HOTARARE   Nr. 1581 din  8 decembrie 2005

privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone

ACT EMIS DE:      GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN:  MONITORUL OFICIAL  NR. 24 din 11 ianuarie 2006

    
    
     In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001,
    
     Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
    
     Art. 1. - Se instituie regimul de arie naturala protejata si se aproba incadrarea in categoriile de management corespunzatoare, pentru urmatoarele situri:
     ________________________________________________________________________________
     Nr.      Arie naturala protejata        Suprafata  Judetul      Nr. aviz CMN
     crt.                                      (ha)
     ________________________________________________________________________________
     A.   Parcuri nationale
     A.1. Defileul Jiului                    11.127,00  Gorj,      B, 1160/8.02.2005
     Hunedoara
     B.   Rezervatii naturale
     B.1. Complexul Geologic Racosul de Jos      95,20  Brasov     B, 1327/25.05.2005
     B.2. Mlastina Hergheliei                    98,00  Constanta  B, 1400/18.07.2005
     B.3. Muzeul Trovantilor                      1,10  Valcea     B, 1125/5.04.2005
     C.   Arii de protectie speciala
     avifaunistica
     C.1. Padurea Ciuasului                       3,00  Cluj       B, 1243/5.04.2005
     ________________________________________________________________________________
    
     Art. 2. - (1) Parcul National Defileul Jiului se delimiteaza conform anexei nr. 1, sectiunea 1.
     (2) Descrierea limitelor si a suprafetelor rezervatiilor naturale si a ariei de protectie speciala avifaunistica este prevazuta in anexa nr. 2.
     (3) Anexele nr. 1 si 2 constituie baza pentru realizarea sistemului informational al ariilor naturale protejate, sectiunea arii naturale protejate.
     Art. 3. - (1) Se aproba zonarea interioara a Parcului National Defileul Jiului din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice, prin delimitarea zonelor de conservare speciala, conform anexei nr. 1, sectiunea 1.
     (2) In zonele de conservare speciala, sunt excluse orice forma de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum si orice forma de folosire a terenurilor, incompatibila cu scopul de protectie si/sau de conservare.
     (3) In zonele de conservare speciala, in afara perimetrelor rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie, se pot desfasura urmatoarele activitati:
     a) de natura stiintifica si educativa;
     b) turismul controlat;
     c) utilizarea rationala a pajistilor pentru cosit si/sau pasunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunitatilor ce detin pasuni in interiorul parcului, pe suprafetele, in perioadele si cu speciile si efectivele aprobate de administratia parcului, astfel incat sa nu fie afectate habitatele naturale si speciile de flora si fauna prezente in zona de conservare speciala;
     d) localizarea si stingerea operativa a incendiilor;
     e) interventiile pentru mentinerea habitatelor in vederea protejarii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitati biotice care constituie obiectul protectiei, in urma aprobarii de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului a planului de actiune provizoriu elaborat in acest scop de consiliul stiintific al parcului si valabil pana la intrarea in vigoare a planului de management;
     f) interventiile in scopul protectiei si mentinerii ecosistemelor naturale si reabilitarii unor ecosisteme necorespunzatoare sau degradate, la propunerea consiliului stiintific al parcului, in urma aprobarii de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului;
     g) actiunile de inlaturare a efectelor unor calamitati, in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, autoritatii publice centrale care raspunde de protectia mediului si autoritatii publice centrale care raspunde de ape, la propunerea consiliului stiintific al parcului;
     h) actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri si de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului stiintific al parcului.
     (4) In suprafetele situate in afara zonelor de conservare speciala se pot desfasura urmatoarele activitati:
     a) activitatile prevazute la alin. (3);
     b) activitati traditionale de utilizare a unor resurse regenerabile in limita capacitatii productive si de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de padure, de ciuperci si de plante medicinale, cu respectarea normativelor in vigoare. Acestea se pot desfasura numai de catre persoanele fizice si juridice care detin terenuri in interiorul parcului sau de comunitatile locale, cu aprobarea administratiei parcului;
     c) lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor tinere, lucrari de conservare si lucrari de igienizare;
     d) aplicarea de tratamente intensive cu perioada lunga de regenerare; in cazul molidisurilor pure se permit si tratamentul taierilor rase in parchete mici sau in benzi si tratamentul taierilor in crang in salcamete si zavoaie de plop si salcie, pe suprafete de maximum 1 ha;
     e) orice alte activitati aprobate de administratia parcului si de consiliul stiintific, care nu pun in pericol conservarea patrimoniului natural al parcului;
     f) orice alte activitati aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului, cu avizul Academiei Romane, prin ordin al ministrului.
     (5) Prin planul de management al parcului national pot fi prevazute si alte activitati care pot fi desfasurate in afara zonelor de conservare speciala.
     (6) Suprafata zonei de conservare speciala prevazuta in proiectul planului de management al parcului nu poate sa fie micsorata si/sau marita cu mai mult de 5% fata de suprafata zonei de conservare speciala aprobata prin prezenta hotarare decat in cazuri bine justificate, in baza unor studii de specialitate aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului si autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
     Art. 4. - (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari toti detinatorii de fond forestier inclus in parcul national, in afara zonei de conservare speciala, sunt obligati sa nu depaseasca posibilitatea de produse principale rezultata in urma reincadrarii arboretelor in tipurile functionale, conform prevederilor prezentei hotarari. In cazul in care amenajamentele silvice in vigoare prevad alte tratamente, administratorii sau detinatorii de fond forestier sunt obligati sa solicite derogari de la prevederile amenajamentelor silvice conform procedurilor legale.
     (2) Amenajamentele silvice ale unitatilor de productie ce intra in componenta parcului national vor fi revizuite in mod obligatoriu in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, daca diferenta dintre suprafata de fond forestier din zona de conservare speciala stabilita prin prezenta hotarare si suprafata incadrata in tipul I functional conform amenajamentului silvic reprezinta mai mult de 20% din suprafata de fond forestier a unitatii de productie respective.
     (3) Cu ocazia lucrarilor de amenajare a fondului forestier, toate padurile incluse in parcul national se incadreaza in grupa I functionala, iar padurile din zonele de conservare speciala se incadreaza in categoriile functionale corespunzatoare tipului I functional, conform normelor tehnice in vigoare pentru amenajarea padurilor.
     Art. 5. - (1) Structura de administrare pentru Parcul National Defileul Jiului se asigura in termen de maximum 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, astfel:
     a) in subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de protectia mediului, in limita bugetului alocat si a numarului de personal aprobat conform cerintelor anexei nr. 1, sectiunea 3; sau
     b) in coordonarea autoritatii publice centrale care raspunde de protectia mediului, pe baza de contract incheiat cu persoane juridice care probeaza capacitatea tehnica, stiintifica, administrativa si financiara necesara si care asigura personalul prevazut in anexa nr. 1, sectiunea 3, conform procedurilor in vigoare.
     (2) Termenul de depunere a solicitarilor in vederea incredintarii administrarii Parcului National Defileul Jiului conform alin. (1) lit. b) este de 45 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
     Art. 6. - Autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului sustine in limita bugetului alocat activitatile structurilor aflate in subordinea sa. Realizarea unora dintre activitatile cuprinse in planurile de management ale ariilor naturale protejate incredintate structurilor aflate in coordonare va fi finantata prin Fondul pentru mediu, in baza proiectelor eligibile.
     Art. 7. - In vederea dezvoltarii ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administreaza, pentru semnalizarea adecvata a rutelor catre parcul national, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
     Art. 8. - (1) Limitele Parcului National Defileul Jiului vor fi materializate in teren de catre administratia parcului, in termen de 18 luni de la incredintarea administrarii, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite si utilizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane la distante cuprinse intre 50 m si 200 m.
     (2) Limitele Parcului National Defileul Jiului constituite prin prezenta hotarare, in format digital, ca vectori cu referinta geografica, se pun la dispozitie de catre autoritatea publica centrala care raspunde de protectia mediului tuturor institutiilor si persoanelor interesate, prin intermediul paginii web, in termen de o luna de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
     Art. 9. - Autoritatile administratiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotarare, ale caror elemente de identificare sunt prevazute in anexele nr. 1 si 2, in planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
     Art. 10. - (1) Autoritatile administratiei publice locale impreuna cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua masuri in vederea conservarii patrimoniului arhitectonic traditional local din ariile naturale protejate si din vecinatatea acestora, prin elaborarea de proiecte-tip pentru constructii care sa contina elemente de arhitectura traditionala locala.
     (2) Prin vecinatatea unei arii protejate se intelege intregul teritoriu administrativ al localitatilor pe raza carora se gaseste aria naturala protejata.
     Art. 11. - Anexele nr. 1*) si 2*) fac parte integranta din prezenta hotarare.
     ------------
     *) Anexele nr. 1 si 2 sunt reproduse in facsimil.
    
     PRIM-MINISTRU
     CALIN POPESCU-TARICEANU
    
     Contrasemneaza:
     p. Ministrul mediului si gospodaririi apelor,
     Constantin Popescu,
     secretar de stat
    
     Ministrul agriculturii,
     padurilor si dezvoltarii rurale,
     Gheorghe Flutur
    
     p. Ministrul administratiei si internelor,
     Paul Victor Dobre,
     secretar de stat
    
     Ministrul finantelor publice,
     Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
    
     ANEXA 1
    
     DESCRIEREA LIMITELOR SI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA, HARTA SI STRUCTURA DE PERSONAL PENTRU PARCUL NATIONAL DEFILEUL JIULUI
    
     SECTIUNEA 1
     DESCRIEREA LIMITELOR SI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA
    
     1. Limitele Parcului National Defileul Jiului
     Limita nord-estica porneste din aval de confluenta Jiului de Vest cu Jiul de Est, borna silvica 1 unitatea de productie (UP) VII, Ocolul Silvic (O.S.) Petrosani, urmareste Culmea Ogrinului pana la borna silvica 5 UP VII, O.S. Petrosani, coboara prin padure spre SE in paraul Polatistea (bornele silvice 4, 8, 9, 11, 12, 13, 17, 20/UP VII, O.S. Petrosani), urca pe Pr. Stolojoaia si culmea omonima (bornele silvice 300, 312, 313, 309/UP VII, O.S. Petrosani) pana in culmea Polatistei (borna silvica 299, 298, 296/UP VII, O.S. Petrosani) si urmeaza spre est culmea Polatistei, parte in golul montan, cu varfurile (numite si cotate pe planul silvic) Pietricica, 1355 m, Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topografica), 1432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbesti) pana in cumpana apelor dintre bazinele hidrografice Chitu si Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor).
     Limita sud-estica. Din culmea Polatistei, limita coboara aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu si Sadu si intra in padure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV, O.S. Bumbesti), apoi traverseaza alternativ teritorii paduroase si goluri montane prin Vf. Trantor (991 m), se continua cu Culmea si Vf. Balbea (bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbesti, 2 si 1/UP V, O.S. Bumbesti) pana la confluenta Pr. Sadu cu Jiul. De aici urmeaza talvegul Jiului pana la podul peste Jiu al drumului judetean Tg. Jiu - Sambotin.
     Limita sud-vestica. Din talvegul Jiului (borna silvica 1/UP III, O.S. Bumbesti), urca spre N pe Culmea Plesa (bornele silvice 450, 448, 444, 440, 439/UP II, O.S. Bumbesti) la Vf. Runcu Porcenilor (1030 m) si apoi pe Culmea Runcu Porcenilor (bornele silvice 426, 420, 418, 416, 414, 408) la Vf. Pietriceaua (1202 m) si in continuare pe Culmea Pietriceaua (bornele silvice 65, 69, 71, 73, 77/UP III, O.S. Bumbesti) pana la punctul (numit in harta topografica) "La Crucea de Piatra" in Culmea (numita pe planul silvic) "Capatanii" din Golul de munte Chenia-Dumitra.
     Limita nord-vestica. Culmea Capatanii din Golul de munte Chenia-Dumitra se continua spre NV prin Pasul Vulcan, 1621 m (evidentiat si cotat pe harta topografica), pe Culmile alpine (numite pe planul silvic) "Chenia-Dumitra" cu Vf. Dragoiu, 1600 m si "Carcanului" la Vf. Candetu (1548 m), urmareste limita nordica a golului montan numit pe planul silvic "Polatiste", prelungita, in padure, cu culmea marcata de bornele silvice 243, 241, 241 bis (UP II, O.S. Petrosani), dupa care coteste perpendicular spre N (de-a lungul bornelor silvice 243 bis, 254 bis, 252, 258, 269, 262, 256, 270, 261, 279/UP II, O.S. Petrosani) iar de aici coboara in talvegul Jiului (borna silvica 175/UP II, O.S. Petrosani).
    
     2. Zonele de conservare speciala ale Parcului National Defileul Jiului
     Zonele de conservare speciala ale Parcului National Defileul Jiului includ parcelele si subparcelele forestiere 11 - 14, 15 a, b, 16 a, b, 17 - 19 b, 20 - 21 b, 22 - 35, 36 a - e, 37 a - 41 a, 41 b, 42 a, b, 43 a, b, 44 - 75 b, 76, 77 a - d, 78 - 79 b, 80 a - c, 81 a - d, 82 a, b, 84 a - c, 85 - 86 c, 87 a, 88, 89 - 91 d, 92, 93, 94 - 102 c, 103 a - e, 104 a - i, 105 - 142 din UP III Bratcu a Ocolului Silvic Bumbesti-Jiu, 1 - 18 b, 19 - 37 b, 38 a - 42 d, 43 a - c, 44 - 48 c, 49 - 59, 60 a, b, 61 - 79, 79 b - 81 din UP IV Chitu a O.S. Bumbesti-Jiu, 1, 3, 4, 6, 7, 11 a, b, c, d%, 12 a%, b% din UP II Straja a O.S. Petrosani, 1, 3 a, b, 4 a, b, 5, 119 - 121, 122 a, 122 b, 123 - 125 din UP VII Polatiste a Ocolului Silvic Petrosani, precum si golurile alpine Chenia-Dumitra (31,5 ha) si Piatra Argelelor (38,1 ha).
     Parcelele si subparcelele silvice au fost preluate din amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice elaborate in anul 2003 si sunt incluse pe hartile silvice ale unitatilor de productie la scara 1:20.000 ce fac parte integranta din amenajamente.
    
     SECTIUNEA 2
     HARTA PARCULUI NATIONAL DEFILEUL JIULUI
    
     Figura 1, reprezentand harta Parcului National Defileul Jiului, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2006, la pagina 5.
    
     SECTIUNEA 3
     STRUCTURA DE PERSONAL A PARCULUI NATIONAL DEFILEUL JIULUI
    
     Structura de administratie a Parcului National Defileul Jiului va avea in componenta 11 persoane, repartizate astfel:
     a. Director al Parcului
     b. Sef Paza
     c. Economist
     d. Responsabil relatii cu comunitatile, educatie ecologica si turism (specialist in comunicare, sociologie, psihologie, turism si altele asemenea)
     e. Biolog
     f. Specialist in Tehnologia Informatiei (baze de date, tehnologie GIS etc.)
     g. 5 agenti de teren
    
     ANEXA 2
    
     DESCRIEREA LIMITELOR SI A SUPRAFETELOR REZERVATIILOR NATURALE SI A ARIEI DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA
    
     SECTIUNEA 1
     REZERVATII NATURALE
    
     B.1. Complexul geologic Racosul de Jos, 95,2 ha, localitatea Racosul de Jos, judetul Brasov
    
     Descrierea limitelor
     Limita sud-vestica incepe de la tarusul 1 aflat la limita de nord-est a localitatii Racosul de Jos, in stanga drumului care intra in cariera Societatii Comerciale CARB S.A. Limita continua in linie dreapta catre tarusul 2 trecand peste o pajiste, traverseaza drumul care intra in cariera secundara de bazalt, trece peste o pajiste si traverseaza de doua ori drumul local care leaga localitatea Racosul de Jos de zona de scorie.
     Limita vestica continua de la tarusul 2 in linie dreapta catre tarusul 3 traversand terenurile agricole si pasunile localnicilor, pe la baza conului vulcanic spre o carare care desparte conul vulcanului de dealul Cimitirului. Limita continua in linie dreapta catre tarusul 4 traversand terenuri cu tufaris aflate la baza conului vulcanului, apoi traverseaza doi mici afluenti cu apa temporara a paraului Cald aflati in zona numita Campul Fantanei.
     Limita nordica se intinde, in linie dreapta, intre tarusul 4 si 5, mergand in paralel cu paraul Marului traversand o faneata.
     Limita estica trece prin tarusii 6, 7, 8, 9. Intre tarusii 6 si 7 limita traverseaza un teren agricol si drumul secundar care intra in cariera de bazalt dinspre nord-est. Intre tarusii 7 si 9 limita urmeaza malul drept al paraului Pinilor.
     Limita sud-estica este marcata de linia dreapta care uneste tarusii 9 si 10, trecand prin cariera de piatra a Societatii Comerciale CARB S.A.
     Limita sudica este delimitata de linia care uneste tarusul 10 de tarusul 1, care urmeaza drumul din interiorul carierei de piatra inchizand suprafata ariei protejate.
    
     Descrierea suprafetei
     Rezervatia Naturala "Complexul geologic Racosul de Jos" este amplasata pe versantul drept al vaii Oltului, la iesirea acestuia din culoarul Augustin - Racosul de Jos, fiind reprezentata de paduri (parcelele si subparcelele cadastrale 1065, 1150/3, 1155/1, 1155/3), pasuni (parcelele si subparcelele cadastrale 1035, 1071/1, 1072, 1096, 1100/1, 1147, 1150/3, 1151, 1155/1, 1155/3), fanete (parcelele cadastrale 1026, 1060, 1161), livezi (subparcela cadastrala 1063/2), teren arabil (parcelele si subparcelele cadastrale 1058, 1064, 1070/1, 1071/2, 1097, 1101, 1102, 1156/1) si teren neproductiv (parcelele cadastrale 1061, 1062, 1066, 1074, 1094, 1095, 1099, 1121, 1155/2, 1116, 1158, 1162). Parcelele si subparcelele cadastrale sunt preluate din registrul cadastral nr. S/2/03.01.1985.
    
     B.2. Mlastina Hergheliei, 98 ha, localitatea Mangalia, judetul Constanta
    
     Descrierea limitelor
     Limitele rezervatiei reprezinta linia de contact dintre terenurile incluse in rezervatie si urmatoarele repere, descrise mai jos, conform hartii cadastrale 1:10.000 cu aspecte administrative - Plan parcelar de ansamblu cu amplasarea proprietarilor de teren din municipiul Mangalia (1995) si Harta cadastrala OCOTA.
     Limita nordica: porneste de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcarii de pe DCL 340 (Soseaua Saturn - Venus) si se continua spre vest cu terenurile Hergheliei Mangalia;
     Limita nord-estica: porneste de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcarii de pe DCL 340 (Soseaua Saturn - Venus) si este reprezentata de DCL 340 (Soseaua Saturn - Venus) care se continua spre sud, pana la borna cadastrala 86 (La Stavilar);
     Limita estica: este reprezentata de DCL 340 (Soseaua Saturn - Venus) marcata de bornele cadastrale 86 (La Stavilar), 87 (Parcare) si 88 (Platforma de beton), pana la parcarea din nordul statiunii Saturn;
     Limita sudica: porneste de la parcarea situata la nordul terenului statiunii turistice Saturn, urmeaza linia de mal a baltii si este reprezentata de terenul Campingului Saturn - Statiunea turistica Saturn, pana la terenurile proprietate din sud-estul mlastinii;
     Limita sud-vestica: este constituita de limita estica a terenurilor proprietate privata, incadrate in parcelele A 365/7, A 365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15, pana la limita nordica a tarlalei De 365-6 care include aceste parcele;
     Limita vestica: este reprezentata de DN 39 Mangalia - Constanta;
     Limita nord-vestica: porneste din punctul cel mai apropiat de DN 39 al baltii marcat de malul consolidat cu dale de beton de terenul Hergheliei Mangalia al lacului, pana la limita nordica cu terenurile Hergheliei Mangalia.
     
     Descrierea suprafetei
     Rezervatia naturala Mlastina Hergheliei cuprinde luciul de apa (balta propriu-zisa), zona de vegetatie palustra, mezofila si stufarisul care delimiteaza pe alocuri mlastina, terenurile Hergheliei Mangalia limitrofe malului nordic si nord-vestic, terenurile proprietate privata cuprinzand parcelele A 365/7, A 365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15 din limita sud-vestica (conform Planului de Proiect Parcelar a municipiului Mangalia din 1995), la sud si sud-est terenul statiunii Saturn (Campingul), latura estica a soselei ce leaga Statiunile Saturn si Venus (DCL 340) cu parcarile din limita sudica si cea nordica.
    
     B.3. Rezervatia naturala Muzeul Trovantilor, 1,10 ha, localitatea Costesti, judetul Valcea
    
     Limita nordica muleaza traseul in curba al DN 67 (Rm. Valcea - Costesti - Horezu - Tg. Jiu - Drobeta-Tr. Severin), intre km 35, metrul 700 - km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m.
     Limita estica porneste din DN 6, km 35, metrul 700, urmareste partea superioara a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei padurii de fag (de asemenea proprietate particulara), pana in firul paraului Valea Nisipului.
     Limita sudica este reprezentata de cursul sinuos al paraului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita porneste in partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboara in firul vaii si continua apoi pe parau in aval, pana in dreptul gardului de sarma (care constituie limita vestica a ariei protejate).
     Limita vestica limita porneste din DN 67, din dreptul km 37 - metrul 800 si urmareste gardul de imprejmuire (de sarma) care separa aria protejata de proprietatea particulara vecina, pana in firul paraului Valea Nisipului.
    
     Descrierea suprafetei
     Rezervatia naturala Muzeul Trovantilor cuprinde un teren neproductiv, denivelat si o cariera de nisip (afloriment) cu expunere vestica, fiind situata in extravilanul localitatii Costesti, la baza Dealului Costesti (Zlamene), adiacenta DN 67. Rezervatia face parte din Trupul B, este Parcela inscrisa in cartea funciara nr. 148 a comunei Costesti, avand nr. cadastral imobil 313. Parcela topografica este ridicata la scara 1:1.000 in anul 2005 si este in suprafata totala (inclusiv cariera) de 1,1 ha.
    
     SECTIUNEA a 2-a
     ARIA DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA
    
     C.1. Aria de protectie speciala avifaunistica Padurea Ciuasului, 3 ha, comuna Taga, judetul Cluj
    
     Descrierea limitelor
     Limita nordica este reprezentata de liziera subparcelei 71C din cadrul parcelei 71 din UP I (Ocolul Silvic Gherla). Ea incepe de la limita acestei subparcele cu parcela 80 (marcata cu semn distinctiv) si se intinde pe lungimea de 200 m, marcata de asemenea prin semne distinctive;
     Limita estica incepe la semnul distinctiv care desparte subparcela 71C de subparcela 71A si urmeaza granita dintre acestea pe o lungime de 180 m. Pe toata lungimea ei, aceasta limita este marcata prin semne distinctive amplasate pe arbori din 10 in 10 metri;
     Limita sudica este delimitata artificial, prin marcaje conventionale in intregime. Ea incepe la semnul distinctiv cu care a fost marcat sfarsitul limitei estice, se intinde pe o lungime de 210 m si este marcata prin semne distinctive aplicate pe arbori din 10 in 10 m.
     Limita vestica urmeaza marcajul prin semne distinctive realizate pe arbori din 10 in 10 m si se intinde pe o lungime de 130 m intre semnele distinctive care delimiteaza limita nordica si respectiv sudica.
    
     Descrierea suprafetei
     Aria de Protectie Speciala Avifaunistica "Padurea Ciuasului" cuprinde o suprafata de 3 ha care face parte din subparcela 71 C din UP I Taga a O.S. Gherla. Subparcela silvica este preluata din amenajamentul silvic intocmit in anul 2003, fiind incluse si pe harta silvica ce face parte integranta din amenajament.