ORDIN   Nr. 2184 din 2 octombrie 2006

pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie

ACT EMIS DE: MINISTERUL JUSTITIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 852 din 17 octombrie 2006

Văzând propunerea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr. 568/C din 9 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,

în temeiul art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) La data intrării în vigoare a regulamentului prevăzut la alin. (1) orice alte dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 2. - Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul justiţiei,

Monica Luisa Macovei

ANEXA

REGULAMENTUL

de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

TITLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată ca structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii.

(2) Direcţia Naţională Anticorupţie are sediul în municipiul Bucureşti şi îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu al României, prin procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie.

TITLUL II

Organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Art. 2. - Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înfiinţată, prin reorganizarea Parchetului Naţional Anticorupţie, la data de 1 septembrie 2002, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, ca structură specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, fiind condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Direcţia Naţională Anticorupţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public, conform legii.

Art. 3. - Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Art. 4. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie are o structură centrală şi o structură teritorială.

(2) La nivel central, Direcţia Naţională Anticorupţie este organizată în secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, astfel:

a)  Secţia de combatere a corupţiei:

-   Serviciul de investigaţii privind infracţiuni de corupţie;

-   Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie:

-   Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie din administraţia publică;

-   Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;

b)    Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie:

-   Serviciul de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie;

-   Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie:

-   Biroul pentru combaterea infracţiunilor de crimă organizată si corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000;

-    Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare;

c)   Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari:

-   Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie;

-   Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie;

d)  Secţia judiciară penală:

-  Serviciul specialişti;

e)   Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională:

-  Biroul de studii şi documentare;

f)   Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice:

-  Biroul de legătură cu instituţii similare din alte state;

-  Biroul de informare şi relaţii publice;

g)   Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia:

-  Biroul pentru tehnologia informaţiei si comunicaţiei (I.T.);

h) Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul;

i) Departamentul economico-financiar şi administrativ:

-   Serviciul financiar, buget, contabilitate şi salarizare:

-  Biroul buget şi contabilitate;

-  Biroul salarizare şi decontări;

-  Serviciul investiţii, achiziţii şi administrativ:

-  Biroul administrativ;

j) Compartimentul de audit public intern;

k) Serviciul tehnic:

-  Biroul tehnic;

-  Biroul telecomunicaţii;

-  Compartimentul de intervenţie şi escortă.

Art. 5. - (1) Secţiile sunt conduse de procurori şefi, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi, iar serviciile şi birourile sunt conduse de procurori şefi sau, după caz, şefi servicii ori birouri.

(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic, care are calitatea de funcţionar public.

Art. 6. - La nivel teritorial funcţionează următoarele servicii şi birouri teritoriale:

a)  Serviciul teritorial Alba Iulia;

b)  Serviciul teritorial Bacău;

c)  Serviciul teritorial Braşov;

d)  Serviciul teritorial Bucureşti:

-  Biroul teritorial Slobozia;

e)  Serviciul teritorial Cluj;

f)  Serviciul teritorial Constanţa;

g)  Serviciul teritorial Craiova:

-  Biroul teritorial Târgu Jiu;

h) Serviciul teritorial Galaţi;

i) Serviciul teritorial laşi;

j) Serviciul teritorial Oradea:

-  Biroul teritorial Satu Mare;

k) Serviciul teritorial Piteşti;

l) Serviciul teritorial Ploieşti;

m) Serviciul teritorial Suceava;

n) Serviciul teritorial Târgu Mureş;

o) Serviciul teritorial Timişoara.

TITLUL III

Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Art. 7. - (1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 procurori şefi adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2)  In activitatea sa procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3)   Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie reprezintă această direcţie în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice ori fizice, din ţară sau din străinătate.

(4)  In exercitarea atribuţiilor ce îi revin, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.

(5)  Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator secundar de credite.

CAPITOLUL I

Atribuţiile procurorului şef direcţie

Art. 8. - Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)  conduce şi coordonează întreaga activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acesteia;

b)   urmăreşte repartizarea cauzelor, în raport de următoarele criterii: specializarea şi pregătirea procurorului; volumul de activitate; complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor; conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei etc;

c)  ia măsuri pentru respectarea programului de activitate şi folosirea eficientă a timpului afectat acestuia de către întregul personal al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor;

d)   convoacă şi prezidează adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

e)   convoacă colegiul de conducere şi prezidează şedinţele acestuia;

f)   înfiinţează şi desfiinţează secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi dispune cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea serviciilor şi birourilor teritoriale, a serviciilor, birourilor şi a altor compartimente de activitate de la nivel central;

g)   numeşte şi revocă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea sau revocarea procurorilor din funcţiile de conducere ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii;

i) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie;

î) numeşte şi revocă ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii;

j) exercită atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul administraţiei şi internelor, privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

k) propune ministrului administraţiei şi internelor acordarea gradelor profesionale pentru oifiţerii şi agenţii de poliţie judiciară;

l) numeşte, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii;

m) încadrează personalul auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

n) dispune delegarea, promovarea în funcţii de conducere, în trepte sau grade profesionale, transferarea, suspendarea, încetarea contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu şi aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ, în condiţiile legii;

o) stabileşte indemnizaţiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, precum şi alte drepturi pentru personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

p) acordă salariile de merit şi alte sporuri la salariu pentru specialişti, personalul auxiliar de specialitate, economic şi administrativ;

q) acordă premii personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinaţie;

r) propune ministrului justiţiei aprobarea statelor de funcţii şi de personal ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

s) analizează anual volumul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi, dacă se impune, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii;

ş) stabileşte sediul serviciilor şi birourilor teritoriale şi circumscripţia acestora;

t) prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei raportul anual privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

ţ) repartizează procurorii şi celelalte categorii de personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe secţii, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, asigurând şi verificând modul de respectare a dispoziţiilor legale, a ordinelor şi a regulamentelor de către întregul personal;

u) stabileşte modul de gestionare şi de utilizare a depozitului în valoare de 2 milioane lei, prevăzut în bugetul anual al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante de corupţie;

v) dispune cu privire la utilizarea parcului auto din dotarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la consumul de carburanţi;

w) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

x) organizează paza sediului Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, în condiţiile legii;

y) exercită controlul asupra procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi;

z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

CAPITOLUL II

Atribuţiile procurorilor şefi adjuncţi direcţie

Art. 9. - Procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie au următoarele atribuţii:

a)   duc la îndeplinire ordinele şi măsurile dispuse de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, coordonând şi controlând activitatea secţiilor, serviciilor, birourilor şi a altor compartimente de activitate, conform repartizării dispuse prin ordin de procurorul şef direcţie;

b)   înlocuiesc de drept procurorul şef direcţie pe perioada absenţei temporare a acestuia, în cazul în care au fost desemnaţi, exercitând atribuţiile ce le revin în această calitate;

c)  exercită dreptul de semnătură, în numele procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe baza delegării acestei prerogative de către procurorul şef direcţie;

d)   îndeplinesc orice alte sarcini dispuse de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

TITLUL IV

Organizarea şi atribuţiile adunării generale a procurorilor şi ale Colegiului de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Art. 10. - Adunarea generală a procurorilor este compusă din toţi procurorii în funcţie, precum şi din procurorii delegaţi sau detaşaţi de la alte parchete. Aceasta se organizează anual sau ori de câte ori este necesar.

Art. 11. - Adunarea generală a procurorilor are următoarele atribuţii:

a)   dezbate activitatea anuală desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie;

b)  dezbate probleme de drept;

c)   analizează proiecte de acte normative, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justiţiei;

d)  formulează puncte de vedere, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

e)   alege şi revocă membrii Colegiului de conducere;

f)   propune revocarea din funcţia de conducere a procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g)  îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulamente.

Art. 12. - (1) Adunarea generală a procurorilor este convocată de procurorul şef direcţie, iar în lipsa acestuia, de unul dintre procurorii şefi adjuncţi direcţie, desemnat de acesta.

(2)  Adunarea generală a procurorilor este prezidată de procurorul şef direcţie, iar în lipsa acestuia, de unul dintre procurorii şefi adjuncţi direcţie, desemnat de acesta.

(3)   Adunarea generală a procurorilor este legal constituită în prezenţa majorităţii procurorilor.

(4)   Hotărârile adunării generale a procurorilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 13. - In cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează Colegiul de conducere, care dezbate problemele generale de conducere ale acestei direcţii şi adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia.

Art. 14. - (1) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul şef direcţie, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor, pe b perioadă de 3 ani.

(2)   Adunarea generală pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere se convoacă potrivit art. 12 alin. (1).

(3)   Pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie se întocmesc liste cu toţi procurorii numiţi în această direcţie, cu excepţia procurorului şef direcţie, a procurorilor şefi adjuncţi direcţie şi a celor care declară, în prealabil, că nu înţeleg să facă parte din Colegiul de conducere.

(4)   Listele întocmite potrivit alin. (3), care constituie buletine de vot, se înmânează procurorilor prezenţi. Membrii Colegiului de conducere se aleg prin vot secret, direct şi personal.

(5)   Fiecare procuror va primi câte un buletin de vot.

(6)   Votarea se va face prin încercuirea numelui unui număr de 5 candidaţi.

(7)   Buletinele de vot se vor împături şi vor fi introduse în urnă, în aşa fel încât să se asigure secretul votării.

(8)   Buletinele de vot în care vor fi încercuite numele unui număr de 6 sau mai mulţi candidaţi vor fi declarate nule.

(9)   Sunt declaraţi aleşi membri ai Colegiului de conducere procurorii care obţin cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

(10)  Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost aleşi toţi membrii Colegiului de conducere.

(11)  La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute, un număr de procurori mai mare cu cel puţin unu faţă de numărul locurilor rămase neocupate în Colegiul de conducere. Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.

(12)   Pentru numărarea voturilor şi stabilirea rezultatului votării se va constitui o comisie formată din 3 procurori, aleşi de adunarea generală dintre cei care nu şi-au depus candidaturile.

(13)   Secretariatul tehnic privind desfăşurarea adunării generale pentru alegerea membrilor Colegiului de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi asigurat de o comisie formată dintr-un procuror şi un grefier din cadrul Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

(14)  Comisia prevăzută la alin. (13) va fi desemnată de procurorul şef direcţie. Aceasta va întocmi un proces-verbal cu operaţiunile de votare şi rezultatul final al alegerilor, care va cuprinde:

a)  numele şi prenumele membrilor comisiei;

b)  data şi locul desfăşurării alegerilor;

c)   numărul, numele şi prenumele procurorilor prezenţi;

d)  numărul, numele şi prenumele procurorilor absenţi şi cauzele neprezentării;

e)  rezultatul votării şi semnătura membrilor comisiei. Art. 15. - Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale

Anticorupţie îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)  promovează în funcţiile de conducere de grefier şef secţie, grefier şef serviciu şi grefier informatician şef;

b)   analizează proiectul de buget al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

c)   numeşte comisiile de examen pentru definitivarea în funcţii şi pentru promovarea în funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului auxiliar de specialitate şi aprobă tematica examenului de promovare în funcţii, grade sau trepte profesionale şi pentru definitivarea în funcţii a acestuia;

d)   propune procurorului şef al direcţiei numărul de posturi care urmează a fi scoase la concurs, pentru ocuparea funcţiilor vacante de grefieri arhivari, grefieri registratori şi personal conex, data concursului, taxa de înscriere, comisia de examinare, comisia de soluţionare a contestaţiilor, preşedinţii acestora, precum şi secretariatul concursului;

e)   examinează proiectul de ordin privind structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

f)   stabileşte măsurile necesare privind îmbunătăţirea stării disciplinare şi de perfecţionare profesională a personalului;

g)  face propuneri privind acordarea salariului de merit, precum şi în legătură cu premierea şi alte drepturi cuvenite personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

h) hotărăşte cu privire la orice alte probleme importante în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce revin Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii.

Art. 16. - (1) Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.

(2)   Colegiul de conducere este convocat de procurorul şef direcţie.

(3)  Convocarea Colegiului de conducere şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Secretariatul Colegiului de conducere este asigurat de procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

(4)  La şedinţele Colegiului de conducere pot participa şi consilierii procurorului şef direcţie, procurorii şefi secţie sau alţi procurori care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.

(5)   Când Colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic, cu vot consultativ.

(6)   In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele Colegiului de conducere pot fi invitate şi alte persoane încadrate în Direcţia Naţională Anticoruptie, care nu au drept de vot.

(7)   Şedinţele Colegiului de conducere nu sunt publice.

(8)   Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.

(9)   Dezbaterile şi hotărârile Colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul Colegiului de conducere şi semnat de toţi membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.

(10)   Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (9) se păstrează într-o mapă specială de către procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

TITLUL V

Atribuţiile consilierilor procurorului şef direcţie şi ale consilierului juridic

CAPITOLUL I

Atribuţiile consilierilor procurorului şef direcţie

Art. 17. - Consilierii îl ajută pe procurorul şef direcţie la îndeplinirea atribuţijlor privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticoruptie. In acest scop, aceştia realizează următoarele sarcini:

a)    asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor şi dispoziţiilor date de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

b)   efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze şi alte lucrări privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticoruptie, din dispoziţia procurorului şef direcţie;

c)   examinează şi propun soluţii privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

d)   din dispoziţia procurorului şef direcţie, asistă la primirea în audienţă de către acesta a unor persoane şi informează asupra posibilităţilor de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

e)   examinează, din dispoziţia procurorului şef direcţie, temeinicia şi legalitatea unor soluţii date de procurorii Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi formulează propuneri, pe care le prezintă procurorului şef direcţie;

f)  examinează unele proiecte de acte normative ori note de studiu şi fac propuneri sau observaţii asupra cuprinsului acestora;

g)   participă, din dispoziţia procurorului şef direcţie, la şedinţele comisiilor Parlamentului, cu prilejul dezbaterii unor proiecte de acte normative, în calitate de reprezentanţi ai Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

h) examinează şi supun aprobării procurorului şef direcţie, din dispoziţia acestuia, analizele semestriale şi anuale privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticoruptie, întocmite de procurorii şefi ai secţiilor, serviciilor şi ai altor compartimente de activitate;

i) îndeplinesc orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul şef direcţie.

CAPITOLUL II

Atribuţiile consilierului juridic

Art. 18. - Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie, în conformitate cu Constituţia şi cu legile în vigoare, şi are următoarele atribuţii:

a)  redactează acţiuni, întâmpinări, cereri de chemare în garanţie, cereri de intervenţie, cereri reconvenţionale, cereri de suspendare, contestaţii la executare, motive de apel sau de recurs, concluzii scrise, referate, note etc;

b)   propune exercitarea, dacă este cazul, a căilor de atac legale şi ia orice alte măsuri necesare pentru apărarea intereselor legitime ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

c)  reprezintă interesele Direcţiei Naţionale Anticoruptie în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe judiciare;

d)   asigură asistenţă de specialitate juridică, în vederea întocmirii actelor cu caracter juridic ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie, şi colaborează la întocmirea unor astfel de acte;

e)  avizează, pentru legalitate, actele juridice pe care le încheie Direcţia Naţională Anticoruptie;

f)  îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul şef direcţie.

TITLUL VI

Ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi îndatoririle principale ale personalului acesteia

Art. 19. - Direcţia Naţională Anticoruptie funcţionează cu următoarele categorii de personal:

a)  procurori;

b)  ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară;

c)  specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic şi în alte domenii;

d)  personal auxiliar de specialitate;

e)  personal economic şi administrativ.

Art. 20. - Funcţiile procurorilor, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A.  structura centrală:

a)  procuror şef direcţie;

b)  procuror şef adjunct direcţie;

c)  consilier (procuror) al procurorului şef direcţie;

d)  procuror şef secţie; procuror militar şef secţie;

e)   procuror şef adjunct secţie; procuror militar şef adjunct secţie;

f)  procuror şef serviciu; procuror militar şef serviciu;

g)  procuror şef birou; procuror militar şef birou;

h) procuror; procuror militar;

B.  structura teritorială:

a)  procuror şef serviciu;

b)  procuror şef birou;

c)  procuror.

Art. 21. - Funcţiile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A.  structura centrală:

a)  şef serviciu;

b)  şef birou;

c)  ofiţer de poliţie judiciară;

d)  agent de poliţie judiciară;

B.  structura teritorială:

a)  ofiţer de poliţie judiciară;

b)  agent de poliţie judiciară.

Art. 22. - Funcţiile specialiştilor, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A.  structura centrală:

a)  şef serviciu;

b)  şef birou;

c)  specialist;

B.  structura teritorială: specialist.

Art. 23. - Funcţiile personalului auxiliar de specialitate, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A.  structura centrală:

a)  grefier şef cabinet;

b)  grefier şef secţie;

c)  grefier şef serviciu;

d)  grefier cu studii superioare;

e)  grefier cu studii medii;

f)  grefier arhivar;

g)  agent procedural;

B.  structura teritorială:

a)  grefier şef serviciu;

b)  grefier cu studii superioare;

c)  grefier cu studii medii.

Art. 24. - Funcţiile personalului economic şi administrativ, în ordine ierarhică, sunt următoarele:

A.  structura centrală:

a)  manager economic;

b)  şef serviciu;

c)  şef birou;

d)  consilier; auditor intern;

e)  referent;

f)  şofer;

g)  muncitor calificat;

B.  structura teritorială:

a)  referent;

b)  şofer.

Art. 25. - (1) Procurorii sunt subordonaţi procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2)   Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie exercită controlul asupra tuturor procurorilor din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi.

(3)  Procurorii au următoarele îndatoriri:

a)   să asigure, prin activitatea desfăşurată, respectarea legii şi independenţa autorităţii judecătoreşti;

b)  să respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultă din ordine şi regulamente, din hotărârile adunărilor generale şi ale colegiilor de conducere;

c)   să participe la activităţile de formare profesională continuă, conform necesităţilor de specializare;

d)   să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu;

e)   să dea dovadă de competenţă profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţă de justiţiabili, martori, avocaţi şi alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială;

f)   să efectueze urmărirea penală, să participe la şedinţele de judecată şi să soluţioneze lucrările în mod temeinic şi operativ;

g)  să asigure securitatea dosarelor penale şi a celorlalte lucrări, precum şi confidenţialitatea acestora, potrivit legii;

h) să aducă de îndată la cunoştinţă procurorului şef direcţie orice ingerinţă în activitatea pe care o desfăşoară din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să îi afecteze independenţa sau imparţialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

i) să îndeplinească, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite, în conformitate cu legea, de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 26. - Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală sub directa conducere, supraveghere şi controlul nemijlocit al procurorului şi sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 27. - Specialiştii îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 28. - Personalul auxiliar de specialitate şi personalul economic şi administrativ se subordonează ierarhic procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

TITLUL VII

Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

CAPITOLUL I

Secţia de combatere a corupţiei

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Secţiei de combatere a corupţiei

Art. 29. - Secţia de combatere a corupţiei este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie, şi are în structură 3 servicii şi un birou, conduse de procurori şefi sau, după caz, de şef serviciu.

Art. 30. - (1) Secţia de combatere a corupţiei efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile menţionate în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind infracţiuni de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în cazurile menţionate la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 31. - Procurorii conduc, supraveghează şi controlează actele de cercetare penală efectuate de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi activităţile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialişti.

Art. 32. - In realizarea sarcinilor ce îi revin, Secţia de combatere a corupţiei colaborează cu celelalte secţii, servicii şi alte compartimente de activitate din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu instanţele de judecată şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi cu alte instituţii publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef secţie

Art. 33. - Procurorul şef al Secţiei de combatere a corupţiei are următoarele atribuţii:

a)  conduce şi controlează activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie măsurile care se impun;

b)   urmăreşte şi răspunde de repartizarea cauzelor, pe criterii obiective, potrivit legii;

c)   examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi ale soluţiilor dispuse de procurorii din secţie sau de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale;

d)   confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii din secţie şi de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale;

e)   coordonează activitatea procurorilor de la serviciile teritoriale;

f)    analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau ale propunerilor adresate instanţelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată;

g)   pune la dispoziţie Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională date pentru elaborarea studiilor referitoare la cauzele care generează infracţiunile de corupţie, propunând măsuri de perfecţionare a legislaţiei în acest domeniu;

h) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile procurorului şef adjunct secţie

Art. 34. - Procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei îl ajută pe procurorul şef al secţiei în ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legale, a regulamentelor şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi are următoarele atribuţii:

a)  soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef al secţiei şi de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

b)  în lipsa procurorului şef al secţiei, exercită atribuţiile ce îi revin acestuia;

c)  exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile Serviciului de investigaţii privind infracţiuni de corupţie şi ale şefului de serviciu

Art. 35. - (1) Serviciul de investigaţii privind infracţiuni de corupţie este condus de un şef serviciu şi are următoarele atribuţii:

a)   desfăşoară activităţi de constatare a faptelor de corupţie, potrivit legii;

b)  aplică metode şi mijloace tehnice pentru obţinerea de date şi informaţii, în cazul săvârşirii faptelor de corupţie;

c)   efectuează investigaţiile necesare documentării preliminare începerii urmăririi penale pentru fapte de corupţie; identifică autorii: stabileşte modul de operare şi participare a persoanelor la săvârşirea faptelor; identifică bunurile rezultate în urma activităţii infracţionale şi asigură condiţiile pentru indisponibilizarea acestora, în vederea luării măsurilor asigurătorii;

d)  desfăşoară alte activităţi cu caracter operativ impuse de specificul şi de dinamica fiecărui caz;

e)  efectuează, din dispoziţia procurorului, acte premergătoare şi acte de urmărire penală în dosare aflate în curs de soluţionare;

f)   analizează datele puse la dispoziţie de serviciile şi organele de specialitate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni de corupţie;

g)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2)  Serviciul de investigaţii privind infracţiuni de corupţie este coordonat de unul dintre procurorii şefi adjuncţi direcţie, desemnat de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(3)   Şeful de serviciu, care are calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   coordonează şi controlează activitatea personalului din serviciu, luând sau, după caz, propunând conducerii secţiei măsurile care se impun;

b)   organizează, coordonează şi exercită controlul asupra activităţii desfăşurate de ofiţeri de poliţie judiciară;

c)    repartizează, potrivit legii, personalul pe compartimente de activitate şi stabileşte atribuţiile ce îi revin acestuia, precum şi măsurile şi termenele de realizare a lor;

d)  efectuează personal cercetarea penală în dosare ale serviciului, când consideră necesar;

e)   urmăreşte şi controlează modul de respectare a programului de lucru şi de rezolvare a lucrărilor în termenele stabilite, precum şi de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor;

f)  ţine evidenţa cauzelor mai importante şi informează operativ conducerea secţiei cu privire la stadiul cercetărilor în aceste dosare;

g)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 5-a

Atribuţiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie şi ale Biroului de combatere a infracţiunilor de corupţie din administraţia publică, precum şi ale procurorilor şefi ai acestora

Art. 36. - (1) Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele în care infracţiunile de corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt comise de către: deputaţi; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora; consilieri ai miniştrilor; judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale; ceilalţi judecători şi procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia; Avocatul Poporului şi adjuncţii săi; consilierii prezidenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi şi ai camerelor judeţene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României; preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei; avocaţi;

b)   efectuează urmărirea penală în cauzele în care infracţiunile de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt comise de către: persoanele care deţin funcţii de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare; lichidatorii judiciari;

c)   întocmeşte periodic analiza activităţii serviciului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

d)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2) Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie este condus de un procuror şef, care îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   coordonează şi controlează activitatea personalului din serviciu, luând sau, după caz, propunând conducerii secţiei măsurile care se impun;

b)  organizează, coordonează şi exercită controlul asupra activităţii de urmărire penală desfăşurate de procurori şi de ofiţeri de poliţie judiciară, precum şi asupra activităţii de ordin tehnic efectuate de specialişti;

c)      repartizează, potrivit legii, personalul pe compartimente de activitate şi stabileşte atribuţiile ce îi revin acestuia, precum şi măsurile şi termenele de realizare a lor;

d)  efectuează personal urmărirea penală în dosare ale serviciului, când consideră necesar;

e)   examinează legalitatea şi temeinicia soluţiilor de netrimitere în judecată;

f)   soluţionează plângerile împotriva actelor dispuse de procurori şi de ofiţeri de poliţie judiciară;

g)   urmăreşte şi controlează modul de respectare a programului de lucru şi de rezolvare a lucrărilor în termenele stabilite, precum şi de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor;

h) ţine evidenţa cauzelor mai importante şi informează operativ conducerea secţiei cu privire la stadiul cercetărilor în aceste dosare;

i) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

Art. 37. - (1) Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie din administraţia publică are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele în care infracţiunile de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt comise de către: ofiţerii de poliţie; preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene; primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii sectoarelor municipiului Bucureşti; primarii şi viceprimarii municipiilor; consilierii judeţeni; prefecţii şi subprefecţii; conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; executorii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului;

b)  întocmeşte periodic analiza activităţii biroului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului, a secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2) Biroul de combatere a infracţiunilor de corupţie din administraţia publică este condus de un procuror şef, care îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri ori, după caz, face propuneri pentru organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de urmărire penală, de conducere, de supraveghere şi control al actelor de cercetare penală efectuate, din dispoziţia procurorului, de către ofiţerii de poliţie judiciară;

c)  ţine evidenţa lucrărilor şi a cauzelor aflate în curs de urmărire penală; verifică activitatea procurorilor şi a ofiţerilor de poliţie judiciară, pe care o desfăşoară în astfel de cauze;

d)  ţine evidenţa cauzelor importante aflate în curs de soluţionare la procuror;

e)  efectuează personal urmărirea penală în unele cauze, cand consideră necesar;

f)   soluţionează plangerile şi cererile în legătură cu activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori şi de ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul biroului;

g)  exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii sau dispuse de procurorul şef al serviciului ori secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 6-a

Atribuţiile Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene şi ale procurorului şef serviciu

Art. 38. - (1) Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi;

b)  face investigaţii în legătură cu modul de utilizare a resurselor financiare constituite şi cu privire la activitatea structurilor de implementare cu atribuţii de gestionare a contribuţiilor financiare ale Comunităţilor Europene;

c)    aplică măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor cauzate Comunităţilor Europene;

d)  întocmeşte periodic analiza activităţii serviciului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

e)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un procuror sef, care îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 36 alin. (2).

CAPITOLUL II

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

Art. 39. - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie este condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror şef adjunct secţie, şi are în structură 3 servicii şi un birou, conduse de pocurori şefi sau, după caz, de şef serviciu.

Art. 40. - (1) Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în Codul penal şi în alte legi, date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2) Urmărirea penală se efectuează de către procuror în cauze privind infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în Codul penal şi în alte legi, în cazurile menţionate la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 41. - Procurorii conduc, supraveghează şi controlează actele de cercetare penală efectuate de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi activităţile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialişti.

Art. 42. - In realizarea sarcinilor ce îi revin, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie colaborează cu celelalte secţii, servicii şi alte compartimente de activitate din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu instanţele de judecată şi cu parchetele de pe langă acestea, precum şi cu alte instituţii publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef secţie

Art. 43. - Procurorul şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie are următoarele atribuţii:

a)  conduce şi controlează activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luand sau, după caz, propunand conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie măsurile care se impun;

b)   urmăreşte şi răspunde de repartizarea cauzelor, pe criterii obiective, potrivit legii;

c)   examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi ale soluţiilor dispuse de procurorii din secţie sau de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale;

d)   confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii din secţie şi de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale;

e)   coordonează activitatea procurorilor de la serviciile teritoriale;

f)    analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate de procurori sau ale propunerilor adresate instanţelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată;

g)   pune la dispoziţie Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională date pentru elaborarea studiilor referitoare la cauzele care generează infracţiunile de corupţie, propunand măsuri de perfecţionare a legislaţiei în acest domeniu;

h)   exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile procurorului-şef adjunct secţie

Art. 44. - Procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie îl ajută pe procurorul şef al secţiei în ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legale, a regulamentelor şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi are următoarele atribuţii:

a)  soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef al secţiei şi de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

b)  în lipsa procurorului şef al secţiei, exercită atribuţiile ce îi revin acestuia;

c)  exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile Serviciului de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie şi ale şefului de serviciu

Art. 45. - (1) Serviciul de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie este condus de un şef serviciu şi are următoarele atribuţii:

a)  desfăşoară activităţi de constatare a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, potrivit legii;

b)  aplică metode şi mijloace tehnice pentru obţinerea de date şi informaţii în cazul săvarşirii infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie;

c)  efectuează investigaţiile necesare documentării preliminare începerii urmăririi penale în cauze privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie; identifică autorii; stabileşte modul de operare şi participare la săvarşirea faptelor; identifică bunurile rezultate în urma activităţii infracţionale şi asigură condiţiile pentru indisponibilizarea acestora, în vederea luării măsurilor asigurătorii;

d) desfăşoară orice alte activităţi cu caracter operativ impuse de specificul şi de dinamica fiecărui caz;

e)  efectuează, din dispoziţia procurorului, acte premergătoare şi acte de urmărire penală în dosare aflate în curs de soluţionare;

f)   analizează datele puse la dispoziţie de serviciile şi organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor în legătură cu săvarşirea unor infracţiuni de corupţie;

g)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2)   Serviciul de investigaţii privind infracţiuni conexe infracţiunilor de corupţie este coordonat de unul dintre procurorii şefi adjuncţi direcţie, desemnat de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(3)  Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un şef de serviciu. Acesta are calitatea de ofiţer de poliţie judiciară si îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 35 alin. (3).

SECŢIUNEA a 5-a

Atribuţiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi ale Biroului pentru combaterea infracţiunilor de crimă organizată şi corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000, precum şi ale procurorilor şefi ai acestora

Art. 46. - (1) Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la art. 10-15 şi la art. 17 lit. a)-h) din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile menţionate la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b)   întocmeşte periodic analiza activităţii serviciului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un procuror sef, care îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 36 alin. (2).

Art. 47. - (1) Biroul pentru combaterea infracţiunilor de crimă organizată şi corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000 are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracţiunile prevăzute la art. 17 lit. i), j) şi k) din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile menţionate la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b)  întocmeşte periodic analiza activităţii biroului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului, a secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Biroul prevăzut la alin. (1) este condus de un procuror sef, care îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 37 alin. (2).

SECŢIUNEA a 6-a

Atribuţiile Serviciului de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare şi ale procurorului şef serviciu

Art. 48. - (1) Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare are următoarele atribuţii:

a)  efectuează urmărirea penală în cauzele prevăzute la alin. (12) al art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b)  întocmeşte periodic analiza activităţii serviciului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea secţiei ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un procuror sef, care îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 36 alin. (2).

CAPITOLUL III

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari

Art. 49. - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari este condusă de un procuror militar şef secţie, ajutat de un procuror militar şef adjunct secţie, şi are în structură două servicii, conduse de procurori militari şefi.

Art. 50. - (1) Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari efectuează urmărirea penală în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală, în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile menţionate în Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în Codul penal şi în alte legi, date în competenţa Direcţiei Naţionale Anticoruptie, şi asigură participarea procurorilor militari la judecarea unor astfel de cauze de către instanţele militare.

(2) Urmărirea penală se efectuează de procuror în cauze privind infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, săvarşite de militari în activitate, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, în cazurile menţionate la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 51. - Procurorii militari conduc, supraveghează şi controlează actele de cercetare penală efectuate de ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, precum şi activităţile de ordin tehnic ale urmăririi penale, efectuate de specialişti.

Art. 52. - In realizarea sarcinilor ce îi revin, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari colaborează cu celelalte secţii, servicii şi alte compartimente de activitate din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, cu instanţele de judecată şi parchetele de pe langă acestea, precum şi cu alte instituţii publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului militar şef secţie

Art. 53. - Procurorul militar şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari are următoarele atribuţii:

a) conduce şi controlează activitatea întregului personal din  cadrul  secţiei,   luand  sau,  după  caz,   propunand conducerii Direcţiei Naţionale Anticoruptie măsurile care se impun;

b)   urmăreşte şi răspunde de repartizarea cauzelor, pe criterii obiective, potrivit legii;

c)   coordonează în mod direct activitatea Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie;

d)   examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi ale soluţiilor dispuse de procurorii militari din secţie;

e)   confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii militari din secţie;

f)    analizează legalitatea şi temeinicia măsurilor preventive luate de procurorii militari sau ale propunerilor adresate instanţelor de judecată pentru luarea unor astfel de măsuri împotriva unor învinuiţi sau inculpaţi, în cauze în care ulterior s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată;

g)  analizează cauzele care generează şi condiţiile care favorizează corupţia în randul militarilor, elaborează şi prezintă propuneri conducerii Direcţiei Naţionale Anticoruptie în vederea diminuării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale;

h) analizează hotărarile pronunţate de instanţele de judecată în cauzele sesizate de secţie şi exercită căile de atac împotriva hotărarilor judecătoreşti, în condiţiile legii;

i) întocmeşte periodic rapoarte privind activitatea secţiei;

j) exercită orice alte atribuţii dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile procurorului militar şef adjunct secţie

Art. 54. - Procurorul militar şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari îl ajută pe procurorul militar şef secţie pentru ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legale, a regulamentelor şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi are următoarele atribuţii:

a)   soluţionează lucrări repartizate de procurorul militar şef al secţiei şi de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

b)   coordonează în mod direct activitatea Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie;

c)   verifică modul de pregătire a procurorilor militari pentru participarea la şedinţele de judecată şi analizează legalitatea şi temeinicia hotărarilor pronunţate de instanţe, în vederea exercitării căilor de atac;

d)  întocmeşte proiecte de protocol cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi cu alte instituţii pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi comune cu organele de control din aceste structuri;

e)  îndeplineşte atribuţiile specifice şefului de stat major al unităţii, în scopul pregătirii militare şi fizice corespunzătoare a procurorilor militari; întocmeşte şi actualizează proiectele statelor de funcţii şi de personal pe timp de pace şi de război;

f)   studiază cauzele care generează şi condiţiile care favorizează corupţia în randul militarilor şi formulează propuneri procurorului militar şef al secţiei;

g)   în lipsa procurorului militar şef al secţiei sau din dispoziţia acestuia, exercită atribuţiile procurorului militar şef al secţiei;

h) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul militar şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie şi ale procurorului militar şef serviciu

Art. 55. - (1) Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauze privind infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 5-9 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvarşite de militari în activitate şi de magistraţii militari, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, în condiţiile prevăzute la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b)  întocmeşte periodic informări privind stadiul cercetărilor în cauzele repartizate serviciului şi le prezintă conducerii secţiei;

c)   întocmeşte periodic analiza activităţii de urmărire penală desfăşurate de procurorii militari din cadrul serviciului şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia;

d)   exercită orice alte activităţi dispuse de procurorul militar şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un procuror militar şef, care îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 36 alin. (2).

SECŢIUNEA a 5-a

Atribuţiile Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi ale procurorului militar şef serviciu

Art. 56. - (1) Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie are următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauze privind infracţiuni asimilate sau în legătură directă cu infracţiunile de corupţie prevăzute la art. 10-185 din Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, săvarşite de militari în activitate sau de magistraţii militari, în condiţiile prevăzute la art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

b)    întocmeşte periodic informări privind stadiul cercetărilor în cauzele repartizate serviciului şi le prezintă conducerii secţiei;

c)   întocmeşte periodic analiza activităţii de urmărire penală desfăşurate de procurorii militari din cadrul serviciului şi face propuneri corespunzătoare;

d)   exercită orice alte activităţi dispuse de procurorul militar şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un procuror militar sef, care îndeplineşte atribuţiile menţionate la art. 36 alin. (2).

CAPITOLUL IV

Secţia judiciară penală

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Secţiei judiciare penale

Art. 57. - Secţia judiciară penală este condusă de un procuror şef, ajutat de un procuror şef adjunct, are în structură Serviciul specialişti şi îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)  asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale în care instanţele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la judecarea cererilor ori propunerilor adresate instanţelor de judecată de către această direcţie;

b)   analizează legalitatea şi temeinicia hotărarilor judecătoreşti pronunţate de instanţă în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

c)  exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărarilor judecătoreşti pronunţate în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

d)   ia măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărarilor judecătoreşti definitive în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

e)  analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv, în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărari de achitare şi restituire la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotărari definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, şi prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficienţelor;

f)   trimestrial, întocmeşte situaţia statistică privind activitatea judiciară penală;

g)   examinează jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi formulează propuneri în cazurile de aplicare neunitară a legii;

h) exercită îndrumarea procurorilor de la serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie în activitatea desfăşurată de aceştia în faza de judecată a procesului penal;

i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Art. 58. - In realizarea sarcinilor ce îi revin, Secţia judiciară penală colaborează cu celelalte secţii, servicii şi alte compartimente de activitate din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu instanţele de judecată şi parchetele de pe langă acestea, precum şi cu alte instituţii publice.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef secţie

Art. 59. - Procurorul şef al Secţiei judiciare penale are următoarele atribuţii:

a)  conduce şi controlează activitatea întregului personal din cadrul secţiei, luand sau, după caz, propunand conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie măsurile care se impun;

b)   organizează şi programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

c)  îndrumă şi sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru şedinţele de judecată, verificand modul în care procurorii cunosc lucrările dosarelor, dispoziţiile legale şi jurisprudenţa aplicabilă în fiecare cauză, dacă fişele de şedinţă sunt complete şi dacă s-au reţinut aspectele care trebuie clarificate în cursul judecăţii;

d)   urmăreşte modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească şi la dezbateri şi ia măsuri de valorificare a constatărilor făcute;

e)   face propuneri pentru valorificarea datelor rezultate din cauzele judecate;

f)   sesizează şi reţine cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziţii legale în practica instanţelor de judecată, informand conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi acţionand potrivit legii;

g)  examinează lucrările întocmite de procurorii din secţie şi, după caz, din alte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, propunand măsuri corespunzătoare;

h) ia măsuri de examinare a temeiniciei şi legalităţii hotărarilor judecătoreşti rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac;

i) asigură îndrumarea procurorilor de şedinţă de la serviciile teritoriale, urmărind îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii;

j) ţine evidenţa apelurilor şi a recursurilor penale declarate de procurorii din secţie şi asigură comunicarea soluţiilor date în apel sau recurs, cu observaţii critice privind deficienţele constatate în activitatea acestora;

k) participă la judecarea cauzelor penale importante, cand consideră necesar sau din dispoziţia conducerii direcţiei;

l) întocmeşte semestrial analiza activităţii judiciare în cauzele penale;

m) exercită acţiuni de control tematic la serviciile teritoriale, din dispoziţia procurorului şef direcţie;

n) rezolvă sesizările, reclamaţiile şi plangerile în legătură cu activitatea judiciară penală, repartizate de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

o) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile procurorului şef adjunct secţie

Art. 60. - Procurorul şef adjunct al Secţiei judiciare penale ajută procurorul şef în ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor legale, a regulamentelor şi ordinelor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi are următoarele atribuţii:

a)  soluţionează lucrările repartizate de procurorul şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

b)   participă la judecarea cauzelor importante în care rechizitoriile au fost emise de Direcţia Naţională Anticoruptie, cand consideră necesar sau din dispoziţia conducerii direcţiei;

c)   exercită, în lipsa procurorului şef sau din dispoziţia acestuia, atribuţiile procurorului şef al secţiei;

d)  îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef al secţiei sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 4-a

Serviciul specialişti

Art. 61. - (1) Specialiştii îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2) Activitatea Serviciului specialişti este condusă de unul dintre procurorii şefi adjuncţi direcţie, desemnat de către procurorul şef direcţie, şi este coordonată de şeful acestui serviciu.

Art. 62. - (1) Constatările tehnico-ştiinţifice sunt solicitate de către procurori, prin rezoluţie motivată, iar efectuarea acestora se aprobă de procurorii şefi secţie sau, după caz, de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale.

(2)   Intreaga activitate de solicitare şi efectuare a constatărilor tehnico-ştiinţifice, precum şi de desemnare a specialiştilor este supravegheată de procurorul şef adjunct direcţie desemnat.

(3)   Procurorul care solicită efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice are obligaţia de a anexa toate materialele necesare întocmirii acesteia.

Art. 63. - Desemnarea specialiştilor se va face de către procurorii şefi ai Secţiei de combatere a corupţiei, Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie şi Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari sau, după caz, de către procurorul şef al serviciului teritorial, după consultarea şefului Serviciului specialişti şi după examinarea listei cu dosarele repartizate specialiştilor, aflate la grefa Serviciului specialişti.

Art. 64. - Specialistul însărcinat cu efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice, dacă socoteşte că materialele puse la dispoziţie ori datele indicate sunt insuficiente, comunică aceasta procurorului, prin notă motivată, în vederea completării lor.

Art. 65. - (1) Raportul de constatare, întocmit de specialist, se transmite, direct şi neîntarziat, procurorului care l-a solicitat, prin intermediul grefei Serviciului specialişti.

(2) Dacă procurorul apreciază că raportul de constatare nu este complet sau concluziile sale nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea acestuia, potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (1).

Art. 66. - Delegarea specialiştilor în teritoriu, inclusiv a celor din structurile serviciilor teritoriale, se aprobă de procurorul şef adunct direcţie desemnat, după consultarea şefului Serviciului specialişti, în baza adresei şefilor serviciilor teritoriale, prin care se solicită întocmirea raportului de constatare.

Art. 67. - (1) Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale ale specialiştilor se realizează de către şeful Serviciului specialişti.

(2) Raportul de evaluare, prevăzut la alin. (1), este contrasemnat de procurorul şef adjunct direcţie desemnat.

CAPITOLUL V

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională

Art. 68. - Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională este condus de un procuror şef serviciu şi are în structură Biroul de studii şi documentare, condus de un procuror şef birou.

Art. 69. - (1) Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională are următoarele atribuţii:

a)   întocmeşte proiectele statelor de funcţii şi de personal ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi le înaintează spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii şi spre aprobare ministrului justiţiei;

b)   întocmeşte proiectul de ordin privind structura şi organizarea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

c)   propune, motivat, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie redistribuirea, suplimentarea sau reducerea numărului de posturi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, în raport cu volumul de activitate al structurilor acestei direcţii;

d)  asigură ţinerea la zi a evidenţei posturilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, operand modificările care se impun;

e)   propune procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie constituirea comisiei de examinare pentru încadrarea şi promovarea personalului şi organizează concursurile sau examenele, conform legii;

f)   întocmeşte lucrările necesare selecţionării, numirii, promovării, delegării, detaşării sau încetării raporturilor de muncă pentru personalul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, potrivit legii;

g)   alcătuieşte şi gestionează dosarele profesionale ale salariaţilor din Direcţia Naţională Anticoruptie, cu excepţia procurorilor, asigurand confidenţialitatea datelor din dosare, precum şi actualizarea permanentă a acestora, prin introducerea actelor şi documentelor necesare;

h) întocmeşte şi prezintă procurorului şef direcţie proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

i) întocmeşte propunerile de numire, de delegare sau de eliberare din funcţie a procurorilor, potrivit legii, pe care le prezintă procurorului şef direcţie;

j) întocmeşte proiectele ordinelor de numire, de promovare şi de încetare a activităţii pentru personalul auxiliar de specialitate şi administrativ, precum şi pentru funcţionarii publici din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

k) întocmeşte proiectele contractelor de muncă ale personalului administrativ, precum şi proiectele ordinelor de promovare în funcţii de conducere şi de încetare a activităţii acestora;

l) întocmeşte, completează, păstrează şi ţine evidenţa carnetelor de muncă, a concediilor de odihnă, de studii, de creştere şi îngrijire a copiilor, precum şi a distincţiilor, a gradelor şi gradaţiilor militare şi a gradelor şi gradaţiilor profesionale, pentru personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

m) întocmeşte legitimaţiile de serviciu pentru personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

n) întocmeşte şi depune la organele competente dosarele de pensionare, precum şi documentaţia cerută de lege cu privire la pensionare, conform legii;

o) întocmeşte lucrările necesare privind convocarea şi desfăşurarea şedinţelor colegiului de conducere şi ale adunării generale a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

p) organizează şi coordonează activitatea de formare profesională continuă a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit legii;

q) propune procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie organizarea unor cursuri de formare profesională continuă a procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

r) urmăreşte modul de îndeplinire a programului de formare profesională continuă a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform legii, propunand procurorului şef direcţie măsuri corespunzătoare;

s) colaborează cu Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice pentru organizarea de cursuri, seminarii, simpozioane, în cadrul programelor internaţionale de formare profesională continuă a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal;

ş) analizează, trimestrial, modul în care se realizează activitatea de formare profesională continuă a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, făcand propuneri corespunzătoare;

t) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) In legătură cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională îndeplineşte, prin compartimentul de resort, următoarele atribuţii:

a)   organizează, conduce, controlează şi îndrumă, din punct de vedere administrativ, activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atat la nivel central, cat şi la nivel teritorial;

b)   contribuie la selecţionarea şi detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în Direcţia Naţională Anticorupţie, desfăşurand activităţi de cunoaştere a candidaţilor, prin folosirea mijloacelor specifice, în colaborare cu serviciile de specialitate din cadrul instituţiilor specializate;

c)   participă la elaborarea proiectelor de ordine şi regulamente privind pe ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară;

d)   face propuneri de acordare a drepturilor ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi de avansare a acestora;

e)   organizează activitatea de pregătire profesională a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, sub forma unor cursuri, seminarii, în ţară şi în străinătate, pe teme privind infracţiuni de corupţie;

f)   organizează schimburi de experienţă privind lupta împotriva corupţiei, cu ofiţeri de poliţie judiciară din alte state, conform dispoziţiilor procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

g)   organizează şedinţele de trageri cu armamentul din dotare pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

h) asigură, în cazul executării unor misiuni specifice, echipamentul de protecţie adecvat, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară li s-au distrus îmbrăcămintea sau alte bunuri personale, face propuneri pentru despăgubiri;

i) ia măsuri pentru prezentarea la serviciu a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, precum şi pentru punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport şi a mijloacelor tehnice şi de comunicare, în cazul unor misiuni specifice;

j) face propuneri pentru decontarea cheltuielilor privind chiria, precum şi a cheltuielilor de transport, pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară care fac naveta;

k) întocmeşte planificarea serviciului în afara programului de lucru, pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară;

l) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 70. - Biroul de studii şi documentare îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)  elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic, de cercetare ştiinţifică, destinate documentării, pregătirii şi formării profesionale continue a procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi a celorlalte categorii de personal;

b)  efectuează studii în legătură cu problemele de drept apărute în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dispuse de procurorul şef direcţie;

c)   elaborează studii privind cauzele care generează şi condiţiile care favorizează infracţiunile de corupţie sau cele conexe infracţiunilor de corupţie şi face propuneri referitoare la perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;

d)   editează, trimestrial, „Buletinul documentar" al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi asigură difuzarea acestuia;

e)   examinează actele normative nou-adoptate şi prezintă, motivat, eventualele cazuri de neconstituţionalitate sau de necorelări cu legislaţia în vigoare, în vederea sesizării autorităţilor competente, pentru luarea măsurilor corespunzătoare;

f)   examinează, din dispoziţia procurorului şef direcţie, proiectele de acte normative şi formulează propuneri şi observaţii;

g)   participă, din dispoziţia procurorului şef direcţie, la elaborarea ori la dezbaterea proiectelor de acte normative de către autorităţile publice;

h) efectuează analize privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie şi întocmeşte proiecte de ordine cu caracter normativ;

i) studiază jurisprudenţa în domeniile în care îşi exercită atribuţiile Direcţia Naţională Anticorupţie, cu precădere în cazurile în care se constată aplicarea greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, şi prezintă propuneri corespunzătoare;

j) gestionează fondul documentar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind responsabil de organizarea, evidenţa, întreţinerea şi punerea acestuia la dispoziţie procurorilor, specialiştilor, poliţiştilor şi personalului auxiliar de specialitate şi administrativ;

k) identifică lucrările de specialitate nou-apărute şi propune achiziţionarea acestora;

l) asigură dezvoltarea fondului documentar, conlucrand în acest scop cu compartimentele de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Consiliului Legislativ, în realizarea schimbului de informaţii, publicaţii şi alte materiale;

m) întocmeşte anual proiectul listei abonamentelor la publicaţii periodice şi reviste de specialitate cu caracter juridic;

n) întocmeşte note în legătură cu materialele nou-apărute în fondul documentar şi informează periodic personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

o) colaborează cu Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vederea informării cu privire la legislaţia şi sistemele judiciare ale Uniunii Europene sau ale altor state şi a achiziţionării de materiale documentare de specialitate din cadrul acestor state, precum şi pentru întocmirea de lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public din statele respective;

p) asigură evidenţa computerizată a fondului documentar, a legislaţiei şi jurisprudenţei şi furnizează informaţiile necesare documentării personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

q) întocmeşte culegeri de acte normative, repertorii, broşuri, buletine informative pentru documentarea juridică a procurorilor şi a celorlalte categorii de personal;

r) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia conducerii serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională şi ale procurorului şef al Biroului de studii şi documentare

Art. 71. - (1) Procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională are următoarele atribuţii principale:

a)   organizează, coordonează şi controlează activitatea întregului personal din serviciu privind îndeplinirea la timp şi în mod corespunzător a atribuţiilor;

b)   repartizează personalului din serviciu lucrările de competenţa acestuia şi îl îndrumă în vederea soluţionării corecte şi la termen a acestora;

c)   soluţionează unele lucrări ale serviciului, în special cele cu un grad de complexitate ridicat;

d)   colaborează cu procurorii şefi ai secţiilor, serviciilor, serviciilor teritoriale şi birourilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la selecţionarea, încadrarea, evaluarea şi perfecţionarea profesională a personalului, potrivit legii;

e)  ţine legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi cu alte instituţii publice, în vederea realizării sarcinilor privind organizarea concursurilor, selecţionarea, încadrarea, promovarea şi acordarea unor drepturi personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform legii;

f)   îndeplineşte, din dispoziţia conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, orice alte atribuţii.

(2) Procurorul şef al Biroului de studii şi documentare îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin biroului, prevăzute la art. 70;

c)   realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL VI

Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, precum şi ale birourilor acestuia

Art. 72. - Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice este condus de un procuror şef şi are în componenţă două birouri, conduse de un procuror şef birou sau, după caz, un şef birou.

Art. 73. - Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:

a)  întocmeşte şi supune spre aprobare programele de cooperare dintre Direcţia Naţională Anticorupţie şi instituţiile de profil din străinătate ori organismele internaţionale;

b)   redactează lucrări privind cooperarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu organismele internaţionale;

c)   participă la pregătirea şi derularea programelor PHARE şi a altor programe de asistenţă tehnică cu finanţare externă sau mixtă în beneficiul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

d)  întocmeşte documentaţia necesară participării Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţi de pregătire a integrării europene a Romaniei pentru capitolele privind lupta împotriva corupţiei;

e)  sprijină activitatea de primire de către procurorul şef direcţie a reprezentanţilor organismelor internaţionale, ai ambasadelor altor state sau ai autorităţilor judiciare străine şi realizează lucrările privind purtarea corespondenţei oficiale cu aceştia;

f)   întocmeşte, la solicitarea procurorului şef direcţie, informări şi studii în legătură cu instituţiile naţionale şi internaţionale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei;

g)   asigură participarea personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie la conferinţe, seminarii, simpozioane şi întruniri în care se dezbat probleme specifice luptei de combatere a corupţiei;

h) urmăreşte buna organizare a seminariilor, atelierelor de lucru, stagiilor de pregătire şi vizitelor de studiu, desfăşurate în cadrul programelor de cooperare internaţională ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ţară şi în străinătate;

i) urmăreşte valorificarea observaţiilor, a constatărilor şi materialelor documentare obţinute de personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu prilejul participării la stagii de pregătire sau vizite de studiu în străinătate;

j) traduce documentele adresate Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

k) duce la îndeplinire dispoziţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

l) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 74. - Biroul de legătură cu instituţii similare din alte state are următoarele atribuţii:

a)   asigură schimbul de date şi de informaţii cu instituţiile similare din alte ţări cu privire la investigarea şi urmărirea infracţiunilor de corupţie de competenţa Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

b)   execută lucrările de competenţa Direcţiei Naţionale Anticoruptie în materie de extrădare şi comisii rogatorii şi ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocităţii, în acest domeniu;

c)  asigură respectarea dispoziţiilor cuprinse în acordurile de asistenţă judiciară în materie penală de către Direcţia Naţională Anticoruptie;

d)   urmăreşte respectarea de către procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie a procedurilor de lucru cu ofiţerii de legătură desemnaţi pe langă ambasadele acreditate în Romania;

e)  întocmeşte lucrările referitoare la preluarea activităţii de urmărire penală, recunoaşterea hotărarilor penale străine şi transferarea condamnaţilor în vederea executării pedepsei în statul al cărui cetăţean este condamnatul;

f)   realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

Art. 75. - Biroul de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:

a)   mijloceşte şi facilitează relaţiile reprezentanţilor Direcţiei Naţionale Anticoruptie cu cei ai mijloacelor de informare în masă, naţionale sau internaţionale;

b)  prezintă procurorului şef direcţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-media şi stabileşte locul şi condiţiile în care vor fi acordate;

c)  organizează conferinţele de presă ale procurorului şef direcţie;

d)   realizează activităţile de informare asupra evoluţiei urmăririi penale în diferite cauze şi furnizează, cu aprobarea procurorului şef direcţie, datele şi informaţiile noi;

e)   întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul şef direcţie, le difuzează operativ mass-media;

f)   monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul serviciilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Direcţiei Naţionale Anticoruptie, şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens;

g)  îndeplineşte, prin personalul abilitat, oficiul de purtător de cuvant al Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

h) identifică în presă semnalele cu privire la fapte ce ar putea constitui obiectul verificărilor efectuate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

i) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, ale procurorului şef al Biroului de legătură cu instituţii similare din alte state şi ale şefului Biroului de informare şi relaţii publice

Art. 76. - (1) Procurorul şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează şi controlează activitatea personalului din serviciu;

b)  repartizează lucrările de competenţa serviciului şi dă îndrumări în vederea rezolvării corecte şi la termen a acestora;

c)   asigură informarea operativă a procurorului şef direcţie cu privire la reflectarea în documentele organizaţiilor şi organismelor internaţionale a situaţiei corupţiei din  Romania şi a acţiunilor de combatere a acesteia;

d)   participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită date în competenţa serviciului;

e)  îndeplineşte funcţia de şef al unităţii de implementare a proiectelor PHARE;

f)  realizează orice alte activităţi dispuse de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(2)  Biroul de legătură cu instituţii similare din alte state este condus de un procuror şef, care îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin biroului, prevăzute la art. 74;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(3)  Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un şef birou, care are următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului-şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin biroului, prevăzute la art. 75;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

CAPITOLUL VII

Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

SECŢIUNEA 1

Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

Art. 77. - Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia este condus de un procuror şef serviciu.

Art. 78. - Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia are următoarele atribuţii:

a)   asigură evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea şi arhivarea documentelor clasificate;

b)   efectuează operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor privind corupţia;

c)   centralizează datele din formularele statistice şi controlează exactitatea acestora;

d)   organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit normelor legale în vigoare;

e)   realizează programe de informatizare specifice activităţii Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

f)  execută şi întreţine baze de date proprii;

g)    administrează reţeaua locală şi teritorială de informatizare a Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

h) dezvoltă soluţiile informatice pe baza programelor de dezvoltare a infrastructurii şi a aplicaţiilor informatice;

i) actualizează bazele de date ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

j) administrează reţeaua de servere şi staţii din Direcţia Naţională Anticoruptie;

k) asigură instruirea personalului Direcţiei Naţionale Anticoruptie în utilizarea programelor proprii şi a celor achiziţionate;

l) întocmeşte periodic necesarul de achiziţii informatice;

m) participă în comisiile de licitaţii pentru achiziţii informatice;

n) participă la activităţi de cooperare şi programe internaţionale în domeniul său de activitate;

o) execută orice alte sarcini din dispoziţia procurorului şef direcţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia

Art. 79. - Procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia are următoarele atribuţii:

a)   coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate şi răspunde de activitatea Compartimentului documente clasificate;

b)   organizează banca de date privind faptele de corupţie;

c)   asigură centralizarea, analizarea şi valorificarea datelor şi informaţiilor privind corupţia şi întocmeşte materiale de sinteză;

d)   răspunde de centralizarea datelor din formularele statistice şi controlează exactitatea acestora;

e)   îndrumă şi controlează activitatea de statistică judiciară a serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

f)  cu aprobarea procurorului şef direcţie, furnizează date statistice şi materiale de sinteză structurilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, altor instituţii naţionale ori organisme şi organizaţii internaţionale;

g)  desemnează persoana care urmează să fie propusă în comisia de licitaţii pentru achiziţii informatice;

h) înregistrează şi ţine evidenţa ordinelor interne ale procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care conţin informaţii clasificate;

i) îndeplineşte orice alte sarcini şi lucrări repartizate de procurorul şef direcţie.

CAPITOLUL VIII

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

SECŢIUNEA 1

Conducerea şi atribuţiile Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

Art. 80. - Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este condus de un procuror şef serviciu.

Art. 81. - Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:

a)  asigură primirea, înregistrarea şi trimiterea memoriilor, sesizărilor, dosarelor de urmărire penală şi a altor lucrări compartimentelor de resort din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit competenţei, şi transmite altor instituţii publice lucrările care, potrivit legii, sunt de competenţa acestora, înştiinţand petiţionarii;

b)  asigură expedierea corespondenţei;

c)   realizează activitatea de arhivă conform legii şi asigură păstrarea documentelor potrivit Nomenclatorului arhivistic privind activitatea Ministerului Public;

d)   coordonează activitatea de grefă şi arhivă de la celelalte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

e)   înregistrează şi ţine evidenţa ordinelor interne cu caracter normativ emise de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia celor privind informaţiile clasificate;

f)   realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile procurorului şef al Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

Art. 82. - Procurorul şef al Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:

a)   organizează, coordonează şi controlează activitatea personalului din serviciu;

b)   repartizează lucrările şi desemnează grefierii cu atribuţii privind primirea şi înregistrarea corespondenţei, a dosarelor de urmărire penală şi a celorlalte lucrări;

c)   examinează corespondenţa şi lucrările primite şi le repartizează compartimentelor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau, după caz, dispune trimiterea acestora spre soluţionare instituţiilor competente, potrivit legii, înştiinţand petiţionarii;

d)   organizează activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor şi, după caz, acordă audienţă petiţionarilor;

e)   programează primirea în audienţă a solicitanţilor de către conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorii şefi ai secţiilor ori serviciilor subordonate direct procurorului şef direcţie;

f)   aduce la cunoştinţă conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie problemele mai deosebite care apar în timpul audienţelor;

g)  îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de procurorul şef direcţie.

CAPITOLUL IX

Departamentul economico-financiar şi administrativ

SECŢIUNEA 1

Conducerea şi structura Departamentului economico-financiar şi administrativ

Art. 83. - Departamentul economico-financiar şi administrativ este condus de un manager economic, subordonat procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 84. - Departamentul economico-financiar şi administrativ are în structură două servicii şi 3 birouri, conduse de şefi servicii sau birouri.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile managerului economic

Art. 85. - Managerul economic are calitatea de funcţionar public şi îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   conduce activitatea Departamentului economico-financiar şi administrativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

b)  asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară, potrivit dispoziţiilor legale şi metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice;

c)   organizează şi conduce activitatea contabilă, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;

d)   răspunde de organizarea evidenţei contabile a mijloacelor bugetare;

e)   angajează Direcţia Naţională Anticorupţie prin semnătură, alături de ordonatorul secundar de credite, în toate operaţiile patrimoniale;

f)   îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorului secundar de credite, toate atribuţiile acestuia prevăzute de lege;

g)   organizează controlul financiar preventiv propriu, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată;

h) asigură întocmirea şi transmiterea la Parchetul de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, precum şi a celorlalte situaţii financiar-contabile solicitate;

i) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, în condiţiile legii;

j) răspunde de organizarea evidenţei cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

k) coordonează activitatea economico-financiară a serviciilor teritoriale, precum şi de administrare a sediilor acestora, luand măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale corespunzătoare;

l) stabileşte măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din administrarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

m) asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

n) întocmeşte fişele de evaluare anuală a personalului din subordine;

o) se preocupă de pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luand măsurile care se impun;

p) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile Serviciului financiar, buget, contabilitate şi salarizare şi ale şefului de serviciu

Art. 86. - (1) Serviciul financiar, buget, contabilitate şi salarizare îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)   efectuează analize economice şi face propuneri în vederea fundamentării şi elaborării proiectului bugetului anual de venituri şi cheltuieli;

b)   efectuează analize economice şi face propuneri în vederea fundamentării şi elaborării rectificărilor bugetului de venituri şi cheltuieli;

c)   asigură, în condiţiile legii, modificările în alocaţiile bugetare aprobate, prin efectuarea virărilor de credite;

d)   fundamentează şi întocmeşte lunar cererea de repartizare a creditelor bugetare;

e)   fundamentează şi întocmeşte necesarul de fonduri destinate acţiunilor de protocol, precum şi devizele de cheltuieli pentru fiecare acţiune; vizează actele de cheltuieli întocmite pentru desfăşurarea acestor acţiuni;

f)   întocmeşte lucrările de planificare financiară, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi prevederilor legale în vigoare;

g)   întocmeşte bilanţul contabil propriu, contul de execuţie şi detalierea cheltuielilor în structura clasificaţiei bugetare, precum şi toate situaţiile anexe la situaţiile financiare trimestriale şi anuale;

h) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori;

i) asigură virarea la termen şi în cuantumul prevăzut de lege a sumelor ce constituie obligaţii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor de şomaj, precum şi a obligaţiilor faţă de alte persoane juridice sau fizice; întocmeşte şi trimite situaţiile lunare specifice pentru certificarea acestor obligaţii;

j) organizează şi conduce activitatea de contabilitate, în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;

k) răspunde de efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile;

l) întocmeşte şi verifică balanţa lunară de verificare;

m) întocmeşte notele contabile şi fişele de conturi; analizează şi urmăreşte soldurile conturilor;

n) urmăreşte realizarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;

o) organizează şi efectuează operaţiunile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia;

p) analizează şi avizează propunerile privind scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe şi clasarea sau declasarea celorlalte bunuri, conform propunerilor făcute de cei în drept;

r) răspunde de organizarea evidenţei contabile a mijloacelor bugetare;

s) organizează evidenţa cantitativ-valorică a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe aflate în patrimoniul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

ş) ţine evidenţa concediilor de boală şi maternitate şi asigură efectuarea plăţii integrale şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

t) întocmeşte fişele fiscale, pe baza calculului deducerilor personale cuvenite, şi le transmite, în termenul legal, atat unităţii fiscale, cat şi personalului;

ţ) regularizează, în condiţiile legii, impozitul aferent veniturilor salariale individuale;

u) întocmeşte ordinele de plată privind achitarea facturilor şi a viramentelor;

v) transmite Institutului Naţional de Statistică situaţiile statistice privind indicatorii economici realizaţi;

w) acordă viza de control financiar preventiv propriu;

x) colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice pentru realizarea schimbului permanent de date şi informaţii asupra activităţii serviciului;

y) întocmeşte situaţiile solicitate de către organele de control financiar;

z) realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea departamentului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un şef serviciu, care îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand conducerii departamentului măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin serviciului, prevăzute la alin. (1);

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea departamentului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile Serviciului investiţii, achiziţii şi administrativ şi ale şefului de serviciu

Art. 87. - (1) Serviciul investiţii, achiziţii şi administrativ are următoarele atribuţii:

a)  întocmeşte planul anual de achiziţii, pe baza analizei propunerilor formulate de secţii, servicii, birouri şi servicii teritoriale;

b)   asigură respectarea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică;

c)  asigură transparenţa în aplicarea criteriilor de selecţie şi a celor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică;

d)   întocmeşte dosarele de achiziţie publică pentru fiecare contract atribuit în urma aplicării procedurii de achiziţie publică, urmărind cuprinderea tuturor documentelor şi actelor care au stat la baza atribuirii contractului;

e)  asigură întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor, cu respectarea prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996 şi ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale;

f)  asigură participarea personalului desemnat în comisia de evaluare, verificand eligibilitatea ofertanţilor, înregistrarea acestora şi îndeplinirea criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi economico-financiară;

g)  transmite şi urmăreşte comunicările privind rezultatul etapei de selectare a ofertanţilor, precum şi al aplicării procedurii respective;

h) redactează proiectul contractului de achiziţie publică şi urmăreşte încheierea acestuia cu ofertantul declarat caştigător;

i) face propuneri privind soluţionarea contestaţiilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţii;

j) ţine evidenţa autovehiculelor, a materialelor şi pieselor auto pe fişe distincte pentru fiecare autoturism;

k) face propuneri privind necesarul de carburanţi şi lubrifianţi şi întocmeşte programul de utilizare şi întreţinere a autovehiculelor din dotare;

l) asigură întocmirea foilor de parcurs şi situaţia consumului de carburanţi pentru fiecare autovehicul;

m) organizează şi urmăreşte activitatea şoferilor; întreţine în condiţii optime de funcţionare şi curăţenie autovehiculele din dotare;

n) urmăreşte efectuarea reviziei tehnice şi plata asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pentru toate autovehiculele;

o) respectă şi aplică întocmai dispoziţiile legale privind circulaţia pe drumurile publice;

p) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, cu rechizite, obiecte de inventar şi mijloace fixe, întocmind notele de recepţie pe categorii de bunuri şi ţinand evidenţa acestora pe fişe de magazie;

q) realizează evidenţa mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar şi face propuneri de casare a acestora;

r) efectuează inventarierea anuală, verificand existenţa în teren a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;

s) face lunar instructajul personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor;

ş) ia măsuri pentru dotarea sediilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamităţi;

t) întocmeşte planurile de evacuare în caz de incendiu şi asigură afişarea acestora la locuri vizibile;

ţ) asigură legăturile telefonice ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu celelalte parchete sau cu alte instituţii;

u) menţine în stare de funcţionare şi remediază orice defecţiuni la centrala telefonică sau la aparatele telefonice din dotarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

v) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de managerul economic al departamentului sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Serviciul prevăzut la alin. (1) este condus de un şef serviciu, care îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand conducerii departamentului măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin serviciului, prevăzute la alin. (1);

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea departamentului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL X

Compartimentul de audit public intern

Atribuţiile auditorului intern

Art. 88. - Auditorul intern este subordonat procurorului şef direcţie şi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   elaborează normele metodologice specifice Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b)   elaborează proiectul planului anual de audit public intern al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe care îl supune aprobării procurorului şef direcţie;

c)   efectuează activităţi de audit public intern, pe baza planului anual aprobat, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi de control ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

d)   informează Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandările neînsuşite de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi despre consecinţele acestora;

e)  execută misiuni de audit public intern, necuprinse în plan, la ordinul procurorului şef direcţie;

f)   raportează, periodic, procurorului şef direcţie asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

g)  elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

h) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a lua măsurile legale care se impun;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege ori dispuse de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL XI

Conducerea, structura şi atribuţiile Serviciului tehnic, ale procurorului şef serviciu şi ale şefilor de birou

Art. 89. - Serviciul tehnic are în componenţă Biroul tehnic şi Biroul de telecomunicaţii, precum şi Compartimentul de intervenţie şi escortă.

Art. 90. - Serviciul tehnic are următoarele atribuţii:

a)   efectuează activităţile criminalistice în cauze de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

b)   execută activităţi de fixare, prin mijloace audio şi video, a actelor procedurale;

c)   asigură punerea în executare, inclusiv prin serviciile şi structurile specializate, a autorizaţiilor de interceptare şi inregistrare a convorbirilor, comunicărilor şi imaginilor;

d)   asigură sprijin tehnico-logistic în cursul efectuării actelor de urmărire penală, în cauze de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

e)  întreţine mijloacele tehnice proprii;

f)   efectuează orice alte activităţi cu caracter tehnic, în cauze de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

g)   realizează, potrivit legii, acţiunile de protecţie a conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a delegaţiilor străine, aflate în vizită în Romania;

h) ia măsuri pentru creşterea operativităţii deplasării în trafic, în scopul efectuării unor activităţi urgente de urmărire penală, potrivit legii;

i) asigură paza şi supravegherea persoanelor reţinute, arestate preventiv sau deţinute, în lipsa unor escorte, în sediul direcţiei, precum şi pe parcursul deplasărilor spre sediu sau spre locurile de deţinere;

j) duce la îndeplinire dispoziţiile procurorului privind citarea persoanelor şi executarea mandatului de aducere, precum şi comunicarea oricăror acte procedurale;

k) exercită orice alte activităţi dispuse de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 91. - Serviciul tehnic este condus de un procuror şef, care îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand conducerii direcţiei măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin serviciului, prevăzute la art. 90;

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 92. - Biroul tehnic este condus de un şef birou. Acesta are calitatea de ofiţer de poliţie judiciară şi are următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin biroului, prevăzute la art. 9 lit. a)-f);

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 93. - Biroul de telecomunicaţii este condus de un şef de birou. Acesta are calitatea de ofiţer de poliţie judiciară şi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin biroului, prevăzute la art. 90 lit. c), e) şi f);

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 94. - Compartimentul de intervenţie şi escortă este coordonat de un ofiţer de poliţie judiciară şi îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef serviciu măsurile care se impun;

b)   ia măsuri şi, după caz, face propuneri pentru realizarea în bune condiţii şi la termen a atribuţiilor ce-i revin compartimentului, prevăzute la art. 90 lit. g)-j);

c)  realizează orice alte activităţi dispuse de conducerea serviciului ori a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL XII

Organizarea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate din structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Art. 95. - (1) Personalul auxiliar de specialitate din structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este format din grefieri şefi cabinet, grefieri şefi secţie, grefieri şefi serviciu, grefieri, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi agenţi procedurali.

(2) Personalul auxiliar de specialitate este subordonat ierarhic conducerii compartimentelor de activitate din care face parte.

SECŢIUNEA 1

Atribuţiile grefierilor şefi cabinet

Art. 96. - Grefierii şefi ai cabinetelor procurorului şef direcţie, procurorilor şefi adjuncţi direcţie şi consilierilor procurorului şef direcţie au următoarele atribuţii:

a)   primesc, verifică şi prezintă corespondenţa adresată procurorului şef direcţie, procurorilor şefi adjuncţi direcţie sau, după caz, consilierilor procurorului şef direcţie;

b)   efectuează operaţiuni de înregistrare, completare şi scădere a lucrărilor primite la cabinet;

c)   transmit lucrările, de îndată, în baza condicii de expediţie, conform rezoluţiei procurorului şef direcţie, a procurorilor şefi adjuncţi direcţie sau, după caz, a consilierilor procurorului şef direcţie, la secţii, servicii, birouri şi alte compartimente din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

d)   ţin evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare, stabilite de procurorul şef direcţie, de procurorii şefi adjuncţi direcţie sau, după caz, de consilierii procurorului şef direcţie, şi îi informează cu privire la respectarea acestor termene;

e)   după semnarea lucrărilor de către procurorul şef direcţie, procurorii şefi adjuncţi direcţie sau, după caz, consilierii procurorului şef direcţie iau măsuri pentru expedierea de îndată a acestora;

f)   arhivează lucrările soluţionate, după ce au fost scăzute în registrul de la cabinet;

g)  din dispoziţia procurorului şef direcţie, a procurorilor şefi adjuncţi direcţie sau, după caz, a consilierilor procurorului şef direcţie, tehnoredactează lucrările repartizate;

h) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a ştampilelor, sigiliilor şi imprimatelor existente la cabinet;

i) păstrează secretul de serviciu şi respectă confidenţialitatea lucrărilor efectuate la cabinet;

j) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef direcţie, de procurorii şefi adjuncţi direcţie sau, după caz, de consilierii procurorului şef direcţie.

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile grefierilor şefi secţie şi ale grefierilor şefi serviciu

Art. 97. - Grefierii şefi secţie şi grefierii şefi serviciu din structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie îndeplinesc următoarele atribuţii:

a)   organizează şi coordonează personalul auxiliar de specialitate şi propun procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestuia;

b)    primesc corespondenţa adresată secţiei sau serviciului, o verifică şi o prezintă procurorului şef secţie sau, după caz, procurorului şef serviciu;

c)   conform rezoluţiei procurorului şef, predau lucrările repartizate personalului, pe condica de lucrări, pe bază de semnătură;

d)   din dispoziţia procurorului şef, înregistrează lucrările în registrele secţiei sau ale serviciului;

e)  ţin la zi evidenţa lucrărilor cu termene de soluţionare şi informează procurorul şef asupra respectării acestora;

f)   certifică, la sfarşitul anului calendaristic, închiderea registrelor existente în grefă, consemnand numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite;

g)   asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice, ţinand la zi evidenţele primare şi desfăşurătoarele statistice tipizate;

h) verifică corespondenţa pregătită pentru expediere, luand măsuri de efectuare a acestor operaţiuni de îndată;

i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor privind activitatea de primire, înregistrare, expediere şi arhivare a lucrărilor de către personalul auxiliar de specialitate;

j) se preocupă de utilizarea eficientă şi de păstrarea în condiţii optime a registrelor, condicilor, imprimatelor şi a altor materiale existente în grefa secţiei sau a serviciului;

k) verifică necesarul de registre, condici, imprimate, aparatură, mobilier ori de alte materiale pentru secţie sau serviciu şi propun procurorului şef dotarea corespunzătoare cu astfel de bunuri;

l) repartizează personalului auxiliar de specialitate lucrările pentru tehnoredactare;

m) verifică şi predau la arhiva Direcţiei Naţionale Anticoruptie lucrările cu termen expirat, conform Nomenclatorului arhivistic;

n) asigură evidenţa, folosirea şi păstrarea ştampilelor şi a sigiliilor secţiei sau ale serviciului, conform prevederilor legale;

o) ţin la zi evidenţa prezenţei personalului la locul de muncă, a concediilor de odihnă, a concediilor medicale şi a altor concedii, completand condica de prezenţă, şi iau măsuri pentru întocmirea foii colective de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;

p) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef secţie sau serviciu.

SECŢIUNEA a 3-a

Atribuţiile grefierilor

Art. 98. - Grefierii din structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticoruptie au următoarele atribuţii:

a)  primesc de la grefierul şef secţie sau de la grefierul şef serviciu lucrările repartizate prin rezoluţie de procurorul şef şi le înregistrează în registrele secţiei sau ale serviciului, conform Nomenclatorului arhivistic;

b)  înregistrează lucrările în registrul de intrare-ieşire, în registrul de urmărire penală şi supraveghere a urmăririi penale, în registrul de arestaţi, în registrul de valori şi corpuri delicte, în registrul de plangeri, sesizări, cereri, memorii, reclamaţii, în registrul secret de serviciu, în registrul pentru punerea în executare a sancţiunilor administrative aplicate în temeiul art. 181 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum şi în alte evidenţe dispuse de procurorul şef sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

c)  răspund de exactitatea datelor înscrise în registre, pe care le completează zilnic, conform rubricaţiei;

d)  scad lucrările soluţionate în registre şi, după caz, iau măsuri de expediere sau de arhivare a acestora, conform Nomenclatorului arhivistic;

e)  tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul şef al secţiei sau serviciului ori de procuror;

f)   întreţin în condiţii corespunzătoare calculatorul sau maşina de scris;

g)   păstrează secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor;

h) exercită orice alte atribuţii dispuse de grefierul şef al secţiei sau serviciului ori de procurorul şef al secţiei sau serviciului ori, după caz, de procurorul care instrumentează cauza.

SECŢIUNEA a 4-a

Atribuţiile grefierului documentarist

Art. 99. - Grefierul documentarist are următoarele atribuţii:

a)  gestionează fondul documentar al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, fiind responsabil cu organizarea, evidenţa şi întreţinerea bibliotecii documentare a acesteia;

b)   identifică lucrările de specialitate nou-apărute şi propune achiziţionarea acestora;

c)   asigură dezvoltarea fondului documentar, conlucrand în acest scop cu compartimentele de resort din Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi  Internelor şi Consiliul Legislativ, pentru schimb de informaţii, publicaţii şi alte materiale;

d)   întocmeşte anual proiectul listei abonamentelor la publicaţii periodice (Monitorul Oficial, Colecţia Legislaţia Romaniei, Repertoriul Legislaţiei Romaniei, Decizii şi Hotărari ale Curţii Constituţionale etc), reviste de specialitate (Dreptul, Revista de drept penal, Revista de drept comercial etc.) şi ziare, pe care îl prezintă procurorului şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională;

e)   asigură repartizarea abonamentelor la Monitorul Oficial al Romaniei şi la alte publicaţii, pe compartimente de activitate, conform tabelului aprobat de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

f)   selecţionează, multiplică şi difuzează, la structura centrală şi în teritoriu, decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Inalte Curţi de Casaţie şi Justiţie, studii, culegeri de acte normative etc;

g)    examinează actele normative nou-apărute şi informează conducerea Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională cu privire la dispoziţiile legale referitoare la activitatea Direcţiei Naţionale Anticoruptie, a parchetelor sau a altor organe ale autorităţii judecătoreşti, în vederea difuzării actelor normative şi aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor acestora;

h) întocmeşte culegeri de ordine ale procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, precum şi culegeri de acte normative, care vor fi difuzate la compartimentele din structura centrală şi serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

i) colaborează cu Serviciul de cooperare, de informare şi relaţii publice din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie în vederea achiziţionării de materiale documentare de specialitate din cadrul Uniunii Europene sau din alte state şi pune la dispoziţia procurorilor acest fond documentar;

j) întocmeşte note în legătură cu materialele nou-apărute în fondul documentar şi informează periodic procurorii şi celălalt personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

k) asigură evidenţa computerizată a fondului documentar, a legislaţiei şi jurisprudenţei şi furnizează informaţiile necesare documentării procurorilor şi celuilalt personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

l) îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu dispuse de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie sau de procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

Art. 100. - Grefierul documentarist se subordonează direct procurorului şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

SECŢIUNEA a 5-a

Atribuţiile grefierului arhivar şi ale agentului procedural

Art. 101. - Grefierul arhivar şi agentul procedural din structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticoruptie au următoarele atribuţii:

a)   gestionează fondul arhivistic al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, luand sau propunand măsuri pentru constituirea, conservarea şi selecţionarea periodică a acestuia;

b)   păstrează şi selectează documentele primite de la secţiile, serviciile, birourile, serviciile teritoriale şi alte compartimente de activitate ale Direcţiei Naţionale Anticoruptie, conform dispoziţiilor legale şi Nomenclatorului arhivistic;

c)   întocmesc inventarele şi procesele-verbale de predare-primire a documentelor la fondul arhivistic, precum şi la instituţiile abilitate, în conformitate cu dispoziţiile legale;

d)   asigură expediţia corespondenţei către destinatar, conform datelor înscrise pe plic;

e)   înregistrează corespondenţa în borderoul-tip, în vederea expedierii, şi iau măsuri de trimitere prin poştă a scrisorilor recomandate şi a celor simple, potrivit legii;

f)  îndeplinesc activitatea de curierat, predand lucrările pe condica de corespondenţă la secţiile, serviciile, birourile şi la alte compartimente de activitate ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la alte instituţii, în cazuri de urgenţă;

g)   păstrează secretul profesional şi confidenţialitatea lucrărilor;

h) exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef al serviciului sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

TITLUL VIII

Structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

CAPITOLUL I

Conducerea, structura şi atribuţiile serviciilor şi birourilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Art. 102. - (1) Serviciile teritoriale sunt conduse de procurori şefi serviciu şi au în structură procurori, ofiţeri de poliţie judiciară, specialişti, grefieri şefi serviciu, grefieri, referenţi şi şoferi.

(2) Birourile teritoriale ale serviciilor teritoriale sunt conduse de procurori şefi birou şi au în structură procurori, ofiţeri de poliţie judiciară, grefieri şi şoferi.

Art. 103. - (1) Structura teritorială a Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituită din 15 servicii teritoriale, care au sediile în localităţile de reşedinţă ale parchetelor de pe langă curţile de apel, avand aceeaşi circumscripţie teritorială.

(2) Serviciile teritoriale Bucureşti, Craiova şi Oradea au în structură cate un birou teritorial, cu sediul în municipiile Slobozia, Targu Jiu şi, respectiv, Satu Mare.

Art. 104. - Serviciile şi birourile teritoriale exercită în mod corespunzător atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prevăzute la art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi duc la îndeplinire ordinele şi dispoziţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 105. - In realizarea sarcinilor ce le revin, serviciile teritoriale colaborează cu celelalte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu instanţele de judecată şi parchetele de pe langă acestea, precum şi cu alte instituţii publice.

CAPITOLUL II

Atribuţiile procurorului şef serviciu şi ale procurorului şef birou

Art. 106. - Procurorul şef al serviciului teritorial are următoarele atribuţii:

a)   coordonează şi controlează activitatea personalului din serviciu, luand sau, după caz, propunand conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie măsurile care se impun;

b)   organizează, coordonează sau exercită controlul asupra activităţii de urmărire penală desfăşurate de procurori şi de ofiţeri de poliţie judiciară, precum şi asupra activităţii de ordin tehnic efectuate de specialişti;

c)     repartizează, potrivit legii, personalul pe compartimente de activitate şi stabileşte atribuţiile ce le revin  acestora,  precum  şi   măsurile  şi  termenele  de realizare a lor;

d)   organizează săptămanal şedinţe de analiză a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în vederea exercitării căilor de atac; aduce la cunoştinţă personalului actele normative nou-apărute, precum şi ordinele şi dispoziţiile conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

e)   confirmă rechizitoriile întocmite de procurorii din serviciu, inclusiv de cei de la birourile teritoriale;

f)   efectuează personal urmărirea penală în dosare ale serviciului şi participă la şedinţele de judecată;

g)   examinează legalitatea şi temeinicia soluţiilor de netrimitere în judecată;

h) soluţionează plangerile împotriva actelor dispuse de procurori şi de ofiţerii de poliţie judiciară;

i) organizează, coordonează şi exercită controlul asupra biroului teritorial, verificand activitatea şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către personalul acestuia;

j) urmăreşte şi controlează modul de respectare a programului de lucru şi de rezolvare a lucrărilor în termenele stabilite, precum şi de păstrare a secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor;

k) examinează trimestrial datele statistice şi răspunde pentru exactitatea acestora; participă la întocmirea analizelor periodice privind activitatea serviciului;

l) ţine evidenţa cauzelor mai importante şi informează operativ conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la stadiul cercetărilor în aceste dosare;

m) organizează evidenţa şi actualizarea bazei de date privind faptele de corupţie constatate în circumscripţia serviciului;

n) participă la elaborarea materialelor de analiză, a studiilor privind fenomenul corupţiei; ia măsuri pentru valorificarea datelor rezultate din aceste materiale;

o) organizează, potrivit legii, activităţile de formare profesională continuă a procurorilor, a ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor, precum şi a celorlalte categorii de personal;

p) întocmeşte fişele de apreciere anuală şi acordă calificativele personalului, potrivit legii, cu excepţia procurorilor;

q) propune conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie detaşarea ofiţerilor de poliţie judiciară şi încadrarea personalului auxiliar de specialitate şi administrativ;

r) organizează activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi plangerilor;

s) se preocupă de buna administrare a sediului serviciului şi biroului, luand măsuri pentru asigurarea unor condiţii optime de muncă şi pentru aplicarea şi respectarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire a incendiilor şi de pază a imobilelor;

ş) ţine legătura cu serviciile şi cu organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor de pe raza serviciului, în vederea preluării datelor şi informaţiilor privind săvarşirea unor infracţiuni de corupţie;

t) exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii şi ordinelor procurorului şef direcţie.

Art. 107. - Procurorul şef al biroului teritorial se subordonează procurorului şef al serviciului teritorial şi are următoarele atribuţii:

a)   coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului, luand sau, după caz, propunand procurorului şef al serviciului teritorial măsurile care se impun;

b)   ia măsuri ori, după caz, face propuneri pentru organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de urmărire penală, de conducere, de supraveghere şi control al actelor de cercetare penală efectuate, din dispoziţia procurorului, de către ofiţerii de poliţie judiciară, precum şi al actelor efectuate de către specialişti;

c)  ţine evidenţa lucrărilor şi a cauzelor aflate în curs de urmărire penală; verifică şi îndrumă activitatea procurorilor şi a ofiţerilor de poliţie judiciară, pe care o desfăşoară în astfel de cauze;

d)   ţine evidenţa cauzelor importante aflate în curs de soluţionare la procuror;

e)  efectuează personal urmărirea penală în unele cauze mai importante;

f)   soluţionează plangerile şi cererile în legătură cu activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori şi de ofiţeri de poliţie judiciară;

g)   examinează temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale luate şi ale soluţiilor date de procuror;

h) ţine legătura cu serviciile şi cu organele specializate în culegerea şi prelucrarea informaţiilor de pe raza biroului, în vederea preluării datelor şi informaţiilor privind săvarşirea unor infracţiuni de corupţie;

i) asigură comunicarea evenimentelor şi a altor date importante la serviciul   teritorial, întocmind informări scrise;

j) întocmeşte periodic analize în legătură cu activitatea desfăşurată de biroul teritorial;

k) organizează activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor, precum şi activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi a plangerilor;

l) se preocupă de dotarea sediului biroului şi de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de muncă;

m) exercită orice alte atribuţii ce îi revin potrivit legii sau dispuse de procurorul şef al serviciului teritorial ori de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL III

Atribuţiile procurorilor

Art. 108. - Procurorii de la serviciile şi birourile teritoriale îndeplinesc următoarele atribuţii:

a)   efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate, potrivit legii;

b)  utilizează mijloacele tehnice criminalistice din dotarea serviciului sau a biroului;

c)     coordonează, supraveghează şi controlează activitatea de cercetare penală efectuată de ofiţerii de poliţie judiciară, precum şi activităţile de ordin tehnic efectuate de specialişti;

d)  întocmesc planul de anchetă şi ţin evidenţa cauzelor în curs de soluţionare, respectand termenele stabilite de procurorul şef ori de alte cadre de conducere;

e)   participă, potrivit dispoziţiei procurorului şef, la judecarea cauzelor penale;

f)    exercită căile de atac împotriva hotărarilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;

g)   examinează temeinicia şi legalitatea hotărarilor judecătoreşti rămase definitive şi fac propuneri pentru promovarea căilor de atac extraordinare în cazurile în care se impun;

h) sesizează conducerea serviciului cu privire la practicile neunitare din activitatea instanţelor de judecată, precum şi cu privire la dificultăţile în aplicarea unor dispoziţii legale;

i) primesc cetăţenii în audienţă, conform programului stabilit de conducerea serviciului sau a biroului;

j) participă la elaborarea studiilor, analizelor sau a lucrărilor prevăzute în ordinele procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

k) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamaţiile şi plangerile repartizate de conducerea serviciului sau a biroului;

l) îndeplinesc orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef al serviciului sau biroului.

CAPITOLUL IV

Atribuţiile ofiţerilor de poliţie judiciară

Art. 109. - Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul serviciilor şi birourilor teritoriale îndeplinesc următoarele atribuţii:

a)   efectuează activităţile şi actele de cercetare penală dispuse de procuror, sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit ale acestuia;

b)   în efectuarea cercetării penale, aplică metodele tactico-penale specifice, utilizand mijloacele tehnice criminalistice din dotarea serviciului sau a biroului;

c)   duc la îndeplinire dispoziţiile procurorului date în cauzele în care efectuează cercetarea penală, respectand termenele stabilite de acesta;

d)   îndeplinesc sarcinile ce le revin în legătură cu evidenţa şi circulaţia lucrărilor, precum şi cu evidenţa, păstrarea şi conservarea corpurilor delicte, potrivit dispoziţiilor legale;

e)   organizează şi desfăşoară activităţi de constatare a faptelor de corupţie sau conexe acestora, conform legii;

f)  efectuează, din dispoziţia procurorului, interceptările şi înregistrările audio sau video, potrivit prevederilor legale;

g)   efectuează, din dispoziţia procurorului şi după obţinerea autorizaţiei emise de instanţa de judecată, percheziţii domiciliare, în cauzele aflate pe rolul serviciului sau al biroului;

h) rezolvă, potrivit legii, sesizările, reclamaţiile şi plangerile repartizate de conducerea serviciului sau a biroului;

i) îndeplinesc orice alte activităţi dispuse de procurorul şef ori de procurorii din cadrul serviciului sau al biroului.

CAPITOLUL V

Atribuţiile specialiştilor

Art. 110. - Specialiştii din cadrul serviciilor teritoriale îndeplinesc următoarele atribuţii:

a)   analizează, din dispoziţia procurorului, datele şi informaţiile existente în cauzele înregistrate la serviciul sau biroul teritorial, referitoare la chestiuni de ordin tehnic, stabilind documentele ce urmează a fi solicitate pentru lămurirea acestor aspecte;

b)  examinează documentele aflate în dosarele penale şi întocmesc, din dispoziţia procurorului, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifice;

c)  împreună cu procurorii şi ofiţerii de poliţie judiciară, elaborează metodologii de cercetare, în vederea clarificării aspectelor de ordin tehnic în dosare privind infracţiuni asimilate sau conexe infracţiunilor de corupţie;

d)   în dosarele de urmărire penală cu documentaţie incompletă, stabilesc tematici de control, în vederea solicitării sau ridicării documentelor ori efectuării de controale de către reprezentanţii instituţiilor abilitate;

e)   efectuează activităţi specifice şi în dosare de urmărire penală de la alte servicii sau birouri teritoriale ori de la nivel central, din dispoziţia conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

f)   comunică Serviciului specialişti, prin intermediul procurorului şef, datele solicitate privind activitatea desfăşurată;

g)  exercită orice alte atribuţii dispuse de procurorul şef al serviciului, de şeful Serviciului specialişti sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

CAPITOLUL VI

Atribuţiile grefierului şef serviciu

Art. 111. - Grefierul şef al serviciului teritorial îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)  primeşte şi verifică corespondenţa serviciului, pe care o prezintă procurorului şef pentru repartizare şi soluţionare;

b)  după repartizarea lucrărilor de către procurorul şef, grefierul şef le înregistrează în registrele unităţii, conform rezoluţiei şi Nomenclatorului arhivistic;

c)  efectuează înregistrarea lucrărilor în registrul de urmărire penală şi supraveghere a urmăririi penale, registrul de arestaţi, registrul de valori şi corpuri delicte, registrul de lucrări generale, registrul de plangeri, sesizări, cereri, memorii, registrul secret de serviciu, registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a sancţiunilor administrative aplicate potrivit art. 181 din Codul penal, în opisul alfabetic, precum şi în alte evidenţe dispuse de procurorul şef sau de conducerea Direcţiei Naţionale Anticoruptie;

d)  răspunde de exactitatea şi corectitudinea înregistrărilor efectuate, precum şi de ţinerea la zi a registrelor din cadrul grefei;

e)   predă procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor lucrările repartizate de procurorul şef, pe bază de semnătură în condica pentru evidenţa lucrărilor; primeşte lucrările de la personalul serviciului, după soluţionare, semnand în condică;

f)   asigură culegerea şi înregistrarea la timp a datelor statistice privind activitatea serviciului; verifică exactitatea acestora şi centralizează periodic datele statistice la nivelul serviciului teritorial;

g)  repartizează lucrările pentru tehnoredactare personalului auxiliar de specialitate sau contractual;

h) scade în registru lucrările soluţionate şi le arhivează, conform Nomenclatorului arhivistic şi dispoziţiilor procurorului şef;

i) verifică permanent şi predă lucrările cu termen expirat la arhiva Direcţiei Naţionale Anticoruptie, conform Nomenclatorului arhivistic;

j) ţine zilnic evidenţa prezenţei personalului la locul de muncă, completand condica de prezenţă şi luand măsuri pentru întocmirea foii colective de prezenţă, în vederea plăţii drepturilor salariale;

k) ţine evidenţa concediilor de odihnă şi a concediilor medicale ale personalului din cadrul serviciului;

l) îndeplineşte orice alte atribuţii privind activitatea de grefă, dispuse de procurorul şef al serviciului.

CAPITOLUL VII

Atribuţiile personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului economic şi administrativ

Art. 112. - Personalul auxiliar de specialitate şi referentul îndeplinesc următoarele atribuţii:

a)  tehnoredactează lucrările repartizate de grefierul şef sau de procurorul şef;

b)   din dispoziţia conducerii serviciului sau a biroului, înregistrează lucrările în registrele serviciului şi ţin evidenţa acestora;

c)   exercită, în lipsa grefierului şef, atribuţiile acestuia, din dispoziţia procurorului şef;

d)   se îngrijesc de păstrarea şi menţinerea în condiţii optime a calculatorului sau a maşinii de scris;

e)    se preocupă de dotarea corespunzătoare cu materiale a compartimentului de grefă, precum şi de păstrarea şi achiziţionarea altor bunuri necesare funcţionării optime a serviciului;

f) execută orice alte sarcini dispuse de procurorul şef sau de grefierul şef ori, după caz, de procurorul care instrumentează cauza.

Art. 113. - Şoferii îndeplinesc următoarele atribuţii:

a)  întreţin în condiţii optime de funcţionare şi curăţenie autoturismele din dotare;

b)   respectă şi aplică întocmai dispoziţiile legale privind regulile de circulaţie pe drumurile publice;

c)  execută dispoziţiile date de grefierul şef, potrivit legii;

d)   exercită orice alte dispoziţii date de procurorul şef, conform legii.

TITLUL IX

Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică ale personalului auxiliar de specialitate, ale personalului economic, financiar şi administrativ, ale ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi ale specialiştilor

CAPITOLUL I

Numirea şi eliberarea din funcţie ale personalului auxiliar de specialitate

Art. 114. - (1) Numirea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate se face în condiţiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe langă acestea, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)   Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)  are cetăţenia romană, domiciliul în Romania şi capacitate deplină de exerciţiu;

b)  nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;

c)  cunoaşte limba romană;

d)  este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

e)  are studii superioare de specialitate juridică sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator ori de dactilografiere;

f)   este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri.

(3)   In cazuri excepţionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel naţional sau poate aviza numirea în funcţia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) -e) şi au o vechime în specialitate de cel puţin 10 ani.

(4)   Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. e), în vederea numirii în funcţia de grefier statistician este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.

(5)   Pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (2) lit. e), în vederea numirii în funcţia de grefier documentarist este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii.

Art. 115. - Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 114 sunt numite în funcţie prin decizie a procurorului şef direcţie.

Art. 116. - (1) Pentru numirea în funcţia de informatician, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii superioare de specialitate şi să promoveze concursul organizat de Direcţia Naţională Anticoruptie, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2)   Numirea în funcţia de informatician a persoanelor prevăzute la alin. (1), care au promovat concursul, se face prin decizie a procurorului şef direcţie.

(3)   Pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi agent procedural, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)-d), să fie absolvenţi de studii medii şi să promoveze concursul organizat de Direcţia Naţională Anticoruptie, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4)   Numirea în funcţiile vacante de grefier arhivar şi agent procedural a persoanelor prevăzute la alin. (3), care au promovat concursul, se face prin decizie a procurorului şef direcţie.

Art. 117. - (1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din funcţia de conducere sau de execuţie în următoarele cazuri:

a)  demisie;

b)  pensionare, în condiţiile legii;

c)  constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;

d)   neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie;

e)  ca sancţiune disciplinară;

f)   condamnarea definitivă pentru săvarşirea unei infracţiuni.

(2)   Eliberarea din funcţie se face prin decizie a procurorului şef direcţie.

(3)   Deciziile de eliberare din funcţie pentru personalul auxiliar de specialitate, care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri şi nu a împlinit 5 ani de la numirea în funcţie, se aduc la cunoştinţă acestuia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(4)   Decizia de eliberare din funcţie a informaticienilor, pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

(5)   Deciziile de eliberare din funcţie pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanţa competentă.

CAPITOLUL II

Promovarea personalului auxiliar de specialitate

Art. 118. - (1) Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.

(2)   Promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie, se face pe bază de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3)   Promovarea în funcţii de execuţie, la Direcţia Naţională Anticoruptie, a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidaţii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care sunt încadraţi şi să fi obţinut în această perioadă calificativul „foarte bine".

(4)   Promovarea în funcţiile de conducere de grefier şef secţie, grefier şef serviciu şi informatician şef se face de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticoruptie. Selecţia candidaţilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de îmbunătăţire a activităţii personalului auxiliar al Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi a interviului susţinut  în   faţa   membrilor  colegiului   de  conducere.

Candidatul desemnat caştigător este numit în funcţie prin decizie a procurorului şef direcţie, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii. Pentru numirea în funcţia de informatician şef este necesar avizul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Direcţiei Naţionale Anticoruptie.

CAPITOLUL III

Răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate

Art. 119. - Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.

Art. 120. - (1) Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.

(2)  Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate:

a)  întarzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;

b)   absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticoruptie şi alte acte normative, referitoare la programul de lucru;

c)   intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale ale membrilor de familie ori ale altor persoane, precum şi orice alte imixtiuni în activitatea procurorilor;

d)  atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de procurori şi judecători, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în relaţii;

e)  nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;

f)  manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;

g)   refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticoruptie ori alte atribuţii stabilite de procurorul şef direcţie;

h) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;

i) încălcarea incompatibilităţilor sau interdicţiilor prevăzute de lege;

j) omisiunea gravă de a îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii;

k) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe langă acestea.

(3)  Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a)  avertismentul;

b)    reducerea cu 5 - 15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere pe o durată de 1-3 luni;

c)   retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3 luni;

d)  revocarea din funcţia de conducere ocupată;

e)  mutarea disciplinară la un alt serviciu teritorial, pe o durată de 1-3 luni;

f)  excluderea din profesie.

(4)   Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de procurorul şef direcţie.

(5)  In cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe langă acestea, procurorul şef direcţie poate dispune ca, pe langă sancţiunea disciplinară aplicată, persoana sancţionată să urmeze cursuri de deontologie a profesiei, organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

Art. 121. - (1) In cazul în care există indiciile săvarşirii unei abateri disciplinare, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie va dispune efectuarea cercetării prealabile.

(2)   Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile, se efectuează de către un procuror desemnat de procurorul şef direcţie şi se finalizează printr-un act de constatare, care va cuprinde datele prevăzute la art. 87 alin. (4) din Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)   In vederea efectuării cercetării prealabile se vor dispune citarea persoanei în cauză, ascultarea acesteia şi verificarea apărărilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări sau de a face declaraţii se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

(4)   Pe perioada cercetării, procurorul şef direcţie poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a persoanei în cauză. Măsura suspendării din funcţie poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentă.

Art. 122. - (1) Sancţiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul procurorului şef direcţie, dar nu mai tarziu de un an de la data săvarşirii abaterii disciplinare.

(2)  Sancţiunea disciplinară se aplică prin decizie emisă în formă scrisă şi se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de persoana în cauză. Decizia produce efecte de la data comunicării.

(3)  Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia va cuprinde în mod obligatoriu:

a)  descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b)   precizarea prevederilor legale care au fost încălcate de cel sancţionat;

c)   motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;

d)  temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

e)   termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

f)   instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

(4)  Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

CAPITOLUL IV

Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică ale personalului economic, financiar şi administrativ

Art. 123. - (1) Managerul economic conduce Departamentul economico-financiar şi administrativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are studii superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi a promovat concursul organizat de Direcţia Naţională Anticorupţie, potrivit regulamentului aprobat de procurorul şef al acesteia.

(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) se face prin ordin al procurorului şef direcţie.

Art. 124. - Numirea în celelalte funcţii publice de execuţie şi de conducere economico-tinanciare şi administrative se face prin ordin al procurorului şef direcţie, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile generale pentru ocuparea unei funcţii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi au promovat concursul organizat de Direcţia Naţională Anticorupţie.

Art. 125. - Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle funcţionarilor publici, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestora, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite în Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi personalului economic, financiar şi administrativ din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care are calitatea de funcţionar public.

Art. 126. - (1) Personalul care desfăşoară activităţi administrative, de gospodărire, întreţinere, reparaţii şi de deservire, în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu are calitatea de funcţionar public şi este angajat cu contract individual de muncă.

(2) Selectarea personalului care urmează să desfăşoare activităţi administrative, de gospodărire, întreţinere, reparaţii şi de deservire se face pe bază de concurs sau examen, organizat de Direcţia Naţională Anticorupţie, potrivit regulamentului aprobat de procurorul şef direcţie.

Art. 127. - (1) Personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispoziţiile din legislaţia muncii în ceea ce priveşte încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă.

(2)   Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este angajată pentru săvarşirea unei abateri disciplinare.

(3)   Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi constă într-o acţiune sau inacţiune, săvarşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.

(4)   Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica procurorul şef direcţie în cazul în care salariatul săvarşeşte o abatere disciplinară sunt:

a)  avertismentul scris;

b)  suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;

c)   retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

d)   reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e)   desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 128. - (1) Cu excepţia sancţiunii prevăzute la art. 127 alin. (4) lit. a), nicio altă sancţiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către persoana împuternicită de procurorul şef direcţie.

(2)  In vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită să realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

(3)   Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile alin. (2), fără un motiv obiectiv, îi dă dreptul procurorului şef direcţie să dispună sancţionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4)  In cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

(5)  Sancţiunea disciplinară se dispune de procurorul şef direcţie prin decizie, emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă de săvarşirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data săvarşirii faptei.

(6)  Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia va cuprinde în mod obligatoriu:

a)  descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b)   precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de salariat;

c)   motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;

d)  temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;

e)   termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;

f)   instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

(7)   Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

(8)   Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la reşedinţa indicată de acesta.

(9)  Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanţa competentă.

CAPITOLUL V

Numirea, promovarea, eliberarea din funcţie şi răspunderea juridică ale ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi ale specialiştilor

Art. 129. - Numirea, promovarea şi eliberarea din funcţie ale ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi ale specialiştilor se fac de procurorul şef direcţie, prin ordin.

Art. 130. - (1) Răspunderea disciplinară a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se realizează conform ordinului procurorului şef direcţie privind deontologia şi răspunderea disciplinară a ofiţerilor de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie, iar evaluarea activităţii şi conduitei ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face conform ordinului procurorului şef direcţie.

(2) Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle ofiţerilor şi agenţilor de poliţie, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestora, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ori din alte acte normative, referitoare la ofiţerii şi agenţii de poliţie, se aplică în mod corespunzător şi ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 131. - Dispoziţiile privind drepturile şi îndatoririle funcţionarilor publici, promovarea în funcţie şi evaluarea performanţelor profesionale ale acestora, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum şi celelalte prevederi stabilite în Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori în alte acte normative, referitoare la funcţionarii publici, se aplică în mod corespunzător şi specialiştilor.

TITLUL X

Registrele, condicile şi formularele statistice folosite de Direcţia Naţională Anticorupţie

CAPITOLUL I

Registre şi condici

Art. 132. - Pentru evidenţa activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se folosesc şi se completează următoarele registre şi condici:

1.   Registrul pentru evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale procurorului sef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (R-1);

2.   Registrul de evidentă a activităţii de urmărire penală (R-2);

3.   Registrul de evidenţă a persoanelor arestate, a sesizărilor privind efectuarea percheziţiilor şi a sesizărilor privind autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor (R-3);

4.   Registrul de evidentă a valorilor si corpurilor delicte (R-4);

5.   Registrul pentru evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare si a sancţiunilor aplicate potrivit art. 181 şi 91 din Codul penal (R-5);

6.  Registrul de evidentă a activităţii de apel si de recurs (R-6);

7.   Registrul de evidenţă a infirmărilor, redeschiderilor şi restituirilor (R-30);

8.  Registrul de inventar al bibliotecii (R-10);

9.   Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13);

10.   Registrul opis alfabetic pentru identificarea lucrărilor (R-15);

11.   Registrul de evidenţă curentă a intrărilor-ieşirilor documentelor din arhivă (R-16);

12.   Registrul pentru evidenta sigiliilor si ştampilelor (R-17);

13.  Registrul de audienţă (R-18);

14.   Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plangerilor şi memoriilor adresate Direcţiei Naţionale Anticorupţie (R-19);

15.  Registrul numerelor de inventar (R-20);

16.  Registrul de formulare cu regim special (R-27);

17.   Registrul privind evidenţa salariaţilor care au avut acces în unitate ori au plecat după terminarea programului de lucru (R-28);

18.  Registrul privind evidenţa persoanelor care au acces în unitate (R-29);

19.  Registrul de evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice (R-9);

20.  Registrul de control (R-31);

21.   Registrul opis alfabetic pentru evidenţa personalului auxiliar/procurorilor (R-11);

22.   Registrul pentru evidenta legitimaţiilor de serviciu (R-12);

23.  Registrul de evidenţă a parcului auto (R-22);

24.  Registrul de mişcare a autovehiculelor (R-23);

25.   Registrul de evidentă a accidentelor de circulaţie (R-24);

26.  Registrul de casă (R-25);

27.   Registrul pentru evidenţa ordinelor de plată (R-26);

28.  Condica activităţii de urmărire penală (C-1);

29.    Condica de evidenţă a cauzelor cu autori neidentificaţi (C-2);

30.   Condica pentru evidenţa folosirii materialelor de criminalistică (C-3);

31.  Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor (C-4);

32.   Condica pentru evidenţa lucrărilor procurorilor - activitatea judiciară (C-5);

33.  Condica de prezenţă (C-6);

34.  Condica de corespondenţă (C-7);

35.   Condica de evidenţă a persoanelor primite în audienţă (C-8).

CAPITOLUL II

Formulare statistice

Art. 133. - (1) Evidenţa statistică a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se ţine pe următoarele formulare:

1.   Formular P1 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de urmărire penală efectuată de procuror;

2.   Formular P3 (centralizator şi desfăşurător), care cuprinde două părţi:

-  partea I - privind inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni prin care s-au produs pagube, pe domenii de activitate;

-   partea a II-a - privind pagubele produse de inculpaţii trimişi în judecată pentru unele infracţiuni, pe domenii de activitate;

3.   Formular P4 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de urmărire penală în cauzele cu minori şi tineri între 18 şi 20 de ani inclusiv;

4.   Formular P5 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor şi de primire a cetăţenilor în audienţă;

5.   Formular P7 (centralizator şi desfăşurător) privind activitatea judiciară în cauzele penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

6.  Formular P8: indicatorii principali privind activităţile de urmărire penală (P1); activitatea judiciară penală; soluţionarea sesizărilor, reclamaţiilor, cererilor şi memoriilor. Formularul este centralizat şi se întocmeşte potrivit formularului P1, pentru trimestrul I şi, respectiv, trimestrele I -III.

(2) Direcţia Naţională Anticorupţie întocmeşte şi următoarele anexe:

a)  anexa criminologică la formularul P1 (centralizator şi desfăşurător), cu două părţi: partea I - conţinand date privind persoana inculpaţilor trimişi în judecată şi partea a II-a - privind victimele unor infracţiuni;

b)   anexa de corelare la formularul P3 - prejudicii (centralizator şi desfăşurător);

c)  anexa la formularul P8 (centralizator P1).

Art. 134. - (1) Termenele în care se completează formularele statistice şi modul de centralizare, stocare computerizată şi de prelucrare a datelor sunt reglementate prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind sistemul informaţional al Ministerului Public.

(2)   Formatul şi conţinutul registrelor, condicilor şi ale formularelor statistice se stabilesc prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind nomenclatoarele arhivistice.

(3)   Registrele prevăzute la art. 132 se vor realiza şi completa si în format electronic, cel mai tarziu pană la data de 31 decembrie 2006.

TITLUL XI

Primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor

CAPITOLUL I

Reguli generale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor

Art. 135. - (1) Corespondenţa adresată structurilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se primeşte de grefierul şef sau de alt salariat, desemnat de conducătorul acestora.

(2)   La primirea corespondenţei, se verifică dacă menţiunile de pe plicuri corespund cu conţinutul acestora şi dacă există toate anexele enumerate în corespondenţă. Lipsurile ori nepotrivirile dintre menţiunile de pe plicuri şi conţinutul acestora se aduc la cunoştinţă expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondenţa ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.

(3)   Sesizările penale, precum şi celelalte plangeri, cereri, sesizări şi memorii ale cetăţenilor, depuse de aceştia direct la structurile Direcţiei Generale Anticorupţie, vor purta menţiunea de primire a procurorului de serviciu, precum şi numărul de înregistrare în condica C-8.

(4)   Conducătorul structurii poate dispune ca întreaga corespondenţă sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.

Art. 136. - (1) Corespondenţa primită direct sau de la alte parchete se sortează de grefierul şef ori de salariatul desemnat de conducătorul structurii, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, care identifică lucrările anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primită are legătură cu aceste lucrări.

(2)  Intreaga corespondenţă se prezintă spre examinare conducătorului structurii, care repartizează sau ia măsuri de repartizare aleatorie a lucrărilor procurorilor ori altor salariaţi din subordine, potrivit legii, ori dispune trimiterea lor, cand este cazul, instituţiilor competente, spre rezolvare.

(3)   Sortarea corespondenţei de către grefierul şef sau salariatul desemnat, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului structurii şi repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua primirii corespondenţei sau cel tarziu a doua zi.

Art. 137. - (1) După examinarea şi repartizarea corespondenţei, conducătorul structurii restituie lucrările grefei, în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluţiei.

(2) In cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plangerilor ori al sesizărilor, conducătorul structurii va da dispoziţie procurorului sau salariatului căruia i s-a repartizat lucrarea spre soluţionare să ceară petiţionarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct, prin chemare la sediul unităţii, după caz.

Art. 138. - Plangerile şi sesizările prin care se reclamă fapte cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la alte organe de cercetare penală, care au fost sesizate direct, se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală (R-2). Numărul de înregistrare va fi însoţit de indicativul „P" (penal).

Art. 139. - Primirea, evidenţa, întocmirea şi toate celelalte operaţiuni privind lucrările care conţin informaţii clasificate se efectuează potrivit dispoziţiilor prevăzute în ordinele procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind protecţia informaţiilor clasificate.

Art. 140. - (1) Cererile, reclamaţiile, sesizările şi memoriile se înregistrează în registrul R-19, dandu-se numere de înregistrare fără soţ.

(2) Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei curente (R-13), dandu-se cronologic numere cu soţ şi indicativele corespunzătoare din Nomenclatorul arhivistic.

Art. 141. - (1) Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 132, în raport cu conţinutul lor.

(2) Dacă pe parcursul soluţionării sau după definitivarea lor unele lucrări nu mai corespund înregistrărilor făcute iniţial, acestea se vor reînregistra potrivit art. 132.

Art. 142. - (1) Inegistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de dosare sau de referate, precum şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încat corespondenţa care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.

(2) Grefierii şefi au obligaţia să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorii structurilor au fost efectuate în termenele stabilite de aceştia şi să-i informeze de îndată cu privire la existenţa unor lucrări nerezolvate.

Art. 143. - (1) După efectuarea operaţiilor de înregistrare a corespondenţei, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură, în registrul de evidenţă a acestora.

(2)   Lucrările rezolvate se predau, de procurori şi de ceilalţi salariaţi, grefierului şef sau înlocuitorului acestuia, sub semnătură, în condica C-4 sau C-5.

(3)    Grefierul şef va face personal menţiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor şi de închidere a poziţiilor în registre.

(4)   Circulaţia lucrărilor între grefă şi procurorii sau personalul auxiliar, cărora li s-au repartizat spre soluţionare, va fi evidenţiată în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menţionarea datelor de predare-primire.

Art. 144. - (1) Corespondenţa cu autorităţile străine, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare din ţara noastră, cu reprezentanţele străine, cu organizaţiile şi organismele internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în Romania are loc în condiţiile legii, direct sau prin intermediul Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, căruia i se va transmite corespondenţa.

(2)   Comunicarea actelor procedurale către străini, persoane fizice ori juridice, cu domiciliul sau cu reşedinţa în Romania ori cu domiciliul în străinătate, care se află temporar în Romania, se va face direct, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament.

(3)  Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face după traducerea actelor, de către Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, în limba pe care aceste persoane o înţeleg sau în limba oficială a statului resortisant.

(4)  Corespondenţa într-o limbă străină, primită de la alte persoane şi instituţii decat cele menţionate la alin. (1), se traduce în limba romană, prin grija Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice. In acest scop, după primirea unei asemenea corespondenţe, aceasta va fi înaintată Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, care va dispune, în condiţiile legii, traducerea corespondenţei.

Art. 145. - (1) După efectuarea menţiunilor de scădere şi de închidere a lucrărilor rezolvate, corespondenţa se expediază destinatarilor.

(2) Grefierul şef va urmări ca actele de procedură şi celelalte categorii de corespondenţă expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ştampilate şi să fie însoţite de anexele la care se referă.

Art. 146. - (1) Toate comunicările, indiferent dacă se adresează unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate şi se predau cu borderou, In cazul comunicărilor care nu privesc soluţiile adoptate în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, acestea se pot face prin scrisori simple, care se predau, pe bază de semnătură, oficiilor poştale.

(2) Cand destinatarul are sediul, domiciliul sau reşedinţa în aceeaşi localitate în care îşi are sediul Direcţia Naţională Anticorupţie, corespondenţa i se poate transmite şi prin curier, sub luare de semnătură, în condica C-7.

Art. 147. - (1) Inregistrarea corespondenţei pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.

(2) Registrele se numerotează, iar pe copertele acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul iniţial şi ultimul număr de înregistrare. La sfarşitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către grefierul şef numărul înregistrărilor şi numărul filelor folosite.

Art. 148. - Nu se admit ştersături în registre şi condici. Eventualele menţiuni eronate se barează printr-o linie trasată cu cerneală şi se rescriu fie în cuprinsul aceleiaşi rubrici, fie în următorul rand liber din registru. Rectificarea va fi certificată, pe marginea filei din registru ori din condică, prin semnătura conducătorului structurii sau a persoanei desemnate să controleze activitatea grefei.

Art. 149. - (1) Dosarele, întocmite separat pentru fiecare lucrare, se păstrează timp de un an la grefa structurii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după care se depun la arhivă.

(2) Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvă lucrarea, iar numerotarea şi cusutul dosarelor, precum şi parafarea acestora se fac de grefierul şef ori de un alt grefier desemnat de procurorul şef.

Art. 150. - Activitatea de primire, înregistrare şi circulaţie a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului structurii sau de o altă persoană desemnată de conducătorul structurii, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate şi va lua măsurile de înlăturare a acestora ori va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL II

Reguli speciale privind primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor la structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Art. 151. - (1) Corespondenţa adresată Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia lucrărilor privind informaţiile clasificate, se primeşte de grefierul desemnat de procurorul şef al Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.

(2)   In cazul în care la compartimentele de grefă ale secţiilor sau serviciilor subordonate procurorului şef direcţie se primeşte direct corespondenţa, grefierii şefi o vor transmite spre înregistrare Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.

(3)   Corespondenţa primită la Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de secţii ori servicii subordonate direct procurorului şef direcţie, se predă de îndată, după înregistrarea în partida respectivă, la grefa unde se află lucrarea de bază.

Art. 152. - (1) Corespondenţa expediată de persoane fizice, adresată procurorului şef direcţie sau adjuncţilor acestuia, cu menţiunea „personal" sau „confidenţial", se primeşte de un grefier anume desemnat, care predă plicurile, nedeschise, procurorului şef al Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul. Acesta deschide plicurile, examinează conţinutul corespondenţei şi o prezintă celor cărora le este adresată, dacă, în raport cu conţinutul, apreciază că trebuie să fie cunoscută de aceştia.

(2) Corespondenţa adresată procurorului şef direcţie cu menţiunea „personal" ori „confidenţial", primită de la instituţii sau organisme oficiale, va fi predată, nedesfăcută, direct la cabinetul său.

Art. 153. - Se va prezenta procurorului şef direcţie, indiferent de modul în care a fost adresată, corespondenţa privind:

a)   comportarea personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în societate;

b)   scrisorile prin care se sesizează că s-au făcut reveniri repetate la memorii depuse anterior şi nu s-a primit răspuns;

c)   încălcarea ordinii de drept de către autorităţile statului;

d)   alte lucrări care, prin conţinutul lor deosebit, impun informarea procurorului şef direcţie.

Art. 154. - După examinarea de către procurorul şef direcţie sau de adjuncţii săi a corespondenţei, grefierii şefi de cabinet reţin şi înregistrează lucrările, care se păstrează în evidenţă la cabinete, iar restul corespondenţei se predă Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, pentru a fi înregistrată şi transmisă compartimentelor de resort sau pentru a fi trimisă altor autorităţi publice competente, potrivit legii.

Art. 155. - La Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, grefierii anume desemnaţi vor proceda după cum urmează:

a)  corespondenţa care are ca obiect plangeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi alte date privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, comunicări de situaţii statistice sau alte situaţii, lucrări periodice, analize, propuneri, lucrări în legătură cu activitatea economico-financiară şi administrativă, corespondenţa oficială primită de la diferite autorităţi publice, precum şi corespondenţa obişnuită se înregistrează, în ordine cronologică, în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei (R-13) şi va primi numere cu soţ;

b)  propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plangerile şi memoriile, altele decat cele penale prevăzute la lit. a), ale persoanelor fizice sau juridice se înregistrează în registrul de evidenţă a acestora (R-19), dandu-se numere de înregistrare fără soţ.

Art. 156. - Lucrările care urmează să fie trimise spre rezolvare la două sau mai multe secţii ori la alte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se multiplică, după caz, integral sau parţial, şi se predau acestora, potrivit rezoluţiei de repartizare.

Art. 157. - (1) Lucrările care se reţin la cabinetele conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se înregistrează de către grefierii şefi cabinet în registrul de intrare-ieşire. Pe aceste lucrări se aplică ştampila de înregistrare, cu menţiunea cabinetului respectiv, iar în registru şi pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menţionează indicativul şi numărul acestuia, după cum urmează: „C" pentru cabinetul procurorului şef direcţie, „C1" şi, respectiv, „C2" pentru cabinetele procurorilor şefi adjuncţi direcţie.

(2)  După înregistrare, lucrările se predau spre rezolvare, potrivit rezoluţiei, sub semnătură.

(3)  Documentele ce conţin informaţii secrete de stat şi secrete de serviciu se înregistrează la Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia, potrivit dispoziţiilor Hotărarii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în  Romania, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărarii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu, precum şi ale ordinelor procurorului şef direcţie.

Art. 158. - (1) Corespondenţa primită de secţii sau servicii subordonate direct procurorului şef direcţie de la Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul se selectează de grefierii şefi, care vor identifica şi lucrările anterioare, în cazul în care corespondenţa nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.

(2) Intreaga corespondenţă se prezintă spre examinare procurorului şef sau conducătorului structurii, care dispune repartizarea lucrărilor personalului competent să le rezolve, potrivit legii.

Art. 159. - (1) Inregistrarea corespondenţei la secţii sau alte compartimente de activitate, după examinarea şi repartizarea acesteia de către conducătorul structurii, se face după cum urmează:

a)   corespondenţa prevăzută la art. 155 lit. a), cu excepţia plangerilor, denunţurilor şi sesizărilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor acestui text. După înscrierea numărului de înregistrare, se va trece indicativul dosarului, potrivit Nomenclatorului indicator (spre exemplu: 6/I V/2005);

b)  propunerile, sesizările, reclamaţiile, cererile, plangerile şi memoriile persoanelor fizice şi juridice se înregistrează în registrul de evidenţă conform dispoziţiilor art. 155 lit. b). După înscrierea numărului de înregistrare, se va trece indicativul dosarului, potrivit Nomenclatorului indicator;

c)   plangerile, denunţurile şi celelalte sesizări penale, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală, în care plangerile şi denunţurile au fost făcute direct acestora, se înregistrează, în ordine cronologică, în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală. După înscrierea numărului de înregistrare, se va menţiona, în registru şi pe lucrare, indicativul „P" (penal). Repartizarea pe dosare, potrivit Nomenclatorului indicator, în vederea arhivării, se face după soluţionare;

d)   lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu conţinutul lor.

(2) Cand pe parcursul soluţionării sau după soluţionare unele lucrări înregistrate iniţial, potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) şi d), îşi schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.

Art. 160. - In scopul identificării cu uşurinţă a lucrărilor şi dosarelor, înregistrarea lucrărilor din categoria celor prevăzute la art. 155 lit. a) şi b) şi la art. 159 alin. (1) lit. a), b) şi c) se va face şi în registrul opis alfabetic.

TITLUL XII

Calcularea cheltuielilor judiciare avansate de stat, punerea în executare a ordonanţelor prin care s-a dispus plata cheltuielilor judiciare şi a amenzilor cu caracter administrativşi gestionarea unor bunuri

Art. 161. - (1) Grefierii şefi, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală, vor asigura, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu ocazia efectuării urmăririi penale, şi punerea în executare a ordonanţelor prin care s-au aplicat amenzi cu caracter administrativ, potrivit art. 91 lit. c) din Codul penal.

(2) Evidenţa cheltuielilor judiciare şi a amenzilor administrative se ţine în registrul R-5.

Art. 162. - La stabilirea cheltuielilor judiciare se vor avea în vedere cheltuielile făcute de organul de urmărire penală şi de alte organe pentru:

a)   chemarea, prin serviciile poştale, prin telefon, telex sau fax, a părţilor din proces, a martorilor, experţilor, interpreţilor şi a altor persoane;

b)  plata, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 190 din Codul de procedură penala, a sumelor de bani cuvenite martorilor, experţilor şi interpreţilor;

c)   efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor;

d)   ridicarea şi conservarea mijloacelor materiale de probă, inclusiv costul filmelor, copertelor, dischetelor, substanţelor chimice folosite, al ambalajelor, al transportului la locul de depozitare etc;

e)   efectuarea fotografiilor judiciare şi a înregistrărilor audio-video;

f)   deplasarea în interesul rezolvării cauzelor: costul cazării, al diurnei, al transportului;

g)  plata onorariilor apărătorilor din oficiu;

h) contravaloarea hartiei, imprimatelor şi altor materiale ce compun dosarele penale;

i) contravaloarea altor lucrări efectuate în cursul urmăririi penale, care au necesitat plăţi din fondurile bugetare.

Art. 163. - Calcularea cheltuielilor judiciare se va face, în fiecare cauză soluţionată de procuror, pe baza următoarelor documente justificative:

a)   actele întocmite de persoanele care au efectuat lucrări, dispuse de organul de urmărire penală, în care sunt menţionate, în condiţiile prevăzute de lege, costurile lucrărilor;

b)   actele în baza cărora martorii, experţii şi interpreţii justifică, în condiţiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;

c)   actele emise de cabinetele de avocaţi, în care se menţionează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;

d)   nota întocmită de grefierul şef, sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală, privind cheltuielile făcute de Ministerul Public în cursul urmăririi penale, pentru corespondenţă, chemări prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.

Art. 164. - Cheltuielile judiciare se stabilesc de procuror prin rechizitoriu sau ordonanţă de încetare a urmăririi penale ori de scoatere de sub urmărirea penală, potrivit art. 263, 245 şi art. 249 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Art. 165. - Punerea în executare a ordonanţei prin care s-au stabilit cheltuieli judiciare ori s-a aplicat amenda prevăzută la art. 91 lit. c) din Codul penal se face de către procuror, potrivit dispoziţiilor art. 2491 alineatul ultim, art. 442 şi 443 din Codul de procedură penală.

Art. 166. - (1) Procurorii şefi secţii şi servicii teritoriale vor controla, direct sau prin procurori desemnaţi, evidenţa şi modul de punere în executare a ordonanţelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.

(2) Departamentul economico-financiar şi administrativ va urmări, cu ocazia controalelor efectuate, modul în care se pun în executare ordonanţele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare şi va propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.

Art. 167. - (1) Evidenţa corpurilor delicte, precum şi a celorlalte mijloace de proba ridicate de procuror şi care nu pot fi ataşate la dosar se asigură prin grefierii anume desemnaţi de conducătorii secţiilor sau ai serviciilor teritoriale. Aceştia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4) şi răspund de securitatea depozitării, precum şi de buna păstrare şi conservare a lor.

(2)   Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal, în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea.

(3)   In Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4) se vor descrie amănunţit obiectele primite, arătandu-se starea calitativă, materialul din care sunt confecţionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum şi orice alte elemente de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. In acelaşi sens se va proceda şi la înregistrarea video a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în Registrul de evidentă a valorilor si corpurilor delicte (R-4).

Art. 168. - Pentru depozitarea în condiţii de securitate şi bună conservare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace de probă, vor fi amenajate încăperi speciale şi se vor procura case de fier şi dulapuri metalice, anume destinate.

Art. 169. - (1) Obiectele de valoare mare se vor ţine în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea ataşată o etichetă, pe care se vor nota numărul dosarului şi poziţia din Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri, pe care se vor nota datele de identificare.

Art. 170. - (1) Metalele sau pietrele preţioase ori obiectele confecţionate din acestea şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară competentă.

(2)  Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu şi colecţiile de valoare se predau spre păstrare instituţiilor de specialitate.

(3)   Obiectele prevăzute la alin. (1) şi (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai tarziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.

(4)   Sumele de bani ridicate de procuror, în cursul urmăririi penale, de la deţinători se consemnează la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., pe numele celui de la care s-au ridicat şi la dispoziţia organului judiciar.

(5)   La camera de corpuri delicte se păstrează în evidenţă xerocopii de pe recipisele de consemnare a sumelor de bani depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. şi actele de depunere a valorilor la instituţiile de specialitate, iar recipisele, în original, se depun ia dosar.

Art. 171. - (1) Bunurile perisabile se predau de urgenţă, în condiţiile legii, unităţilor comerciale, potrivit profiluiui activităţii acestora, în vederea valorificării.

(2) Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A., după caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau părţilor responsabile civilmente şi la dispoziţia organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.

Art. 172. - Armele de foc, muniţiile şi materialele explozive, radioactive, toxice sau stupefiante, care sunt mijloace materiale de probă, se predau cu proces-verbal organelor de poliţie din localitatea unde îşi au sediul structurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Art. 173. - (1) In cazurile în care se dispune trimiterea în judecată, corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă se predau instanţei de judecată odată cu dosarul cauzei, făcandu-se menţiune despre aceasta în rechizitoriu, In adresa de trimitere a dosarului se enumera şi se descriu obiectele respective, cu datele din procesul-verbal de primire şi depunere la camera de corpuri delicte a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2) Predarea la instanţă a dosarului, împreună cu corpurile delicte şi celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte, la instituţii de specialitate, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la bănci se face, sub luare de semnătură, în condica C-7, cu menţiunea expresă a primirii atat a dosarului, cat şi a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).

Art. 174. - (1) Dacă se dispune confiscarea specială, potrivit art. 118 din Codul penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras, împreună cu obiectele confiscate, se trimit executorului judecătoresc, în vederea valorificării lor în condiţiile legii. Predarea şi primirea obiectelor şi scoaterea din evidenţă se fac în condiţiile prevăzute la art. 170.

(2)  In cazul confiscării mijloacelor de plată străine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artă ori de muzeu, a metalelor sau pietrelor preţioase ori a obiectelor confecţionate din acestea, precum şi a colecţiilor de valoare, soluţia dispusă se comunică şi instituţiilor de specialitate la care acestea au fost depuse.

(3)   Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau pentru cele obţinute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării se comunică şi unităţii C.E.C. la care acestea au fost depuse.

(4)   Confiscarea muniţiei şi a materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliţie la care acestea au fost depuse, pentru a se proceda la valorificarea lor în condiţiile legii.

(5)   Măsura confiscării se comunică în toate cazurile organelor financiare teritoriale, pentru a se urmări virarea la bugetul de stat a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.

Art. 175. - Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanţă, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluţiei sau după trecerea unui an de la data ordonanţei, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de procurorul şef direcţie, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul şef şi grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte, se întocmeşte un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, care se ataşează la dosarul cauzei, iar operaţiunea se menţionează în Registrul de evidenţă a valorilor şi corpurilor delicte (R-4).

Art. 176. - Departamentul economico-financiar şi administrativ şi Compartimentul de audit public intern, cu ocazia acţiunilor de control financiar, vor verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în activitatea de evidenţă şi de gestionare a corpurilor delicte şi a celorlalte mijloace materiale de probă.

Art. 177. - Se interzic folosirea sub orice formă a obiectelor, care constituie mijloace materiale de probă, în alte scopuri decat cele prevăzute de lege, precum şi dobandirea acestora cu ocazia valorificării lor.

TITLUL XIII

Măsuri pentru unificarea practicii judiciare şi asigurarea cunoaşterii actelor normative publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, precum şi pentru organizarea bibliotecii

Art. 178. - (1) Secţia de combatere a corupţiei, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvarşite de militari, Secţia judiciară penală şi serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor prezenta permanent Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională informări cu problemele de drept controversate, precum şi materiale privind problemele de drept în  legătură cu  care  instanţele de judecată au pronunţat soluţii contradictorii, exprimandu-şi documentat opinia.

(2)   Problemele de drept prevăzute la alin. (1) vor fi examinate de îndată de Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, care va întocmi note de studii argumentate, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării lucrării, pe care le vor supune examinării Consiliului ştiinţific al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(3)  Notele de studiu aprobate de Consiliul ştiinţific sau, după caz, punctul de vedere al acestuia asupra lor vor fi comunicate de îndată tuturor structurilor operative ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi vor fi publicate în Buletinul documentar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională, fiind aduse la cunoştinţă tuturor procurorilor, ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi specialiştilor, după caz, de conducătorii acestor structuri.

(4)    Secţia judiciară penală va face propuneri corespunzătoare Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru promovarea recursului în interesul legii, spre a se pronunţa asupra chestiunilor de drept care au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti.

Art. 179. - (1) Departamentul economico-financiar şi administrativ şi serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie vor lua măsuri pentru primirea, în ziua publicării, a Monitorului Oficial al Romaniei, Partea I, în care sunt publicate acte normative care prezintă interes pentru activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

(2)   Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională va examina de îndată actele normative publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, şi va întocmi lista acestora, pe care o va transmite zilnic secţiilor şi celorlalte structuri din subordinea procurorului şef direcţie, precum şi serviciilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Un exemplar al listei va fi păstrat în dosar la Biblioteca Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi va fi pus la dispoziţie personalului acestuia, împreună cu colecţia Monitorului Oficial al Romaniei, Partea I.

(3)  După primirea listei cu actele normative publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, conducătorii structurilor centrale şi teritoriale vor lua de îndată măsuri de multiplicare şi de distribuire a acesteia tuturor procurorilor, ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară şi specialiştilor din subordine.

(4)  Actele normative care cuprind norme de drept penal sau de procedură penală, care intră în vigoare într-un termen scurt de la data publicării, vor fi multiplicate şi transmise direct structurilor centrale şi, prin fax, serviciilor şi birourilor teritoriale, în ziua publicării, de Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

Art. 180. - Biblioteca este organizată în cadrul Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

Art. 181. - Persoana care răspunde de bibliotecă este numită prin ordin al procurorului şef direcţie, exclusiv din randul grefierilor documentarişti.

Art. 182. - (1) Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:

-   grupa I - legislaţie (Monitorul Oficial al Romaniei, colecţii de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicaţii cuprinzand acte normative);

-   grupa a II-a - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri de legislaţie, jurisprudenţă, cărţi şi reviste);

-   grupa a III-a - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislaţie locativă;

-    grupa a IV-a - drept administrativ, drept constituţional, organizare judecătorească, legislaţia notarială, exercitarea avocaturii, legislaţia privind timbrul judiciar şi taxele   de   timbru,   jurisdicţia   Curţii   Constituţionale, contenciosul administrativ, drept comunitar;

-  grupa a V-a - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislaţia economică, sistemele de control economico-financiar, jurisdicţia financiară, jurisdicţia comercială;

-  grupa a VI-a - dreptul muncii;

-   grupa a VII-a - drept internaţional public şi privat, drept maritim şi fluvial, legislaţia privind transporturile pe calea aerului, convenţii internaţionale;

-  grupa a VIII-a - dicţionare;

-   grupa a IX-a - colecţii de reviste, colecţii ale publicaţiilor Ministerului Public, colecţii de ziare;

-  grupa a X-a - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.

(2)    In cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicaţiilor.

(3)  Colecţiile de legi şi alte acte normative se aşază în ordine cronologică.

(4)   Publicaţiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani şi vechime numerică.

(5)   Monitorul Oficial al Romaniei se păstrează în bibliorafturi şi se leagă în volume la sfarşitul anului.

Art. 183. - Incadrarea fondului documentar în grupele prevăzute la art. 182 se face de grefierul documentarist însărcinat cu gestiunea bibliotecii, sub controlul procurorului şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională.

TITLUL XIV

Dispoziţii finale

Art. 184. - (1) Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.695/C/2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Parchetului Naţional Anticorupţie, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.013 din 13 noiembrie 2004, şi Ordinul ministrului justiţiei nr. 771/C/2005 pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al Parchetului Naţional Anticorupţie, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 8 iunie 2005.