ORDIN   Nr. 84/91 din 13 februarie 2002

pentru aprobarea Normelor privind contaminantii din alimente

ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI

              Nr. 84 din 13 februarie 2002
              MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
              Nr. 91 din 28 februarie 2002
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 255 din 16 aprilie 2002

    Ministrul sanatatii si familiei si ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
    avand in vedere prevederile art. 14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor,
    vazand Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei nr. DB 1.446 din 13 februarie 2002 si al Directiei standarde, marci si licente, calitatea alimentelor si acreditare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 171.125 din 21 februarie 2002,
    in temeiul Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si al Hotararii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare,
    emit urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Normele privind contaminantii din alimente, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Directia generala de sanatate publica din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei si directiile de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, impreuna cu Directia standarde, marci si licente, calitatea alimentelor si acreditare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 3
    La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga art. 98 si 100 din Ordinul ministrului sanatatii nr. 975/1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente.
    Art. 4
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra vigoare in termen de 12 luni de la data publicarii.

                     Ministrul sanatatii si familiei,
                             Daniela Bartos

             Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
                               Ilie Sarbu

    ANEXA 1

                                 NORME
                   privind contaminantii din alimente

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    (1) In sensul prezentelor norme contaminant reprezinta orice substanta care nu se adauga in mod intentionat alimentelor, prezenta in acestea ca rezultat al productiei (inclusiv activitatile privind cresterea plantelor, cresterea animalelor si medicina veterinara), fabricatiei, prelucrarii, prepararii, tratamentelor, impachetarii, ambalarii, transportului sau manipularii acestora ori ca rezultat al contaminarii mediului inconjurator. Materiile straine, cum ar fi fragmentele de insecte, parul de animale etc., nu sunt incluse in aceasta definitie.
    (2) Prezentele norme nu se aplica la contaminantii care fac obiectul unor reglementari romanesti specifice.
    Art. 2
    (1) Se interzice plasarea pe piata a alimentelor care contin un contaminant intr-o cantitate inacceptabila din punct de vedere al sanatatii publice si in special pe plan toxicologic.
    (2) Limita contaminantului se mentine cat mai scazuta prin respectarea metodelor corespunzatoare in timpul tuturor etapelor mentionate la art. 1 alin. (1).
    (3) In scopul protejarii sanatatii publice si conform alin. (1) tolerantele maxime pentru contaminantii specifici se vor stabili de Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor.
    Art. 3
    Comercializarea alimentelor care respecta prezentele norme sau prevederile specifice adoptate in conformitate cu acestea nu poate fi interzisa, restransa ori impiedicata din motive legate de nivelul de contaminare.

    CAP. 2
    Limite maxime ale contaminantilor prezenti in diferite alimente

    Art. 4
    Limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenti in diferite produse alimentare sunt enumerate in anexa nr. I.
    Art. 5
    (1) a) In urma desfacerii pe piata produsele indicate in anexa nr. I nu trebuie sa contina niveluri de contaminanti mai mari decat cele specificate in aceasta.
    b) Limitele maxime prevazute pentru produsele stabilite la pct. I.2.1.1.1 si I.2.1.2.1 din anexa nr. I sunt de asemenea aplicabile la produsele derivate din prelucrarea acestora, tinand seama ca nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse.
    c) Pentru produsele lactate uscate, prelucrate sau compuse din mai multe ingrediente limita maxima aplicabila se stabileste ca fiind cea de la pct. I.2.1.3 din anexa nr. I, pentru lapte, luand in considerare concentrarea datorata procesului de uscare, din prelucrarea acestor produse lactate, sau concentratia lor in ingredientele care provin din lapte, tinand seama ca nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse lactate uscate, prelucrate sau compuse.
    (2) Ministerul Sanatatii si Familiei poate autoriza provizoriu desfacerea pe piata a salatei si spanacului, produse intern si destinate consumului, care contin limite de nitrati mai mari decat cele stabilite la pct. 1.1 din anexa nr. I, astfel incat codurile de buna practica sa se aplice pentru atingerea progresiva a limitelor stabilite.
    (3) Cu privire la produsele mentionate la pct. I.2.1 din anexa nr. I sunt interzise urmatoarele:
    a) amestecul produselor care respecta limitele maxime stabilite in anexa nr. I cu produsele care depasesc aceste limite maxime sau amestecul produselor supuse metodei sortarii ori altor tratamente fizice cu produsele destinate consumului uman direct sau ca ingredient in produsele alimentare;
    b) utilizarea produselor care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1, I.2.1.2.1 si I.2.1.3 din anexa nr. I ca ingrediente pentru fabricarea altor produse alimentare;
    c) decontaminarea produselor prin tratamente chimice.
    (4) Arahidele, fructele in coaja si fructele uscate care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1 din anexa nr. I si cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.2.1 din aceeasi anexa pot fi plasate pe piata, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
    a) aceste produse:
    - sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizarii ca ingrediente in produsele alimentare;
    - sa respecte limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.2 din anexa nr. I pentru arahide si la pct. I.2.1.1.3 din aceeasi anexa pentru fructe in coaja si fructe uscate;
    - sa fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice si, dupa acest tratament, limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1 si I.2.1.2.1 din anexa nr. I sa nu fie depasite si acest tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;
    b) destinatia acestor produse se evidentieaza clar prin etichetarea care contine indicatia "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine inainte de consum sau utilizare ca ingredient in produsele alimentare".

    CAP. 3
    Metode de prelevare a probelor si de analiza utilizate in controlul oficial al concentratiilor de aflatoxine din alimente

    Art. 6
    Prelevarea probelor efectuata in timpul controlului oficial al limitelor de aflatoxine in alimente se efectueaza conform metodelor descrise in anexa nr. II.
    Art. 7
    Pregatirea probelor si metodele de analiza utilizate in controlul oficial al limitelor de aflatoxine din alimente se efectueaza in conformitate cu criteriile descrise in anexa nr. III.
    Art. 8
    Anexele nr. I - III fac parte integranta din prezentele norme.

    ANEXA 1
    la norme

                                LISTA
cuprinzand limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenti in alimente

    Contaminanti de origine agricola
    1. Nitrati
    1.1 Legume proaspete
_______________________________________________________________________
Produsul                Limitele maxime de nitrati*1)
                        (mg NO3/kg produs proaspat)
_______________________________________________________________________
Spanac*2)               recoltat de la 1 noiembrie la 31 martie   3.000
(Spinacia oleracea L.)  recoltat de la 1 aprilie la 31 octombrie  2.500
_______________________________________________________________________
    *1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, in special la cele preparate pentru sugari si copii de varsta mica.
    *2) Limitele maxime pentru spanacul proaspat nu se aplica la spanacul proaspat destinat prelucrarii, care este direct transportat in vrac din camp pana la unitatea de prelucrare.

__________________________________________________________________________
Produsul                Limitele maxime de nitrati*1)
                        (mg NO3/kg produs proaspat)
__________________________________________________________________________
Salata verde            recoltata de la 1 octombrie la 31 martie     4.500
(Latuca Sativa L.)      recoltata de la 1 aprilie la 30 septembrie,  3.500
(salata cultivata in    cu exceptia salatei cultivate in camp        2.500
sera si salata          deschis, recoltata de la 1 mai la 31 august
cultivata in camp
deschis)
__________________________________________________________________________
    *1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, in special la cele preparate pentru sugari si copii de varsta mica.

    1.2. Alte legume prelucrate destinate consumului
_________________________________________________________________________
Produsul                   Limitele maxime de nitrati*1)
                           (mg NO3/kg produs proaspat)
_________________________________________________________________________
Spanac conservat,                                                   2.000
congelat sau refrigerat
_________________________________________________________________________
    *1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, in special la cele preparate pentru sugari si copii de varsta mica.

    2. Micotoxine
    2.1. Aflatoxine
________________________________________________________________________________
         Produsul                       Aflatoxine: limite     Modul de  Metoda
                                        maxime admise*1)       prelevare de
                                        (micro g/kg)           a         analiza
                                        ---------------------  probelor
                                         B1  B1+B2+G1+G2  M1
________________________________________________________________________________
2.1.1.   Arahide, fructe in coaja si
         fructe uscate                                    -
2.1.1.1. Arahide, fructe in coaja si
         fructe uscate si produsele
         obtinute din prelucrarea lor,
         destinate consumului uman
         direct sau utilizarii ca
         ingrediente in produsele       2*2)    4*2)      -    art. 6    anexa
         alimentare                                            si 7      nr. II
2.1.1.2. Arahide destinate supunerii
         unui tratament de selectare
         sau altor metode fizice
         inainte de a fi consumate ori
         utilizate ca ingredient in     8*2)   15*2)      -    art. 6    anexa
         produsele alimentare                                  si 7      nr. II
2.1.1.3. Fructe in coaja si fructe
         uscate destinate supunerii
         unui tratament de selectare
         sau altor metode fizice
         inainte de a fi consumate ori
         utilizate ca ingredient in     5*2)   10*2)      -    art. 6    anexa
         produsele alimentare                                  si 7      nr. II
2.1.2.   Cereale (inclusiv hrisca,
         Fagopyrum sp.)
2.1.2.1. Cereale (inclusiv hrisca,
         Fagopyrum sp.) si produsele
         obtinute din prelucrarea lor,
         destinate consumului uman
         direct sau utilizarii ca
         ingrediente in produsele       2        4        -    art. 6    anexa
         alimentare                                            si 7      nr. II
2.1.2.2. Cereale (inclusiv hrisca,
         Fagopyrum sp.) destinate
         supunerii unui tratament de
         selectare sau altor metode
         fizice inainte de a fi
         consumate ori utilizate ca
         ingredient in produsele        -        -        -    art. 6    anexa
         alimentare                                            si 7      nr. II
2.1.3.   Lapte (lapte crud, lapte
         destinat fabricarii produselor
         pe baza de lapte, lapte de
         consum tratat termic conform   -        -       0,05  art. 6    anexa
         reglementarilor in vigoare)                           si 7      nr. II
________________________________________________________________________________
    *1) Limitele maxime nu se aplica la alimente, in special la cele preparate pentru sugari si copii de varsta mica.
    *2) Limitele maxime se aplica pentru sectiunea arahide, fructe in coaja sau fructe uscate destinate consumului. Daca sunt analizate fructele intregi, interpretarea rezultatelor obtinute se realizeaza presupunandu-se ca intreaga contaminare se afla in sectiunea destinata consumului in momentul evaluarii continutului in sectiunea destinata consumului.

    ANEXA 2
    la norme

                                  METODE
de prelevare a probelor utilizate pentru controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

    1. Scopul si domeniul de aplicare
    Probele destinate controlului oficial al limitelor de aflatoxine din alimente trebuie prelevate in conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obtinute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Respectarea limitelor maxime stabilite in prezentele norme este determinata pe baza limitelor determinate in probele de laborator.
    2. Definitii
    Lot - cantitatea de aliment identificabila, livrata o singura data si determinata de agentul responsabil pentru a prezenta caracteristici comune, cum ar fi: originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul sau marcajul.
    Sublot - partea desemnata dintr-un lot mare pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnata respectiva. Fiecare sublot trebuie separat fizic si sa fie identificabil.
    Proba elementara - cantitatea de material prelevata dintr-un singur punct al lotului sau sublotului.
    Proba globala - totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot.
    Proba de laborator - proba destinata laboratorului (subproba).
    3. Prevederi generale
    3.1. Personalul
    Prelevarea probelor se va efectua de persoane autorizate, conform reglementarilor in vigoare.
    3.2. Materialele care vor fi prelevate
    Fiecare lot supus examinarii va trebui prelevat separat. Conform prevederilor specifice de la pct. 5 loturile mari trebuie subdivizate in subloturi care vor fi prelevate separat.
    3.3. Masuri de precautie necesare
    In cursul prelevarii probelor si al pregatirii probelor de laborator trebuie luate masurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificari care ar putea schimba continutul de aflatoxine, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale.
    3.4. Esantioane elementare
    In masura posibilitatilor esantioanele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata intr-un proces-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8.
    3.5. Pregatirea probei globale si a probelor de laborator (subprobe)
    Proba globala se obtine prin amestecul corespunzator al probelor elementare. Dupa amestec proba globala trebuie divizata in subprobe egale, conform prevederilor specifice de la pct. 5.
    Amestecul este un proces necesar pentru garantarea faptului ca fiecare subproba contine parti ale intregului lot sau sublot.
    3.6. Probele identice
    Probele identice utilizate in scopul controlului, dreptului la recurs si al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizata, cu conditia ca aceasta procedura sa fie in conformitate cu reglementarile in vigoare privind prelevarea probelor.
    3.7. Ambalarea si transmiterea probelor de laborator
    Fiecare proba de laborator va fi introdusa intr-un recipient curat, inchis, care sa asigure o protectie adecvata impotriva contaminarii si pagubelor ce se pot produce in timpul transportului. Trebuie luate toate masurile de precautie necesare pentru ca in timpul transportului sau depozitarii sa nu se produca modificari in compozitia probei de laborator.
    3.8. Etansarea si etichetarea probelor de laborator
    Fiecare proba prelevata in scopul utilizarii oficiale va fi inchisa etans la locul de prelevare si identificata conform reglementarilor in vigoare respective. Pentru fiecare prelevare se va tine evidenta, ceea ce va permite o identificare sigura a fiecarui lot, care va contine data si locul prelevarii, precum si orice alte informatii suplimentare care ar putea fi de ajutor analistului.
    4. Prevederi explicative
    4.1. Diferite tipuri de loturi
    Marfurile alimentare pot fi comercializate in vrac, in containere sau in ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul etc.). Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor marfurilor plasate pe piata, indiferent de forma in care sunt comercializate.
    Fara a aduce prejudicii prevederilor specifice mentionate la pct. 5, formula de mai jos se poate utiliza ca ghid pentru prelevarea probelor din loturile comercializate in ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vanzarea cu amanuntul etc.):
    Frecventa prelevarii probei = (masa lotului x masa probei elementare)/(masa probei globale x masa unui ambalaj individual)
    - Masa este exprimata in kg
    - Frecventa prelevarii de probe (FP): fiecare "n" sac sau punga din care trebuie sa se preleveze proba elementara (zecimalele trebuie rotunjite la numarul intreg cel mai apropiat).
    4.2. Masa probei elementare
    Daca nu s-au mentionat alte specificatii la pct. 5, proba trebuie sa aiba o masa de aproximativ 300 g. In cazul loturilor in ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul masa probei elementare depinde de masa ambalajului respectiv.
    4.3. Numarul de probe pentru loturi mai mici de 15 tone
    Numarul probelor elementare de prelevat depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 si maxima de 100, daca nu s-a definit altfel la pct. 5.
    Tabelul urmator contine valorile ce pot fi utilizate la determinarea numarului de probe elementare de prelevat.

    Tabelul nr. 1. - Numarul de probe elementare ce trebuie prelevate in functie de masa lotului
    ___________________________________________
    Masa lotului             Numarul de probe
    (in tone)                elementare
    ___________________________________________
    </= 0,1                         10
     >  0,1  - </=  0,2             15
     >  0,2  - </=  0,5             20
     >  0,5  - </=  1,0             30
     >  1,0  - </=  2,0             40
     >  2,0  - </=  5,0             60
     >  5,0  - </= 10,0             80
     > 10,0  - </= 15,0            100
    ___________________________________________

    5. Prevederi specifice
    5.1. Prezentarea generala a metodei de prelevare a probelor pentru arahide, fructe in coaja, fructe deshidratate si cereale

    Tabelul nr. 2 - Subdivizarea loturilor in subloturi in functie de produs si de masa lotului
________________________________________________________________________________
Produsul               Masa lotului        Masa sau numarul  Numarul     Proba
                       (in tone)           de subloturi      de probe    globala
                                                             elementare  Masa/kg
________________________________________________________________________________
Smochine uscate si
alte fructe uscate     >/= 15              15 - 30 tone             100       30
                       <  15                  -              10 - 100*)   </= 30
________________________________________________________________________________
Arahide, fistic, nuci  >/= 500             100 tone                 100       30
braziliene si alte     > 125 si < 500      5 subloturi              100       30
fructe in coaja        >/= 15 si </= 125   25 tone                  100       30
                       < 15                   -              10 - 100*)   </= 30
________________________________________________________________________________
Cereale                >/= 1.500           500 tone                 100       30
                       > 300 si < 1.500    3 subloturi              100       30
                       >/= 50 si </= 300   100 tone                 100       30
                       < 50                    -             10 - 100*)   1 - 10
________________________________________________________________________________
    *) In functie de masa lotului - vezi pct. 4.3 sau 5.3.

    5.2. Arahide, fistic si nuci braziliene (Bertholea excelsa)
    Smochine uscate
    Cereale (masa lot >/= 50 tone)
    5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:
    - conform tabelului nr. 2 de la pct. 5.1 fiecare lot trebuie subdivizat in subloturi, cu conditia ca aceste subloturi sa poata fi separate fizic. Avand in vedere ca masa lotului nu este intotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depasi masa indicata cu maximum 20%;
    - fiecare sublot trebuie prelevat separat;
    - numarul probelor elementare: 100. In cazul loturilor mai mici de 15 tone numarul probelor elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 si una maxima de 100 (pct. 4.3);
    - masa probei globale = 30 kg, care inainte de macinare trebuie amestecata si divizata in 3 subprobe egale de 10 kg (divizarea in 3 subprobe nu este necesara in cazul arahidelor, fructelor in coaja si al fructelor uscate destinate sortarii sau altui tratament fizic; totusi aceasta va depinde de disponibilitatea echipamentelor care pot omogeniza o proba de 30 kg). Probele globale care nu depasesc 10 kg nu trebuie divizate in subprobe;
    - proba de laborator: o subproba de 10 kg (fiecare subproba trebuie macinata fin si amestecata bine, separat, pentru ca astfel sa se poata realiza omogenizarea completa, in conformitate cu prevederile stabilite in anexa nr. III);
    - in cazul in care metoda de prelevare a probelor descrisa mai sus nu poate fi aplicata fara a cauza consecinte economice care decurg din deteriorarea lotului (din cauza formelor de ambalare, a mijloacelor de transport etc.), aceasta poate fi inlocuita cu o metoda alternativa de prelevare, cu conditia ca prelevarea sa fie cat mai reprezentativa si ca metoda aplicata sa fie descrisa si solid documentata.
    5.2.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
    - in cazul arahidelor, fructelor in coaja si al fructelor uscate destinate sortarii sau altor tratamente fizice:
        - acceptate daca proba globala sau media subprobelor este in conformitate cu limita maxima;
        - respinse daca proba globala sau media subprobelor depaseste limita maxima;
    - pentru arahidele, fructele in coaja, fructele uscate si cerealele destinate consumului uman direct:
        - acceptate daca nici una dintre subprobe nu depaseste limita maxima;
        - respinse daca una sau mai multe subprobe depasesc limita maxima;
    - in cazul in care proba globala este mai mica de 10 kg:
        - acceptata daca proba este in conformitate cu limita maxima;
        - respinsa daca proba depaseste limita maxima.
    5.3. Alte fructe in coaja, in afara de arahide, fistic si nuci braziliene
    Fructe uscate, altele decat smochinele
    Cereale (masa lot sub 50 tone)
    5.3.1. Metoda de prelevare a probelor
    Procedura descrisa la pct. 5.2.1 poate fi aplicata si acestor produse. Totusi, avand in vedere incidenta scazuta a contaminarii acestor produse si/sau a noilor forme de ambalaje in care pot fi comercializate, pot fi aplicate si metode de prelevare a probelor mai simple.
    In cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone se poate utiliza o metoda de prelevare si in functie de masa lotului, care consta in utilizarea a 10 pana la 100 de probe elementare de 100 g fiecare, care insumate reprezinta o proba globala de la 1 la 10 kg. Valorile din tabelul urmator pot fi utilizate la determinarea numarului de probe elementare de prelevat.

    Tabelul nr. 3 - Numarul de probe elementare pentru prelevare, in functie de masa lotului de cereale
    _______________________________________
    Masa lotului        Numarul de probe
    (in tone)           elementare
    _______________________________________
           </=  1              10
    >  1 - </=  3              20
    >  3 - </= 10              40
    > 10 - </= 20              60
    > 20 - </= 50             100
    _______________________________________

    5.3.2. Acceptarea unui lot sau sublot
    Vezi pct. 5.2.2.
    5.4. Lapte
    5.4.1. Metoda de prelevare a probelor
    Prelevarea probelor in conformitate cu reglementarile in vigoare privind anumite metode de analiza si testare a laptelui crud si a laptelui tratat termic:
    - numarul probelor - minimum 5;
    - masa probei globale - minimum 0,5 kg sau l.
    5.4.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
    - acceptat daca proba medie este in conformitate cu limita maxima;
    - respins daca proba medie depaseste limita maxima.
    5.5. Produse derivate si alimente compuse
    5.5.1. Produse lactate
    5.5.1.1. Metoda de prelevare a probelor
    Prelevarea probelor in conformitate cu reglementarile in vigoare care stabilesc metode de prelevare a probelor pentru analiza chimica utilizata in controlul produselor din lapte conservat:
    - numarul probelor - minimum 5.
    Pentru celelalte produse lactate se aplica o metoda echivalenta de prelevare.
    5.5.1.2. Acceptarea unui lot sau sublot:
    - acceptat daca proba este in conformitate cu limita maxima;
    - respins daca proba depaseste limita maxima.
    5.5.2. Alte produse derivate care contin particule foarte mici, de exemplu: faina, pasta de smochine, untul de alune (distributia omogena a contaminarii cu aflatoxine).
    5.5.2.1. Metoda de prelevare a probelor:
    - numarul de probe elementare - 100. In cazul loturilor mai mici de 50 tone, numarul probelor elementare trebuie sa fie cuprins intre 10 si 100, in functie de masa lotului (tabelul 3 de la pct. 5.3.1.);
    - masa probei elementare trebuie sa fie de aproximativ 100 g. In cazul loturilor in ambalaje destinate vanzarii cu amanuntul, masa probei depinde de masa ambalajului pentru vanzarea cu amanuntul;
    - masa probei globale = 1 - 10 kg amestecate suficient.
    5.5.2.2. Numarul probelor de prelevat:
    - numarul probelor globale de prelevat depinde de masa lotului. Divizarea loturilor mari in subloturi se va efectua conform celor prevazute pentru cereale la pct. 5.2;
    - fiecare sublot trebuie prelevat separat.
    5.5.2.3. Acceptarea lotului sau sublotului:
    - acceptat daca proba globala este in conformitate cu limita maxima;
    - respins daca proba globala depaseste limita maxima.
    5.6. Alte produse derivate cu particule de dimensiuni relativ mari (distributia eterogena a contaminarii cu aflatoxine)
    Pentru produsele agricole neprelucrate metoda de prelevare si acceptarea sunt in conformitate cu prevederile pct. 5.2 si 5.3.

    ANEXA 3
    la norme

                     PREGATIREA PROBELOR SI CRITERIILE
pentru metodele de analiza utilizate in controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente

    1. Introducere
    1.1. Masuri de precautie
    In timpul metodei de analiza trebuie evitata pe cat posibil lumina zilei, deoarece aflatoxinele se distrug sub influenta razelor ultraviolete. Probele trebuie pregatite si, in special, omogenizate cu foarte multa grija, deoarece distributia aflatoxinelor este extrem de neomogena.
    Pentru pregatirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite de laborator.
    1.2. Calculul proportiei coaja/sambure la fructele in coaja intregi
    Concentratia fixata pentru aflatoxine de prezentele norme se aplica partii comestibile.
    Concentratia de aflatoxine din partea comestibila poate fi determinata astfel:
    - probele de fructe in coaja pot fi decorticate si concentratia de aflatoxine se determina in partea comestibila;
    - modul de preparare a probei se poate aplica la fructele in coaja intregi. Metoda de prelevare a probelor si cea analitica vor estima masa samburelui de nuca din proba medie. Masa samburelui de nuca din proba medie va fi estimata dupa stabilirea unui factor corespunzator pentru raportul coaja de nuca/sambure de nuca, aplicat nucii intregi. Acest raport se utilizeaza la estimarea cantitatii de miez din proba medie prelevata prin metoda de pregatire si analiza a probei. Dintr-un lot se separa la intamplare 100 de nuci intregi sau se separa din fiecare esantion. Raportul precizat se poate obtine, pentru fiecare proba de laborator, prin cantarirea nucilor intregi, decojirea si recantarirea partilor de coaja si de miez. Totusi raportul coaja/miez poate fi calculat de laborator prin estimarea unui numar de probe si astfel se poate folosi pentru determinarile analitice viitoare. In cazul in care o anumita proba este in contraventie cu orice limite, acest raport va trebui determinat pentru acea proba care se foloseste de cele aproximativ 100 de nuci separate.
    2. Tratarea probei sub forma primita in laborator
    La sfarsit toate probele de laborator se macina si se amesteca bine printr-un proces caruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa.
    3. Subdivizarea probelor pentru masurile de aplicare si pentru actiunile de aparare
    Probele identice utilizate in masurile de aplicare, comert si in scopuri de arbitraj vor fi prelevate din materialul omogenizat, daca acest lucru nu contrazice reglementarile in vigoare privind prelevarea de mostre.
    4. Metodele de analiza care vor fi utilizate in laborator si conditiile de control ale laboratorului
    4.1. Definitii
    Mai jos este prezentat un numar de definitii cel mai des intrebuintate si care se utilizeaza in laboratoare.
    Cel mai des citati parametri de precizie sunt repetabilitatea si reproductibilitatea.
    r = repetabilitatea - valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele a doua teste separate, obtinute in conditii de repetabilitate (de exemplu: aceeasi proba, acelasi operator, acelasi aparat, acelasi laborator si intervalul scurt de timp), se situeaza in limitele de probabilitate specifice (in principiu 95%); astfel, r = 2,8 x Sr;
    Sr = deviatia standard calculata din rezultatele obtinute in conditii de repetabilitate;
    RSDr = deviatia standard relativa, calculata din rezultate obtinute in conditii de repetabilitate [(Sr/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor;
    R = reproductibilitate - valoarea sub care diferenta absoluta dintre rezultatele unui singur test, obtinute in conditii de reproductibilitate (de exemplu, pentru materialul identic obtinut de operatori in diferite laboratoare prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeaza in limitele de probabilitate specifica (in principiu 95%); R = 2,8 SR;
    SR = deviatia standard calculata din rezultate obtinute in conditii de reproductibilitate;
    RSDR = deviatia standard relativa, calculata din rezultatele obtinute in conditii de reproductibilitate [(SR/x) x 100], unde
    x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor si probelor.