ORDIN   Nr. 361 din 20 octombrie 2004

pentru aprobarea Normelor privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

              COMISIA NATIONALA PENTRU CONTROLUL ACTIVITATILOR NUCLEARE
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1189 din 13 decembrie 2004

    In conformitate cu prevederile:
    - Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    - Hotararii Guvernului nr. 1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, cu modificarile ulterioare,

    presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare emite urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Normele privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 3
    Normele prevazute la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 4
    Directia radioprotectie si deseuri radioactive din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

                        Presedintele Comisiei Nationale
                     pentru Controlul Activitatilor Nucleare,
                                  Lucian Biro

    ANEXA 1

                                 NORME
privind masurarile meteorologice si hidrologice la instalatiile nucleare

    CAP. 1
    Consideratii generale, scop, definitii

    Art. 1
    (1) Prezentele norme se aplica la instalatiile nucleare si stabilesc cerintele generale privind derularea programelor de masurari meteorologice si hidrologice pentru amplasamentul si zona de influenta ale centralei nucleare sau ale unei alte instalatii nucleare, la functionare normala sau in situatie de accident nuclear, in conformitate cu prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 14/2000, cu modificarile ulterioare.
    (2) Prezentele norme se aplica si la instalatiile radiologice care pot deversa, in conditii normale sau in caz de accident, efluenti radioactivi in atmosfera sau in ape de suprafata.
    (3) Instalatiile radiologice prevazute la alin. (2) se stabilesc de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) in cadrul procesului de autorizare.
    (4) Pentru instalatiile radiologice prevazute la alin. (2), cu aprobarea CNCAN se pot utiliza datele meteorologice si hidrologice furnizate de sistemul national de meteorologie si hidrologie.
    Art. 2
    (1) Titularul de autorizatie, respectiv solicitantul, trebuie sa evalueze permanent, incepand din faza de proiectare a instalatiei nucleare, expunerea la radiatii a personalului angajat si a populatiei, precum si impactul asupra mediului inconjurator ca urmare a eliberarilor de material radioactiv in mediu, la functionare normala, in situatie de tranzient sau accident nuclear.
    (2) In acest sens titularul de autorizatie, respectiv solicitantul, trebuie sa realizeze un program de masurari meteorologice pe amplasament si un program de masurari hidrologice in zona de influenta a instalatiei nucleare.
    Art. 3
    (1) Programele de masurari meteorologice si hidrologice efectuate pe amplasamentul si in vecinatatea instalatiei nucleare trebuie sa furnizeze informatii necesare in evaluarea dispersiei atmosferice, respectiv acvatice, a materialului radioactiv eliberat in mediu de catre instalatia nucleara, la functionare normala, tranzient sau accident nuclear.
    (2) Rezultatele programelor de masurari meteorologice si hidrologice se constituie ca date de intrare in modelele de calcul al dispersiei efluentilor radioactivi in mediu si contribuie la evaluarea dozelor de radiatii suplimentare la populatie, la functionare normala, tranzient sau accident nuclear.
    Art. 4
    (1) Prezentele norme descriu continutul programelor de masurari meteorologice si hidrologice, pe amplasament, respectiv in zona de influenta a instalatiei nucleare, pe care trebuie sa le realizeze titularul de autorizatie, respectiv solicitantul, in conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2).
    (2) Calculul dispersiei efluentilor radioactivi in atmosfera si, respectiv, in mediul acvatic se trateaza in Normele privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati in mediu de instalatiile nucleare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 360/2004.
    (3) Calculul dozelor efective si al dozelor echivalente, individuale si colective este prezentat in normele privind calculul dozelor de radiatii suplimentare la populatie in zona de influenta a instalatiilor nucleare.
    Art. 5
    In scopul aplicarii prezentelor norme, pe langa termenii de specialitate si expresiile definite in Legea nr. 111/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Normele fundamentale de securitate radiologica, cu modificarile ulterioare, in anexa nr. 1 sunt definiti termenii de specialitate specifici prezentelor norme.

    CAP. 2
    Cerinte privind programul de masurari meteorologice pe amplasament

    Art. 6
    (1) Programul de masurari meteorologice pe amplasament trebuie initiat incepand din perioada de proiectare a instalatiei nucleare, in vederea obtinerii parametrilor meteorologici specifici locali, necesari in evaluarea dispersiei atmosferice a efluentilor radioactivi evacuati in mediu de instalatia nucleara.
    (2) Parametrii meteorologici specifici amplasamentului trebuie obtinuti prin investigatii meteorologice locale continue si de lunga durata.
    Art. 7
    Programul de masurari meteorologice trebuie sa continue pe toata perioada de functionare a instalatiei nucleare si in perioada de dezafectare, pana la eliberarea acceptului CNCAN pentru folosirea fara restrictii a amplasamentului.
    Art. 8
    (1) Rezultatele programului de masurari meteorologice vor fi utilizate:
    a) pentru a demonstra ca locul ales pentru construirea instalatiei nucleare este potrivit si in acord cu cerintele impuse de CNCAN;
    b) pentru a alege modele de dispersie in concordanta cu specificul amplasamentului;
    c) pentru a stabili limitele derivate de emisie pentru efluentii radioactivi gazosi evacuati de instalatia nucleara in atmosfera;
    d) pentru evaluarea consecintelor radiologice ale emisiei de efluenti radioactivi gazosi asupra populatiei si mediului inconjurator;
    e) ca suport in elaborarea unui program de supraveghere a radioactivitatii mediului in zona de influenta a instalatiei nucleare;
    f) ca suport in elaborarea planurilor de interventie ale instalatiei nucleare la accident nuclear.
    (2) Datele meteorologice obtinute in perioada de dinaintea construirii instalatiei nucleare vor fi comparate cu datele obtinute dupa construirea acesteia, dar inainte de punerea sa in functiune, pentru a se lua in considerare eventualele schimbari survenite in regimul meteorologic local si pentru a se efectua, daca se impun, anumite modificari ale bazelor de proiectare sau ale modelelor de calcul.
    Art. 9
    Natura, frecventa colectarii si precizia datelor meteorologice trebuie sa fie compatibile cu modelele matematice si cu tehnicile de calcul in care datele vor fi utilizate ca parametri de intrare pentru evaluarea dispersiei si a dozelor suplimentare la populatie, la functionare normala, tranzient sau accident nuclear.
    Art. 10
    Programul de masurari meteorologice trebuie sa includa obtinerea urmatoarelor tipuri de date meteorologice:
    a) directia si viteza vantului;
    b) indicatori specifici ai turbulentei atmosferice;
    c) precipitatii;
    d) temperatura aerului;
    e) umezeala atmosferica;
    f) presiunea aerului.
    Art. 11
    (1) Rezultatele programului de masurari meteorologice locale trebuie sa permita atat caracterizarea unei situatii de moment, cat si prognoza pe termen mediu si lung.
    (2) Prognozele pe termen mediu si lung se vor obtine pe baza analizelor statistice pe seturi de date meteorologice colectate pe durata a cel putin un an.
    (3) In caracterizarea pe termen lung a regimului meteorologic local, reprezentativitatea datelor meteorologice obtinute pe amplasament se va verifica prin compararea cu datele obtinute in decursul timpului (pentru o durata de 30 de ani) de statiile din reteaua nationala de meteorologie, situate in vecinatatea instalatiei nucleare.

    Echipamentele meteorologice de masurare
    Art. 12
    Masurarile meteorologice se obtin prin operarea in regim continuu a instrumentelor si senzorilor specifici domeniului meteorologiei.
    Art. 13
    (1) Echipamentele meteorologice trebuie instalate astfel incat sa produca date reprezentative pentru conditiile de dispersie la sursele de emisie ale instalatiei nucleare.
    (2) Inainte de instalarea echipamentelor de masurare trebuie examinata zona, pe o raza de cativa kilometri in jurul amplasamentului, si evaluate acele aspecte legate de topografia si orografia terenului, ce ar putea influenta rezultatul masurarilor meteorologice.
    (3) Echipamentele se vor monta pe un turn meteorologic, la diferite niveluri fata de suprafata solului, in conditii optime de functionare si protectie fizica.
    Art. 14
    (1) Suplimentar echipamentelor instalate pe turnul meteorologic, pentru caracterizarea vectorului vant la inaltimi superioare se poate utiliza sistemul Doppler Sodar.
    (2) Sistemul Doppler Sodar trebuie insa completat cu echipamente instalate pe turnul meteorologic pentru determinari de parametri meteorologici in apropierea solului.
    Art. 15
    (1) Turnul meteorologic si senzorii vor fi amplasati pe platforma instalatiei nucleare astfel incat cladirile de pe platforma, structurile proprii ale turnului si formele de relief din zona sa nu influenteze rezultatele masurarilor.
    (2) Sistemul Doppler Sodar de sondaj atmosferic trebuie instalat intr-un amplasament izolat, situat in vecinatatea instalatiei nucleare, suficient de departe de cladiri inalte si de surse acustice ce pot perturba functionarea sistemului.
    Art. 16
    (1) Turnul meteorologic trebuie sa fie proiectat si construit suficient de inalt astfel incat sa permita inregistrarea vitezei vantului la inaltimi reprezentative si determinarea indicatorilor specifici de turbulenta atmosferica.
    (2) Inaltimea turnului meteorologic trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea celui mai inalt dintre cosurile de ventilatie ale instalatiei nucleare.
    Art. 17
    Sistemele si instrumentele de masurare trebuie intretinute in perfecta stare de functionare, testate periodic, verificate metrologic si reparate, dupa caz, in conformitate cu prevederile programului de asigurare a calitatii.
    Art. 18
    Incertitudinile asociate indicatiilor echipamentelor meteorologice de masurare trebuie sa se incadreze, in functie de sistemul de masurare utilizat, intre limitele prevazute in anexa nr. 2.

    Colectarea, analiza si prezentarea datelor meteorologice
    Art. 19
    (1) Datele meteorologice trebuie sa fie masurate, transmise si inregistrate in mod automat, in timp real, de sisteme specifice si stocate in baze de date, pe calculatoare corespunzatoare din punct de vedere al performantelor tehnice.
    (2) Datele meteorologice primare, stocate in baze de date, vor fi supuse proceselor de evaluare, de calcul si de analize statistice.
    (3) Valorile medii orare ale tuturor parametrilor meteorologici inregistrati vor fi stocate si pastrate pe toata durata de functionare a instalatiei nucleare.
    Art. 20
    (1) Observatiile meteorologice efectuate la nivelul cel mai apropiat de sol trebuie sa respecte cerintele internationale pentru observatia sinoptica.
    (2) In acest sens:
    a) temperatura, presiunea si umezeala aerului, precum si precipitatiile sunt masurate la 1 - 2 m deasupra solului;
    b) directia si viteza vantului sunt masurate la 10 - 30 m inaltime de la sol, in functie de particularitatile terenului.
    Art. 21
    (1) Echipamentele de masurare a directiei si vitezei vantului trebuie instalate la 3 inaltimi: la 10 - 30 m (in functie de particularitatile terenului), in varful turnului meteorologic si la un nivel intermediar.
    (2) Instrumentele de masurare a vitezei vantului trebuie plasate pe doua fete ale turnului meteorologic, astfel incat sa permita masurarea corecta indiferent de directia vantului.
    (3) Directia si viteza vantului, precum si temperatura aerului se vor inregistra cu o frecventa de cel putin o data pe ora.
    (4) Presiunea si umiditatea aerului se vor inregistra cu o frecventa de o data pe ora.
    Art. 22
    (1) Pentru determinarea turbulentei atmosferice, in functie de metoda folosita, pe turnul meteorologic se vor amplasa senzori specifici la diferite niveluri, corelate cu nivelurile la care sunt instalati senzorii de vant.
    (2) Daca pentru determinarea turbulentei atmosferice se utilizeaza gradienti verticali de temperatura, atunci frecventa, durata si momentul cand se masoara gradientii de temperatura trebuie sa coincida cu frecventa, durata si momentul de inregistrare a datelor de vant.
    (3) Daca stabilitatea atmosferica se determina prin observatii vizuale ale gradului de acoperire a cerului la diferite momente din zi, orele de observatii ale acoperirii cerului si ale inaltimii de formare a norilor vor fi corelate cu orele de inregistrare a datelor de vant.
    Art. 23
    (1) Precipitatiile trebuie inregistrate cu frecventa orara.
    (2) Masurarile intensitatii, cantitatea si tipul precipitatiilor trebuie utilizate in evaluarea impactului acestora asupra concentratiilor in aer si la sol ale materialului radioactiv eliberat in atmosfera.
    Art. 24
    Analiza datelor meteorologice trebuie sa cuprinda doua etape:
    a) determinarea valorilor medii ale parametrilor meteorologici pe intervale regulate de timp; si
    b) analiza statistica a valorilor medii.
    Art. 25
    (1) Intervalul de mediere pentru temperatura si caracteristicile vantului (directie si viteza) trebuie sa fie de cel mult o ora, in timp ce pentru ceilalti parametri meteorologici perioada de mediere trebuie sa fie de o ora.
    (2) Directia vantului trebuie mediata ca marime vectoriala, iar viteza vantului va fi mediata ca marime scalara.
    Art. 26
    Analizele statistice trebuie utilizate in calculul dispersiei la functionare normala (emisii continue) si la accident nuclear (pentru prognoza, inainte de inceperea emisiei sau in cazul emisiilor cu durata prelungita ori de lunga durata).
    Art. 27
    (1) Parametrii meteorologici necesari in calculele de dispersie trebuie afisati in permanenta in camera de comanda a centralei nucleare, pentru o rapida vizualizare in situatii de accident nuclear.
    (2) In situatia de accident nuclear, datele meteorologice trebuie sa fie disponibile la centrul de raspuns la urgenta al instalatiei nucleare, pentru a putea fi utilizate in calculele dispersiei.
    (3) Titularul de autorizatie trebuie sa asigure posibilitatea de transmitere in timp real a datelor meteorologice locale catre alte institutii cu responsabilitati in situatie de accident nuclear.
    Art. 28
    In situatie de accident nuclear sau in situatii caracterizate prin conditii meteorologice complexe, datele meteorologice obtinute local trebuie completate cu date relevante provenite din reteaua nationala de meteorologie.

    CAP. 3
    Cerinte privind programul de masurari hidrologice in zona de influenta a instalatiei nucleare

    Art. 29
    (1) Inainte de demararea programului de masurari hidrologice trebuie identificate, prin studii geologice si hidrologice in regiune, caile potentiale de contaminare radioactiva a apelor de suprafata si a apelor subterane.
    (2) Trebuie identificate, in zona de influenta a instalatiei nucleare, extinderea retelei hidrologice si eventualele conexiuni intre apele de suprafata si cele subterane.
    (3) In cazul unor conexiuni intre apele de suprafata si apele subterane trebuie determinate mecanismele de schimb intre sistemul apelor de suprafata si sistemul apelor subterane si trebuie estimata cantitatea de apa schimbata.
    Art. 30
    (1) Programul de masurari hidrologice executat pe apele de suprafata din zona de influenta a instalatiei nucleare trebuie initiat incepand din perioada de proiectare a instalatiei nucleare, in vederea obtinerii parametrilor hidrologici specifici locali, necesari in evaluarea dispersiei acvatice a efluentilor radioactivi evacuati in mediu de instalatia nucleara.
    (2) Pentru evaluarea impactului radiologic al instalatiei nucleare asupra apelor subterane, pe langa masurarile hidrologice ale apelor de suprafata, vor fi prelevate si analizate periodic si in situatii deosebite probe de ape subterane din foraje si puturi, dar si din locatii in care apele subterane ajung la suprafata, cum ar fi izvoarele sau depresiunile naturale.
    Art. 31
    Programul de masurari hidrologice trebuie sa continue pe toata perioada de functionare a instalatiei nucleare si in perioada de dezafectare, pana la eliberarea acceptului CNCAN pentru folosirea fara restrictii a amplasamentului.
    Art. 32
    (1) Rezultatele programului de masurari hidrologice vor fi utilizate:
    a) pentru a demonstra ca locul ales pentru construirea instalatiei nucleare este potrivit si in acord cu cerintele impuse de CNCAN;
    b) pentru a alege modele de dispersie in concordanta cu specificul amplasamentului;
    c) pentru a stabili limitele derivate de emisie ale efluentilor radioactivi lichizi evacuati de instalatia nucleara in mediu;
    d) pentru evaluarea consecintelor radiologice ale emisiei de efluenti radioactivi lichizi asupra populatiei si mediului inconjurator;
    e) ca suport in elaborarea unui program de supraveghere a radioactivitatii mediului in zona de influenta a instalatiei nucleare;
    f) ca suport in elaborarea planurilor de interventie ale instalatiei nucleare la accident nuclear.
    (2) Datele hidrologice obtinute in perioada de dinaintea construirii instalatiei nucleare vor fi comparate cu datele obtinute dupa construirea acesteia, dar inainte de punerea sa in functiune, pentru a se lua in considerare eventualele schimbari survenite in regimul hidrogeologic local si pentru a se efectua, daca se impun, anumite modificari ale bazelor de proiectare sau in modelele de calcul.
    Art. 33
    Frecventa prelevarii probelor, natura si precizia datelor hidrologice trebuie sa fie compatibile cu modelele matematice si cu tehnicile de calcul in care datele vor fi utilizate ca parametri de intrare pentru evaluarea dispersiei acvatice si a dozelor suplimentare la populatie, la functionarea normala, tranzient sau accident nuclear.
    Art. 34
    Programul de masuri hidrologice pentru apele de suprafata (reprezentate prin fluviu si constructie hidrotehnica tip canal) trebuie sa permita obtinerea tuturor parametrilor hidrologici prevazuti in normele privind calculul dispersiei efluentilor radioactivi evacuati in mediu de centrala nuclearoelectrica.
    Art. 35
    (1) Analiza datelor hidrologice trebuie sa cuprinda doua etape:
    a) determinarea valorilor medii ale parametrilor hidrologici pe intervale regulate de timp; si
    b) analiza statistica a valorilor medii.
    (2) Valorile medii lunare ale tuturor parametrilor hidrologici inregistrati vor fi stocate si pastrate pe toata durata de functionare a instalatiei nucleare.

    CAP. 4
    Controlul autoritatii nationale de reglementare

    Art. 36
    (1) Programul de masurari meteorologice si programul de masurari hidrologice trebuie aprobate in prealabil de CNCAN.
    (2) In vederea obtinerii aprobarii prevazute la alin. (1), titularul de autorizatie trebuie sa justifice continutul si calitatea programelor de masurari meteorologice (pe amplasament) si hidrologice (in zona de influenta a instalatiei nucleare).
    Art. 37
    In analiza initiala de securitate, in raportul preliminar de securitate si in raportul final de securitate ale instalatiei nucleare trebuie sa se prezinte modul in care au fost implementate cerintele prezentelor norme.
    Art. 38
    (1) Regimul meteorologic si cel hidrologic pe amplasamentul, respectiv in zona de influenta a instalatiei nucleare, vor fi revizuite si completate permanent pe baza rezultatelor masurarilor meteorologice si hidrologice locale, executate pe toata durata de functionare a instalatiei nucleare.
    (2) Rezultatele programelor de masurari meteorologice si hidrologice pe amplasament vor fi inaintate periodic la CNCAN pentru informare.
    (3) Periodicitatea raportarilor va fi aprobata de CNCAN in cadrul procesului de autorizare a instalatiei nucleare.

    CAP. 5
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 39
    Prezentele norme intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 40
    Titularii de autorizatie pentru instalatiile nucleare, valabile la data intrarii in vigoare a prezentelor norme, trebuie sa se incadreze in prevederile acesteia in termen de cel mult 12 luni.
    Art. 41
    Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele norme.

    ANEXA 1
    (la norme)

                               DEFINITII

    - Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) - autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control potrivit Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    - Directia vantului - directia din care bate vantul si se apreciaza (in sensul deplasarii acelor de ceasornic, pornind de la nordul geografic) dupa cele 16 sectoare ale orizontului.
    - Dispersie:
        - tendinta particulelor (de exemplu, particulele radioactive) de a se imprastia in fluidul respectiv datorita variatiilor la scara redusa ale vitezei fluidului;
        - imprastierea de constituenti ai aerului, cum ar fi poluantii atmosferici.
    Poate fi rezultatul difuziei moleculare, al amestecului turbulent sau al forfecarii medii a vantului.
    - Emisie radioactiva - procesul de evacuare in mediu a efluentului radioactiv.
    - Gradient de temperatura - vector care caracterizeaza descresterea temperaturii in atmosfera pe unitatea de distanta, orientat in sensul normalei la suprafata izotermica.
    - Gradul de acoperire a cerului:
        - totalitatea norilor observati pe bolta cereasca;
        - gradul de innourare a cerului, exprimat in zecimi de cer acoperit.
    Sinonim: nebulozitate.
    - Observatie sinoptica - observatie meteorologica efectuata simultan la toate statiile de pe intreg globul pamantesc in scopul obtinerii unei imagini a starii timpului in momentul considerat; ea se executa la orele sinoptice standard.
    - Orografia terenului - parte a geografiei fizice care se ocupa cu descrierea, clasificarea si studierea formelor de relief ale uscatului.
    - Precipitatii atmosferice - toate produsele de condensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera, care cad de obicei din nori si ajung la suprafata pamantului sub forma lichida, solida sau sub ambele forme in acelasi timp.
    - Presiunea atmosferica - forta pe care atmosfera o exercita prin greutatea sa asupra suprafetei orizontale, fiind egala cu greutatea pe unitatea de suprafata (1 cm^2) a coloanei verticale de aer, care se intinde de la suprafata data pana la limita superioara a atmosferei; unitatea de masura in SI este Newton/mp; in practica meteorologica se utilizeaza milibarul (mb), hectopascalul (hPa) si milimetrul coloana de mercur (mm).
    - Roza vanturilor - reprezentarea grafica a frecventei vanturilor pe diferite directii.
    Sinonim: regimul vantului la sol.
    - Sistem Doppler Sodar - sistem Doppler cu emisie-receptie de unde acustice.
    - Temperatura aerului - marimea care caracterizeaza starea de incalzire sau de racire a atmosferei, in imediata apropiere a suprafetei terestre. In meteorologie temperatura aerului este unul dintre cei mai importanti parametri ai starii aerului, rezultat direct al interactiunii dintre procesele de circulatie si radiatie cu suprafata terestra.
    - Topografie - descrierea amanuntita a unui loc, sub raportul asezarii, configuratiei etc; mod in care sunt dispuse in spatiu elementele unui ansamblu.
    - Transportul radionuclizilor - miscarea (migrarea) radionuclizilor in mediu; poate include procese cum sunt advectia, difuzia, sorbtia si incorporarea.
    - Turbulenta atmosferica - stare a fluidului (aer) caracterizata printr-o miscare turbulenta.
    - Umezeala aerului - cantitatea de vapori de apa continuta intr-o unitate de masura a volumului de aer.
    - Vant - miscarea aerului in raport cu suprafata solului; de obicei, se are in vedere componenta orizontala a acestei miscari; se defineste prin doua elemente: directia din care bate si viteza, amandoua extrem de variabile in timp si in spatiu. Vantul ca miscare orizontala ia nastere sub actiunea fortei gradientului baric, fiind apoi deviat de forta de frecare, de forta Coriolis si de forta centrifuga.

    ANEXA 2
    la norme

                            INCERTITUDINILE
asociate indicatiilor echipamentelor meteorologice de masurare

    Incertitudinile asociate indicatiilor echipamentelor meteorologice de masurare se datoreaza atat unor factori interni ce tin de instrumentele de masurare, cat si unor factori externi, determinati de variatiile in conditiile atmosferice pe parcursul anului.
    Atunci cand parametrii de dispersie sunt calculati in functie de gradientul de temperatura si in functie de masurarile de vant, precizia masurarilor trebuie sa se incadreze in limitele urmatoare:
    - Viteza vantului:
        - +/- 0,2 m/s, daca viteza vantului < 2 m/s (viteza minima indicata de anemometru este de 0,4 m/s);
        - +/- 5%, daca viteza vantului > 2 m/s.
    - Directia vantului: +/- 5 grade
    - Temperatura: +/- 0,15 grade C
    - Gradientul de temperatura: +/- 0,2 grade C/100 m
    - Cantitatea de precipitatii: +/- 0,2 mm
    - Perioada de cadere a precipitatiilor: +/- 1 min.
    - Presiunea atmosferica: +/- 0,3 hPa (mbar)
    - Umiditatea relativa: +/- 5% .
    Cand pentru determinarea fluctuatiei orizontale a vantului se folosesc giruete de vant, precizia masurarii trebuie sa fie de +/- 1 grad.
    Senzorii de directie a vantului se masoara la turnul meteorologic cu o precizie de +/- 5 grade.
    Senzorii de temperatura si sistemul de masurare a gradientului de temperatura se masoara la turnul meteorologic cu o precizie de +/- 0,3 grade C.
    Sistemul Doppler Sodar trebuie directionat cu o precizie de +/- 3 grade. Operarea sa trebuie sa fie calibrata si directiile de transmitere-receptionare trebuie verificate cel putin o data pe an. Sistemul calculeaza componentele vantului in stratul de amestec la fiecare 50 m cel putin, pana la o inaltime maxima ce depinde de conditiile meteorologice. Datele sunt convertite in viteza si directie de vant, fluctuatie a directiei vantului, parametri de dispersie si inaltimea stratului de inversie.
    Instrumentele si sistemele de masurare trebuie protejate impotriva factorilor externi, cum sunt: radiatia solara, traznetele, gheata, furtunile si agentii corosivi.
    Instrumentele trebuie verificate si testate regulat, conform unui program stabilit in avans.
    Rezultatele verificarilor si testarilor efectuate, precum si orice informatie privind eventualele reparatii trebuie inregistrate si pastrate.