ORDIN Nr. 1540
din 19 iulie 2007
privind interzicerea
segregarii scolare a copiilor romi si aprobarea Metodologiei pentru prevenirea
si eliminarea segregarii scolare a copiilor romi
ACT EMIS DE:
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 692 din 11 octombrie 2007
Având în vedere prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor
formelor de discriminare, republicată, ale Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.
128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi
completările ulterioare,
în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 366/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului,
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1. - (1) Prezentul ordin are ca obiectiv
prevenirea, interzicerea şi eliminarea segregării, văzută ca formă gravă de
discriminare, cu consecinţe negative asupra accesului egal al copiilor la o
educaţie de calitate.
(2) Pentru atingerea acestui obiectiv se interzice,
începând cu anul şcolar 2007-2008, formarea claselor I şi a V-a segregate, având preponderent sau numai elevi romi.
(3) Prevenirea şi eliminarea segregării şcolare se fac
în conformitate cu Metodologia pentru prevenirea şi eliminarea segregării
şcolare a copiilor romi, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. 2. - Demersurile Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului privind interzicerea, prevenirea şi eliminarea
segregării se înscriu în procesul de implementare a Strategiei Guvernului de
îmbunătăţire a situaţiei romilor şi au în vedere principiile prevăzute în
documentele menţionate în glosarul legislativ prevăzut în anexa nr. 2 care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. - (1) Analiza fenomenului de segregare pentru
fiecare unitate de învăţământ preuniversitar va avea în vedere indicatorii de
incluziune, prevăzuţi în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul
ordin.
(2) Analiza situaţiilor privind unităţile de învăţământ
preuniversitar segregate şi elaborarea planurilor de măsuri pentru desegregare
se vor realiza de către inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de
învăţământ preuniversitar în cauză, cu sprijinul autorităţilor publice
naţionale/judeţene/locale, al organizaţiilor neguvernamentale cu experienţă în
domeniu, precum şi al reprezentanţilor comunităţilor locale în care se află
unităţile şcolare.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 5. - Secretariatul de Stat
pentru Invăţământul Preuniversitar, Secretariatul de Stat pentru Invăţământ în
Limbile Minorităţilor şi Relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală management
învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile
minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală managementul resurselor
umane, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii,
inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi
conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
p. Ministrul educaţiei, cercetarii şi tineretului,
Dumitru Miron,
secretar de stat
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIE
pentru prevenirea si eliminarea segregării şcolare a
copiilor romi
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului îşi propune ca politică educaţională asigurarea echităţii în
educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ, dar
şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii, fără
discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă.
(2) Imbunătăţirea calităţii educaţiei copiilor romi
reprezintă o prioritate prevăzută în Strategia Guvernului de îmbunătăţire a
situaţiei romilor, precum şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului
preuniversitar.
(3) Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile de
învăţământ preuniversitar din întreaga ţară vor promova cu prioritate
principiile şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, ce valorifică
diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi
integraţi fără discriminare şi fără excludere generate de originea etnică,
deficienţele fizice sau mentale, originea culturală sau socioeconomică, limba
maternă.
(4) Prevenirea şi eliminarea
fenomenului de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru
implementarea principiilor şcolii incluzive.
CAPITOLUL II
Analiza segregării
Art. 2. - (1) Segregarea este o formă gravă de discriminare şi are drept consecinţă accesul
inegal al copiilor la o educaţie de calitate, încălcarea exercitării în
condiţii de egalitate a dreptului la educaţie, precum şi a demnităţii umane.
(2) Constituie segregare
şcolară a elevilor romi separarea fizică a
elevilor aparţinând etniei rome în grupe/clase/ clădiri/şcoli/alte facilităţi,
astfel încât procentul elevilor aparţinând etniei rome din totalul elevilor din
şcoală/clasă/grupă este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii
romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă şcolară în
respectiva unitate administrativ-teritorială.
(3) Nu constituie segregare situaţia în care se
constituie grupe/clase/şcoli formate preponderent sau doar cu elevi romi, în
scopul predării în limba romani sau în sistem bilingv (de exemplu:
română-romani/maghiară-romani).
Art. 3. - Segregarea are consecinţe educaţionale şi
sociale negative, cum ar fi:
a) dificultăţi în a atrage elevii în sistemul de
educaţie - grad ridicat de neşcolarizare;
b) incapacitatea de a menţine elevii în sistemul de
educaţie - grad ridicat de abandon şcolar;
c) incapacitatea de a atrage şi a menţine profesorii
calificaţi în şcolile respective, fapt care afectează calitatea educaţiei;
d) incapacitatea de a pregăti elevii la standarde
necesare pentru trecerea la forme superioare de şcolarizare;
e) menţinerea prejudecăţilor şi stereotipurilor,
deopotrivă la nivelul populaţiei majoritare şi al celei de romi;
f) contribuţia la formarea unor reprezentări negative
privind capacitatea şcolii de a genera progres social.
Art. 4. - Sunt considerate practici care conduc la
segregare situaţii, precum:
a) şcolarizarea copiilor romi în şcoli segregate
rezidenţial, adică în şcoli din cadrul sau aflate lângă un cartier
„compact" de romi şi fără o altă şcoală în apropiere, în care toţi elevii
sau un procent foarte mare sunt romi;
b) îndrumarea şi direcţionarea deliberată a copiilor
romi către grădiniţe/şcoli segregate din cadrul sau de lângă cartierele locuite
de romi, în condiţiile în care sunt accesibile grădiniţe/şcoli mixte;
c) plasarea tuturor copiilor care nu au frecventat
grădiniţa în aceeaşi clasă I;
d) plasarea deliberată în cadrul unei şcoli mixte a
elevilor romi în grupe/clase/clădiri/alte facilităţi destinate doar lor;
e) separarea care rezultă din practici, precum:
plasarea într-o singură clasă a copiilor care s-au înscris târziu la şcoală sau
păstrarea intactă de clase de romi când copiii sunt transferaţi de la o
grădiniţă sau şcoală segregată într-o şcoală mixtă;
f) plasarea în grupe/clase/şcoli separate a copiilor
romi diagnosticaţi ca având dificultăţi de învăţare/copii cu cerinţe
educaţionale speciale (CES).
CAPITOLUL III
Prevenirea şi eliminarea segregării
Art. 5. - Prevenirea şi eliminarea segregării se
realizează prin acţiuni, precum:
a) formarea grupelor/claselor
mixte în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. Organizarea claselor
mixte se realizează în mod obligatoriu, începând din anul şcolar 2007-2008, la
clasele I şi a V-a; pentru
celelalte clase, organizarea mixtă se realizează progresiv;
b) interzicerea practicii de separare permanentă în
grupe/ clase/şcoli a elevilor romi, invocându-se studiul disciplinelor de limba
romani şi/sau istoria şi tradiţiile romilor;
c) colaborarea cu un mediator şcolar sau alt
reprezentant al comunităţii pentru realizarea recensământului şcolar;
încurajarea părinţilor romi să-şi înscrie copiii din timp la şcoală;
d) rezervarea unui număr de locuri în toate clasele
pentru înscrierile târzii (demers justificat prin evidenţa copiilor care
urmează să se înscrie la şcoală);
e) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor
existente de către toţi preşcolarii, respectiv elevii romi sau neromi;
f) asigurarea transportului elevilor la şcoli cu o altă
majoritate etnică, în special pentru copiii din comunităţile segregate
rezidenţial;
g) încetarea practicilor de repartizare a elevilor
romi în grupe/clase/unităţi de învăţământ special şi de învăţământ special
integrat, prin diagnosticarea abuzivă şi neprofesionistă a elevilor romi ca
fiind persoane cu dificultăţi de Învăţare/CES.
CAPITOLUL IV
Măsuri/Planuri de desegregare
Art. 6. - (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi
inspectoratele şcolare judeţene vor analiza cazurile în care procentul copiilor
romi din totalul elevilor din şcoală este disproporţionat în raport cu
procentul pe care copiii romi de vârstă şcolară îl reprezintă în totalul
populaţiei de vârstă şcolară din respectiva unitate administrativ-teritorială
şi vor iniţia un plan de măsuri în vederea desegregării.
(2) Pentru identificarea şi
descrierea iniţială a fenomenului de segregare prezent în unităţile de
învăţământ preuniversitar se vor folosi indicatorii menţionaţi în cap. I din anexa nr. 3 la ordin.
(3) Planurile de măsuri se vor aplica începând cu anul
şcolar 2007-2008. Măsurile propuse vor fi adaptate fiecărei situaţii în parte.
(4) Acest plan va cuprinde demersuri privind:
a) realizarea unor planuri de dezvoltare instituţională
care să promoveze principiile şcolii incluzive;
b) formarea colectivelor mixte de elevi la toate nivelurile de educaţie, inclusiv prin facilitarea transferului şcolar
şi asigurarea transportului elevilor;
c) utilizarea în comun a spaţiilor şcolare şi a
dotărilor existente. Dacă într-o unitate administrativă din mediul rural există
mai multe şcoli de nivel similar (I-VIII), şcoli cu o distribuţie etnică sau socioeconomică omogenă a
elevilor, ciclul primar se va desfăşura în una (sau mai multe) dintre unităţile
şcolare în clase eterogene etnic şi socioeconomic, iar ciclul gimnazial se va
desfăşura în cealaltă (celelalte) unitate (unităţi) şcolară(e), de asemenea, în
clase eterogene. Pe lângă desegregare, prin gruparea şcolilor în perechi sau în
reţele mai largi se realizează şi egalizarea accesului la infrastructura,
dotările şcolare şi resursele umane existente în plan
local;
d) elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită
şi aplicarea de măsuri disciplinare care să reglementeze faptele de
discriminare survenite din partea personalului sau a elevilor. Politica şcolii
în acest sens şi procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent
aplicate şi să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;
e) formarea cadrelor didactice în ceea ce priveşte
educaţia interculturală şi nediscriminatorie, metodele de predare diferenţiată
şi activ-participativă;
f) cooptarea în şcoli a cadrelor didactice rome care
să asigure predarea curriculumului specific (limba romani şi istoria romilor);
g) formarea şi angajarea consilierilor şcolari şi a
mediatorilor şcolari romi;
h) revizuirea periodică a
materialelor didactice ajutătoare, acţiune derulată împreună cu cadrele
didactice;
i) oferirea unui curriculum intercultural care să
încurajeze elevii să reflecteze şi să analizeze critic modul în care acţionează
prejudecăţile şi discriminarea;
j) promovarea identităţii
etnice a romilor în şcolile mixte, inclusiv prin curriculum;
k) oferirea de ore suplimentare de recuperare pentru
copiii care întâmpină dificultăţi în procesul de învăţare; unităţile şcolare
vor asigura programe şcolare de după-amiază pentru elevii care au nevoie de recuperare şcolară ca urmare a faptului că
au fost şcolarizaţi în medii educaţionale cu o calitate redusă a educaţiei;
l) informarea comunităţilor
locale despre calitatea educaţiei în şcolile mixte şi implicarea tuturor
părinţilor, romi şi neromi, în deciziile şcolii;
m) sprijinirea financiară/materială a elevilor care
provin din familii cu venituri foarte mici şi mici.
Art. 7. -Având în vedere că procesul de desegregare
este unul complex, planurile de măsuri trebuie elaborate şi implementate pe
baza acordului şi prin colaborare cu părinţii şi autorităţile locale.
Art. 8. - In situaţiile de excepţie în care
inspectoratele şcolare judeţene susţin cu argumente solide că desegregarea
şcolilor segregate pe criteriul rezidenţial nu este posibilă începând cu anul
şcolar 2007-2008, acestea vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii
educaţiei în şcolile respective. Aceste măsuri cuprind, dar nu se limitează la
acţiuni cum ar fi:
a) îmbunătăţirea infrastructurii;
b) dotarea cu material
didactic şi echipamente (inclusiv calculatoare şi conectare la internet);
c) asigurarea de cadre didactice calificate;
d) organizarea de cursuri de formare pentru cadre
didactice şi directori;
e) încadrarea mediatorului şcolar;
f) luarea unor măsuri de suport pentru elevi: şcoala de
după-amiază, program „A doua şansă", consiliere şcolară, profesori de
sprijin;
g) elaborarea de curriculum la decizia şcolii,
adaptat specificului local şi cultural;
h) înfiinţarea unor structuri asociative consultative
ale părinţilor şi elevilor etc.
CAPITOLUL V
Raportarea cazurilor de segregare şi a măsurilor de desegregare
Art. 9. - (1) In cadrul raportării anuale privind
starea învăţământului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene
vor raporta într-o secţiune separată rezultatele obţinute în implementarea
planurilor de eliminare a segregării.
(2) Raportul se va axa pe descrierea indicatorilor de
incluziune şcolară prevăzuţi în cap. II din anexa nr. 3 la ordin.
(3) Raportul anual de progres privind eliminarea segregării în unităţile de învăţământ preuniversitar se
trimite la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului - Direcţia generală
management învăţământ preuniversitar şi Direcţia generală pentru învăţământul
în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul - până la data de 1 august a
fiecărui an.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Art. 10. -In termen de 5 zile de la data aprobării
ordinului, Direcţia generală management învăţământ preuniversitar îl transmite inspectoratelor şcolare
judeţene pentru informare şi punere în aplicare.
Art. 11. - In termen de 5 zile de la primirea
ordinului, inspectoratele şcolare judeţene îl distribuie tuturor unităţilor de
învăţământ preuniversitar din subordine pentru informare şi punere în aplicare.
Art. 12. - Unităţile de
învăţământ preuniversitar analizează fenomenul de segregare existent în şcoală,
pe baza indicatorilor de incluziune menţionaţi în anexa nr. 3 la ordin, şi, în
termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a acestuia, întocmesc şi
înaintează pentru centralizare la inspectoratele şcolare judeţene un raport
scris în acest sens, însoţit de planul privind măsurile de desegregare.
Art. 13. - In termen de 90 de zile de la intrarea în
vigoare a ordinului, inspectoratele şcolare judeţene centralizează situaţia
unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ şi planurile de
desegregare şi înaintează Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului -
Direcţia generală management învăţământ preuniversitar un raport privind
situaţia unităţilor de învăţământ preuniversitar segregate din judeţ, însoţit
de planurile de măsuri privind desegregarea, atât la nivel de judeţ, cât şi
pentru fiecare şcoală.
Art. 14. - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului înfiinţează un grup de lucru permanent, alcătuit din specialişti
din minister şi ai ONG-urilor, care va analiza rapoartele primite şi va elabora
norme metodologice şi programe comprehensive pentru eradicarea segregării
şcolare şi a efectelor acesteia pe termen lung.
Art. 15. - (1) Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, prin direcţiile sale de specialitate, pe baza
situaţiilor centralizate de la nivel judeţean, include în baza de date
naţională informaţii specifice privind situaţia unităţilor de învăţământ
preuniversitar care se confruntă cu fenomenul de segregare şcolară, precum şi
planurile de măsuri privind desegregarea.
(2) In baza acestor date se va realiza un raport anual
de progres, parte a Raportului anual privind starea învăţământului, care va
avea în vedere demersurile întreprinse la nivel local/central pentru combaterea
segregării şi realizarea incluziunii şcolare.
(3) Raportul anual de progres privind măsurile pentru
combaterea segregării în învăţământul românesc va fi prezentat public pe
site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, urmând ca la
sfârşitul fiecărui an calendaristic, dacă este necesar, să fie readaptată
strategia de desegregare pentru anul care urmează.
Art. 16. - Incălcarea dispoziţiilor prezentei
metodologii atrage răspunderea disciplinară, în conformitate cu art. 115 şi 116
din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările
şi completările ulterioare, sau, după caz, răspunderea contravenţională, civilă
sau penală, potrivit legislaţiei în vigoare.
Art. 17. - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului va elabora programe de finanţare naţională pentru punerea în
aplicare a prezentului ordin şi va solicita sprijinul autorităţilor locale
pentru susţinerea financiară a acestor demersuri.
ANEXA Nr. 2
GLOSAR LEGISLATIV
1. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului -
adoptată şi proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite
prin Rezoluţia 217(III) din 10 decembrie 1948.
2. Pactul internaţional cu privire la drepturile civile
şi politice - adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor
Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200 A (XXI), intrat în vigoare la 3
ianuarie 1976, conform dispoziţiilor art. 27. România a ratificat Pactul la 31
octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974, publicat în
Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
3. Pactul internaţional cu privire la drepturile
economice, sociale şi culturale - adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prin Rezoluţia 2200A(XXI).
România a ratificat Pactul la 31 octombrie 1974 prin Decretul nr. 212/1974,
publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I,
nr. 146 din 20 noiembrie 1974.
4. Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasială - România a aderat la Convenţie la 14 iulie
1970 prin Decretul nr. 345/1970, publicat în Buletinul Oficial al României,
Partea I, nr. 92 din 28 iulie
1970. Iniţial România a aderat la Convenţie cu o rezervă formulată faţă de art.
22. Prin Legea nr. 144/1998 România şi-a retras rezerva formulată la art. 22.
In contextul armonizării legislative este de menţionat Legea nr. 612/2002
pentru formularea unei declaraţii privind recunoaşterea de către România a
competenţei Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, în conformitate
cu art. 14 din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de
discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor
Unite la New York la 21 decembrie 1965, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 851 din 26 noiembrie 2002.
5. Convenţia cu privire la drepturile copilului -
adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie
1989; România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 18/1990, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 28
septembrie 1990.
6. Convenţia privind lupta împotriva discriminării în
domeniul învăţământului - adoptată de Conferinţa Generală a UNESCO la Paris 14
decembrie 1960, intrată în vigoare la 22 mai 1962, conform dispoziţiilor art.
14; România a ratificat Convenţia la 20 aprilie 1964 prin Decretul nr.
149/1964, publicat în Buletinul Oficial al României,
Partea I, nr. 5 din 20 aprilie 1964.
7. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale - România a ratificat Convenţia prin
Legea nr. 30/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994.
8. Protocolul nr. 12 la Convenţia europeană a
drepturilor omului - România a semnat Protocolul nr. 12 la CEDO în data de 4
noiembrie 2000. De asemenea, a ratificat Protocolul nr. 12 prin Legea nr.
103/2006 pentru ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptat la Roma la 4
noiembrie 2000, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 2 mai 2006.
9. Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor
naţionale - adoptată de către Comitetul Ad-Hoc pentru Protecţia Minorităţilor
Naţionale la 1 februarie 1995; semnată de România la 1 februarie 1995. România
a ratificat Convenţia-cadru prin Legea nr. 33/1995, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 mai 1995.
10. Directiva 2000/43/CE a Consiliului Uniunii
Europene privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane,
indiferent de originea rasială sau etnică - adoptată de către Consiliul Uniunii
Europene la data de 29 iunie 2000, publicată în Jurnalul Oficial OC221JAI 67.
11. Recomandarea generală XXVII privind discriminarea
faţă de romi - adoptată de Comitetul privind eliminarea discriminării rasiale
la a 57-a sesiune în anul 2000.
12. Recomandarea nr. 4/2000 cu privire la educaţia copiilor romi din Europa - adoptată de
Comitetul de miniştri al Consiliului Europei la 3 februarie 2000, la cea de-a
696-a întâlnire a miniştrilor adjuncţi.
13. Recomandarea de politică generală nr. 3 privind
combaterea rasismului şi a intoleranţei faţă de romi - adoptată de Comisia
Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei
la Strasbourg la 6 martie 1998.
14. Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei
romilor şi sinti în spaţiul OSCE - adoptat de Consiliul Permanent al OSCE prin
Decizia nr. 566 din 27 noiembrie 2003 şi de Consiliul Ministerial al OSCE
întrunit la Maastricht, la al 11-lea Consiliu Ministerial, 1-2 decembrie 2003.
15. Recomandarea de politică generală nr. 10 privind
combaterea rasismului şi a discriminării rasiale în şi prin educaţia şcolară -
adoptată de Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din
cadrul Consiliului Europei la Strasbourg la 15 decembrie 2006 şi publicată la
21 martie 2007.
16. Ordonanţa Guvernului nr.
137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 99 din 8 februarie 2007.
ANEXA Nr. 3
LISTA DEVERIFICARE
Indicatori de incluziune şcolară
CAPITOLUL I
Indicatori pentru identificarea şi analiza iniţială a cazurilor de segregare şcolară
1. Care este numărul de elevi romi înscrişi în şcoală?
Ce procent reprezintă aceştia din totalul celor înscrişi?
2. Există în comunitate copii de vârstă şcolară care
nu sunt înscrişi la şcoală? Care este numărul acestora?
3. Elevii din grupurile dezavantajate (inclusiv romi)
sunt repartizaţi în toate clasele şi anii de studiu în mod aleatoriu şi nu în
funcţie de abilităţile lor sau de rezultatele şcolare?
4. In cazul în care elevii din
grupurile dezavantajate (inclusiv romi) sunt separaţi fizic în
grupe/clase/clădiri/alte facilităţi în cadrul unităţii şcolare, care este
distanţa dintre grupe/clase/ clădiri/alte facilităţi şi comunitatea de romi?
5. In cazul în care în scoală
sunt înscrişi doar elevi romi, la ce distanţă se află această şcoală faţă de
cea mai apropiată şcoală mixtă? Există un drum public de acces spre şcoala
mixtă? Dar mijloc de transport şcolar sau public?
6. Care este procentul absolvenţilor clasei a VIII-a
care au promovat examenul de capacitate în anul şcolar anterior? Dar în ultimii
3 ani?
7. Care este rata repetenţiei în ultimul an şcolar?
8. Care este rata participării la concursuri judeţene
şi naţionale (inclusiv olimpiade)?
9. Toate cadrele didactice
sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului
necalificat în personalul şcolii?
10. De cât timp şcoala are cadre didactice
necalificate?
11. Personalul calificat din şcoală face naveta?
12. In şcoală lucrează un mediator şcolar? Dar un
consilier şcolar?
13. Cum fluctuează personalul didactic în şcoală?
14. Toate sălile de clasă sunt încălzite atunci când
este frig afară? Toate sălile de clasă sunt bine luminate? Există săli de clasă
care nu dispun de sursă naturală de lumină?
15. In toate sălile de clasă se face curăţenie în mod
regulat?
16. Există clase supraaglomerate? Care este suprafaţa
în m2 per elev?
17. Care este starea mobilierului? Băncile şi scaunele
elevilor pot fi astfel aranjate încât să se lucreze în cerc, pe perechi sau în grupuri?
18. Toţi elevii au acces la WC-uri curate şi la apă de
spălat?
19. Şcoala dispune de o bibliotecă? De câte volume
dispune aceasta?
20. Şcoala dispune de sală/teren de sport
amenajată/amenajat?
21. Şcoala dispune de laboratoare şi de echipamente
specifice? Elevii au acces la aceste echipamente? Care este numărul de copii
per calculator?
CAPITOLUL II
Indicatori de incluziune şcolară
1. Şcoala apreciază diversitatea, prin politicile şi
activităţile sale, prin materialele expuse? Diversitatea se reflectă inclusiv
în elaborarea Curriculumului la decizia şcolii (CDS) şi organizarea
activităţilor extracurriculare?
2. Este promovată şi încurajată activ reprezentarea
copiilor şi părinţilor din grupurile dezavantajate în structurile consultative,
cum ar fi: consiliile părinţilor şi ale elevilor?
3. Şcoala oferă elevilor romi exemple de modele
pozitive, prin numirea unor cadre didactice de etnie romă şi/sau prin invitarea
regulată a cetăţenilor romi să participe la activităţile şcolii?
4. In sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea
elevilor în bănci se schimbă în mod regulat astfel încât niciun grup de copii
să nu stea mereu în spatele clasei?
5. Activităţile de predare-învăţare includ activităţi
de lucru în grupuri, în cadrul cărora copiii din grupurile dezavantajate şi
ceilalţi copii lucrează împreună?
6. Mediatorul şcolar şi personalul didactic lucrează
împreună cu familiile, pentru a încuraja înscrierea la timp a copiilor la
şcoală?
7. Mediatorul şcolar informează şcoala în legătură cu
cazurile de întârziere a înscrierii la şcoală?
8. Şcoala are în vedere eventualitatea unor înscrieri
întârziate şi dispune de planuri pentru aceste situaţii, astfel încât să evite
segregarea?
9. Şcoala a stabilit proceduri disciplinare clare
pentru a răspunde la orice comportament discriminatoriu din partea angajaţilor
sau a elevilor săi?
10. Şcoala are o politică clară împotriva
intoleranţei şi discriminării îndreptate împotriva elevilor?
11. Elevii cunosc această politică şi sunt implicaţi în
procesul anual de analiză şi revizuire a acesteia?
12. Informaţiile sunt colectate din numeroase surse
(de exemplu, de la părinţi, mediatori, elevi), pentru a se asigura efectuarea
unor evaluări precise?
13. Se monitorizează frecvenţa elevilor, ţinându-se
cont de etnie şi gen?
14. Se investighează şi se verifică întotdeauna
motivele absenţelor?
15. Există un sistem de avertizare şi un set de
proceduri aplicabile în cazul copiilor care sunt pe punctul de a abandona
şcoala?
16. Se investighează şi se verifică întotdeauna
motivele pentru care elevii abandonează şcoala?
17. Există o strategie clară pentru sprijinirea
elevilor nou-înscrişi sau înscrişi temporar în clasă şi la şcoală, strategie
care include un sistem de
îndrumare a elevului de către un cadru didactic sau un
coleg?
18. Cadrele didactice monitorizează şi verifică
sistematic rezultatele elevilor?
19. Cadrele didactice urmăresc progresul individual
al elevului şi compară performanţa proiectată cu cea reală?
20. Se elaborează planuri de acţiune care includ
obiective stabilite cu referire la zonele de intervenţie identificate în urma
analizării rezultatelor elevului?
21. Cadrele didactice, elevii şi părinţii sunt cu
toţii implicaţi în stabilirea următoarelor etape şi obiective ale planului de
acţiune?
22. Rezultatele evaluării sunt analizate pentru a
permite comparaţii între progresul individual al elevilor din grupurile
dezavantajate şi rata medie a progresului?
23. Se analizează evoluţia şcolară a elevilor din
grupurile dezavantajate pentru a stabili progresul pe
termen lung?
24. Programele de educaţie remedială sunt la
dispoziţia elevilor care au nevoie de ele?
25. Cadrele didactice au acces la echipamentele din
dotarea şcolii, necesare activităţii de predare?
26. Toate cadrele didactice au
beneficiat de cursuri de formare pentru a lucra cu grupuri de elevi mixte din
punct de vedere al abilităţilor copiilor?
27. Toate cadrele didactice au beneficiat de cursuri
de formare despre cum să lucreze cu elevi care au limba maternă alta decât
limba română?
28. Toate cadrele didactice şi mediatorul şcolar au
fost instruiţi cum să abordeze situaţiile în care apare intoleranţa, dacă se
confruntă cu astfel de situaţii?
29. Toate cadrele didactice au beneficiat de formare
privind istoria şi cultura romilor?
30. Şcoala are cărţi şi alte resurse educaţionale
referitoare la istoria şi cultura diverselor etnii, inclusiv cea romă, care pot
fi puse la dispoziţia cadrelor didactice?
31. Şcoala angajează un mediator şcolar, vorbitor al
limbii/cunoscător al comunităţii locale?
32. Şcoala angajează un consilier şcolar cunoscător al
comunităţii locale?
33. Sunt disponibile şi se folosesc, la nevoie, resurse
umane care-i pot sprijini pe profesori şi ajuta pe elevi (cum ar fi, profesorii
de sprijin sau asistenţii la clasă)?
34. Profesorii de limba romani sau asistenţii care
vorbesc limba romani sunt disponibili când este necesar, pentru a-i asista pe
profesori şi pe elevi?
35. Profesorii noi, fără experienţă, primesc sprijin
sau mentorat din partea colegilor cu mai multă experienţă?
36. Materialele didactice oglindesc toate etniile
reprezentate în şcoală?
37. Materialele curriculare/resursele şcolii oferă
imagini pozitive despre toate etniile, inclusiv despre cea romă, şi conţin
informaţii corecte privind istoria şi cultura acestora?
38. Produsele rezultate din activitatea tuturor
elevilor sunt expuse în toate clasele? Desenele sau imaginile din sala de clasă
ilustrează toate etniile reprezentate în şcoală/comunitate?
39. Toţi elevii au acces egal la cărţi, manuale şi la
celelalte materiale didactice disponibile?
40. Şcoala poate oferi articole de bază, precum hârtie,
obiecte de scris, creioane etc. elevilor care nu au aceste materiale?
41. La intrarea în şcoală există expuse semne şi
materiale vizibile, scrise în limbile corespunzătoare, prin care se urează bun-venit tuturor vizitatorilor, indiferent de grupul etnic din
care provin?
42. Părinţii elevilor din grupuri dezavantajate sunt
implicaţi în anumite aspecte ale vieţii şcolare, inclusiv în comitetele de
părinţi, în activităţile extraşcolare şi în cele organizate în şcoală?
43. Reprezentanţii comunităţilor etnice sunt invitaţi
în mod regulat la şcoală şi sunt implicaţi în activităţi prin care se oferă
informaţii despre istoria, cultura şi tradiţiile lor?
44. Cadrele didactice şi elevii cunosc cultura şi
stilul de viaţă al comunităţilor etnice locale? Acestea sunt respectate şi
sărbătorite în cadrul şcolii?
45. Anual se realizează sondaje de opinie pentru a afla
dacă elevii şi părinţii elevilor din grupuri dezavantajate se simt respectaţi
şi apreciaţi de către personalul şcolii?
46. Personalul şi mediatorii relaţionează cu părinţii
prin întâlniri faţă în faţă şi/sau prin scrisori redactate într-o manieră
accesibilă? Progresele înregistrate de elevi pot fi, la
nevoie, redate printr-un raport verbal sau scris?
47. Informaţiile despre şcoală sunt uşor accesibile
elevilor/părinţilor şi sunt prezentate într-o formă uşor de înţeles?
48. Atât părinţii, cât şi elevii dispun de posibilităţi
formale şi informale de a discuta cu directorul şcolii şi cu cadrele didactice
anumite probleme care îi preocupă?
49. Există întâlniri frecvente ale personalului
didactic sau ale părinţilor cu mediatorul şcolar, în cadrul cărora se discută
probleme sesizate de acesta?
50. Există diverse canale prin
care elevii şi părinţii îşi pot face cunoscute problemele, în mod confidenţial?
51. Toţi părinţii ştiu că şcoala are obligaţia legală
de a furniza un mediu în care toţi copiii învaţă împreună?
52. Există un set de proceduri aprobate, de exemplu,
trecerea în revistă a întâlnirilor cu părinţii şi elevii, pentru a verifica
dacă problemele ridicate au fost abordate într-o manieră satisfăcătoare?
53. Conducerea şcolii a stabilit legături şi se
consultă în mod regulat cu autorităţile locale, ONG-uri şi alte instituţii care
pot sprijini eforturile şcolii de a răspunde nevoilor elevilor din grupurile
dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă?
54. Conducerea şcolii caută în mod activ să obţină
sprijin pentru activitatea şcolii şi pentru a răspunde unor nevoi mai largi de
consiliere a elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie
romă?
55. Conducerea şcolii promovează în mod activ
succesele instituţiei şi face eforturi pentru a spori reputaţia acesteia?
56. Conducerea şcolii este pregătită să îşi asume un
rol de lider în ceea ce priveşte apărarea drepturilor copiilor şi să aibă o
reacţie proactivă dacă au loc incidente discriminatorii în afara şcolii?