ORDIN   Nr. 2851 din 28 martie 2008

pentru publicarea Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.803/2008 privind neproliferarea

ACT EMIS DE: MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

ACT PUBLICAT IN:            MONITORUL OFICIAL  NR. 285 din 11 aprilie 2008

In baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sancţiuni internaţionale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1.803/2008 privind neproliferarea, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Ministrul afacerilor externe,

Adrian Mihai Cioroianu

ANEXĂ

REZOLUŢIA Nr. 1.803 (2008)

adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a 5848-a întruniri, la 3 martie 2008

Consiliul de Securitate,

amintind declaraţia preşedintelui Consiliului S/PRST/2006/15 din 29 martie 2006, precum şi Rezoluţia 1.696 (2006) din 31 iulie 2006, Rezoluţia 1.737 (2006) din 23 decembrie 2006 şi Rezoluţia 1.747 (2007) din 24 martie 2007 şi reafirmând prevederile lor,

reafirmând angajamentul său faţă de Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, necesitatea ca toate statele semnatare ale acestui tratat să îşi îndeplinească pe deplin toate obligaţiile şi amintind dreptul statelor părţi, în conformitate cu art. I şi li din acest tratat, să dezvolte cercetarea, producţia şi utilizarea energiei nucleare pentru scopuri paşnice, fără discriminare,

reamintind Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (GOV/2006/14), care afirmă că soluţionarea chestiunii nucleare iraniene ar contribui la eforturile globale de neproliferare şi la îndeplinirea obiectivului unui Orient Mijlociu fără arme de distrugere în masă, inclusiv vectorii lor,

luând notă cu reală îngrijorare de faptul că, potrivit confirmării date de rapoartele din 23 mai 2007 (GOV/2007/22), 30 august 2007 (GOV/2007/48), 15 noiembrie 2007 (GOV/2007/58) şi 22 februarie 2008 (GOV/2008/4) ale directorului general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul nu a realizat suspendarea totală şi susţinută a tuturor activităţilor legate de îmbogăţire şi reprocesare şi a proiectelor legate de apa grea, după cum se prevede în rezoluţiile 1.696 (2006), 1.737 (2006) şi 1.747 (2007), nu şi-a reluat cooperarea cu AIEA conform Protocolului adiţional, nu a luat măsurile cerute de Consiliul Guvernatorilor AIEA, nu a îndeplinit prevederile rezoluţiilor Consiliului de Securitate'1.696 (2006), 1.737 (2006) şi 1.747 (2007), esenţiale pentru construirea unui climat de încredere, şi regretând refuzul Iranului de a lua aceste măsuri,

luând notă cu îngrijorare de faptul că Iranul a contestat dreptul AIEA de a verifica informaţiile de proiectare care fuseseră furnizate de Iran potrivit Codului 3.1 modificat, subliniind că, potrivit art. 39 din Acordul de garanţii al Iranului, Codul 3.1 nu poate fi modificat sau suspendat unilateral şi că dreptul Agenţiei de a verifica informaţiile de proiectare care îi sunt furnizate este un drept permanent, care nu depinde de stadiul construcţiei unei instalaţii sau de prezenţa materialului nuclear la o instalaţie,

reiterându-şi hotărârea de a susţine autoritatea AIEA, sprijinind cu fermitate rolul Consiliului Guvernatorilor AIEA, elogiind eforturile AIEA de a rezolva chestiunile nesoluţionate legate de programul nuclear al Iranului în cadrul planului de lucru stabilit între Secretariatul AIEA şi Iran (GOV/2007/48, anexă), salutând progresul înregistrat în implementarea acestui plan de lucru, confirmat de rapoartele directorului general al AIEA din 15 noiembrie 2007 (GOV/2007/58) şi 22 februarie 2008 (GOV/2008/4), subliniind importanţa obţinerii rapide şi eficiente de către Iran a unor rezultate concrete prin finalizarea implementării acestui plan de lucru, inclusiv prin furnizarea de răspunsuri la toate întrebările puse de AIEA, astfel încât Agenţia, prin implementarea măsurilor de transparenţă solicitate, să poată evalua exhaustivitatea şi exactitatea declaraţiei Iranului,

exprimându-şi convingerea că suspendarea prevăzută în paragraful 2 al Rezoluţiei 1.737 (2006), precum şi îndeplinirea verificată, totală de către Iran a cerinţelor Consiliului Guvernatorilor AIEA ar contribui la găsirea unei soluţii diplomatice negociate care să garanteze faptul că programul nuclear al Iranului este destinat exclusiv unor scopuri paşnice,

subliniind disponibilitatea Chinei, Franţei, Federaţiei Ruse, Germaniei, Marii Britanii şi a Statelor Unite ale Americii de a lua măsuri concrete suplimentare pentru explorarea unei strategii generale de rezolvare a chestiunii nucleare iraniene prin negociere, pe baza propunerilor lor din iunie 2006 (S/2006/521), şi luând notă de confirmarea dată de aceste ţări că, odată ce va fi restabilită încrederea comunităţii internaţionale în natura exclusiv paşnică a programului nuclear al Iranului, acesta va fi tratat ca orice program al oricărui stat ce nu deţine arme nucleare, parte la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare,

ţinând cont de drepturile şi obligaţiile statelor legate de comerţul internaţional,

salutând recomandările Grupului de Lucru pentru Acţiunile Financiare (FATF), în vederea asistenţei acordate statelor pentru îndeplinirea obligaţiilor lor financiare potrivit Rezoluţiei 1.737 (2006),

afirmându-şi hotărârea de a da curs deciziilor sale prin adoptarea unor măsuri adecvate pentru a convinge Iranul să respecte Rezoluţia 1.696 (2006), Rezoluţia 1.737 (2006) şi Rezoluţia 1.747 (2007) şi cerinţele AIEA şi pentru a limita dezvoltarea de către Iran a unor tehnologii sensibile pentru susţinerea programelor sale nucleare şi balistice, până când Consiliul de Securitate va hotărî că obiectivele acestor rezoluţii au fost îndeplinite,

fiind preocupat de riscurile de proliferare pe care le prezintă programul nuclear iranian şi, în acest context, de faptul că Iranul continuă să nu respecte cerinţele Consiliului Guvernatorilor AIEA şi prevederile rezoluţiilor Consiliului de Securitate 1.696 (2006), 1.737 (2006) şi 1.747 (2007), fiind conştient de faptul că principala sa responsabilitate potrivit Cartei Naţiunilor Unite este menţinerea păcii şi securităţii internaţionale,

acţionând în temeiul art. 41 al cap. VII din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite:

1.  reafirmă că Iranul trebuie să ia, fără alte întârzieri, măsurile impuse de Consiliul Guvernatorilor AIEA prin Rezoluţia GOV/2006/14, care sunt esenţiale pentru consolidarea încrederii în scopul exclusiv paşnic al programului său nuclear şi pentru soluţionarea problemelor nerezolvate, şi, în acest context, îşi afirmă hotărârea că Iranul trebuie să ia, fără întârziere, măsurile impuse prin paragraful 2 al Rezoluţiei 1.737 (2006) şi subliniază că AIEA a căutat să obţină confirmarea faptului că Iranul va aplica Codul 3.1, modificat;

2. salută acordul încheiat între Iran şi AIEAde a rezolva toate chestiunile nesoluţionate privind programul nuclear al Iranului şi progresele înregistrate în această privinţă, menţionate în raportul directorului general din 22 februarie 2008 (GOV/2008/4), încurajează AIEA să îşi continue eforturile de a clarifica toate problemele nesoluţionate, subliniază că astfel se poate restabili încrederea internaţională în natura exclusiv paşnică a programului nuclear al Iranului şi sprijină AIEA în întărirea garanţiilor privind activităţile nucleare ale Iranului potrivit Acordului de garanţii încheiat între Iran şi AIEA;

3. cere tuturor statelor să arate vigilenţă şi rezervă privind tranzitarea sau intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care sunt implicate, direct asociate sau sprijină proliferarea de către Iran a activităţilor nucleare sensibile sau dezvoltarea vectorilor armelor nucleare şi hotărăşte în această privinţă ca toate statele să anunţe comitetul înfiinţat potrivit paragrafului 18 din Rezoluţia 1.737 (2006) (Comitetul) în cazul intrării sau tranzitării teritoriilor lor de către persoane nominalizate în anexa la Rezoluţia 1.737 (2006), anexa I la Rezoluţia 1.747 (2007) sau anexa I la această rezoluţie sau de către alte persoane desemnate de Consiliul de Securitate sau de către Comitet ca fiind implicate, direct asociate sau sprijinind proliferarea de către Iran a activităţilor nucleare sensibile sau dezvoltarea vectorilor armelor nucleare, inclusiv prin implicarea în procurarea articolelor, bunurilor, echipamentului, materialelor şi tehnologiilor interzise, specificate de către şi potrivit măsurilor din paragrafele 3 şi 4 ale Rezoluţiei 1.737 (2006), cu excepţia cazurilor în care intrarea sau tranzitarea are ca scop activităţi direct legate de elemente din subparagrafele 3 (b) (i) şi (ii) din Rezoluţia 1.737(2006);

4. subliniază că niciuna dintre prevederile paragrafului 3 de mai sus nu impune statelor să refuze intrarea pe teritoriul lor a propriilor cetăţeni şi că la implementarea paragrafului de mai sus toate statele trebuie să ţină cont de consideraţii umanitare, inclusiv obligaţii religioase, precum şi de necesitatea de a îndeplini obiectivele acestei rezoluţii, ale Rezoluţiei 1.737 (2006) şi ale Rezoluţiei 1.747 (2007), inclusiv acolo unde este implicat art. XV din Statutul AIEA;

5.  hotărăşte că toate statele vor lua măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitarea teritoriilor lor de către persoanele desemnate în anexa II din această rezoluţie, precum şi de către alte persoane desemnate de Consiliul de Securitate sau de către Comitet ca fiind implicate, direct asociate sau sprijinind proliferarea de către Iran a activităţilor nucleare sensibile sau dezvoltarea vectorilor armelor nucleare, inclusiv prin implicarea în procurarea articolelor, bunurilor, echipamentului, materialelor, tehnologiei interzise, specificate de către şi potrivit măsurilor din paragrafele 3 şi 4 ale Rezoluţiei 1.737 (2006), cu excepţia cazurilor în care intrarea sau tranzitarea are ca scop activităţi direct legate de elemente din subparagrafele 3 (b) (i) şi (ii) ale Rezoluţiei 1.737 (2006) şi în condiţiile în care nicio prevedere din acest paragraf nu obligă statele să refuze propriilor cetăţeni intrarea pe teritoriile lor;

6. hotărăşte că măsurile impuse de paragraful 5 de mai sus nu trebuie aplicate în cazul în care Comitetul stabileşte pentru fiecare caz în parte că este justificată o astfel de călătorie pentru raţiuni umanitare, inclusiv obligaţii religioase, sau în cazul în care Comitetul conchide că o derogare ar fi utilă în alt mod pentru obiectivele acestei rezoluţii;

7.  hotărăşte că măsurile specificate în paragrafele 12, 13, 14 şi 15 ale Rezoluţiei 1.737 (2006) trebuie aplicate şi persoanelor şi entităţilor enumerate în anexele I şi III ale acestei rezoluţii şi oricăror persoane sau entităţi care acţionează în nume propriu sau potrivit unor instrucţiuni, precum şi entităţilor deţinute sau controlate de acestea şi persoanelor şi entităţilor despre care Consiliul sau Comitetul au stabilit că au asistat persoanele sau entităţile desemnate să evite sancţiunile sau să încalce prevederile din această rezoluţie, din Rezoluţia 1.737 (2006) sau Rezoluţia 1.747 (2007);

8.  hotărăşte ca toate statele să ia măsurile necesare pentru a preveni furnizarea, vânzarea sau transferul, în mod direct sau indirect, de pe teritoriile lor sau de către cetăţenii lor, folosind navele sau aeronavele aflate sub pavilionul lor, pentru utilizarea în Iran sau în beneficiul Iranului, indiferent dacă îşi au sau nu originea pe teritoriul lor, vizând:

a)  toate articolele, materialele, echipamentele, bunurile şi tehnologiile stabilite în INFCIRC/254/Rev.7/partea a 2-a a Documentului S/2006/814, cu excepţia furnizării, vânzării sau transferului, în conformitate cu cerinţele paragrafului 5 al Rezoluţiei 1.737 (2006), articolelor, materialelor, echipamentelor, bunurilor şi tehnologiilor prevăzute în secţiunile 1 şi 2 ale anexei la acel document, şi secţiunile 3 şi 6, conform notificării prealabile a Comitetului, destinate utilizării exclusive în reactoare cu apă uşoară, dacă asemenea furnizare, vânzare sau transfer este necesară/necesar pentru cooperarea tehnică oferită Iranului de AIEA sau sub patronajul acesteia, după cum este prevăzut în paragraful 16 al Rezoluţiei 1.737 (2006);

b) toate articolele, materialele, echipamentele, bunurile şi tehnologiile prevăzute în Documentul S/2006/815, categoria a ll-a, pct. 19.A.3;

9. cere tuturor statelor să exercite vigilenţă la încheierea de noi angajamente de sprijin financiar rezultat din surse publice pentru comerţul cu Iranul, inclusiv la acordarea de împrumuturi pentru exporturi, garanţii sau asigurări cetăţenilor lor sau entităţilor implicate într-un astfel de comerţ, pentru ca un asemenea sprijin financiar să nu contribuie la proliferarea activităţilor nucleare sensibile sau la dezvoltarea de vectori pentru armele nucleare, după cum se arată în Rezoluţia 1.737 (2006);

10.  cere tuturor statelor să exercite vigilenţă faţă de activităţile instituţiilor financiare de pe teritoriile lor cu toate băncile având sediul în Iran, în special cu Banca Melli, Banca Saderat şi filialele acestora din străinătate, pentru ca aceste activităţi să nu contribuie la proliferarea activităţilor nucleare sensibile sau la dezvoltarea de vectori pentru armele nucleare, după cum se arată în Rezoluţia 1.737(2006);

11. cere tuturor statelor, respectând autorităţile lor legale şi legislaţia naţională şi în conformitate cu dreptul internaţional, în special cu dreptul mării, şi acordurile internaţionale relevante privind aviaţia civilă, să inspecteze încărcăturile spre sau dinspre Iran aflate în porturile şi aeroporturile lor sau care vin din Iran ale navelor şi aeronavelor deţinute sau operate de Iran Air Cargo şi Islamic Republic of Iran Shipping Line, în cazul în care există motive întemeiate de a crede că navele sau aeronavele transportă bunuri interzise conform prezentei rezoluţii, Rezoluţiei 1.737 (2006) sau Rezoluţiei 1.747 (2007);

12. solicită tuturor statelor, în cazul în care se efectuează inspecţia menţionată în paragraful anterior, să prezinte Consiliului de Securitate, în termen de 5 zile lucrătoare, un raport scris despre inspecţie, conţinând, în special, o explicaţie a motivelor efectuării inspecţiei, precum şi informaţii despre momentul, locul, împrejurările, rezultatele acesteia, precum şi alte detalii relevante;

13. cere tuturor statelor să prezinte Comitetului, în interval de 60 de zile de la adoptarea acestei rezoluţii, un raport privind măsurile pe care le-au adoptat pentru implementarea efectivă a paragrafelor 3, 5, 7, 8, 9, 10 şi 11 de mai sus;

14.  hotărăşte că mandatul Comitetului, aşa cum este stabilit în paragraful 18 al Rezoluţiei 1.737 (2006), se va aplica inclusiv măsurilor impuse prin Rezoluţia 1.747 (2007) şi prin această rezoluţie;

15. subliniază disponibilitatea Chinei, Federaţiei Ruse, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi a Statelor Unite ale Americii de a-şi intensifica eforturile diplomatice pentru promovarea reluării dialogului şi a consultărilor pe baza ofertei făcute de acestea Iranului, în vederea căutării unei soluţii cuprinzătoare, adecvate şi durabile pentru această problemă, care ar permite dezvoltarea de relaţii în toate domeniile şi a unei cooperări extinse cu Iranul, bazate pe respect reciproc, şi stabilirea încrederii internaţionale în natura exclusiv paşnică a programului nuclear al Iranului şi, printre altele, începerea de convorbiri directe şi negocieri cu Iranul, dacă Iranul suspendă toate activităţile de îmbogăţire şi reprocesare, inclusiv activităţile de cercetare şi dezvoltare, conform verificărilor realizate de AIEA;

16. îl încurajează pe înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate Comună să continue comunicarea cu Iranul pentru sprijinirea eforturilor politice şi diplomatice de a găsi o soluţie negociată care să includă propunerile relevante ale Chinei, Federaţiei Ruse, Franţei, Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, în vederea creării condiţiilor necesare pentru reluarea dialogului;

17. subliniază importanţa adoptării de către toate statele, inclusiv de către Iran, a măsurilor necesare pentru a nu exista posibilitatea contestării de către guvernul iranian, de către orice persoană sau entitate din Iran, de către persoanele sau entităţile nominalizate potrivit Rezoluţiei 1.737 (2006) şi altor rezoluţii relevante sau de către oricare persoană care prezintă solicitări prin sau în beneficiul oricărei astfel de persoane sau entităţi a oricărui contract sau oricărei tranzacţii a căror executare a fost împiedicată de măsurile impuse prin această rezoluţie, Rezoluţia 1.737 (2006) sau Rezoluţia 1.747 (2007);

18. solicită în interval de 90 de zile un raport suplimentar din partea directorului general al AIEA privind suspendarea totală şi susţinută de către Iran a tuturor activităţilor menţionate în Rezoluţia 1.737 (2006), precum şi respectarea de către Iran a măsurilor cerute de Consiliul AIEA şi celorlalte prevederi ale Rezoluţiei 1.737 (2006), ale Rezoluţiei 1.747 (2007) şi ale prezentei rezoluţii, raport adresat Consiliului Guvernatorilor AIEA şi, concomitent, Consiliului de Securitate;

19.  reafirmă că va analiza acţiunile Iranului din perspectiva raportului la care se face referire în paragraful de mai sus şi:

a) va suspenda implementarea măsurilor dacă şi atât timp cât Iranul va suspenda toate activităţile legate de îmbogăţire şi reprocesare, inclusiv activităţile de cercetare şi dezvoltare, conform verificărilor efectuate de AIEA, pentru a permite derularea negocierilor cu bună-credinţă, în vederea obţinerii rapide a unor rezultate reciproc acceptate;

b) va anula măsurile specificate în paragrafele 3, 4, 5, 6, 7 şi 12 ale Rezoluţiei 1.737 (2006), în paragrafele 2, 4, 5, 6 şi 7 ale Rezoluţiei 1.747 (2007), precum şi în paragrafele 3, 5, 7, 8, 9, 10 şi 11 de mai sus, de îndată ce va stabili, după primirea raportului la care se face referire în paragraful de mai sus, că Iranul şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile impuse de rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate şi a satisfăcut cererile Consiliului Guvernatorilor AIEA, fapt confirmat de Consiliul AIEA;

c) va adopta măsurile suplimentare adecvate, potrivit art. 41 din cap. VII al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, dacă raportul arată că Iranul nu a respectat Rezoluţia 1.696 (2006), Rezoluţia 1.737 (2006), Rezoluţia 1.747 (2007) şi această rezoluţie, pentru a convinge Iranul să respecte aceste rezoluţii şi cerinţele AIEA, şi subliniază că vor fi luate hotărâri suplimentare dacă se constată necesitatea unor asemenea măsuri adiţionale;

20.  hotărăşte să rămână activ sesizat cu această chestiune.

ANEXA I

1. Amir Moayyed Alai (implicat în coordonarea procesului de producţie şi proiectare a centrifugelor)

2.  Mohammad Fedai Ashiani (implicat în producerea de carbonat uranil de amoniu şi în conducerea complexului de îmbogăţire de la Natanz)

3. Abbas RezaeeAshtiani [înalt oficial de la Biroul pentru explorări si afaceri miniere al Organizaţiei pentru Energie Atomică din Iran (OEAI)]

4.  Haleh Bakhtiar (implicat în producerea de magneziu la o concentraţie de 99,9%)

5.  Morteza Behzad (implicat în producerea componentelor pentru centrifuge)

6.  Dr. Mohammad Eslami (directorul Institutului de Instruire şi Cercetare pentru Industriile Apărării)

7. Seyyed Hussein Hosseini (oficial al OEAI, implicat în proiectul de cercetare pentru reactorul de apă grea de la Arak)

8.  M. Javad Karimi Sabet [preşedinte al Companiei Energetice Novin, inclusă pe lista de interdicţii potrivit Rezoluţiei 1.747(2007)]

9. Hamid-Reza Mohajerani [implicat în gestionarea producţiei de la Uzina de Conversie a Uraniului (UCU) de la Esfahan]

10.  Brigadier-general Mohammad Reza Naqdi [fost şef adjunct al Statului Major al Forţelor Armate pentru logistică şi cercetare industrială/sef al Departamentului de stat anti-contrabandă, angajat în eforturile de evitare a sancţiunilor impuse de rezoluţiile 1.737 (2006) şi 1.747 (2007)]

11.  Houshang Nobari (implicat în gestionarea complexului de îmbogăţire de la Natanz)

12. Abbas Rashidi (implicat în activităţile de îmbogăţire de la Natanz)

13. Ghasem Soleymani (director al operaţiunilor de extracţie a uraniului de la mina de uraniu de la Saghand)

ANEXA II

A.  Persoane fizice listate potrivit Rezoluţiei 1.737 (2006)

1.  Mohammad Qannadi, vicepreşedinte pentru ceercetare şi dezvoltare în cadrul OEAI

2.  Dawood Agha-Jani, director al PFEP (Natanz)

3.  Behman Asgarpour, manager operaţional (Arak)

B.  Persoane fizice listate potrivit Rezoluţiei 1.747 (2007)

1. Seyed Jaber Safdari (manager al uzinelor de îmbogăţire de la Natanz)

2. Amir Rahimi (director al Centrului pentru cercetarea şi producerea de combustibil nuclear de la Esfahan, care face parte din Compania de procurare şi producere de combustibil nuclear a OEAI, implicată în activităţi de îmbogăţire)

ANEXA III

1. Abzar Boresh Kaveh Co. (BK Co.) (implicat în producerea de componente de centrifuge)

2.  Companiile Barzagani Tejarat Tavanmad Saccal (filiale ale companiilor Saccal System) (această companie a încercat să cumpere bunuri sensibile pentru o entitate listată potrivit Rezoluţiei 1.737 (2006)

3. Compania Electro Sanam (E. S. Co./E. X. Co.) (companie-ecran pentru OIA, implicată în programul de rachete balistice)

4.  Ettehad Technical Group (companie-ecran pentru OIA, implicată în programul de rachete balistice)

5. Industrial Factories of Precision (IFP) Machinery (cunoscută şi sub numele de Instrumentation Factories Plant) (folosită de OIA pentru câteva încercări de achiziţii)

6. Jabber Ibn Hayan (laboratorul OEAI implicat în activităţi legate de ciclul combustibilului)

7. Joza Industrial Co. [companie-ecran a Organizaţiei pentru Industria Aerospaţială (OIA) din Iran, implicată în programul de rachete balistice]

8.  Khorasan Metallurgy Industries [filială a Ammunition Industries Group (AMIG) care depinde de Organizaţia pentru Industriile Apărării din Iran (OIA)] (implicată în producerea de componente de centrifuge)

9.  Niru Battery Manufacturing Company (filială a OIA; rolul său este să producă sisteme de alimentare cu energie pentru armata iraniană, inclusiv sisteme de rachete)

10.  Pishgam (Pioneer) Energy Industries (a participat la construirea uzinei de conversie a uraniului de la Esfahan)

11. Safety Equipment Procurement (SEP) (companie-ecran pentru OIA, implicată în programul de rachete balistice)

12. TAMAS Company (implicată în activităţi legate de îmbogăţire. TAMAS este compania-umbrelă sub care s-au înfiinţat 4 filiale, dintre care una se ocupă de extracţia de uraniu la concentraţie, iar alta de procesarea, îmbogăţirea şi de deşeurile de uraniu).