobânzi, câştigurile din transferul titlurilor de valoare? |
Veniturile din chirii sunt venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi, potrivit art. 61 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, acestea nu sunt activităţi independente. De asemenea, veniturile din dobânzi, câştigurile din transferul titlurilor de valoare etc. sunt venituri din investiţii definite la art. 65 din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, prin urmare nu sunt venituri din activităţi independente. |
|
17. |
Sunt considerate venituri din salarii veniturile obţinute din al treisprezecelea salariu, stimulentele, primele, prima de vacanţă, veniturile obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti şi altele asemenea şi se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizaţiei pentru creşterea copilului? |
Veniturile obţinute din al treisprezecelea salariu, stimulente, primele, prima de vacanţă, veniturile obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti şi altele asemenea, încasate în perioada de douăsprezece luni anterior datei naşterii copilului sunt luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului, fiind venituri care rezultă din realizarea unor activităţi supuse impozitului pe venit. |
|
18. |
O persoană poate solicita doar concediul pentru creşterea copilului, fără a solicita şi indemnizaţia pentru creşterea copilului aferentă? |
În baza prevederilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 111/2010, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 are dreptul la concediu şi indemnizaţie lunară în funcţie de varianta pentru care optează pentru fiecare dintre primele 3 naşteri sau, după caz, pentru primii 3 copii. Concediul pentru creşterea copilului în funcţie de opţiunea aleasă se solicită de la angajator. După aprobarea concediului de către angajator, persoana poate solicita la primăria de la locul de domiciliu indemnizaţia pentru creşterea copilului aferentă perioadei de concediu pentru care a optat. În cazul în care persoana nu solicită indemnizaţia pentru creşterea copilului, pe perioada concediului nu se pot plăti contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate, iar această perioadă nu mai poate fi asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public şi a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. |
|
19. |
Se poate acorda stimulentul de inserţie pe perioadele în care persoana beneficiară se află în concediu medical, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, alte tipuri de concedii medicale acordate în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare? |
Pe perioada concediilor medicale, concediilor pentru îngrijirea copilului bolnav sau altor tipuri de concedii reglementate de OUG nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece în aceste perioade sunt realizate venituri supuse impozitului pe venit, respectiv venituri din salarii, activităţi independente sau agricole, persoana poate beneficia de stimulentul de inserţie. |
ANEXA Nr. 2INSTRUCŢIUNI DE APLICARE a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
A. Componenţa familiei şi stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie |
|
1. |
Familia formată din femeia necăsătorită şi copil (recunoscut de tată, cu obligaţii de întreţinere stabilite în sarcina tatălui); nu locuiesc împreună cu tatăl |
Familia care solicită dreptul este familia monoparentală, formată din mamă cu copii în întreţinere. Pentru stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei monoparentale, inclusiv sumele cu titlu de obligaţie de întreţinere |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
|
|
stabilite în sarcina tatălui, împărţite la numărul membrilor familiei, conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, denumite în continuare Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. |
|
2. |
Familia formată din femeia necăsătorită şi copil (recunoscut de tată, fără obligaţii de întreţinere stabilite în sarcina tatălui); nu locuiesc împreună cu tatăl |
Familia care solicită dreptul este familia monoparentală, formată din mamă cu copii în întreţinere. La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei monoparentale, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a mamei, dată sub sancţiunea legii penale, urmată de ancheta socială. Venitul net mediu lunar pe membru de familie se determină prin împărţirea venitului lunar total al familiei la numărul membrilor. În situaţia în care mama doreşte să întreprindă demersurile necesare obţinerii unei hotărâri judecătoreşti de încredinţare a minorului şi de stabilire a obligaţiilor de întreţinere în sarcina tatălui, se recomandă asigurarea unui ajutor financiar de la bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor legate de obţinerea hotărârii judecătoreşti. |
|
3. |
Familia formată din soţ, soţie şi copii, soţii fiind despărţiţi în fapt, cu obligaţie de întreţinere faţă de copii stabilită în sarcina soţului care nu locuieşte cu aceştia |
Familia care solicită dreptul este familia monoparentală formată din copii şi părintele în a cărui grijă se află aceştia, dovada fiind reprezentată de hotărârea judecătorească prin care se stabileşte obligaţia de întreţinere; ancheta socială trebuie să dovedească faptul că cei doi soţi nu locuiesc şi nu gospodăresc împreună. La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei astfel constituite, inclusiv pensia de întreţinere stabilită prin hotărâre judecătorească (fără a avea în vedere veniturile realizate de către soţul separat în fapt). |
|
4. |
Familia formată din soţ, soţie şi copii, copiii locuind la bunici, în altă localitate decât cea de domiciliu a familiei |
În situaţia în care copiii urmează cursuri şcolare la o unitate de învăţământ aflată în localitatea de domiciliu a bunicilor, alocaţia poate fi solicitată de către familia formată din părinţi şi copiii acestora, cu prezentarea dovezii că aceştia se află în întreţinerea părinţilor lor, dovada fiind reprezentată de declaraţia pe propria răspundere dată de bunicii copiilor, sub sancţiunea legii penale, în condiţiile art. 2 alin. (4) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. În situaţia în care, din motive neimputabile părinţilor, aceştia nu pot locui împreună cu copiii lor şi se instituie plasamentul la bunici sau tutela acestora asupra copiilor, familia care solicită acordarea alocaţiei este cea formată din bunici si copiii pentru care s-a luat măsura de protecţie, în condiţiile art. 2 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. Conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, la stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei, inclusiv alocaţia de plasament de care beneficiază bunicii pentru îngrijirea nepoţilor lor minori. De asemenea, vor fi luate în calcul eventualele venituri cu care contribuie părinţii copiilor la întreţinerea acestora, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a bunicilor, dată sub sancţiunea legii penale, confirmată ulterior prin anchetă socială, sau a hotărârii Comisiei pentru protecţia copilului prin care s-a instituit măsura de protecţie. Venitul net mediu lunar pe membru de familie se determină prin împărţirea venitului lunar total al familiei la numărul membrilor. |
|
5. |
Mamă minoră şi copilul său nou-născut, care locuiesc împreună cu familia de provenienţă a mamei minore (incluzând părinţi, fraţi) |
În situaţia în care se stabileşte măsura plasamentului sau se instituie tutela pentru copilul nou-născut către mama minorei (bunică), acesta este luat în calcul la numărul de copii din familia de provenienţă a mamei minore. Familia care va solicita dreptul va fi formată din părinţii mamei minore, minoră, copilul acesteia şi ceilalţi fraţi ai ei. La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei, împărţite la numărul membrilor acesteia. NOTĂ: Înainte de stabilirea măsurii de plasament/ tutelă trebuie verificat dacă mama minoră poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, deoarece, dacă se stabileşte măsura plasamentului/tutelei, mama minoră nu mai poate beneficia de indemnizaţie pentru creşterea copilului. În situaţia în care minora şi copilul acesteia constituie o familie separată (familie monoparentală), mama minorei care a născut solicită, în calitate de reprezentant legal al acesteia, în numele minorei, alocaţia. La stabilirea veniturilor acestei familii trebuie luate în considerare şi obligaţiile legale de întreţinere ale părinţilor faţă de mama minoră. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
|
|
Venitul net mediu lunar pe membru de familie în cadrul familiei monoparentale se determină prin împărţirea venitului total la numărul membrilor familiei (2 - mama minoră şi copilul acesteia). Dacă familia de provenienţă a mamei minore solicită acordarea alocaţiei de susţinere (pentru ceilalţi copii), aceasta va fi tratată ca familie separată. |
|
6. |
Familie formată din părinţi (soţi) şi copiii acestora, dintre care unul din soţi locuieşte cu copiii aflaţi în întreţinere, iar celălalt soţ locuieşte/lucrează în altă localitate/în străinătate (cu sau fără forme legale) |
În situaţia în care, prin ancheta socială, se dovedeşte că unul dintre soţi nu locuieşte şi nu gospodăreşte împreună cu celălalt soţ şi copiii lor, acesta aflându-se în altă localitate/în străinătate, iar soţul care locuieşte împreună cu copiii solicită acordarea alocaţiei, pentru stabilirea dreptului se iau în considerare toate veniturile familiei, inclusiv cele furnizate de soţul care locuieşte/lucrează în altă localitate/în străinătate, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. Veniturile familiei, provenite de la soţul care locuieşte/lucrează în altă localitate/în străinătate, se stabilesc pe baza declaraţiei pe propria răspundere a celuilalt soţ, dată sub sancţiunea legii penale, confirmată ulterior prin anchetă socială. Pentru stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei, împărţite la numărul membrilor acesteia, incluzându-l şi pe soţul aflat în altă localitate/în străinătate. În situaţia în care prin ancheta socială se stabileşte faptul că unul dintre soţi a părăsit definitiv domiciliul comun al familiei, celălalt soţ va trebui să obţină o hotărâre judecătorească de divorţ, care să stabilească încredinţarea copiilor minori către unul dintre soţi, precum şi obligaţiile legale de întreţinere datorate de părinţi copiilor lor. În aceste condiţii, familia solicitantă a alocaţiei de susţinere va fi familia monoparentală, formată din unul dintre soţi (părinţi) şi copiii minori aflaţi în întreţinerea acestuia. Pentru stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile familiei monoparentale, inclusiv sumele cu titlu de obligaţie de întreţinere stabilite în sarcina celuilalt părinte şi datorate de acesta copiilor săi din căsătorie, împărţite la numărul membrilor familiei. |
|
7. |
Persoane care au părăsit domiciliul familiei şi trăiesc în uniune consensuală cu alţi parteneri, în condiţiile în care una dintre aceste persoane sau ambele sunt căsătorite, având propriile familii cu copii, dar şi copiii lor împreună |
În această situaţie, fiecare dintre parteneri poate solicita acordarea alocaţiei pentru familia proprie şi nu ca familie formată din bărbatul şi femeia necăsătoriţi, conform art. 2 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. Pentru copiii din afara căsătoriei proveniţi din relaţia dintre cei doi parteneri, este necesară obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care să stabilească obligaţiile legale de întreţinere, precum şi părintele/părinţii cărora le vor fi încredinţaţi copiii. În situaţia în care partenerii care trăiesc în uniune consensuală doresc să solicite acordarea alocaţiei ca familie formată din bărbatul şi femeia necăsătoriţi, aceştia au obligaţia de a-şi reglementa situaţia juridică prin hotărâre judecătorească de divorţ, încredinţare a minorilor şi stabilire a obligaţiilor legale de întreţinere faţă de copiii lor minori din căsătorie, drept condiţie pentru acordarea dreptului la alocaţie pentru susţinerea familiei pentru ambele familii rezultate - atât cea monoparentală, cât şi cea formată din bărbatul şi femeia necăsătoriţi. |
|
8. |
Luarea în calcul la stabilirea veniturilor a bugetului personal complementar acordat potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare |
Art. 7 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, prevede în mod explicit şi limitativ categoriile de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea venitului mediu net lunar al familiei. Având în vedere aceste prevederi, toate celelalte venituri, inclusiv bugetul personal complementar prevăzut de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi luate în calcul la acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei. |
|
B. Frecventarea cursurilor şcolare |
|
1. |
Familie formată din părinţi şi copii, dintre care unul sau mai mulţi copii sunt de vârstă şcolară, nu urmează cursurile şcolare, dar au absolvit învăţământul general obligatoriu de 10 clase |
Familia poate beneficia de alocaţie pentru copiii de vârstă şcolară, cu excepţia celui care a absolvit învăţământul general obligatoriu. Acesta va fi luat în considerare la numărul membrilor de familie, în vederea stabilirii venitului mediu net lunar pe membru de familie, dar nu şi la numărul de copii pentru care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei. Alocaţia sa de stat se ia în calcul la stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. În cazul în care copilul care a absolvit învăţământul general obligatoriu realizează venituri în condiţiile legii, acestea se iau în considerare, de asemenea, la stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie, potrivit art. 7 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
2. |
Familie formată din părinţi şi copii, dintre care unul sau mai mulţi copii au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează în continuare cursurile şcolare, în condiţiile legii |
Familia poate beneficia de alocaţie pentru ceilalţi copii, cu excepţia celui care a împlinit vârsta de 18 ani şi urmează în continuare cursurile şcolare. Acesta va fi luat în considerare la numărul membrilor de familie, în vederea stabilirii venitului mediu net lunar pe membru de familie, dar nu şi la numărul de copii pentru care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei. Alocaţia sa de stat se ia în calcul la stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. Dacă acest copil realizează venituri, în condiţiile legii, acestea se iau în considerare, de asemenea, la stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie, potrivit art. 7 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. |
|
3. |
Familie formată din părinţi şi copii, dintre care unul sau mai mulţi copii au împlinit vârsta de 18 ani şi nu mai urmează cursurile şcolare |
Familia poate beneficia de alocaţie pentru ceilalţi copii, cu excepţia celui care a împlinit vârsta de 18 ani. Acesta va fi luat în considerare la numărul membrilor de familie, în vederea stabilirii venitului mediu net lunar pe membru de familie, dar nu şi la numărul de copii pentru care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei. Dacă copilul din familie cu vârsta de peste 18 ani realizează venituri, în condiţiile legii, acestea se iau în considerare, la stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. |
|
4. |
Familie formată din părinţi şi copii care urmează cursurile şcolare în cadrul programelor educaţionale de tip „A doua şansă“ |
Dacă familia care solicită acordarea alocaţiei este formată din părinţi împreună cu copiii lor de vârstă şcolară, care nu (mai) urmează cursurile unei forme de învăţământ, familia poate beneficia de alocaţie începând cu data de la care se face dovada frecventării cursurilor de către copiii de vârstă şcolară, prin intermediul programelor educaţionale de tip „A doua şansă“, organizate în condiţiile legii, în vederea promovării învăţământului primar/gimnazial. |
|
C. Situaţii speciale |
|
1. |
Familiile care au copii aflaţi într-o instituţie care oferă servicii de tip rezidenţial (şcoli speciale, şcoli de reeducare etc.) |
Copilul aflat într-o instituţie care oferă servicii de tip rezidenţial (instituţii care îngrijesc copii în regim rezidenţial şi care funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ special, şcoli de reeducare etc.) se consideră că este în îngrijirea statului. Copilul nu va fi luat în calcul la stabilirea componenţei familiei. Ca prim pas în soluţionarea unei astfel de situaţii se va verifica titularul alocaţiei de stat acordate pentru acel copil. Dacă alocaţia de stat se acordă părintelui, se consideră că acel copil este în întreţinerea familiei şi dreptul se va stabili considerând copilul ca membru al familiei. Dacă alocaţia de stat se virează în conturile personale deschise pentru aceştia de către conducătorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau de către conducătorii instituţiilor cu regim rezidenţial, copilul se consideră că nu este în întreţinerea familiei şi nu se va lua în considerare ca membru al familiei la acordarea alocaţiei. |
|
2. |
Familia cu unul sau mai mulţi copii, asupra unuia dintre aceştia fiind instituită măsura de plasament/plasament în regim de urgenţă la o familie/instituţie |
În situaţia în care asupra unuia dintre copiii familiei beneficiare a alocaţiei a fost instituită măsura plasamentului/plasamentului în regim de urgenţă la o familie/instituţie, la stabilirea dreptului acesta nu va fi luat în calcul la numărul membrilor de familie şi nici la numărul copiilor de vârstă şcolară ai familiei pentru care se acordă alocaţia. Cuantumul alocaţiei acordate respectivei familii va fi modificat în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) şi art. 26 alin. (4) din Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, cu modificările ulterioare, şi ale art. 16 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. În situaţia în care se instituie măsura plasamentului/plasamentului în regim de urgenţă asupra copilului unic al familiei beneficiare de alocaţie, dreptul se suspendă în condiţiile art. 15 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. Plata dreptului se poate relua în condiţiile art. 15 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. Dreptul poate înceta în condiţiile art. 15 alin. (4) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011. |
Precizări cu caracter general: 1. În toate situaţiile în care familia care solicită acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei are în întreţinere copii de vârstă şcolară, posibilitatea de a beneficia de alocaţie este condiţionată de frecventarea de către copiii de vârstă şcolară, fără întrerupere, a cursurilor unei forme de învăţământ organizate potrivit legii. 2. Persoanele căsătorite care au părăsit domiciliul comun al familiei şi trăiesc în uniune consensuală cu alţi parteneri au obligaţia de aşi reglementa situaţia juridică prin hotărâre judecătorească de divorţ, încredinţare a minorilor şi stabilire a obligaţiilor legale de întreţinere faţă de copiii lor minori din căsătorie, drept condiţie pentru acordarea dreptului la alocaţie pentru susţinerea familiei pentru ambele familii rezultate - atât cea monoparentală, cât şi cea formată din bărbatul şi femeia necăsătoriţi. 3. În toate situaţiile serviciul public de asistenţă socială local, conform atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, precum şi de Hotărârea Guvernului nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă socială, cu modificările şi completările ulterioare, este obligat să consilieze şi să sprijine demersurile solicitanţilor, în vederea clarificării situaţiei juridice a copiilor, a filiaţiei acestora etc. De asemenea, în situaţia mamei minore va fi sesizată şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în vederea stabilirii cauzelor şi împrejurărilor în care minora a dat naştere unui copil. În toată această perioadă, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare, mama minoră nu va fi privată de dreptul la măsuri de asistenţă socială. Potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului se va acţiona în interesul superior al copilului. 4. Existenţa în familie a cel puţin unui copil de vârstă şcolară pentru care nu se face dovada frecventării cursurilor şcolare determină imposibilitatea acordării alocaţiei pentru toţi membrii familiei. 5. Prevederile art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, care vizează testarea veniturilor solicitanţilor de ajutor social, inclusiv cele referitoare la bunurile deţinute şi evaluarea acestora, se aplică în mod identic solicitanţilor alocaţiei pentru susţinerea familiei. 6. Primăria are obligaţia de a efectua ancheta socială pentru evaluarea veniturilor familiei, în raport cu care se stabileşte cuantumul efectiv al ajutorului social, pentru asigurarea venitului minim garantat al familiei. Dacă familia beneficiară a ajutorului social beneficiază concomitent şi de alocaţia pentru susţinerea familiei, valoarea alocaţiei trebuie luată în calculul venitului în raport cu care se stabileşte ajutorul social. În această situaţie, primăria trebuie să efectueze ancheta socială în cel mai scurt timp, după stabilirea acordării ambelor prestaţii, pentru ajustarea cuantumului ajutorului social în funcţie de veniturile familiei, care includ alocaţia. ANEXA Nr. 3INSTRUCŢIUNI DE APLICARE a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
A. Modul de evaluare a veniturilor şi a bunurilor |
|
1. |
Familii/persoane singure care locuiesc în acelaşi imobil/aceeaşi locuinţă şi gospodăresc împreună |
Cererea de solicitare a ajutorului social poate fi făcută de fiecare dintre reprezentanţii familiilor respective, conform art. 9 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 416/2001. La stabilirea venitului net pe membru de familie se iau în considerare toate veniturile pe care familia le realizează, precum şi partea ce revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie. În situaţia în care aceasta nu se poate determina, fiecare familie va completa o declaraţie pe propria răspundere pentru venitul rezultat din gospodărirea împreună, conform art. 8 din Legea nr. 416/2001. Declaraţia pe propria răspundere este supusă legii penale, iar informaţiile cuprinse vor fi ulterior verificate, la efectuarea anchetei sociale. |
|
2. |
Familia/persoana singură care are în gospodărie bunuri mobile (de exemplu, cai, utilaje, mijloace de transport etc.) sau imobile şi pentru care nu există un document ce poate atesta dreptul de proprietate asupra lor, însă le folosesc |
Pentru bunurile care nu sunt în proprietate (de exemplu: cai, utilaje, mijloace de transport etc.), dar existente în gospodărie, fapt dovedit prin ancheta socială, titularul va completa o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că acestea sunt/nu sunt utilizate pentru obţinerea de foloase materiale. În funcţie de declaraţia solicitantului se vor lua în considerare şi veniturile astfel declarate. Aceste tipuri de venituri vor fi cuprinse şi în lista ce se aprobă prin hotărâre a consiliului local. Ancheta socială va confirma sau va infirma obţinerea unor venituri din folosinţa bunurilor respective. |
|
3. |
Familia/persoana singură care are în proprietate mijloace de transport cu o vechime mai mare de 10 ani |
Persoanele care au în proprietate mijloace de transport cu o vechime mai mare de 10 ani nu sunt excluse de la acordarea ajutorului social. Mijlocul de transport poate fi evaluat în funcţie de situaţiile specifice cu care se confruntă familia, de condiţiile specifice zonei, respectiv de valoarea de piaţă a acestuia. Această valoare va fi cuprinsă în lista ce se aprobă prin hotărâre a consiliului local. Valoarea voucher-ului stabilit prin Programul Rabla poate constitui un reper pentru evaluarea mijlocului de transport. Venitul potenţial care ar fi obţinut prin vânzarea mijlocului de transport se împarte la cele douăsprezece luni ale unui an calendaristic, pentru a obţine o medie care va fi luată în calcul la venitul net mediu lunar al familiei/persoanei singure. În cazul în care mijlocul de transport este utilizat în activităţi cu caracter comercial, la stabilirea venitului net al familie vor fi luate în calcul şi veniturile astfel obţinute. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
4. |
Familia/persoana singură care are în proprietate bunuri mobile/imobile ce depăşesc bunurile cuprinse în anexa nr. 4 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, denumite în continuare Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, dar nu depăşesc bunurile cuprinse în anexa nr. 5 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011 |
În situaţia în care familia/persoana singură deţine bunuri care nu se regăsesc în niciuna dintre anexele nr. 5 şi 6 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, dar excedează bunurilor prevăzute în anexa nr. 4 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, la stabilirea venitului familiei/persoanei singure se vor lua în considerare veniturile potenţiale din valorificarea sau utilizarea acestor bunuri. Aceste tipuri de venituri vor fi cuprinse şi în lista ce se aprobă prin hotărâre a consiliului local. |
|
5. |
Familia/persoana singură care deţine terenuri a căror suprafaţă depăşeşte limita prevăzută în anexa nr. 4 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, dar nu depăşeşte limita prevăzută în anexa nr. 5 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, şi acestea sunt de diferite tipuri (arabil, forestier, păşuni, fâneţe, vii nobile, livezi, legume) |
La evaluarea terenurilor se va lua în considerare ca fiind de strictă necesitate pentru nevoile familiale tipul de teren specific zonei. De exemplu, în zona de câmpie se ia în calcul terenul arabil ca fiind terenul utilizat de familie/persoana singură pentru a-şi asigura necesarul de trai, iar diferenţa de suprafeţe de teren, indiferent de natura acestora (arabil, forestier, păşuni, fâneţe, vii nobile, livezi, legume) se evaluează pe baza criteriilor stabilite prin hotărâre a consiliului local. |
|
6. |
Familia/persoana singură care beneficiază de ajutoare de stat pentru sectorul agricol |
Ajutoarele de stat pentru sectorul agricol sunt creanţe legale şi se iau în considerare la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie în vederea acordării ajutorului social. Titularul ajutorului social are obligaţia să comunice primarului, în scris, orice modificare cu privire la venituri, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea. Evaluarea/Reevaluarea prin anchetă socială se va efectua ţinând cont de comunicarea titularului, indiferent pentru ce perioadă sunt plătite sumele reprezentând ajutor de stat pentru sectorul agricol, făcându-se o medie lunară a venitului provenit în acest mod. |
|
7. |
Luarea în calcul la stabilirea veniturilor a bugetului personal complementar acordat potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare |
Art. 17 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011 prevede în mod explicit şi limitativ categoriile de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea venitului mediu net lunar al familiei. Având în vedere aceste prevederi, toate celelalte venituri, inclusiv bugetul personal complementar prevăzut de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi luate în calcul la acordarea ajutorului social. |
|
8. |
Eliberarea adeverinţei de către autoritatea competentă cu privire la veniturile realizate supuse impozitului pe venit |
În situaţia în care administraţia financiară nu eliberează adeverinţe individuale prin care să se confirme sau nu realizarea de către persoanele din familiile beneficiare de ajutor social de venituri supuse impozitului pe venit, se vor lua în considerare veniturile înscrise de solicitant în formularul de cerere şi declaraţia pe propria răspundere, care vor fi verificate ulterior, prin anchetă socială. În cazurile în care există suspiciuni cu privire la declararea de către solicitant a unor venituri mai mici decât cele efectiv realizate, primarul poate solicita administraţiei financiare eliberarea unui document care să ateste situaţia veniturilor persoanelor din familia/familiile solicitante. |
|
B. Stabilirea componenţei familiei |
|
1. |
Familiile care au copii aflaţi într-o instituţie care oferă servicii de tip rezidenţial (şcoli speciale, şcoli de reeducare etc.) |
Copilul aflat într-o instituţie care oferă servicii de tip rezidenţial (şcoli speciale, şcoli de reeducare etc.) se consideră că este în îngrijirea statului şi acel copil nu va fi luat în calcul la stabilirea componenţei familiei. Ca prim pas în soluţionarea unei astfel de situaţii se va verifica titularul alocaţiei de stat acordate pentru acel copil. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
|
|
Dacă alocaţia de stat se acordă părintelui, se consideră că acel copil este în întreţinerea familiei şi dreptul la ajutorul social se va stabili considerând copilul ca membru al familiei. Dacă alocaţia de stat se plăteşte în numele copilului în contul deschis de către instituţia de ocrotire, copilul se consideră că nu este în întreţinerea familiei şi nu se va lua în considerare ca membru al familiei la acordarea ajutorului social. |
|
2. |
Familia în care o persoană aptă de muncă prezintă adeverinţă eliberată de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din care rezultă că a refuzat un loc de muncă |
Toate persoanele apte de muncă din familie trebuie să facă dovada că nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. În situaţia în care, la solicitarea dreptului sau pe parcursul acordării acestuia, prin adeverinţă eliberată de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă se specifică faptul că a fost refuzat un loc de muncă, toată familia se descalifică. |
|
3. |
Părinţii şi copiii lor adulţi care locuiesc în acelaşi imobil/aceeaşi locuinţă şi gospodăresc împreună |
Indiferent dacă au fost sau nu căsătoriţi, dar la data solicitării dreptului la ajutor social nu mai au această calitate, copiii adulţi vor constitui o singură familie cu părinţii lor. |
|
4. |
Mamă minoră şi copilul său nou-născut, care nu mai locuieşte împreună cu familia de provenienţă a mamei minore şi trăieşte în concubinaj cu tatăl copilului |
Dacă alocaţia de stat se acordă părintelui minorei, se consideră că minora este în întreţinerea familiei şi dreptul la ajutorul social se va stabili considerând-o membru al familiei. În acest caz, mama minoră nu poate constitui o familie cu tatăl copilului în sensul prevederilor art. 2 alin. (4) din Legea nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Concubinul poate solicita ajutorul social ca persoană singură sau, după caz, ca făcând parte din familia sa de provenienţă. |
|
C. Modificarea cuantumului ajutorului social, suspendarea şi încetarea plăţii |
|
1. |
Reluarea plăţii după suspendare/modificare |
Potrivit prevederilor art. 33 şi 34 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, în cazul suspendării/modificării dreptului la ajutor social prin dispoziţie scrisă a primarului, reluarea dreptului la ajutor social se realizează, după caz, tot în baza unei dispoziţii a primarului ca act administrativ implicit şi necesar pentru delimitarea în timp a dispoziţiilor anterioare de suspendare. Reluarea plăţii se efectuează prin decizie a directorului agenţiei teritoriale, pe baza dispoziţiilor primarului. |
|
2. |
Nerespectarea obligaţiei privind completarea noului formular de cerere şi declaraţie pe propria răspundere în termenul de 30 de zile prevăzut de lege |
Situaţia se poate subscrie prevederilor art. 33 alin. (1) lit. e) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, în sensul că documentaţia care stă la baza plăţii dreptului nu este completă. Prin urmare, agenţia judeţeană pentru prestaţii sociale poate suspenda plata ajutorului. În orice situaţie se vor aplica şi prevederile art. 141 din Legea nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la reverificarea condiţiilor de acordare a ajutorului social. Primul termen în acest sens se împlineşte în martie 2011. Dacă nici în acest termen solicitantul nu va depune declaraţia pe propria răspundere privind componenţa familiei şi venitul realizat de membrii acesteia, potrivit prevederilor aceluiaşi articol, dreptul la ajutor social se va suspenda prin dispoziţie a primarului. Reluarea plăţii dreptului se va face numai în condiţiile în care prin dispoziţie a primarului se va propune reluarea. De menţionat faptul că în baza aceluiaşi articol, primarul poate dispune efectuarea de anchete sociale ori de câte ori este nevoie, respectiv la termene mai mici decât cele prevăzute de lege. |
|
D. Plata asigurărilor sociale de sănătate |
|
1. |
Plata asigurărilor sociale de sănătate aferente lunii decembrie 2010 |
Precizăm că potrivit prevederilor art. II alin. (1) din Legea nr. 276/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale, asigură doar plata drepturilor de ajutor sociale aferente lunii decembrie 2010. Prin urmare, asigurările sociale de sănătate aferente lunii decembrie 2010 vor fi plătite de primării. |
|
Nr. crt. |
Situaţie |
Soluţie |
|
2. |
Cum se poate face dovada că se plătesc asigurările sociale de sănătate de către beneficiarii de ajutor social |
Unul dintre documentele justificative prevăzut de Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011 este reprezentat de talonul de plată a dreptului, care confirmă calitatea de beneficiar de ajutor social şi implicit a drepturilor colaterale ce decurg din aceasta. Atestarea plăţii contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate pentru titularul ajutorului social şi a membrilor de familie ai acestuia, cu excepţia copiilor, se face prin declaraţia unică 112, care este atât la dispoziţia administraţiei fiscale, cât şi la dispoziţia casei de asigurări de sănătate şi a casei de pensii. Având la dispoziţie aceste documente nu se impune eliberarea de adeverinţe pentru confirmarea plăţii contribuţiei de asigurări de sănătate. |
Precizare cu caracter general: În situaţia mamei minore va fi sesizată şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în vederea stabilirii cauzelor şi împrejurărilor în care minora a dat naştere unui copil. În toată această perioadă, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare, mama minoră nu va fi privată de dreptul la măsuri de asistenţă socială. Potrivit Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului se va acţiona în interesul superior al copilului.
|