ORDIN   Nr. 3330 din 25 februarie 2010

privind aprobarea Curriculumului pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologica, pentru domeniul de pregatire de baza „Productie media"

ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 142 din 4 martie 2010

Având în vedere prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului si sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Curriculumul pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază „Producţie media", prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul şcolar 2010-2011.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Secretariatul de Stat pentru Invăţământul Preuniversitar, Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi sindicatele, Direcţia generală economic, finanţe, Centrul Naţional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

CURRICULUM

pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, pentru domeniul de pregătire de bază „Producţie media" 2010

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

pentru clasa a IX-a, aria curriculară „Tehnologii"

ANEXĂ

Domeniul pregătirii de bază: Producţie media Cultură de specialitate si preaătire practică săptămânală
Modul I. Tehnologia filmului Total ore/an: din care:	Laborator tehnologic Instruire practică	144 - 72
Modul II. Electroacustică Total ore/an: din care:	Laborator tehnologic Instruire practică	144 - 36
Modul III. Sănătatea şi securitatea muncii Total ore/an: din care:	Laborator tehnologic Instruire practică	36 - -
	Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore
Staaiu de preaătire practică - Curriculum în dezvoltare locală Modul V. *)...........................................................................................................
Total ore/an:		90
	Total ore/an = 3 săptămâni x 5 zile x 6 ore/zi = 90 ore/an total general: 414 ore/an

NOTA:

In clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele-scoală.

*) Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe-cheie „Rezolvarea de probleme" şi „Organizarea locului de muncă" din standardul de pregătire profesională.

Lista unităţilor de competenţe din standardele de pregătire profesională pe care se fundamentează curriculumul

Nr. crt.	Modulul	Unităţi de competenţă
1.	Tehnologia filmului	Aplicarea tehnologiilor de filmare • Descrie sistemele cinematografice • Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor • Precizează modalităţile de filmare
2.	Electroacustică	Utilizarea echipamentelor de înregistrare-redare a sunetului • Prezintă metodele de înregistrare şi redare a sunetului • Deserveşte instalaţia de transpunere optică a sunetului • Deserveşte echipamentele de înregistrare şi redare magnetică a sunetului
3.	Sănătatea şi securitatea muncii	Igiena şi securitatea muncii (nivel 1) • Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă •Aplică regulile de igienă individuală a muncii • Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor •Acordă primul ajutor în caz de accident Igiena şi securitatea muncii (nivel 2) • Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor • la măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă
4.	CDL	Rezolvarea de probleme • Identifică probleme simple •Alcătuieşte şi aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple • Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple Organizarea locului de muncă •Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă •Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă • Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor

MODULUL   I

Tehnologia filmului

1. Notă introductivă

Programa şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire de bază „Producţie media", cuprinde unitatea de competenţe „Aplicarea tehnologiilor de filmare" din standardul de pregătire profesională.

Modulul „Tehnologia filmului" are alocat un număr de 144 de ore, din care 72 de ore de instruire practică.

2. Unităţile de competenţe/rezultate ale învăţării la care se referă modulul Aplicarea tehnologiilor de filmare

• Descrie sistemele cinematografice

• Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor

• Precizează modalităţile de filmare

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Denumirea modulului: Tehnologia filmului
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Descrie sistemele cinematografice
1. Cadre cinematografice: normal, caşetat, cinemascop, panoramic 2. Sisteme de redare a sunetului: monoaural, stereo, analogic, digital 3. Genuri de film: ficţiune, documentar, ştiinţific, animaţie, publicitar	1.  Identificarea cadrelor cinematografice 2.  Identificarea sistemelor de redare a sunetului 3.  Interpretarea genului de film	1.  Identificarea tipurilor de formate cinematografice 2.  Determinarea dimensiunilor cadrului cinematografic 3. Clasificarea sistemelor de cinema

Denumirea modulului: Tehnologia filmului
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 2: Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor
1.  Etape de realizare a filmului: de pregătire, de producţie, de filmare 2. Activităţi cu caracter tehnic: filmare, înregistrare-redare sunet, mixare, montare, transpunere, prelucrare 3. Schema tehnologică: reprezentarea grafică a operaţiunilor pe fluxul tehnologic	1.  Interpretarea schemei tehnologice de realizare a filmelor 2.  Identificarea etapelor de realizare a filmelor 3.  Executarea operaţiilor cu caracter tehnic din cadrul etapelor de filmare	1.  Identificarea etapelor de realizare a filmelor 2.  Reprezentarea schemei tehnologice de realizare a filmelor 3.  Identificarea activităţilor desfăşurate în cadrul studioului cinematografic
Rezultatul învăţării 3: Precizează modalităţile de filmare
1. Tipuri de filmare: cu priză directă, postsincron, cu frecvenţă normală, cu frecvenţă redusă, cu frecvenţă accelerată, tipuri speciale 2. Criterii de alegere a aparatului de filmat: formatul peliculei, tipul de filmare 3. Criterii de alegere a utilajelor auxiliare: tipuri de mişcare, condiţii de filmare 4. Condiţii de alegere a peliculei: condiţii de iluminare, natura surselor de lumină, sensibilitate, formatul cadrului, sistemul cinematografic	1. Selectarea tipului de filmare în funcţie de genul filmului 2. Alegerea aparatului de filmat în funcţie de tipul de filmare şi formatul peliculei 3. Alegerea utilajelor auxiliare în funcţie de decupajul regizoral 4. Alegerea peliculei	1.  Descrierea particularităţilor tipurilor de filmări 2.  Prezentarea criteriilor de selectare a aparaturii de filmat 3.  Executarea corectă a operaţiilor pregătitoare filmării

4. Conţinutul formării

1. Elemente de bază ale cinematografiei

1.1.  Mecanismul perceperii mişcării cinematografice

1.2.  Imaginea cinematografică

1.3. Principiile înregistrării şi redării imaginii cinematografice

2. Pelicula cinematografică

2.1. Tipuri de purtători de imagine

2.2.  Pelicula cinematografică

3.  Sisteme cinematografice

3.1. Cadre cinematografice

3.2. Sisteme de redare a sunetului

3.3. Genuri de film

4.  Procesul filmării

4.1.  Etapele de realizare a filmului

4.2. Schema tehnologică a realizării filmelor

4.3.  Modalităţi de filmare

5.   Resurse   materiale   minime   necesare   parcurgerii modulului:

- atelier-şcoală;

- sală de curs.

6.  Sugestii metodologice

Activităţile de învăţare se vor desfăşura după caz în:

• sala de curs;

• ministudioul TV din dotarea atelierului-şcoală. Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime a acestora, individualizării învăţării, al lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, precum şi al diferenţierii sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. In context, lucrul în grup, simularea, practica în atelier/la locul de muncă, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, de luare a deciziilor, de asumare a responsabilităţii, de sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi a creativităţii elevilor.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu precădere aplicaţiile practice în echipă, metoda descoperirii, a demonstraţiei, conversaţia euristică.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul acestuia se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Pentru evaluare se recomandă a fi utilizate, cu precădere, alături de metodele tradiţionale:

• portofoliu didactic;

• fişe de observaţie;

• metoda proiectelor;

• fişe de autoevaluare etc.

Utilizarea mijloacelor audio-video îmbogăţeşte paleta stilurilor de învăţare ale elevilor.

Se propune un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 2 „Prezintă schema tehnologică a realizării filmelor".

Instrument de evaluare

Completaţi în scris tabelul de mai jos, respectând cerinţele din coloanele 1, 2, 3 şi 4.

Descrieţi sistemele cinematografice	Prezentaţi schematic fazele realizării unui film	Descrieţi procesele tehnologice de realizare a filmelor	Enumeraţi etapele producerii unui film	Evaluator

Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activităţile de mai sus. Semnaţi şi specificaţi data pe document.

8. Bibliografie

1. Tehnica filmării si aparatura - P. Alexandrescu, Al. Petculescu, I. Popescu, Editura Didactică si Pedagogică, Bucureşti, 1977

2. Arta imaginii color video-TV, C-tin. Manoilă, Ed. Militară, 1997

3. Tehnica iluminatului artistic, V. Petrovici, Ed. Tehnică, 1976

4. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius Oteşteanu, Florin Alexa, Ed. De Vest, Timişoara, 1997

5. Tehnica filmului de la Ala Z, Al. Marin, D. Morozan, Ed. Tehnică 1989

6.  Percepţia imaginii cinematografice şi de televiziune, Ovidiu Răduleţ, Ed. Pritech, 2002

7. Tehnologia filmului, Al. Marin, D. Morozan, V. Stătescu, EDP, 1974

MODULUL   II

Electroacustică

1.  Notă introductivă

Programa şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, domeniul de pregătire de bază „Producţie media" cuprinde unitatea de competenţe „Utilizarea echipamentelor de înregistrare şi redare a sunetului" din standardul de pregătire profesională.

Modulul „Electroacustică" are alocat un număr de 144 de ore, din care:

• 36 de ore - laborator tehnologic.

2.  Unităţile de competenţe/rezultate ale învăţării la care se referă modulul

Utilizarea echipamentelor de înregistrare şi redare a sunetului:

• prezintă metodele de înregistrare şi redare a sunetului;

• deserveşte instalaţia de transpunere optică a sunetului;

• deserveşte echipamentele de înregistrare şi redare magnetică a sunetului.

3. Corelarea rezultatelor învăţării si criteriilor de evaluare

Denumirea modulului: Electroacustică
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
1. Rezultatul învăţării 1: Prezintă metodele de înregistrare şi redare a sunetului
1.  Metoda fotografică: principiile înregistrării şi redării optice a sunetului, tipuri de fonograme optice, avantajele şi dezavantajele metodei fotografice 2.  Metoda magnetică: principiile înregistrării şi redării magnetice a sunetului, avantajele şi dezavantajele metodei magnetice 3.  Banda magnetică: structură, clasificare, caracteristici electroacustice	1. Aplicarea metodei fotografice de înregistrare şi redare a sunetului 2. Aplicarea metodei magnetice de înregistrare şi redare a sunetului 3.  Descrierea benzii magnetice	1.  Descrierea metodei fotografice de înregistrare şi redare a sunetului 2.  Descrierea metodei magnetice de înregistrare şi redare a sunetului 3. Clasificarea benzilor magnetice 4.  Prezentarea structurii benzii magnetice
2. Rezultatul învăţării 2: Deserveşte instalaţia de transpunere optică a sunetului
1.  Instalaţia de transpunere: schema funcţională, părţi componente, parametrii de lucru, tipuri de instalaţii 2.  Pelicula pentru transpunere sunet: proprietăţi fotografice 3.  Distorsiuni: clasificare, cauze care le produc, măsuri de remediere	1. Transpunerea fotografică a peliculei	1.  Prezentarea instalaţiei de transpunere a sunetului 2.  Identificarea tipului de peliculă pentru transpunerea sunetului 3.  Prezentarea tipului de distorsiuni la înregistrarea optică

Denumirea modulului: Electroacustică
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
4. Transpunere fotografică: înregistrarea fotografică a sunetului magnetic pe peliculă cinematografică
3. Rezultatul învăţării 3: Deserveşte echipamentele de înregistrare şi redare magnetică a sunetului
1.  Magnetofonul: schema funcţională, părţi componente, clasificare 2.  Filmfonograf: principiu de funcţionare, părţi componente 3.  Masa de montaj: operaţii care se efectuează la masa de montaj, principiul de funcţionare, tipuri de mese de montaj	1.  Utilizarea magnetofonului 2.  Utilizarea filmfonografului 3.  Utilizarea meselor de montaj	1.  Efectuarea de probe tehnice: de microfon, de înregistrare, de redare 2. Analizarea parametrilor electroacustici de performanţă caracteristici echipamentelor audio (dinamică, raport semnal-zgomot, zgomot de redare, undă de frecvenţă)

4. Conţinutul formării

1. Unda sonoră:

- mărimi caracteristice (viteza de propagare, lungimea de undă, frecvenţa)

- energie, intensitate, presiune acustică

- sunet pur, sunet complex Fenomene acustice:

- reflexie;

- interferenţă;

- absorbţie;

- difracţie.

2. Domeniul de audibilitate:

- Legea lui Weber-Fecher;

- audiograma;

- sensibilitatea organului auditiv. Parametri specifici:

- tăria sunetului;

- înălţimea;

- timbrul. Particularităţile auzului:

- bătăi, tonuri, ecou, reverberaţie, caracteristicile vorbirii.

3. Metode de înregistrare a sunetului:

a) metoda fotografică: principiile înregistrării şi redării optice a sunetului, tipuri de fonograme optice, avantajele şi dezavantajele metodei fotografice;

b)   metoda magnetică: principiile înregistrării şi redării magnetice a sunetului, avantajele şi dezavantajele metodei magnetice.

4. Banda magnetică:

- structură, clasificare, caracteristici electroacustice.

5. Echipamente de înregistrare-redare a sunetului:

-  microfoane, amplificatoare, filmfonograf: principiu de funcţionare, părţi componente; masa de montaj: operaţii care se efectuează la masa de montaj, principiul de funcţionare, tipuri de mese de montaj;

-   instalaţia de transpunere: schema funcţională, părţi componente, parametrii de lucru, tipuri de instalaţii;

- pelicula pentru transpunere sunet: proprietăţi fotografice.

6. Distorsiuni:

- clasificare, cauze care le produc, măsuri de remediere.

7. Transpunere fotografică:

- înregistrarea fotografică a sunetului magnetic pe peliculă cinematografică.

5.   Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

a) atelier-şcoală;

b) sală de curs.

6. Sugestii metodologice

Modulul oferă elevilor oportunitatea de a utiliza o gamă largă de cunoştinţe teoretice în activităţile practice desfăşurate.

Programa modulului trebuie utilizată împreună cu standardul de pregătire profesională, pentru a corela în permanenţă rezultatele învăţării cu criteriile de realizare care descriu modul de integrare a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în abilităţi transferabile în activitatea curentă.

Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora, în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare.

Aşteptările de învăţare sunt stabilite sub forma unor rezultate de performanţă, profesorul având libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi şi de a le eşalona în timp, utilizând activităţi variate de învăţare, cu caracter preponderent aplicativ.

Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi, prezentat la pct. 3, specifică din ce unitate de competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să formeze, elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele competenţe. Se va ţine cont de faptul că profesorul are libertatea de a alege ordinea conţinuturilor şi modul de organizare a activităţilor de învăţare, în raport cu experienţa şi viziunea proprie.

Procesul de predare-învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. In acest sens se recomandă realizarea unei evaluări iniţiale care să permită obţinerea unor informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor (auditiv, vizual, practic) şi tipul de inteligenţă al acestora. Aceste informaţii vor sta la baza adaptării strategiilor de predare-învăţare la particularităţile elevilor.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală al oricărui copil, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor şi atitudinilor pentru acei elevi  care  prezintă deficienţe  integrabile,  adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie şi care le cer, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor, de a centra procesul de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul unei valorificări optime a acestora, individualizării învăţării, lărgirii orizontului şi perspectivelor educaţionale, de a diferenţia sarcinile şi timpul alocat etc. Lucrul în grup, simularea, practica în atelier/la locul de muncă, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi a creativităţii elevilor.

Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu precădere aplicaţiile practice în echipă, metoda descoperirii, a demonstraţiei, conversaţia euristică.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe scrise, orale sau practice, care se referă explicit la criteriile de realizare menţionate în standard, respectând specificaţiile diferitelor circumstanţe sau contexte de aplicare.

Activităţile propuse pot fi evaluate folosind diverse tehnici şi instrumente de evaluare: probe orale, scrise, practice, observarea activităţii şi comportamentului elevului consemnată în fişele de evaluare şi de progres al elevului.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi rezultatele evaluărilor, colectate atât de profesor, cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă:

-  elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvenţe la care nu au obţinut feedback pozitiv;

-  profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev şi ca dovezi de evaluare.

8. Bibliografie

1. Echipamente electrice şi electronice pentru cinematografie, Al. Marin, P. Alexandru, ş.a., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

2. Sonorizarea filmului de amatori, Al. Marin, A. Mască, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987

3. Sunetul în sala de cinematograf, Al. Marin, V. Burlacu, N. Niculescu, Ed. Tehnică, Bucureşti 1985

4. Tehnologia prelucrării peliculei, V. Munteanu, EDP, 1975

5. Sisteme de înregistrare audio-video, Marius Oteşteanu, Florin Alexa, Ed. De Vest, Timişoara, 1997

6. Tehnica înregistrării sunetului şi aparatura, Al. Marin, V. Burlacu, EDP, 1977

MODULUL   III

Sănătatea şi securitatea muncii

1. Notă introductivă

Modulul „Sănătatea şi securitatea muncii" face parte din cultura de specialitate pentru domeniul de pregătire de bază „Protecţia mediului", clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi are alocat un număr de ore conform planului de învăţământ. Acest modul reuneşte unităţile de competenţe-cheie „Igiena şi securitatea muncii" din standardele de pregătire de nivel 1 şi 2 de calificare şi ca urmare vizează competenţe general valabile în orice domeniu de pregătire de bază. Aspectele specifice privitoare la securitatea şi sănătatea în muncă vor fi precizate la modulele de specialitate, unde vor fi prezentate cerinţele fiecărui loc de muncă sau ale fiecărei tehnologii şi fiecărui echipament.

2. Unitatea/Unităţile de competenţe/rezultate ale învăţării la care se referă modulul

- Igiena şi securitatea muncii - nivel 1

- Igiena şi securitatea muncii - nivel 2

3. Corelarea rezultatelor învăţării si criteriilor de evaluare

Denumirea modulului: Sănătatea şi securitatea muncii
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă
- Factori de risc: agenţi patogeni, substanţe toxice, substanţe explozive, factori de climat (temperatură, umiditate, curenţi de aer), vibraţii, zgomote, radiaţii etc. - Risc de îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de invaliditate - Boli profesionale: boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne	1. Observarea existenţei factorilor de risc 2.  Raportarea prezenţei factorilor de risc sau a situaţiilor de muncă care prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea muncitorilor din domeniul chimie industrială 3.  Raportarea deficienţelor sistemelor de protecţie	1.  Enumerarea factorilor de risc în funcţie de specificul locului de muncă 2.  Recunoaşterea riscului practicării unei calificări 3. Asocierea factorilor de risc cu bolile profesionale în funcţie de specificul locului de muncă

Denumirea modulului: Sănătatea şi securitatea muncii
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 2: la măsuri pentru reducerea factorilor de risc
- Factori de risc: agenţi patogeni, substanţe toxice, substanţe explozive, factori de climat (temperatură, umiditate, curenţi de aer), vibraţii, zgomote, radiaţii etc.	- Raportarea prezenţei factorilor de risc sau a situaţiilor de muncă care prezintă pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor - Raportarea deficienţelor sistemelor de protecţie	1.  Identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă 2.  Descrierea consecinţelor riscurilor identificate
Rezultatul învăţării 3: Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor
- Termeni şi definiţii specifice - Politica de sănătate şi securitate a muncii - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă - Responsabilităţi generale şi specifice: ale angajatorilor, angajaţilor, managementului întreprinderii, inspecţiei muncii, autorităţilor locale etc. - Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie specifice locului de muncă	- Insuşirea şi respectarea legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi a măsurilor de aplicare a acestora - Utilizarea corectă a echipamentului individual de protecţie	1.  Utilizarea termenilor şi expresiilor specifice domeniului 2.  Identificarea persoanelor responsabile cu sănătatea şi securitatea la locul de muncă 3.  Definirea regulilor specifice privitoare la sănătatea şi securitatea muncii descrise de reglementările de la locul de muncă 4.  Descrierea echipamentelor de protecţie specifice locului de muncă
Rezultatul învăţării 4: Acordă primul ajutor în caz de accident
- Manifestări de alterare a stării de sănătate produse în caz de accident: stări de ameţeală, leşin, stop cardiorespirator, stări de greaţă, hemoragii etc. - Trusa de prim ajutor - Măsuri de prim ajutor	- Anunţarea imediată a situaţiilor de accident şi a incidentelor	1.  Recunoaşterea manifestărilor în caz de accident 2.  Utilizarea materialelor din trusa de prim ajutor 3. Aplicarea măsurilor de prim ajutor
Rezultatul învăţării 5: Aplică regulile de sănătate şi igienă individuală la locul de muncă
- Reguli de igienă: igiena corporală, igiena vestimentaţiei, igiena alimentaţiei - Materiale de întreţinere a igienei: materiale igienico-sanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie - Consecinţe ale nerespectării regulilor de igienă: intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare, boli parazitare, dermatoze etc.	- Aplicarea regulilor de igienă individuală la locul de muncă - Utilizarea materialelor de igienă individuală la locul de muncă	1. Adoptarea regulilor de igienă individuală la locul de muncă 2.  Folosirea materialelor de igienă individuală la locul de muncă 3.  Evaluarea consecinţelor nerespectării regulilor de igienă individuală la locul de muncă

4. Conţinutul formării

Conţinuturi tematice

Activităţi de învăţare propuse

1. Noţiuni generale de securitate şi sănătate în muncă 1.1. Termeni şi definiţii specifice 1.2.  Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 1.3. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare 1.4.  Pregătirea şi instruirea personalului 1.5. Tipuri de instructaje de protecţie a muncii 1.6.  Drepturi şi obligaţii ale angajatorului şi angajatului 1.7.  Mijloace de protecţie: echipamente de protecţie specifice locului de muncă

Documentarea cu ajutorul internetului Completarea de formulare de instructaj de protecţie a muncii Prezentarea de echipamente de protecţie utilizate în domeniul chimie industrială

Conţinuturi tematice	Activităţi de învăţare propuse
2. Accidente de muncă şi boli profesionale 2.1. Accidente de muncă. Clasificarea accidentelor de muncă 2.2. Cauzele producerii accidentelor de muncă: - nerespectarea instrucţiunilor de lucru; - apariţia accidentală a substanţelor explozive, caustice, toxice, inflamabile, pulberilor industriale la locul de muncă 2.3.  Măsuri de prevenire a accidentelor 2.4.  Declararea şi cercetarea accidentelor de muncă 2.5.  Măsuri de prim ajutor în caz de accident 2.6.  Boli profesionale: boli ale căilor respiratorii, boli ale pielii, afecţiuni ale diferitelor organe de simţ, boli interne 2.7.  Cauzele producerii bolilor profesionale: condiţii speciale de  muncă,   agenţi   patogeni,  agenţi  chimici,  vibraţii, zgomote, radiaţii etc.	Filme pe teme de securitate şi sănătate în muncă Studii de caz Completarea fişelor de evaluare
3. Apărarea împotriva incendiilor 3.1. Mijloace de stingere a incendiilor (hidranţi, stingătoare de incendiu) 3.2.  Indicatoare şi panouri avertizoare	Aplicaţii privind folosirea stingătoarelorde incendiu
4. Microclimatul la locul de muncă 4.1.   Factori de climat (temperatură, umiditate, ventilaţie, luminozitate, cromatică) 4.2.  Principii ergonomice în organizarea locului de muncă	Studii de caz pe teme ergonomice
5. Igiena muncii 5.1.  Reguli de igienă: igiena corporală, igiena vestimentaţiei, igiena alimentaţiei 5.2.  Materiale de întreţinere a igienei: materiale igienico-sanitare, produse cosmetice, alimente de protecţie 5.3. Consecinţe ale nerespectării regulilor de igienă: intoxicaţii, toxiinfecţii alimentare, boli parazitare, dermatoze etc.	Studii de caz Referate cu tematică de igiena muncii

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

In cadrul instruirii prin modulul „Sănătatea şi securitatea muncii" se pot utiliza fişe de documentare, folii, videoproiector, CD, panouri avertizoare, echipamente de protecţie utilizate în domeniul chimiei industriale, formulare de instructaje de protecţia muncii, stingătoare de incendii etc.

6. Sugestii metodologice

Timpul alocat pentru studierea modulului este de 36 de ore de pregătire teoretică, urmând a se extinde printr-o formare specifică fiecărui loc de muncă pe parcursul stagiului de practică ce se va desfăşura la operatorul economic după finalizarea clasei a X-a.

In elaborarea curriculumului pentru modulul „Sănătatea şi securitatea muncii" s-a pornit de la unităţile de competenţe-cheie „Igiena şi securitatea muncii" din standardele de pregătire profesională de la nivelurile 1 şi 2.

Dobândirea rezultatelor învăţării se va realiza prin activităţi de pregătire teoretică precum: expunerea, explicaţia şi conversaţia, dar mai cu seamă se vor utiliza metode de predare activ-participative precum: simularea, studiul de caz, jocul de rol, exerciţiul. Un accent deosebit se va pune pe motivarea învăţării prin metoda descoperirii, precum şi pe documentare şi căutarea informaţiilor utilizând cele mai moderne surse.

Se recomandă ca instruirea să se desfăşoare în cabinete de protecţia muncii special amenajate şi dotate cu materiale documentare şi instrumente moderne de predare precum: videoproiector, filme tematice, colecţii de legi şi normative privind securitatea şi siguranţa muncii, reviste de specialitate etc.

Metodele de predare/învăţare trebuie să fie centrate pe elev, să stimuleze participarea activă şi directă a elevilor în timpul procesului de predare/învăţare.

Metodele pentru implicarea activă a elevilor sunt recomandate luând în considerare gradul de relevanţă faţă de modul, cum ar fi: formare practică, simulare, jocuri de roluri, aplicaţii în caz de alarmă de incendiu, vizită la un punct de lucru pentru intervenţie în caz de incendiu, dezbateri, studii de caz, problematizare etc.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Există 3 tipuri de evaluare: iniţială, formativă şi sumativă.

Evaluarea iniţială are rolul de a verifica dacă elevul deţine cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a putea parcurge cu succes programul de formare.

Evaluarea formativă asigură profesorului/formatorului feed-backul procesului de predare şi învăţare. Prin această evaluare profesorul cunoaşte nivelul de dobândire a noilor cunoştinţe şi abilităţi de către elev şi dacă acesta este pregătit pentru a învăţa noi subiecte.

Evaluarea finală a modulului sau evaluarea sumativă verifică dacă au fost dobândite toate rezultatele învăţării asociate modulului. Evaluarea va cuprinde şi activităţi practice în care se va urmări dacă elevul este capabil să lucreze în echipă, să rezolve o problemă, să facă o prezentare, să scrie un raport. In funcţie de specificul modulului, această evaluare poate fi făcută printr-un portofoliu sau miniproiect/proiect.

Competenţele-cheie

Evaluarea finală a modulului va încorpora de asemenea şi evaluarea acelor competenţe-cheie care se dezvoltă în cadrul modulului împreună cu competenţele tehnice specifice acestuia (de exemplu: utilizarea IT, comunicarea în limba maternă sau în limba străină, competenţe de calcul matematic etc). Aceste competenţe vor ajuta elevul în învăţarea pe tot parcursul vieţii.

Autoevaluarea şi evaluarea în perechi

Profesorul va explica întotdeauna ce se aşteaptă de la evaluarea sumativă şi va discuta şi agrea cu elevii criteriile de evaluare pentru o încheiere cu succes a modulului. Profesorul îi va încuraja pe elevi să se autoevalueze sau să se evalueze unul pe celălalt. Profesorul va păstra toate evidenţele evaluării pentru a putea dovedi atingerea rezultatelor învăţării şi a criteriilor din standardul de pregătire şi curriculum.

Instrumente de evaluare recomandate

Pentru a promova modulul, elevii trebuie să demonstreze că pot întruni toate criteriile asociate cu toate rezultatele. Elevii vor duce la îndeplinire exerciţii practice, proiecte, teme de lucru şi/sau probleme care constituie evaluarea modulului.

8. Bibliografie

- Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare

- Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările şi completările ulterioare

Reviste de specialitate:

- „Risc şi securitate în muncă" - revistă de informare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, editată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii

Redacţia: bd. Ghencea nr. 35A, sectorul 6, 061695, Bucureşti, tel./fax: (021) 315.78.22, e-mail: cis_inpm@rnc.ro

-  „Revista română de medicina muncii" - publicaţie a Societăţii Române de Medicina Muncii, acreditată de către Colegiul Medicilor din România, revistă de informare în domeniul medicinei muncii

Editura MEDMUN

Redacţia: str. Pictor Negulici nr. 9, sectorul 1, Bucureşti, cod 71289, tel./fax: (021) 230.93.42

Cuprinsul numerelor din anul 2002 (1/2002 şi 2/2002); cuprinsul numerelor din anul 2003 (1/2003)