ORDIN
Nr. 3792 din 22 mai 2002
pentru aprobarea Normelor privind organizarea si exercitarea activitatii de
audit public intern in structura Ministerului Educatiei si Cercetarii si in
unitatile din sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii, conform Ordonantei
Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar
preventiv, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002, si in baza Ordinului
ministrului finantelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice
generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si
controlul financiar preventiv, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 806 din 6 noiembrie 2002
In temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr.
119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv,
aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002,
avand in vedere Normele metodologice generale pentru organizarea si
functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor nr. 332/2000, cu modificarile si completarile
ulterioare,
vazand Adresa Directiei generale de control si audit intern din cadrul
Ministerului Finantelor Publice nr. 410.434 din 20 martie 2002, prin care sunt
avizate Normele privind organizarea si exercitarea activitatii de audit public
intern in sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 23/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu
modificarile si completarile ulterioare,
ministrul educatiei si cercetarii emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele privind organizarea si exercitarea activitatii de audit
public intern in structura Ministerului Educatiei si Cercetarii si in unitatile
din sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii, conform Ordonantei
Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar
preventiv, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002, si in baza Ordinului
ministrului finantelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice
generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si
controlul financiar preventiv, cu modificarile ulterioare, cuprinse in anexa
care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Pe data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul
ministrului educatiei nationale nr. 3.964 din 7 iunie 2000.
Art. 3
Directia generala juridic, audit si control din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetarii, conducerile institutiilor de invatamant superior si
inspectoratele scolare judetene vor aduce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
si va intra in vigoare la data publicarii.
Ministrul educatiei si cercetarii,
Ecaterina Andronescu
ANEXA 1
NORME
privind organizarea si exercitarea activitatii de audit public intern in
structura Ministerului Educatiei si Cercetarii si in unitatile din sistemul
Ministerului Educatiei si Cercetarii, conform Ordonantei Guvernului nr.
119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv,
aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002, si in baza Ordinului
ministrului finantelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice
generale pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza
prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si
controlul financiar preventiv, cu modificarile ulterioare
In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului
nr. 119/1999 privind auditul public intern si controlul financiar preventiv,
aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002, si in baza Ordinului
ministrului finantelor nr. 332/2000 privind Normele metodologice generale
pentru organizarea si functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern si controlul financiar
preventiv, Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza si exercita
activitatea de audit public intern in structura proprie si a unitatilor si
institutiilor subordonate.
Prin unitati si institutii subordonate Ministerului Educatiei si
Cercetarii, nominalizate in Hotararea Guvernului nr. 23/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu
modificarile ulterioare, se intelege institutiile de invatamant superior de
stat, unitatile si institutiile de cercetare stiintifica, bibliotecile centrale
universitare si Biblioteca Pedagogica Nationala "I.C. Petrescu" din
Bucuresti, Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti,
casele universitarilor, casele de cultura si complexele cultural-sportive
studentesti, inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti,
Agentia Nationala a Taberelor si Turismului Scolar din Romania, Palatul
National al Copiilor din Bucuresti, palatele si cluburile culturale ale
elevilor, cluburile sportive scolare, casele corpului didactic si alte unitati
finantate sau subventionate, total sau partial de la bugetul de stat, prin
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
CAP. 1
Organizarea auditului public intern
Auditul public intern este organizat in mod independent sub forma unui
compartiment specializat la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii si al
unor unitati si institutii din subordinea ministerului si este in directa
subordonare a conducatorului unitatii. Membrii acestor compartimente -
auditorii interni - nu pot fi implicati in vreun fel in realizarea
activitatilor pe care le auditeaza.
1. La nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii
In cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii functioneaza Directia
generala juridic, audit si control (D.G.J.A.C.), care se subordoneaza direct
ministrului educatiei si cercetarii. In cadrul directiei Serviciul audit si
control financiar (S.A.C.F.) este coordonat de directorul general adjunct, care
se subordoneaza si raspunde direct ministrului educatiei si cercetarii.
S.A.C.F. cuprinde un colectiv de auditori interni pentru auditul institutiilor
si unitatilor de invatamant, precum si un colectiv de auditori interni pentru
auditul institutiilor si unitatilor de cercetare stiintifica.
Auditorii interni din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii pot
realiza activitati de audit public intern si verificari tematice in toate
unitatile de invatamant de stat si de cercetare stiintifica, indiferent de bugetul/sursa
din care acestea sunt finantate.
In realizarea atributiilor legale S.A.C.F. din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetarii poate propune antrenarea de auditori interni incadrati
in institutiile din subordine, precum si de specialisti din domeniile supuse
auditarii/verificarii.
2. In institutii si unitati de invatamant superior de stat
La universitatile nominalizate la lit. A pct. II din anexa nr. 3 la
Hotararea Guvernului nr. 23/2001, cu modificarile si completarile ulterioare,
fostele structuri de control financiar de gestiune sunt/vor fi absorbite de
cele de audit public intern, subordonate conducatorilor acestora.
Acolo unde nu au existat structuri de control financiar de gestiune
senatele universitare vor aproba cel putin un post pentru auditul public
intern.
Persoanele din cadrul acestor compartimente vor realiza activitati de audit
public intern si verificari tematice, specifice institutiei din care fac parte.
Acestea vor avea in vedere si auditul fondurilor alocate pentru specializarile
autorizate precizate la lit. A pct. III din anexa nr. 3 la Hotararea Guvernului
nr. 23/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
La bibliotecile centrale universitare, mentionate la lit. A pct. IV din
anexa nr. 3 la Hotararea Guvernului nr. 23/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, la casele universitarilor, precizate la lit. A pct.
XXXI din aceeasi anexa, la casele de cultura studentesti si la cluburile
sportive studentesti, precizate la pct. I si II din anexa nr. 4 la Hotararea
Guvernului nr. 23/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, care
deservesc actiunile universitatilor din raza lor teritoriala si care nu au
compartiment de audit public intern, auditul se va asigura de catre auditorii
interni ai Ministerului Educatiei si Cercetarii sau/si de catre auditorul
intern al universitatii din raza lor teritoriala, nominalizat prin ordin al
ministrului educatiei si cercetarii.
3. In invatamantul preuniversitar de stat
La nivelul inspectoratelor scolare judetene si al Inspectoratului Scolar al
Municipiului Bucuresti, cuprinse la lit. A pct. I din anexa nr. 3 la Hotararea
Guvernului nr. 23/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, fostele
structuri de control financiar de gestiune sunt/vor fi absorbite de cele de
audit public intern, acestea din urma preluand alaturi de atributiile conferite
prin Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr.
301/2002, toate atributiile fostelor structuri de control financiar de gestiune.
In conformitate cu prevederile Legii invatamantului nr. 84/1995,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, unitatile de
invatamant preuniversitar de stat sunt finantate de mai multi ordonatori
principali de credite, respectiv Ministerul Educatiei si Cercetarii si
primariile comunelor, oraselor si municipiilor, consiliile judetene, Primaria
Generala a Municipiului Bucuresti si primariile sectoarelor municipiului
Bucuresti.
Tinand seama de acest specific, in unitatile de invatamant preuniversitar
de stat dreptul de a realiza activitati de audit public intern il au
compartimentele de audit public intern din cadrul Ministerului Educatiei si
Cercetarii, ale primariilor, inspectoratelor scolare judetene si al
Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, precum si compartimentele de
audit public intern ale unitatilor de invatamant preuniversitar, dupa caz.
Inspectoratele scolare sunt ordonatori secundari de credite, al caror
ordonator principal de credite este Ministerul Educatiei si Cercetarii.
In unitatile subordonate inspectoratului scolar, care nu au compartiment de
audit public intern, auditul va fi asigurat de compartimentul de audit public
intern al ordonatorului de credite cu rang imediat superior, respectiv
inspectoratul scolar.
Auditorii interni din cadrul inspectoratelor scolare auditeaza activitatea
acestora si a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, pentru fondurile
publice al caror ordonator principal de credite este Ministerul Educatiei si
Cercetarii.
In unitatile de invatamant preuniversitar de stat ai caror ordonatori
principali de credite sunt primarii comunelor, oraselor, municipiilor
(sectoarelor municipiului Bucuresti) auditorii interni de la inspectoratele
scolare judetene vor efectua urmatoarele activitati de audit public intern si
de control:
a) evaluarea activitatii conducatorilor unitatilor de invatamant din punct
de vedere al managementului financiar si de resurse umane;
b) verificari tematice pe baza sesizarilor primite la inspectoratele
scolare judetene sau la cererea Ministerului Educatiei si Cercetarii si a altor
organe abilitate de lege sa solicite aceste verificari;
c) verificarea obiectivelor si activitatilor finantate de la bugetul de
stat, in conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr.
538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finantarea
invatamantului preuniversitar de stat, dupa cum urmeaza:
- incadrarea in fondurile alocate de Ministerul Educatiei si Cercetarii
privind derularea proiectelor de reforma cofinantate de Guvernul Romaniei si de
organismele financiare internationale, rambursarile de credite externe, conform
programului stabilit prin proiecte, platile de dobanzi si comisioane la
creditele externe aferente acestor proiecte;
- legalitatea acordarii burselor pentru elevii din Republica Moldova,
elevii straini si etnicii romani din afara tarii, conform dispozitiilor legale
in vigoare;
- legalitatea realizarii cheltuielilor aferente organizarii de examene,
concursuri, olimpiade nationale;
- legalitatea privind evidenta si realizarea cheltuielilor aferente
activitatii de perfectionare a pregatirii profesionale a cadrelor didactice;
- realitatea raportarilor unitatilor scolare privind numarul de
elevi/prescolari pe profiluri de invatamant, numar de clase etc., in vederea
stabilirii costurilor medii orientative pe elev/prescolar;
- avizarea proiectelor de buget ale unitatilor scolare, conform normelor
metodologice in vigoare;
- legalitatea finantarii manualelor scolare, in conformitate cu metodologia
elaborata de Ministerul Educatiei si Cercetarii;
- indeplinirea obligatiilor privind transmiterea raportarilor referitoare
la executia bugetara trimestriala si anuala, conform anexelor nr. 2 si 3 la
Normele metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat.
Auditorii interni de la compartimentele de audit public intern din cadrul
inspectoratelor scolare judetene pot exercita activitatea de audit, inclusiv de
certificare a bilantului contabil si a contului de executie bugetara ale
unitatilor de invatamant, pe baza unor decizii scrise ale primarilor si cu
acordul conducerilor inspectoratelor scolare judetene.
In vederea realizarii sarcinilor ce le revin compartimentele de audit
public intern din inspectoratele scolare judetene pot antrena, in timpul anului
si in special in perioadele de certificare a bilanturilor contabile, auditori
interni incadrati la unitatile de invatamant din subordine.
4. La nivelul unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si al
unitatilor conexe
Compartimentele de audit public intern infiintate la unitatile de
invatamant preuniversitar realizeaza sarcinile de audit pentru intreaga
activitate economico-financiara din unitatea in care functioneaza si din
unitatile arondate acesteia, dupa caz, indiferent de sursa de finantare - buget
de stat, buget local, venituri proprii etc. Auditorii interni din aceste
compartimente pot realiza activitati de audit public intern sau verificari
tematice si in alte unitati de invatamant, la cererea conducerii
inspectoratelor scolare judetene sau a primarului, pentru unitatile al caror
ordonator principal de credite este.
Indiferent de unitatea la care sunt angajati, acesti auditori interni isi
exercita atributiile legale pe baza unor decizii comune scrise ale primarilor
si conducerilor inspectoratelor scolare judetene.
5. In celelalte unitati nominalizate in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului
nr. 23/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, la lit. A pct. V - XXX
si lit. B din anexa nr. 3 la aceeasi hotarare, in care nu s-a infiintat un
compartiment de audit public intern, auditul este asigurat de compartimentul de
audit public intern la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat
superior, respectiv Ministerul Educatiei si Cercetarii.
6. In unitatile subordonate direct Ministerului Educatiei si Cercetarii,
care nu au infiintat un compartiment de audit public intern, auditul poate fi
asigurat si de alti auditori interni atrasi din unitatile subordonate,
desemnati prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii.
7. In institutiile si unitatile de cercetare stiintifica, nominalizate in
anexele nr. 5 si 6 la Hotararea Guvernului nr. 23/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare, auditul este asigurat de un compartiment de audit
public intern subordonat ministrului delegat la Ministerul Educatiei si
Cercetarii pentru activitatea de cercetare, cu respectarea prevederilor prezentelor
norme.
CAP. 2
Sfera activitatii de audit public intern
Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate
de institutia publica sau care sunt in responsabilitatea acesteia, inclusiv
asupra institutiilor subordonate si asupra utilizarii de catre terti,
indiferent de natura juridica a acestora, a fondurilor publice gestionate de
acestia din urma, in baza finantarii realizate de institutia publica in cauza
sau de o institutie subordonata acesteia.
Operatiunile care fac obiectul auditului public intern sunt examinate, de
regula, pe tot parcursul acestora, din momentul initierii pana in momentul
finalizarii executarii lor efective.
A. Compartimentul de audit public intern trebuie sa exercite urmatoarele
atributii, conform art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si
modificata prin Legea nr. 301/2002:
1. certificarea anuala a bilantului contabil si a contului de executie
bugetara ale institutiei publice;
2. examinarea legalitatii, regularitatii si conformitatii operatiunilor,
identificand erorile, risipa, gestiunea defectuoasa si fraudele si, pe aceasta
baza, propunerea de masuri si solutii pentru recuperarea pagubelor si
sanctionarea celor vinovati, dupa caz;
3. examinarea sistemului contabil si a fiabilitatii acestuia, ca principal
instrument de cunoastere, gestiune si control patrimonial, si a rezultatelor
obtinute;
4. examinarea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de
planificare, programare, organizare, coordonare, urmarire si control al
indeplinirii deciziilor;
5. evaluarea economicitatii si eficientei cu care sistemele de conducere si
executie din cadrul institutiei publice si la nivelul unui program/proiect
utilizeaza resursele financiare, umane sau materiale pentru indeplinirea
obiectivelor si obtinerea rezultatelor stabilite;
6. identificarea aspectelor deficitare la nivelul sistemelor de conducere
si de control, precum si a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor
programe/proiecte sau unor operatiuni si propunerea de masuri pentru corectarea
acestora si pentru diminuarea riscurilor, dupa caz.
B. Compartimentul de audit public intern este obligat sa auditeze, fara a
se limita numai la acestea, urmatoarele activitati si operatiuni:
1. deschiderea si repartizarea creditelor bugetare;
2. angajamentele bugetare si legale, din care deriva direct sau indirect
obligatii de plata, inclusiv din fondurile comunitare;
3. vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul
privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
4. concesionarea sau inchirierea de bunuri din domeniul public al statului
ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
5. platile din fonduri publice, inclusiv din fonduri de la Uniunea
Europeana;
6. constituirea veniturilor publice in legatura cu autorizarea si
stabilirea titlurilor de creanta, precum si facilitatile acordate la incasarea
titlurilor de creanta.
C. Prin auditul public intern se verifica operatiunile, activitatile sau
actiunile care se efectueaza, se executa ori se desfasoara la nivelul unitatii
auditate, avandu-se in vedere principalele caracteristici prevazute in partea a
III-a pct. 8 din Normele metodologice generale pentru organizarea si
functionarea auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
119/1999 privind auditul intern si controlul financiar preventiv (fara ca lista
acestora sa fie exhaustiva):
1. conformitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor:
- legalitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile legale in
materie;
- regularitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile care se
refera la modalitati, proceduri, scheme sau alte modele de efectuare, de
executie sau desfasurare;
- incadrarea in plafoanele valorice: obiectul auditului intern nu
antreneaza depasirea plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operatiune,
actiune sau activitate;
2. economicitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor: obiectul
auditat realizeaza conditia costului minim in conditiile date. Costul minim se
evalueaza prin determinarea costului de oportunitate al realizarii obiectului
auditat;
3. eficacitatea operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor: obiectul
auditat realizeaza conditia de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea
sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie sa se realizeze intr-o marja pe
care auditorul o considera rezonabila;
4. eficienta operatiunilor, activitatilor sau a actiunilor: reprezinta o
corelare intre economicitate si eficacitate, in sensul unei optimizari a celor
doua caracteristici, in conditiile realizarii obiectului auditat;
5. oportunitatea temporala a realizarii obiectului audiat: se analizeaza
daca momentul in care obiectul auditat realizat a fost cel mai propice sub
aspectul asigurarii atingerii obiectivului stabilit;
6. oportunitatea structurala a realizarii obiectului auditat: se analizeaza
daca obiectul auditat s-a realizat in acea conjunctura actionala, normativa
etc. care sa confere cel mai inalt grad de eficienta. De asemenea, se
analizeaza modul in care realizarea obiectului auditat se incadreaza intr-o
structura mai larga de operatiuni, activitati sau actiuni;
7. acoperirea riscului intern asociat realizarii operatiunii, activitatii
sau actiunii auditate: se evalueaza modul si gradul in care realizarea
obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice, tehnice, financiare,
functionale etc.), precum si modul si gradul in care aceste riscuri interne au
fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;
8. acoperirea riscului de sistem asociat realizarii operatiunii,
activitatii sau a actiunii auditate: se evalueaza modul si gradul in care
realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem (economice, tehnice,
financiare, functionale etc.), precum si modul si gradul in care aceste riscuri
de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;
9. conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor:
modul si gradul in care, prin realizarea obiectului auditat, sistemul in care
s-a realizat acel obiect este asigurat impotriva epuizarii functionale si/sau
primeste impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate si perfectionare specifice.
CAP. 3
Desfasurarea si continutul activitatii de audit public intern
1. Auditul public intern se efectueaza de salariati cu studii economice
superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.
2. Angajarea persoanelor in cadrul compartimentului de audit public intern
se realizeaza de institutia de invatamant superior sau de alte unitati din
subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu aplicarea prevederilor
legale in vigoare, iar confirmarea persoanelor se face de catre conducatorul
Compartimentului de audit public intern din cadrul ministerului.
3. Compartimentul de audit public intern este subordonat si raspunde pentru
activitatea sa in fata conducatorului unitatii.
4. Indrumarea metodologica a auditorilor interni din compartimentele de
audit public intern de la nivelul ordonatorilor secundari si tertiari de
credite va fi asigurata de Compartimentul de audit public intern din cadrul
Ministerului Educatiei si Cercetarii, in calitate de ordonator principal de
credite.
Auditorii interni din inspectoratele scolare judetene vor asigura
indrumarea metodologica a auditorilor interni angajati la unitatile scolare din
teritoriu.
5. Schimbarea din functie sau desfacerea contractului de munca a
auditorilor interni din compartimentele de audit public intern se face de catre
conducatorul unitatii, cu avizul conducatorului Compartimentului de audit
public intern din Ministerul Educatiei si Cercetarii.
6. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Educatiei si
Cercetarii poate propune, in baza unei note de fundamentare privind misiunea de
audit, cooptarea auditorilor interni numiti in unitatile subordonate in comisii
reprezentative ale Ministerului Educatiei si Cercetarii.
7. La inspectoratele scolare seful/reprezentantul compartimentului de audit
public intern poate propune, in baza unei note de fundamentare privind misiunea
de audit, cooptarea auditorilor interni din teritoriu in colectivul existent la
nivelul inspectoratului scolar.
8. Activitatea compartimentului de audit public intern se desfasoara in
baza unui plan anual de audit, aprobat de conducatorul institutiei publice si
avizat de compartimentul de audit public intern al ordonatorului de credite
imediat superior.
9. Auditorii interni din sistemul Ministerului Educatiei si Cercetarii isi
desfasoara activitatea pe baza de ordin de serviciu scris, aprobat de
conducatorul institutiei publice si care prevede in mod explicit scopul si
durata misiunii de audit, precum si unitatea verificata.
10. Auditorii interni au acces la toate datele si informatiile pe care le
considera relevante pentru misiunea de audit public intern, iar personalul de
conducere si cel de executie, implicat in activitatea auditata, are obligatia
sa puna la dispozitie documentele solicitate de auditorii interni.
11. Constatarile rezultate din efectuarea misiunii de audit public intern
sunt cuprinse intr-un raport de audit.
In situatia in care s-a constatat savarsirea unor fapte calificate de lege
ca fiind contraventii, se va intocmi proces-verbal de constatare si de
sanctionare a contraventiilor.
A. Auditul proiectelor de buget
1. Scopul auditului proiectelor de buget intocmite de institutiile publice
este de a oferi ordonatorilor de credite o evaluare privind fezabilitatea si
fiabilitatea proiectelor de buget, astfel incat sa se minimizeze riscurile
privind colectarea veniturilor bugetare si depasirea cheltuielilor publice,
precum si de a fundamenta echilibrele bugetare.
2. Proiectele de buget intocmite de ordonatorii de credite vor fi insotite
de referate de opinie intocmite de compartimentele de audit politic intern
proprii.
Referatul de opinie va contine evaluari si aprecieri cu privire la:
- dimensionarea veniturilor bugetare;
- gradul de certitudine a veniturilor (riscul nerealizarii veniturilor);
- dimensionarea si fundamentarea cheltuielilor bugetare;
- fundamentarea investitiilor si a achizitiilor publice;
- riscul depasirii cheltuielilor proiectate;
- datoria publica implicita in propunerile de finantare bugetara;
- fezabilitatea propunerilor de buget pe baza de programe;
- transferurile intre categorii de bugete;
- marimea, structura si destinatia fondurilor publice provenite de la
Uniunea Europeana sau din alte surse;
- corelarea diversilor indicatori bugetari;
- alte elemente relevante rezultate din legea anuala a bugetului de stat.
3. Ordonatorul principal de credite va colecta referatele de opinie din
structurile descentralizate prin compartimentul de audit public intern, care va
audita proiectul de buget la nivelul ordonatorului principal de credite.
In cazul in care referatul de opinie pune in evidenta deficientele
proiectelor de buget, ordonatorul principal de credite poate dispune
reanalizarea si reproiectarea bugetelor respective. Forma reproiectata a
bugetelor nu mai este supusa auditarii interne.
4. Proiectele de buget, insotite de documentatii si fundamentari detaliate,
precum si de referatul de opinie al compartimentului de audit public intern al
ordonatorului principal de credite, vor fi inaintate ministrului finantelor
publice.
5. In cazul rectificarii bugetului de stat proiectul actului normativ de
rectificare se supune acelorasi reguli de audit public intern ca si proiectul
initial al bugetului de stat.
B. Auditul executiei bugetare
In vederea realizarii auditului executiei bugetare se vor urmari cu
precadere urmatoarele obiective:
1. Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare
2. Angajamentele bugetare legale, din care deriva obligatii de plata
Se va analiza cum au fost respectate normele legale privind angajarea
cheltuielilor efectuate de ordonatorul de credite, avandu-se in vedere:
a) organizarea si functionarea controlului financiar preventiv, conform
prevederilor legale in vigoare;
b) realizarea platilor de casa prin conturile deschise la unitatile
trezoreriilor, distinct, din fondurile bugetare si din veniturile
extrabugetare;
c) inregistrarea contabila a operatiunilor de incasari si plati, in mod
cronologic si sistematic, in conturile corespunzatoare planului de conturi
pentru institutiile publice, precum si evidenta analitica a platilor de casa pe
capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate in cadrul conturilor de
finantare.
3. Incasarea veniturilor extrabugetare
4. Raportarea executiei bugetare:
a) intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetara
trimestriala, conform normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor
Publice;
b) intocmirea contului de executie bugetara pe surse de finantare si
categorii de cheltuieli, conform formularelor anexate la darea de seama
contabila si celor stabilite prin normele metodologice in vigoare;
c) realitatea indicatorilor sintetici ai executiei bugetului de venituri si
cheltuieli privind:
Venituri totale (milioane lei),
din care:
- venituri incasate de la Ministerul Educatiei si Cercetarii conform
contractului institutional si complementar
Cheltuieli totale (milioane lei),
din care:
- cheltuieli curente, din care
- cheltuieli de personal
- cheltuieli de capital
Ponderea sumelor incasate din finantarea Ministerului Educatiei si
Cercetarii in veniturile totale (milioane lei)
Gradul de acoperire a cheltuielilor din alte surse decat cele provenite de
la Ministerul Educatiei si Cercetarii.
C. Certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara
1. Scopul certificarii
Scopul certificarii il constituie asigurarea garantiei pentru conducatorul
institutiei publice ca bilantul contabil si contul de executie bugetara ofera o
imagine fidela, clara si completa privind buna gestiune financiara, prin
verificarea legalitatii, realitatii si exactitatii evidentelor contabile si a
actelor financiare si de gestiune.
Certificarea se face inaintea aprobarii de catre conducatorul institutiei
publice in cauza a bilantului contabil si a contului de executie bugetara.
2. Principiile care stau la baza realizarii certificarii:
a) exhaustivitatea (integralitatea) - toate operatiunile care privesc
institutia publica sunt inregistrate in contabilitate pe baza documentelor
justificative;
b) realitatea - toate elementele patrimoniale din evidentele contabile
corespund cu cele identificabile fizic si toate elementele de activ, pasiv, de
venituri si cheltuieli reflecta valori reale existente in cadrul institutiei
publice in cauza;
c) corectitudinea inregistrarilor in contabilitate si a prezentarii in
conturile anuale a operatiunilor, respectiv:
- criteriul perioadei corecte a contabilizarii, respectandu-se independenta
exercitiilor financiare;
- criteriul corectei evaluari, prin determinarea sumelor aritmetic exacte;
- criteriul corectei imputari, prin inregistrarea in conturile
corespunzatoare, conform planului de conturi pentru institutii publice;
- criteriul corectei prezentari in conturile anuale, prin corecta
totalizare si centralizare in conturile anuale.
3. Documentatia necesara pentru certificare:
- bilantul contabil;
- contul de executie bugetara;
- acte financiare si de gestiune;
- evidente contabile;
- orice alte documente justificative.
4. Certificarea se face la nivelul fiecarei institutii publice, care are
obligatia sa intocmeasca bilantul contabil si contul de executie bugetara si
are organizat un compartiment de audit public intern.
5. Pentru institutiile publice care nu au organizat un compartiment de
audit public intern certificarea se va efectua de auditorii interni ai
institutiei publice ierarhic superioare sau de auditori interni desemnati de
Ministerul Educatiei si Cercetarii prin ordin al ministrului.
6. Pentru unitatile din subordinea/coordonarea Ministerului Educatiei si
Cercetarii, care nu au organizat un compartiment de audit public intern si care
depun bilantul contabil la directiile finantelor publice teritoriale,
certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara se va
efectua de catre auditorii interni ai Ministerului Educatiei si Cercetarii sau
desemnati de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin ordin al ministrului.
7. Raportul privind certificarea bilantului contabil si a contului de
executie bugetara
Raportul trebuie sa cuprinda:
- referiri la verificarile efectuate, constatarile facute si la concluziile
desprinse in cursul procesului de certificare a bilantului contabil si a
contului de executie bugetara;
- o prezentare sintetica a modului in care s-a efectuat verificarea
materialelor, documentelor si a procedurilor utilizate pentru indeplinirea
obiectivelor certificarii.
Raportul se intocmeste in 3 exemplare, dintre care unul insoteste bilantul
contabil si contul de executie bugetara, al doilea ramane la auditor, iar al
treilea ramane la cel auditat/Serviciul contabilitate.
D. Controlul financiar de gestiune
Obiectivele controlului financiar de gestiune sunt exemplificate in anexa
la prezentele norme.
E. Auditul performantei de management
Auditul performantei de management se refera la:
1. evaluarea calitatii si a eficientei cu care conducatorul institutiei
publice si, respectiv, conducatorii structurilor subordonate organizeaza,
respectiv conduc si finalizeaza operatiunile, activitatile si actiunile
specifice institutiei publice auditate, urmarindu-se:
- criteriile de conformitate, care sa ateste respectarea de catre manager a
prevederilor legale in materia obiectului de activitate al institutiei publice
auditate, respectarea procedurilor, metodologiilor, metodelor si a tehnicilor
adecvate pentru fundamentarea deciziilor;
- criteriile de performanta, care sa asigure indeplinirea obiectivelor
manageriale la nivel optim. Ele trebuie sa determine abaterea dintre obiectivul
managerial planificat fata de cel efectiv;
2. identificarea:
- deficientelor sistemelor de conducere si control; si
- riscurilor asociate la:
- sistemele de conducere si control;
- programele/proiectele;
- alte operatiuni;
3. propunerea masurilor pentru corectarea sistemelor de conducere si
control, a programelor/proiectelor si operatiunilor, precum si pentru
diminuarea riscurilor.
F. Verificari tematice dispuse de Ministerul Finantelor Publice conform
pct. 15 din Normele metodologice generale pentru organizarea si functionarea
auditului intern in baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 119/1999
privind auditul intern si controlul financiar preventiv
Ministerul Finantelor Publice poate stabili tematici generale de control
pentru care Ministerul Educatiei si Cercetarii va primi obiectivele,
metodologia si tehnologia concrete de efectuare a acestuia, perioada de
efectuare a auditului public intern si perioada supusa auditarii.
Ministerul Educatiei si Cercetarii este obligat sa ia toate masurile
organizatorice pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finantelor Publice
sa fie realizate in bune conditii si raportate in termenul fixat, precum si sa
le defalcheze, acolo unde este cazul, pe structurile proprii descentralizate,
astfel incat aceste defalcari sa fie cuprinse in planurile de audit ale
acestora.
CAP. 4
Planul de audit public intern
A. Precizari generale
1. Planul de audit public intern se intocmeste anual de compartimentul de
audit public intern, tinandu-se seama de recomandarile unitare elaborate de
Ministerul Finantelor Publice, in colaborare cu Curtea de Conturi.
2. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul
ordonatorului principal de credite pana la data de 30 noiembrie a anului
precedent anului pentru care se elaboreaza, insotit de un referat de
justificare a modului in care au fost selectate obiectivele, activitatile sau
operatiunile care au fost cuprinse in plan.
3. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul
ordonatorilor secundari sau tertiari de credite, in stransa colaborare cu compartimentul
de audit public intern al ordonatorului principal de credite, pana la data de
10 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza, insotit de un
referat de justificare a modului in care au fost selectate obiectivele,
activitatile sau operatiunile care au fost cuprinse in plan.
4. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul
ordonatorilor tertiari de credite, in stransa colaborare cu compartimentul de
audit public intern al ordonatorului secundar de credite, pana la data de 20
decembrie a anului precedent anului pentru care se elaboreaza, insotit de un
referat de justificare a modului in care au fost selectate obiectivele,
activitatile sau operatiunile care au fost cuprinse in plan.
5. Planul anual de audit public intern este aprobat de conducatorul
institutiei publice si poate fi modificat sau completat, la propunerea sefului
compartimentului de audit public intern, la initiativa conducatorului
institutiei, la solicitarea Ministerului Educatiei si Cercetarii sau a
primariilor - ordonatori principali de credite, in functie de necesitatea
realocarii fondului de capacitate de audit pe obiectivele planului.
6. Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Compartimentul de audit public
intern, va aviza planurile anuale elaborate de auditorii interni ai
compartimentelor din unitatile subordonate.
Planurile de audit public intern ale compartimentelor de audit public
intern din unitatile scolare, care au auditori interni, vor fi avizate de
compartimentele de audit public intern din primarii si/sau din inspectoratul
scolar judetean ori din Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.
7. Pentru activitatile si operatiunile care au legatura nemijlocita cu
certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara obiectivele
cuprinse in planul de audit public intern pot fi defalcate pe trimestre si pe
luni, dupa caz.
8. Activitatile de audit public intern aferente certificarii bilantului
contabil si a contului de executie bugetara, cuprinse in planul de audit public
intern, nu vor depasi 40 - 50% din capacitatea de audit a compartimentului
respectiv (fondul de timp anual disponibil in zile/om).
9. Verificarile tematice dispuse de Ministerul Educatiei si Cercetarii in
baza unor misiuni de audit public intern, solicitari ale conducerii sau ale
altor organisme centrale de stat privind verificarea unor sesizari ale
petentilor asupra utilizarii fondurilor publice vor fi introduse in planul de
audit public intern.
Ministerul Educatiei si Cercetarii poate stabili anumite tematici de
control care deriva din necesitatea unor analize, evaluari sau diagnosticari
ale activitatii institutiei de invatamant ori din inregistrarea unor eventuale
sesizari ale petentilor.
B. Principii generale
1. Planul de audit public intern trebuie sa cuprinda toate activitatile
desfasurate de institutia publica, care vor fi auditate.
2. Orice activitate sau operatiune trebuie sa fie cuprinsa in planul de
audit public intern, cel putin o data la 3 ani.
3. Activitatea sau operatiunea prevazuta in planul de audit public intern
va face obiectul auditarii pe tot parcursul realizarii ei.
4. Institutia publica corespunzatoare ordonatorilor de credite secundari
sau tertiari este auditata ca intreg (la nivelul conducatorului acesteia) de
institutia publica de rang imediat superior.
C. Criterii-semnal
La elaborarea planului de audit public intern pentru anul la care se refera
se vor avea in vedere "criterii-semnal" care vor orienta activitatea
de audit public intern spre anumite directii, si anume:
- deficiente constatate in rapoartele de audit public intern anterioare,
intocmite in urma efectuarii misiunii de audit public intern de catre auditorii
interni;
- deficiente consemnate in rapoartele Curtii de Conturi;
- informatii si indicii detinute sau obtinute cu privire la
disfunctionalitati sau abateri;
- aprecieri ale unor specialisti cu privire la structura si dinamica unor
riscuri interne sau de sistem;
- analiza unor tendinte (directii) pe termen lung privind unele aspecte ale
functionarii sistemului;
- evaluarea impactului unor modificari in mediul de desfasurare a
sistemului auditat.
D. Modificari
Planul de audit public intern poate suferi modificari pe parcursul derularii
lui, in urmatoarele conditii:
1. identificarea, pe parcursul derularii actiunii de auditare, a unor
obiective, activitati, operatiuni, a caror auditare apare ca avand o valoare
semnificativa importanta pentru perioada la care se refera activitatea de audit
public intern;
2. introducerea unor obiective pe parcursul derularii planului de audit
public intern de catre institutia publica ierarhic superioara;
3. actualizari legislative sau organizatorice importante, care modifica
gradul de semnificatie a auditarii unor operatiuni, activitati sau actiuni ale
sistemului;
4. necesitati de diagnoza ad-hoc ale conducerii institutiei publice
respective.
E. Structura planului de audit public intern
Planul de audit public intern va cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
1. scopul actiunii de auditare;
2. obiectivele actiunii de auditare;
3. identificarea/descrierea activitatii sau a operatiunii supuse auditului
public intern;
4. identificarea/descrierea unitatii sau a structurii organizatorice la
care se va desfasura actiunea de auditare;
5. durata actiunii de auditare;
6. perioada supusa auditarii;
7. numarul de auditori interni antrenati in actiunea de auditare;
8. precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor eventuale cunostinte
de specialitate, precum si a numarului de specialisti cu care urmeaza sa se
incheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanta;
9. numarul de auditori interni care urmeaza sa fie atrasi in actiunile de
audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.
F. Arhivarea planului de audit public intern
Planul de audit public intern reprezinta un document oficial. El este
pastrat in arhiva institutiei publice impreuna cu referatul de justificare aceeasi
perioada ca si raportul de audit public intern, respectiv 10 ani.
CAP. 5
Raportul de audit public intern
Raportul de audit public intern este un act unilateral care exprima opinia
auditorului in baza constatarilor facute in urma efectuarii unei misiuni de
audit public intern si va cuprinde scopul si obiectivele activitatii de audit,
rezultatele acestei activitati, precum si concluziile, recomandarile si
propunerile care se impun.
A. Structura minimala a raportului de audit public intern cuprinde:
1. date de identificare a actiunii de audit public intern:
- baza legala a actiunii de audit public intern;
- ordinul de serviciu;
- echipa de auditare;
- unitatea/structura organizatorica auditata;
- baza legala a actiunii de auditare;
- durata actiunii de auditare;
- perioada auditata;
2. modul de desfasurare a actiunii de audit public intern:
- caracterul actiunii de audit public intern (sondaj/exhaustiv,
documentar);
- proceduri, metode, tehnici utilizate;
- documente, materiale etc. examinate in cursul actiunii de audit public
intern;
- materiale intocmite in cursul actiunii de audit public intern;
3. constatari efectuate:
- trebuie sa fie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele la
raportul de audit public intern;
- trebuie sa fie prezentate constatarile cu caracter pozitiv, distinct de
cele cu caracter negativ, pentru care se vor identifica eventuale cai de
eliminare a deficientelor;
- acele constatari care implica o raspundere juridica de orice fel sunt
consemnate in acte constatatoare bilaterale, care sunt anexe la raportul de
audit public intern si in care se vor specifica actele normative incalcate,
elementele constitutive ale raspunderii juridice, in functie de natura
constatarilor;
4. concluziile si recomandarile echipei de auditare:
- se elaboreaza pe baza constatarilor, avand un caracter fundamentat;
- trebuie sa fie pertinente in raport cu constatarile facute;
- trebuie sa conduca la eliminarea deficientei constatate;
- trebuie sa fie fezabile si economice;
- trebuie sa aiba caracter de anticipare si sa previna eventuale
disfunctionalitati sau tendinte negative;
- trebuie sa contribuie la cresterea performantei de management;
5. documentatia-anexa la raportul de audit public intern:
- procese-verbale si note de constatare bilaterale;
- note explicative;
- note de relatii;
- situatii, acte, documente si orice alt material probant justificativ.
B. Anexele la raportul de audit public intern
Toate documentele-anexa la raportul de audit public intern se semneaza
pentru conformitate de catre cel auditat.
1. In cazul in care s-a constatat savarsirea unor fapte calificate de lege
ca fiind contraventii se va intocmi proces-verbal de constatare si de
sanctionare a contraventiilor.
Auditorii interni sunt organe constatatoare, iar la stabilirea,
sanctionarea si incasarea contraventiilor se vor aplica prevederile legilor
speciale si generale cu privire la contraventii.
2. In cazul in care in urma misiunii de audit public intern se constata
abateri de la legalitate, care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau
a patrimoniului public, se va intocmi proces-verbal bilateral.
Procesul-verbal se intocmeste, de regula, in doua exemplare si se semneaza
de auditorul intern si de conducerea unitatii auditate. Procesul-verbal in care
sunt consemnate fapte ce atrag raspunderea penala se semneaza in mod
obligatoriu si de persoanele facute raspunzatoare.
Un exemplar al procesului-verbal este retinut de unitatea auditata si al
doilea exemplar constituie anexa la raportul de audit public intern.
Daca intervin obiectii ale conducerii sau ale unor salariati ai unitatii
controlate asupra constatarilor auditorului intern, ele vor fi clarificate si
solutionate inainte de semnarea procesului-verbal. Daca se mentin in continuare
obiectiile, acestea se vor prezenta in scris o data cu procesul-verbal sau in
termen de 3 zile de la semnarea acestuia.
Obiectiile se vor depune la structura care a efectuat auditul si vor fi
analizate de seful compartimentului de audit public intern.
Pe baza constatarilor si masurilor dispuse prin procesul-verbal, precum si
in urma analizei obiectiilor depuse seful compartimentului de audit public
intern va face propuneri conducerii unitatii din care face parte cu privire la
modul de valorificare a procesului-verbal si va transmite masurile dispuse la
unitatea verificata, in termen de maximum 30 de zile de la inregistrarea
raportului de audit public intern si a procesului-verbal la unitatea
auditorului.
In cazul in care prin solutionare obiectiunile anexate la procesul-verbal
au fost respinse, procesul-verbal devine titlu executoriu.
Deciziile emise in baza procesului-verbal pot fi atacate in termen de 15
zile lucratoare de la comunicarea acestora, conform Legii contenciosului
administrativ nr. 29/1990, cu modificarile si completarile ulterioare, la
Curtea de apel in a carei raza teritoriala isi are domiciliul reclamantul.
3. Notele de constatare bilaterale se intocmesc atunci cand in cursul
controlului se fac constatari a caror reconstituire ulterioara nu este
intotdeauna posibila sau care nu pot fi dovedite ori in alte situatii apreciate
de auditori.
In notele de constatare se consemneaza situatiile de fapt, precum si
masurile luate operativ pentru remedierea deficientelor constatate.
In situatii mai deosebite este indicata folosirea martorilor asistenti la
stabilirea realitatii faptelor constatate.
Notele de constatare se semneaza de auditorul intern, de conducatorul
unitatii, subunitatii sau al compartimentului din unitatea auditata, de
persoanele la care se refera constatarea, precum si de martorii asistenti, dupa
caz.
4. Notele explicative (notele de relatii) se iau in toate cazurile de la
persoanele facute raspunzatoare de abaterile constatate si consemnate de
auditorul intern si care pot atrage raspunderi in sarcina acestora, precum si
de la alte persoane pentru clarificarea cauzelor si imprejurarilor care au
condus la nerespectarea prevederilor actelor normative. Notele explicative se
pot lua in orice etapa a controlului, insa numai dupa ce s-a epuizat controlul
asupra obiectivului la care s-a constatat abaterea ce necesita explicatii,
astfel incat auditorul intern sa fie in masura sa puna intrebari precise si sa
combata eventualele raspunsuri necorespunzatoare.
Auditorul intern va analiza raspunsurile primite si in functie de concluzii
va inscrie constatarea in raportul de audit public intern/procesul-verbal.
Daca cei in cauza refuza sa dea nota explicativa sau sa raspunda la unele
intrebari, auditorul intern va formula intrebarile printr-o adresa scrisa
(inregistrata la unitatea controlata, stabilind termenul in cadrul caruia
trebuie primit raspunsul). In cazul in care nu se primeste raspuns, se va
consemna refuzul in raportul de audit public intern/procesul-verbal, anexand
copia de pe adresa, si se vor aplica sanctiuni prevazute de lege.
O data cu raportul de audit public intern trebuie prezentate in mod
obligatoriu si punctele de vedere ale persoanelor implicate in activitatile
auditate, indeosebi ale acelora in legatura cu care se semnaleaza deficiente,
sau care pot fi afectate de masurile recomandate in raportul de audit public intern
sau in procesul-verbal.
5. Documentele sau actele in care sunt consemnate operatiuni
financiar-contabile necesare fundamentarii constatarilor se anexeaza in copie
certificata de auditorul intern si de reprezentantul compartimentului care le-a
emis. Acestea se anexeaza in original cand sunt considerate fictive sau
dubioase, precum si cand exista indicii ca s-ar urmari sustragerea sau
distrugerea lor de cei interesati. In acest caz se lasa unitatii auditate copii
confirmate de cele doua parti.
6. Ori de cate ori efectuarea auditului public intern, potrivit ordinului
de serviciu, presupune utilizarea unor cunostinte de specialitate din alte
domenii decat cele cerute prin fisa postului auditorilor interni,
seful/reprezentantul compartimentului de audit public intern poate recurge, cu
aprobarea conducatorului institutiei publice caruia ii raporteaza, la
contractarea externa de servicii de expertiza/consultanta.
C. Prezentare
Raportul de audit public intern prezinta urmatoarele elemente:
- este semnat pe fiecare pagina de catre auditorul intern;
- se intocmeste intr-un singur exemplar si se inregistreaza la auditorul
intern;
- se prezinta conducatorului institutiei publice (ordonatorului de credite)
care a aprobat auditarea si se arhiveaza la compartimentul de audit public
intern.
D. Arhivare
Arhivarea raportului de audit public intern se face la compartimentul de
audit public intern pe perioada necesara fundamentarii planului de audit public
intern, dupa care se preda la arhiva institutiei publice in original, in dosare
speciale, in conditiile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile
ulterioare, si se pastreaza o perioada de 10 ani.
CAP. 6
Raport al activitatii de audit public intern
Compartimentele de audit public intern vor intocmi pentru semestrul I al
anului si pentru sfarsitul anului corespunzator un raport al activitatii de
audit public intern, care va cuprinde activitatea de audit public intern pe
perioada unui semestru, respectiv a unui an calendaristic.
Raportul activitatii de audit public intern, semnat de auditorul intern si
de conducatorul institutiei publice raportoare, va fi transmis Compartimentului
de audit public intern din Ministerul Educatiei si Cercetarii pana la data de
15 iulie a anului pentru care se raporteaza si, respectiv, data de 15 ianuarie
a anului urmator celui pentru care se raporteaza.
Acest raport va fi insotit de situatia centralizatoare privind rezultatele
controlului financiar, aferenta perioadei pentru care se raporteaza.
Auditorii interni din unitatile scolare (preuniversitare) vor depune
raportul activitatii de audit public intern la inspectoratul scolar si la
primaria - ordonator principal de credite.
CAP. 7
Contraventii
1. Constituie contraventii si se sanctioneaza urmatoarele fapte, daca nu
sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii
penale, infractiuni, conform art. 32 - 34 din Ordonanta Guvernului nr.
119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002:
a) incalcarea obligatiei de a avea la nivelul institutiei publice structuri
organizatorice functionale de audit public intern, conform cerintelor art. 6
din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr.
301/2002;
b) neorganizarea structurii functionale de audit public intern in termen de
90 de zile de la data infiintarii institutiei publice, potrivit prevederilor
art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata
prin Legea nr. 301/2002;
c) aprobarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara fara
certificare si raport de certificare;
d) neelaborarea planului de audit conform prevederilor art. 8 alin. (1) -
(3) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea
nr. 301/2002;
e) refuzul de a prezenta auditorilor documentele solicitate cu ocazia
efectuarii misiunilor de audit, conform prevederilor art. 8 alin. (5) si ale
art. 26 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata
prin Legea nr. 301/2002;
f) neindeplinirea obligatiei de catre conducatorul institutiei publice de a
organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor
conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999,
aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002;
g) nerespectarea obligatiei privind stabilirea proiectelor de operatiuni
supuse controlului financiar preventiv, precum si omisiunea de evidentiere a
angajamentelor conform art. 13 alin. (2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr.
119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002;
h) prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de
operatiuni fara viza de control financiar preventiv;
i) depasirea termenului prevazut la art. 18 alin. (2) - (4) din Ordonanta
Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002;
j) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului
nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002;
k) emiterea unui refuz de viza fara motivare, conform art. 24 alin. (2) din
Ordonanta Guvernului nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr.
301/2002;
l) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (5) din Ordonanta Guvernului
nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002;
m) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului
nr. 119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002;
n) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr.
119/1999, aprobata si modificata prin Legea nr. 301/2002.
2. Contraventiile prevazute la pct. 1 lit. a), b), c), e), f), g) si k) se
sanctioneaza cu amenda de la 30 milioane lei la 50 milioane lei, iar cele
prevazute la lit. d), i), j), l), m) si n), cu amenda de la 10 milioane lei la
30 milioane lei.
3. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se vor face de
catre:
- auditorii din cadrul structurilor de audit public intern ale Ministerului
Finantelor Publice, pentru contraventiile prevazute la pct. 1 lit. a), b), c),
d), e), g), i), j), k), l) si n);
- auditorii din cadrul Compartimentului de audit public intern al
Ministerului Educatiei si Cercetarii - ordonator principal de credite, pentru
contraventiile prevazute la pct. 1 lit. a), c), d), e), g), l), m) si n);
- auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern ale
inspectoratelor scolare - ordonatori secundari de credite, pentru
contraventiile prevazute la pct. 1 lit. c), e), g), l), m) si n);
- auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern ale
institutiilor de invatamant superior - ordonatori tertiari de credite, pentru
contraventiile prevazute la pct. 1 lit. e), g), l), m) si n).
4. Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor si de
aplicare a sanctiunilor, intocmit conform competentelor stabilite potrivit pct.
2 lit. B din cap. V, se poate face plangere in termen de 15 zile de la data
inmanarii sau comunicarii acestuia. Plangerea insotita de copia de pe
procesul-verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei se depune la
organul din care face parte agentul constatator, potrivit prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
aprobata si modificata prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a
carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.
ANEXA 1
la norme
OBIECTIVELE ACTIVITATII DE AUDIT PUBLIC INTERN
I. Auditul conformitatii operatiunilor financiar-contabile
A. Auditul proiectelor de buget
B. Auditul executiei bugetare
C. Certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara
D. Controlul financiar de gestiune
II. Auditul performantei de management
III. Inspectii ordonate de Ministerul Finantelor Publice, verificari
tematice dispuse de Ministerul Educatiei si Cercetarii si alte organisme
centrale de stat, sau ca urmare a inregistrarii unor sesizari ale petentilor
privind utilizarea fondurilor publice.
*
* *
I. Auditul conformitatii operatiunilor financiar-contabile
A. Auditul proiectelor de buget
1. Fundamentarea finantarii de baza si complementare in invatamantul
universitar:
a) fundamentarea contractului institutional:
- numarul de studenti fizici si echivalenti pentru finantare;
- sume reprezentand cheltuieli pentru transportul studentilor;
- sume privind acordarea de burse pentru studenti si doctoranzi;
- obiective de investitii cuprinse in lista din bugetul de stat;
b) fundamentarea contractului aditional:
- contracte de cercetare;
- reparatii capitale;
- dotari;
- subventii.
2. Fundamentarea finantarii proportionale si complementare in invatamantul
preuniversitar:
a) fundamentarea finantarii proportionale:
- costul mediu anual pe un elev/prescolar, comunicat de inspectoratul
scolar pe baza numarului de elevi/prescolari pe profiluri de invatamant,
estimat de fiecare unitate de invatamant preuniversitar;
- cheltuieli aferente activitatii de editare, difuzare, recuperare,
recartare a manualelor scolare, conform metodologiei elaborate si aprobate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii;
- cheltuieli privind bursele pentru elevii din Republica Moldova, elevii
straini si etnicii romani din afara tarii;
- cheltuieli estimate pentru organizarea examenelor, concursurilor si
olimpiadelor nationale;
- cheltuieli estimate pentru activitati de perfectionare a pregatirii
profesionale a cadrelor didactice;
- cheltuieli, pe articolele bugetare (cheltuieli de personal, cheltuieli
materiale, subventii/transferuri, cheltuieli de capital), estimate pentru
activitatea proprie a inspectoratului scolar judetean si a unitatilor
subordonate - club sportiv scolar, Palatul National al Copiilor din Bucuresti,
Casa Corpului Didactic;
- corectitudinea si realitatea raportarilor cerute de normele legale in
vigoare (Hotararea Guvernului nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor
metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar de stat), necesare
fundamentarii finantarii proportionale la institutiile de invatamant
preuniversitar;
b) fundamentarea finantarii complementare:
- cheltuieli materiale si servicii (cu exceptia manualelor);
- alocatii aferente institutiilor de invatamant preuniversitar;
- cheltuieli de capital.
3. Previziunea veniturilor extrabugetare obtinute din activitatile
institutiei de invatamant:
a) activitatea de productie;
b) prestari de servicii;
c) activitate de cercetare, camine-cantine studentesti, microproductie,
statiuni didactice, gradini botanice, edituri;
d) taxe de la persoane fizice si juridice;
e) inchirieri de spatii temporar disponibile;
f) donatii, sponsorizari;
g) alte venituri din activitatea de invatamant, activitati
cultural-educative.
4. Previziunea cheltuielilor necesare activitatilor extrabugetare:
- incadrarea cheltuielilor pe activitati, pe titlurile, articolele si
alineatele inscrise in buget.
5. Intocmirea "Referatului de opinie" privind fezabilitatea si
fiabilitatea proiectului de buget.
B. Auditul executiei bugetare
1. Deschiderea si repartizarea creditelor bugetare:
a) solicitarea de credite la termenul stabilit prin normele in vigoare,
pentru asigurarea finantarii;
b) repartizarea creditelor la termenul stabilit prin normele in vigoare, pe
baza dispozitiilor bugetare si conform extraselor de cont;
c) inregistrarea creditelor primite pe conturi analitice si pe titluri,
corespunzator repartizarii creditelor bugetare.
2. Angajamentele bugetare legale din care deriva obligatii de plata:
a) respectarea normelor legale privind angajarea cheltuielilor efectuate de
ordonatorul de credite:
- existenta documentelor legale (state de plata a salariilor, comenzi,
contracte, conventii etc.);
- acordarea vizei de control financiar preventiv;
- intocmirea distincta a documentelor pe sursele de finantare (buget, venituri
extrabugetare) si subdiviziunile clasificatiei bugetare, in care se incadreaza
platile;
- intocmirea ordinelor de plata;
b) organizarea si functionarea controlului financiar preventiv, conform
prevederilor legale in vigoare;
c) realizarea platilor de casa prin conturile deschise la unitatile
trezoreriilor, distinct, din fondurile bugetare si din veniturile
extrabugetare;
d) inregistrarea contabila a operatiunilor de incasari si plati, in mod
cronologic si sistematic, in conturile corespunzatoare planului de conturi
pentru institutiile publice, precum si evidenta analitica a platilor de casa pe
capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate in cadrul conturilor de
finantare.
3. Incasarea veniturilor extrabugetare:
a) respectarea documentelor legale in vigoare pentru incasarile in numerar
si prin virament in conturile deschise la unitatile de trezorerie;
b) evidenta cronologica a operatiunilor de incasari prin casieria proprie
in "Registrul jurnal de casa";
c) intocmirea ordinelor de plata tip trezorerie pentru operatiunile prin
virament.
4. Raportarea executiei bugetare:
a) intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetara
trimestriala, conform normelor metodologice ale Ministerului Finantelor Publice;
b) intocmirea contului de executie bugetara pe surse de finantare si
categorii de cheltuieli, conform formularelor anexate la darea de seama
contabila si celor stabilite prin normele metodologice in vigoare;
c) realitatea indicatorilor sintetici ai executiei bugetului de venituri si
cheltuieli privind:
Venituri totale (milioane lei),
din care:
- venituri incasate de la Ministerul Educatiei si Cercetarii conform:
- contractului institutional si complementar (pentru invatamant universitar)
- finantarii proportionale si complementare (pentru invatamant
preuniversitar)
Cheltuieli totale (milioane lei),
din care:
- cheltuieli curente, din care
- cheltuieli de personal
- cheltuieli de capital.
Ponderea sumelor incasate din finantarea Ministerului Educatiei si
Cercetarii in veniturile totale (milioane lei)
Gradul de acoperire a cheltuielilor din alte surse decat cele provenite de
la Ministerul Educatiei si Cercetarii
Costul mediu pe elev/student = cheltuieli pentru activitatea de baza/elev
sau student echivalent (mii lei/elev, student).
C. Certificarea bilantului contabil si a contului de executie bugetara
1. Respectarea metodologiei in vigoare a Ministerului Finantelor Publice
privind raportarea trimestriala si anuala a executiei bugetare:
a) utilizarea formularelor tipizate;
b) completarea corecta a tuturor anexelor cuprinse in "Darea de seama
contabila" incheiata trimestrial si anual;
c) intocmirea detaliata si cuprinzatoare a "Raportului
explicativ" la darea de seama contabila;
d) corespondenta datelor din bilantul contabil:
- cu cele din bugetul de venituri si cheltuieli;
- intre indicatorii cuprinsi in diferite anexe ale bilantului contabil;
- cu datele din evidenta contabila analitica si balanta de verificare
pentru perioada de raportare;
e) respectarea corelatiilor date prin normele metodologice ale Ministerului
Finantelor Publice de inchidere a exercitiului financiar si de utilizare a
planului de conturi.
2. Analize de continut asupra rezultatelor executiei bugetare:
a) daca exista depasiri sau disponibilitati de credite bugetare si cauzele;
b) daca pentru cheltuielile efectuate s-au respectat normele legale in
vigoare si fondurile alocate;
c) daca s-au inregistrat cresteri importante la soldurile conturilor de
materiale si cauzele lor, verificandu-se in ce masura aprovizionarile facute
s-au incadrat in limita nevoilor reale si daca s-au luat masuri de valorificare
a stocurilor supranormative;
d) daca dinamica soldurilor conturilor de debitori, clienti, creditori,
furnizori, mijloace fixe, obiecte de inventar etc. este normala sau daca au
existat cauze obiective/subiective pentru diferente considerabile si care sunt
masurile stabilite pentru lichidarea posturilor de debitori, clienti,
creditori, furnizori, in termenele si conditiile prevazute de normele legale in
vigoare;
e) cum au fost aplicate dispozitiile legale privind casarea si declasarea
mijloacelor fixe, obiectelor de inventar si a materialelor;
f) modul de verificare si valorificare a rezultatelor inventarierii anuale
a mijloacelor materiale si banesti, masuri dispuse, persoane raspunzatoare
material sau penal, dupa caz.
3. Intocmirea "Raportului privind certificarea bilantului contabil si
a contului de executie bugetara", care va cuprinde referiri la:
a) principiile de baza avute in vedere la realizarea certificarii;
b) documentele verificate in vederea certificarii;
c) concluziile desprinse in procesul certificarii;
d) prezentarea sintetica a modului in care s-au efectuat verificarile, a
tehnicilor, metodelor si procedurilor utilizate pentru indeplinirea
obiectivelor verificarii;
e) intocmirea in trei exemplare a "Raportului privind certificarea bilantului
contabil si a contului de executie bugetara", semnarea acestuia de catre
auditorul intern, cu precizarea opiniei auditorului intern "cu
rezerve" sau "fara rezerve".
Opinie favorabila fara rezerve:
Conturile auditate nu comporta anomalii semnificative si dau o imagine
fidela a situatiei financiar-contabile si patrimoniale a institutiei
....................., la data de .........., in conformitate cu prevederile
Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Legii nr. 72/1996 privind finantele
publice, cu modificarile ulterioare, normelor Ministerului Finantelor Publice
si ale Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Opinie cu rezerve:
Se va face referire la deficientele constatate, cuprinse eventual in anexa
la raport, si masurile dispuse, termene.
Deficientele constatate de auditorul intern, dupa incheierea bilantului
contabil, vor fi consemnate in sarcina unitatii auditate
......................, pentru remedierea la bilantul contabil urmator.
Un exemplar al raportului se anexeaza la bilantul contabil, un exemplar
ramane la unitatea audiata si un exemplar la auditorul intern.