ORDONANTA Nr. 30 din 25 august 1997
privind aprobarea Aranjamentului de credit stand-by si a Memorandumului privind
politica economica a Guvernului Romaniei pe perioada 1997-1998, convenit cu
Fondul Monetar International
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 215 din 28 august 1997
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei,
precum si ale art. 1 lit. a) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea
Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1
Se aproba Aranjamentul stand-by, in valoare de 301,5 milioane DST, acordat
Romaniei de Fondul Monetar International la 22 aprilie 1997.
Art. 2
Echivalentul in lei al sumei de 301,5 milioane DST se acopera de Banca
Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in
contul Fondului Monetar International deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3
Rambursarea creditului prevazut la art. 1, plata dobanzilor si a
comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari
se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4
Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor si Banca Nationala
a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar International,
amendamente la textul aranjamentului stand-by care privesc detaliile acestuia
si nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei fata de
Fondul Monetar International.
Guvernul Romaniei va informa periodic Parlamentul in legatura cu aceste
amendamente in cadrul Raportului privind datoria publica interna si externa a
Romaniei.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneaza:
Ministru de stat,
ministrul finantelor,
Mircea Ciumara
Guvernatorul Bancii
Nationale a Romaniei,
Mugur Isarescu
Ministru de stat,
ministrul reformei,
Ulm Spineanu
Ministru de stat,
ministrul de externe,
Adrian Severin
ROMANIA: ARANJAMENT DE CREDIT STAND-BY
Anexata la acesta se afla o scrisoare cu un memorandum, purtand data de 9
aprilie 1997, semnata de ministru de stat, ministrul finantelor al Romaniei, si
de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, prin care se solicita si se
stabilesc:
a) obiectivele, politicile si masurile pe care autoritatile din Romania
intentioneaza sa le adopte pe parcursul acestui aranjament stand-by; si
b) intelegerile dintre Romania si Fondul Monetar International (denumit in
continuare Fond) cu privire la examinarile ce vor fi efectuate asupra
progresului inregistrat in realizarea obiectivelor programului si in adoptarea
politicilor si masurilor, de catre autoritatile romane, pe parcursul acestui
aranjament stand-by.
Pentru sprijinirea realizarii acestor obiective si politici, Fondul Monetar
International acorda acest aranjament de credit stand-by in conformitate cu
urmatoarele prevederi:
1. Pe o perioada de 13 luni, incepand din 22 aprilie 1997, Romania va avea
dreptul sa efectueze cumparari de la Fond intr-o suma echivalenta cu 301,5
milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara o
reexaminare ulterioara din partea Fondului.
2. a) Cumpararile efectuate in cadrul acestui Aranjament stand-by nu vor
depasi, fara acordul Fondului, o suma echivalenta cu 60,3 milioane DST pana la
15 august 1997, o suma echivalenta cu 120,6 milioane DST pana la 15 noiembrie
1997, o suma echivalenta cu 180,9 milioane DST pana la 15 februarie 1998 si o
suma echivalenta cu 241,2 milioane DST pana la 15 mai 1998.
b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica
unei cumparari supuse rascumpararii peste cota de 25%, efectuata in cadrul
acestui aranjament stand-by, care nu vor spori disponibilitatile Fondului
exprimate in moneda nationala a Romaniei.
3. Romania nu va efectua cumparari supuse rascumpararii, in cadrul acestui
aranjament stand-by, care sa sporeasca disponibilitatile Fondului in moneda
nationala a Romaniei peste cota de 25%:
a) pe parcursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei
precedente indica urmatoarele:
(i) limita activelor interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei, descrisa
in anexa B-I a memorandumului anexat, sau
(ii) limita activelor externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei,
descrisa in anexa B-II a memorandumului anexat, sau
(iii) limita creditului net acordat de sistemul bancar bugetului general
consolidat, descrisa in anexa B-III a memorandumului anexat, sau
(iv) limita privind preluarea la bugetul general consolidat a datoriei
intreprinderilor fata de banci si emiterea de garantii guvernamentale privind
imprumuturile acordate de catre banci intreprinderilor, descrise in anexa B-IV
a memorandumului anexat, sau
(v) limita privind contractarea si garantarea datoriei externe cu scadenta
mai mare de 1 an, descrisa in anexa B-V a memorandumului anexat, sau
(vi) limita privind contractarea si garantarea datoriei externe cu scadenta
intre 1 si 3 ani, descrisa in anexa B-V a memorandumului anexat, sau
(vii) limita privind datoria nerambursata cu scadente de pana la si
inclusiv 1 an, descrisa in anexa B-VI a memorandumului anexat, sau
(viii) limita arieratelor interne ale bugetului general, consolidat,
descrisa in anexa B-VII a memorandumului anexat, sau
(ix) limita privind arieratele interne fata de Regia Autonoma de
Electricitate "Renel" si Regia Autonoma a Gazelor Naturale
"Romgaz" - Medias, descrise in anexa B-VIII, nu este respectata; sau
b) daca, oricand pe perioada aranjamentului, bugetul general consolidat sau
Banca Nationala a Romaniei esueaza in ceea ce priveste intentia exprimata
referitoare la neacumularea de arierate externe fata de creditori externi, asa
cum este descrisa in paragraful 34 al memorandumului anexat; sau
c) dupa data de 14 august 1997 si 14 februarie 1998, pana cand reexaminarea
programului prezentat in scrisoarea anexata a fost incheiata; sau
d) dupa datele de 14 august 1997, 14 noiembrie 1997, 14 februarie 1998 si
14 aprilie 1998, pana cand reexaminarea politicii cursului de schimb prezentata
in scrisoarea anexata a fost incheiata; sau
e) daca, oricand, pe parcursul perioadei aranjamentului stand-by, Romania
(i) impune sau intensifica restrictiile privind efectuarea platilor si a
transferurilor pentru tranzactiile internationale curente; sau
(ii) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau
(iii) incheie acorduri de plati bilaterale care sa fie incompatibile cu
art. VIII; sau
(iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanta
de plati.
In cazul in care Romania este impiedicata sa faca cumparari in cadrul
acestui aranjament stand-by, datorita paragrafului 3, cumpararile vor fi
reluate numai dupa ce a avut loc o consultare intre Fond si Romania si s-a
ajuns la o intelegere a circumstantelor in care cumpararile pot fi reluate.
4. Romania nu va face cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by, pe
parcursul oricarei perioade in care Romania are obligatii financiare restante
catre Fond sau esueaza in efectuarea unei rascumparari asteptate: a) in cazul
unei cumparari neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7842 - (84/165) din
Ghidul privind Actiunile de corectare; sau b) in cazul unei cumparari destinate
sustinerii operatiilor de reducere a datoriei si serviciului datoriei, in
conformitate cu Decizia nr. 9331 - (89/167), asa cum a fost amendata; sau c) in
baza subparagrafului 16 a) sau 33 a) din Decizia nr. 8955 - (88/126), amendata,
referitoare la facilitatile de finantare contingente si compensatorii.
5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactii acoperite prin acest
aranjament stand-by poate fi suspendat numai in ceea ce priveste cererile
primite de catre Fond dupa: a) declararea oficiala a neeligibilitatii, sau b) o
decizie a Consiliului Executiv de a suspenda tranzactiile fie in general, fie
in vederea luarii in considerare a unei propuneri facute de directorul executiv
sau directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficiala a eligibilitatii
Romaniei. Cand notificarea oficiala a neeligibilitatii sau a deciziei de a
considera o propunere se face potrivit paragrafului 5, cumpararile pot fi
reluate numai dupa o consultare care sa aiba loc intre Fond si Romania si s-a
ajuns la o intelegere referitoare la circumstantele in care astfel de cumparari
pot fi reluate.
6. Cumpararile din cadrul acestui aranjament stand-by vor fi facute in
monedele altor membri, selectate in concordanta cu politicile si procedurile
Fondului, mai putin in situatia in care Fondul este de acord, la cererea
Romaniei, sa furnizeze DST la momentul cumpararii.
7. Romania va plati un cost pentru acest aranjament stand-by in
conformitate cu deciziile Fondului.
8. a) Romania va rascumpara suma in moneda sa, care rezulta dintr-o
cumparare din cadrul acestui aranjament stand-by, in conformitate cu
prevederile Statutului si cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare
la rascumpararile pentru echilibrarea balantei de plati si pentru imbunatatirea
pozitiei rezervei valutare.
b) Orice diminuare a sumei in moneda Romaniei, detinuta de catre Fond, va
reduce sumele supuse rascumpararii prevazute la lit. a) de mai sus, in
concordanta cu principiile aplicate de catre Fond pentru acest scop, la
momentul reducerii.
9. Pe perioada aranjamentului stand-by, Romania va pastra o stransa
consultare cu Fondul. Aceste consultari pot include corespondente si vizite ale
personalului Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond.
Romania va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale de timp sau date
solicitate de catre Fond, acele informatii cerute de Fond referitoare la
progresul realizat de Romania in atingerea obiectivelor si politicilor
prezentate in scrisoare si in memorandum, anexate.
10. In concordanta cu scrisoarea atasata, Romania se va consulta cu Fondul
asupra oricarei masuri ce urmeaza a fi adoptata la initiativa Guvernului sau
ori de cate ori directorul general solicita consultari referitoare la orice
criteriu care nu a fost respectat din cadrul paragrafului 3 de mai sus, sau
atunci cand directorul general considera ca o consultare este necesara.
In plus, dupa perioada aranjamentului, atata vreme cat Romania are
cumparari restante in transele superioare de credit, Guvernul se va consulta cu
Fondul, periodic, la initiativa Guvernului sau la cererea directorului general,
referitor la politicile in domeniul balantei de plati a Romaniei.
MINISTERUL FINANTELOR BANCA NATIONALA A ROMANIEI
Catre Fondul Monetar International
Domnului Michael Camdessus
Director
BUCURESTI,
9 aprilie 1997
Stimate domnule CAMDESSUS,
Noul guvern a preluat, o data cu instalarea sa in decembrie 1996, o
situatie economica deosebit de dificila. Trebuie sa luam imediat masuri pentru
a face fata presiunilor inflationiste si sa rezolvam criza valutara serioasa,
probleme care reflecta o relaxare majora a politicilor in cursa electorala. In
acelasi timp, noi suntem hotarati sa ne indreptam in mod decisiv catre
liberalizarea si reforma unei economii care este caracterizata in prezent de
proprietate si control de stat si care, in aceste conditii, nu poate duce catre
o imbunatatire a nivelului de trai. Programul nostru pentru atingerea acestui
obiectiv dual, de stabilizare si reforma, este descris in Memorandumul
Guvernului Romaniei privind Strategiile de Dezvoltare Economica. Pentru
sustinerea acestui program, prin prezenta, va solicitam, in numele Guvernului
Romaniei, un Aranjament stand-by cu o durata de 13 luni, in suma de 301,5
milioane DST. Noi dorim ca Aranjamentul stand-by in vigoare sa fie anulat la
data la care noul Aranjament stand-by va fi aprobat de catre Consiliul de Administratie
al F.M.I.
Noi consideram ca strategiile si masurile descrise in memorandumul anexat
sunt suficiente pentru a atinge aceste obiective, dar suntem pregatiti pentru a
lua masuri suplimentare si pentru a incheia noi intelegeri cu Fondul, daca va
fi necesar, pentru a realiza acest program. Guvernul Romaniei va continua
procesul de consultare cu Fondul si va furniza acele informatii necesare pentru
evaluarea implementarii programului. In acest sens, noi cunoastem ca
informatiile statistice de ordin economic trebuie furnizate cu acuratete si la
timp si sunt esentiale pentru analizele privind strategiile si pentru
monitorizarea performantelor inregistrate in cadrul programului si vom acorda
cea mai mare prioritate realizarii si furnizarii acestor informatii. Programul
va fi reanalizat impreuna cu Fondul la datele de 15 august 1997 si 15 februarie
1998. La data primei reanalizari vor fi stabilite criteriile de performanta
aferente sfarsitului lunii decembrie 1997 si sfarsitului lunii martie 1998.
In plus fata de aceste reanalizari ale anexelor, fiecare cumparare va fi
subiect al reanalizarii de catre Fond a politicii ratei de schimb.
Ai dumneavoastra sinceri,
Ministru de stat,
Ministrul finantelor
Mircea Ciumara
Guvernatorul
Bancii Nationale a Romaniei,
Mugur Isarescu
MEMORANDUMUL*)
privind politica economica a Guvernului Romaniei
*) Traducere
I. Introducere
1. Acest memorandum stabileste obiectivele si politicile economice pentru
anul 1997 ale Guvernului Romaniei. Programul economic prezentat mai jos este
cuprinzator, incluzand politicile menite sa solutioneze problemele
macroeconomice acute, precum si reformele structurale din sectoarele agricol,
al intreprinderilor si bancar. Punerea in aplicare cu succes a acestui program
va reprezenta un pas semnificativ inainte in tranzitia Romaniei catre o
economie de piata si integrarea sa in economia mondiala.
II. Cadrul general
2. Noul guvern este confruntat cu o deteriorare rapida a situatiei
economice. Inflatia a inregistrat o rata lunara de peste 10% in decembrie 1996,
cand guvernul si-a inceput activitatea, comparativ cu 2% la inceputul anului
1996. Deficitul contului curent extern, care a crescut de la 0,5 miliarde
dolari in 1994 la 1,7 miliarde dolari in 1995, a ajuns la 2,3 miliarde dolari
in 1996. Rezervele valutare scazusera drastic deja in 1995, iar in 1996
deficitul contului curent a fost finantat aproape exclusiv prin imprumuturi pe
termen relativ scurt. Ca rezultat, platile in contul serviciului datoriei sunt
prevazute sa creasca de la o medie anuala de 900 milioane dolari S.U.A. in
perioada 1994-1996 la 1,6 miliarde dolari S.U.A. in perioada 1999-2001.
3. Deteriorarea acuta a situatiei macroeconomice reflecta o relaxare a
politicilor economice care a inceput in ultima parte a anului 1994 si s-a
intensificat semnificativ in cursul anului 1996, datorita, in special, cursei
pentru castigarea alegerilor din noiembrie 1996. Deficitul bugetului consolidat
al statului, pe baza de angajamente, a crescut de la 1,9% din produsul intern
brut in 1994 la 2,6% din produsul intern brut in 1995 si la 5,7% din produsul
intern brut in 1996. Aceasta a reflectat volumul mai mare al subventiilor si
pensiilor, precum si tolerarea arieratelor in plata impozitelor, ca mijloace de
sprijinire a intreprinderilor neperformante. Deficitele din sectorul
intreprinderilor de stat au crescut, de asemenea, ca raspuns la cresterile
excesive de salarii si la intarzierile in majorarea preturilor controlate,
care, in general, au scazut la jumatate, in termeni reali, pana la sfarsitul
anului 1996. Deficitele bugetului general consolidat al statului si al
intreprinderilor de stat au fost finantate prin creditele de la Banca Nationala
a Romaniei. Desi pierduse controlul asupra cresterii masei monetare, Banca
Nationala a Romaniei a redus ratele dobanzilor la mijlocul anului 1996. Ratele
reale ale dobanzilor au devenit puternic negative, iar cererea de bani a
scazut. Politica cursului de schimb flexibil a fost abandonata in martie 1996.
La sfarsitul anului 1996, leul era comercializat la un curs cu 30-40% mai mare
pe piata valutara neoficiala si au aparut arierate in platile externe.
4. Pe langa faptul ca este confruntata cu probleme acute de stabilizare
macroeconomica, Romania se afla inca intr-un stadiu relativ incipient al
tranzitiei spre economia de piata. Structurile sale economice continua sa fie
dominate de proprietatea si controlul statului, iar productia si utilizarea
fortei de munca au fost mentinute, in multe cazuri, numai prin subventii mari.
In ciuda dimensiunii potentiale a pietei interne, volumul investitiilor straine
directe a fost mic. Conditiile sociale s-au deteriorat, ceea ce se reflecta in
cresterea mortalitatii infantile si a numarului romanilor care traiesc in
saracie precum si in scaderea duratei medii de viata. Pentru marea majoritate a
populatiei, structurile economice actuale ofera putina speranta pentru o
imbunatatire sustenabila a nivelului de trai.
III. Politici macroeconomice si financiare
A. Obiectivele si strategia de baza
5. Programul nostru macroeconomic pentru 1997 va reduce, in mod
semnificativ, deficitele bugetului general consolidat al statului si al
sectorului intreprinderilor de stat, printr-o ajustare fiscala substantiala,
cresteri mari ale preturilor controlate, o politica eficienta a veniturilor si
masuri de intarire a disciplinei financiare. Reducerea acestor deficite va permite
o incetinire a cresterii masei monetare, a inflatiei si a ratei de depreciere a
leului. In combinatie cu o politica a cursului de schimb reglata de piata se va
asigura si o reducere semnificativa a deficitului contului curent extern.
6. Suntem pe deplin constienti insa ca, in trecut, programe similare de
stabilizare au esuat in cea mai mare parte. Insuccesul unor astfel de programe
s-a datorat faptului ca obiectivele stabilite pentru sectoarele monetar si
extern au dat curs, in mod repetat, cererilor pentru credite agricole si pentru
o moneda supraevaluata, in scopul mentinerii unor preturi scazute la energie.
Aceste cereri si-au avut originea in stagnarea aplicarii reformelor, care a
determinat pierderi permanente in sectorul agricol si in sectoarele mari
consumatoare de energie. De fapt, politicile monetare si valutare au fost
angrenate in furnizarea de subventii cvasifiscale pentru aceste sectoare
importante, pe seama pierderii controlului asupra inflatiei si echilibrului
extern. Deoarece nu vom fi in masura sa depasim problemele actuale acute ale
stabilizarii fara politici monetare si valutare puternice, succesul programului
nostru depinde, in mod crucial, de imbunatatirea fundamentala a
sustenabilitatii acestor politici. Consideram ca exista doua preconditii pentru
sustenabilitate: (i) programul de stabilizare trebuie insotit de o accelerare
puternica a reformelor in scopul reducerii semnificative a pierderilor din
sectorul agricol si sectoarele mari consumatoare de energie; si (ii) pana la incheierea
restructurarii toate subventiile catre aceste sectoare trebuie sa fie finantate
integral de la bugetul de stat, eliberand politicile monetare si valutare de
orice functii cvasifiscale. Masuri concrete in acest sens au fost luate pentru
intarirea sustenabilitatii politicilor monetare si valutare, asa cum se arata
in continuare.
7. In ceea ce priveste politica monetara, Consiliul de administratie al
Bancii Nationale a Romaniei a decis, la 9 februarie 1997, ca Banca Nationala a
Romaniei sa stopeze acordarea de noi credite directionate si sa liciteze toate
creditele, la dobanzi stabilite de piata. Legea bugetului de stat pe anul 1997
contine un articol, ce confirma ca (i) Guvernul este de acord cu aceasta
decizie; (ii) orice decizie pentru sprijinirea directionata a sectorului
agricol sau a oricarui alt sector care nu-si poate satisface nevoile de
finantare din imprumuturi normale de pe piata va fi de acum incolo, in
totalitate, responsabilitatea bugetului de stat; si (iii) orice decizie de a
arunca aceasta responsabilitate inapoi la Banca Nationala a Romaniei va fi
incompatibila cu obiectivele fundamentale ale programului guvernamental.
Bugetul de stat include noi subventii fiscale catre sectorul agricol pentru a
inlocui, partial, la un nivel mult scazut, subventiile cvasifiscale acordate
anterior de Banca Nationala a Romaniei. Accentul programului nostru de reforma
pe privatizarea si restructurarea rapida a intreprinderilor agricole, inclusiv
inchiderea unitatilor neviabile, va face posibila o astfel de reducere a
subventiilor totale catre acest sector. Prin intarirea acestui sprijin, de
catre politicile fiscale si structurale, consideram ca reconcentrarea politicii
monetare pe controlul inflatiei devine sustenabila.
8. In ceea ce priveste politica cursului de schimb, Legea bugetului de stat
pe anul 1997 contine un articol care confirma ca: (i) o politica a cursului de
schimb determinat de piata este un element cheie al programului nostru pe 1997;
si (ii) aceasta politica ar putea cauza continuarea deprecierii nominale a
leului, in lunile care urmeaza, datorita presiunilor actuale ale balantei de
plati si ratelor relativ inalte proiectate pentru inflatie. Pentru a preveni ca
aceasta depreciere si cresterile de preturi la energie, asociate acesteia, sa
determine o noua crestere a arieratelor catre Regia Autonoma de Electricitate
"Renel" si Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" -
Medias, programul nostru de reforma va accentua privatizarea si restructurarea
rapida a intreprinderilor mari consumatoare de energie, inclusiv inchiderea
unitatilor neviabile. Mai mult, asa cum se explica in paragraful 19, am luat
masuri pentru a garanta ca bugetul statului isi asuma responsabilitatea pentru
achitarea de noi arierate catre Regia Autonoma de Electricitate "Renel"
si Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, intr-un numar
limitat de cazuri, acolo unde ar putea fi necesar sa se accepte noi arierate
catre aceste doua unitati de servicii publice. Cu acest sprijin din partea
politicilor fiscale si structurale, politica cursului de schimb va fi eliberata
de povara sprijinirii intreprinderilor mari consumatoare de energie si poate fi
angrenata in mentinerea echilibrului extern.
9. Prin intarirea acestor politici, programul stabileste, ca obiectiv, o
reducere semnificativa a ratei inflatiei in anul 1997, dupa o crestere initiala
a preturilor in primul trimestru ca rezultat al liberalizarii preturilor, al
ajustarilor mari ale preturilor controlate si al deprecierii leului. Se
asteapta ca inflatia sa fie de aproximativ 90%, din ianuarie pana in decembrie
1997, dar sa scada la o rata analizata de 30% in trimestrul patru al anului
1997, comparativ cu rata anualizata de 110% in trimestrul patru al anului 1996.
Deficitul contului curent extern este proiectat sa scada de la 2,3 miliarde
dolari in 1996 la 1,4 miliarde dolari in 1997, in timp ce activele externe nete
ale Bancii Nationale a Romaniei sunt programate sa creasca cu 650 milioane
dolari S.U.A. pana la sfarsitul anului.
10. Produsul intern brut real (P.I.B.) ar putea scadea cu 1-2% in 1997.
Intr-un mare numar de intreprinderi, productia a fost mentinuta in mod
artificial la niveluri ridicate, prin subventii explicite si preturi scazute
ale materiilor prime si materialelor. Eliminarea subventiilor, cresterile mari
ale preturilor materiilor prime si materialelor si restructurarea industriala
vor afecta probabil productia in astfel de intreprinderi, in 1997. Totusi,
rezultatele solide ale intreprinderilor private mici si dinamice sugereaza un
potential considerabil pentru un raspuns rapid al productiei la accelerarea
planificata a reformelor structurale si ne asteptam ca in 1998 cresterea
economica sa fie reluata.
B. Politica fiscala
11. Deficitul bugetului general consolidat al statului, pe baza de angajamente,
va scadea de la 5,7% din produsul intern brut in 1996 la 3,7% din produsul
intern brut in 1997. Aceasta reducere reflecta un efort fiscal major, luand in
considerare faptul ca subventiile cvasifiscale de la Banca Nationala a Romaniei
care se cifrau la 2,6% din produsul intern brut in 1996 au fost mutate la buget
in 1997. Deficitul bugetului general consolidat al statului si subventiile
cvasifiscale de la Banca Nationala a Romaniei vor scadea de la un total de 8,3%
din produsul intern brut in 1996 la 3,7% din produsul intern brut in 1997.
Scaderea deficitului primar (deficitul bugetar fara platile de dobanzi la
datoria publica) va fi chiar mai mare, intrucat platile de dobanzi de la buget
vor creste cu circa 2% din produsul intern brut in 1997, deoarece titlurile de
stat vor avea dobanzi stabilite de piata.
12. Pe baza de incasari si plati, deficitul bugetului general consolidat al
statului va creste de la 3,9% din produsul intern brut in 1996 la 4,5% din
produsul intern brut in 1997, datorita lichidarii arieratelor interne provenite
din 1996, care se ridica la aproape 1% din produsul intern brut. Aceasta
crestere subestimeaza totusi masura reala a efortului nostru fiscal in 1997,
deoarece deficitul bugetului general consolidat al statului si subventiile
cvasifiscale de la Banca Nationala a Romaniei calculate pe baza de incasari si
plati vor scadea de la un total de 6,5% din produsul intern brut in 1996 la un
total de 4,5% din produsul intern brut in 1997.
13. Deficitul bugetului general consolidat al statului, calculat pe baza de
incasari si plati, in valoare de 10.480 miliarde lei sau de 4,5% din produsul
intern brut in 1997 este compatibil cu reducerea programata a deficitului
contului curent extern si cu obiectivul unui flux nemodificat de credite, in
termeni reali, catre sectorul neguvernamental. Admitand ca finantarea externa
neta va fi de 1.021 milioane dolari S.U.A., necesarul de finantare interna a
bugetului general consolidat al statului va fi de 2.490 miliarde lei in 1997.
Ministerul Finantelor nu va face uz de facilitatea de credit overdraft de la
Banca Nationala a Romaniei peste limita legala. Limitele trimestriale pentru
creditul bancar net catre bugetul general consolidat, care vor constitui un
criteriu de performanta in cadrul Aranjamentului stand-by, sunt stabilite in
Tabelul 1 si detaliate in anexa III. Aceste limite vor fi reduse cu intreaga
suma a partii care depaseste imprumuturile externe programate si majorate
partial in cazul in care finantarea externa este mai mica decat cea prevazuta.
Drept criteriu de performanta in cadrul programului, Guvernul se angajeaza sa
nu acumuleze arierate interne, sa nu garanteze nici un imprumut bancar
comercial intern catre intreprinderi si sa nu preia imprumuturi ale
intreprinderilor catre banci.
14. Excluzand platile pentru dobanzi, vom reduce cheltuielile de la 31,9%
din produsul intern brut in 1996 la 31,3% din produsul intern brut in 1997. O
restructurare importanta a cheltuielilor in cadrul acestei limite generale va
fi necesara pentru mobilizarea de resurse sporite, de 2,2% din produsul intern
brut, pentru programele sociale, in vederea atenuarii impactului reformelor
asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile, asa cum este descris in
paragrafele 53-56.
15. Bugetul pe 1997 cuprinde o alocare totala de 2,5% din produsul intern
brut pentru subventii destinate sectorului agricol, comparativ cu 1,9% in 1996.
Aceasta crestere reflecta de fapt o modificare semnificativa a structurii
cheltuielilor. In primul rand, subventiile pentru dobanzi si preturi care, in
mod traditional, erau acordate de la buget, in principal intermediarilor si
fermelor cu capital de stat, vor fi in mare parte eliminate. In al doilea rand,
pentru a atenua impactul inlaturarii creditelor directionate si a subventiilor
de dobanzi de la Banca Nationala a Romaniei, bugetul va cuprinde: (i) noi
alocari de credite pentru tarani si stimulente pentru bancile comerciale care
se angajeaza in finantarea agriculturii, in valoare de 1.050 miliarde lei, din
care numai jumatate vor fi alocate finantarii campaniei de primavara; si (ii) o
schema de voucher pentru ca taranii sa-si cumpere cele necesare productiei.
Luand in considerare creditele directionate si subventiile pentru dobanzi
acordate de catre Banca Nationala a Romaniei in 1996, totalul subventiilor in
bani acordate sectorului agricol va scadea de la 4,0% din produsul intern brut
in 1996 la 2,3% din produsul intern brut in 1997 si se vor limita la maximum
1,5% in 1998. Consideram ca noile subventii, combinate cu evolutia prevazuta in
capacitatea sistemului financiar de a acorda agriculturii credite in conditiile
pietei, vor fi suficiente pentru a asigura o finantare corespunzatoare pentru
recolta anului 1997. Cu toate acestea, Guvernul si Banca Nationala a Romaniei
vor urmari, indeaproape, evolutia pietelor financiare, in lunile care urmeaza
si, in cazul in care resursele provenind din sistemul bancar, in conditiile
pietei, se vor considera ca fiind insuficiente, vor fi disponibilizate resurse
fiscale suplimentare de la buget pentru sectorul agricol. In aceasta privinta,
Ministerul Finantelor va elabora planuri de necesitate pentru realizarea de
economii la cheltuieli neprevazute, in cazul in care va fi necesara sprijinirea
suplimentara a sectorului agricol. Caracterul adecvat al resurselor bugetare
pentru sectorul agricol va fi analizat cu personalul Fondului inainte de luna
iunie 1997.
16. Bugetul pe anul 1997 prevede reduceri semnificative ale cheltuielilor.
Urmatoarele masuri vor conduce la obtinerea de economii in valoare de 2,0% din
produsul intern brut, in comparatie cu 1996: (i) subventiile catre industrie
vor fi injumatatite; (ii) salariile din administratia publica vor fi supuse
mecanismului de indexari partiale, descris la paragraful 31, iar utilizarea
fortei de munca se va reduce cu 5%, inainte de 31 martie 1997, si cu alte 5%,
pana in septembrie 1997; (iii) pensiile vor fi, de asemenea, supuse
mecanismului de indexari partiale descris la paragraful 31; si (iv) alocarile
pentru investitii vor fi reduse cu 19%, in termeni reali. Cheltuielile de
aparare vor fi limitate la 2,2% din produsul intern brut in 1997, comparativ cu
1,9% in 1996.
17. Sunt necesare o serie de masuri pentru sustinerea veniturilor, in
termeni reali, in fata reducerii bazei de impozitare care va rezulta in urma
restructurarii intreprinderilor si a declinului activitatii economice. Aceste
masuri, de la care se asteapta o crestere a veniturilor de 2,3% din produsul
intern brut in 1997, cuprind: (i) eliminarea scutirilor de taxe vamale aprobate
in 1996; (ii) o crestere a accizelor la produsele din alcool si tutun; (iii)
revenirea asupra deciziei din 1996 de a se reduce ratele de impozit pe profit
pentru unele societati; (iv) o crestere a impozitelor asupra productiei interne
de petrol si gaze naturale ca urmare a cresterii mari de preturi la aceste
produse; (v) o crestere a T.V.A. de la 9 la 18% la fructe si legume; si (vi)
reinstituirea contributiilor de asigurari sociale pentru Fondul de pensii din
agricultura si Fondul de riscuri si accidente. In plus, vom utiliza, pe deplin,
aranjamentele legale si institutionale pentru a impune respectarea obligatiei
de plata a impozitelor, inclusiv colectarea impozitelor restante. Data fiind
incertitudinea conditiilor pentru realizarea veniturilor, intr-o economie care
se contracta si se restructureaza, incasarea veniturilor va fi examinata de
catre Fond pana la 15 august 1997 si suntem gata sa adoptam masuri fiscale
suplimentare, in contextul unui buget rectificat, in cazul unei insuficiente a
veniturilor.
18. Bugetul pe anul 1997 cuprinde aprecieri moderate privind veniturile din
privatizarea activelor detinute de stat, in ciuda asteptarilor unei accelerari
semnificative a procesului de privatizare. In prezent, veniturile din
privatizare se acumuleaza in majoritate la Fondul Proprietatii de Stat, care
utilizeaza o parte a acestor venituri pentru subventionarea intreprinderilor
neperformante, dupa cum doreste. Intentionam sa asiguram ca toate veniturile si
cheltuielile Fondului Proprietatii de Stat sa se regaseasca in mod
corespunzator in bugetul general consolidat al statului. Modificarile
legislative necesare pentru realizarea acestui obiectiv vor fi adoptate pana la
30 iunie 1997.
19. Resurse bugetare ar putea fi prevazute pentru sectorul energetic.
Arieratele catre acest sector s-au acumulat in mod repetat, ajungand la
dimensiuni care au urmari macroeconomice negative, reflectand ponderea mare a
intreprinderilor neperformante, mari consumatoare de energie, din economie. Am
luat o serie de masuri pentru a intari capacitatea Regiei Autonome de
Electricitate "Renel" si Regia Autonoma a Gazelor Naturale
"Romgaz" - Medias, de a elimina clientii rau-platnici si vom lua
masuri asiguratorii pentru ca in cele doua regii conducerile sa aplice strict
aceste masuri. Credem ca aceste masuri vor fi suficiente pentru a preveni
acumularea in continuare de arierate catre aceste unitati. Daca va fi necesar
sa se accepte acumularea de noi arierate, intr-un numar limitat de cazuri,
bugetul de stat va rambursa Regiei Autonome de Electricitate "Renel"
si Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, echivalentul
acestei cresteri de arierate. In acest caz, ne vom consulta imediat cu
personalul Fondului, asupra unor masuri fiscale suplimentare si vom prezenta un
buget rectificat Parlamentului, pentru a ne asigura ca deficitul bugetului
general consolidat al statului pe 1997 ramane in limitele stabilite mai sus. In
cazul arieratelor catre Regia Autonoma de Electricitate "Renel" si
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, acumulate de
orice intreprindere sau unitate a administratiei locale care primeste
transferuri si subventii de la bugetul de stat, vom reduce, fara intarziere,
astfel de plati de la buget, cu intreaga suma a cresterii arieratelor. Ca un
criteriu de performanta in cadrul programului, nu va avea loc nici o crestere
de arierate, cu exceptia celor care sunt rambursate acestor regii de la bugetul
de stat. Orice rambursare de acest fel va fi tratata ca o creanta a bugetului
asupra intreprinderii in cauza.
20. Excedentul Fondului pentru somaj va scadea, de la 0,8% din produsul
intern brut in 1996, la 0,6%, in 1997, datorita unei cresteri puternice a
numarului de beneficiari, in special ca rezultat al restructurarii si al
reducerii locurilor de munca in sectorul public. In plus, Fondul pentru somaj
va aloca resurse suplimentare pentru compensatiile acordate la desfacerea
contractului de munca, asa cum se mentioneaza la paragraful 54. In anul 1997,
Fondul de stat pentru asigurari sociale se prevede a fi echilibrat, ca urmare a
unei indexari partiale a pensiilor si a unei cresteri scontate a ratei de
colectare a contributiilor pentru asigurari sociale. Cu toate acestea, daca
situatia fondului se deterioreaza, bugetul de stat este gata sa acopere orice deficit
si sa recurga la compensarea reducerilor de cheltuieli in alte domenii. Reforma
sistemului de pensii este necesara pentru a preveni o deteriorare a situatiei
financiare pe termen mediu; ea include o crestere a varstei de pensionare si o
inasprire a criteriilor de acordare a pensiilor pentru incapacitate de munca. O
noua lege a pensiilor care va fi analizata de Banca Mondiala va fi prezentata
Parlamentului pana la 30 aprilie 1997.
21. In perioada de dupa 1997, politica fiscala trebuie sa vizeze reducerea
apelului la resurse ale sectorului public, pentru a se realiza diminuarea in
continuare a inflatiei si o redirectionare a resurselor catre sectorul privat
in dezvoltare. In acest scop, proiectiile preliminare sugereaza ca deficitul
bugetului general consolidat al statului pe baza de incasari si plati efective
trebuie redus la 2,5% din produsul intern brut in 1998. Aceasta reducere
trebuie realizata, in principal, printr-o diminuare suplimentara a subventiilor
pe masura ce se pune in aplicare reforma in intreprinderile neperformante.
C. Politica monetara si a cursului de schimb
22. Programul este construit pe baza unei politici flexibile a cursului de
schimb. Cursul va fi determinat liber, de cerere si oferta, pe piata valutara
interbancara. Aceasta piata a fost liberalizata la 18 februarie 1997, cand
Banca Nationala a Romaniei a reacordat licente de operare cu valuta tuturor
bancilor romanesti si straine, prin care acestea sunt autorizate sa efectueze
tranzactii cu valuta. Licentele pentru banci straine sunt, in mod special,
importante, deoarece ele sunt, in general, intermediari efectivi pe piata
valutara, asigurand o alternativa pentru firmele care in mod traditional au
lucrat, in exclusivitate, cu banci de stat. Banca Nationala a Romaniei a emis
recent o circulara catre toti dealerii, reiterand ca se doreste, din partea
lor, stabilirea unui curs de schimb la un nivel care echilibreaza cererea cu
oferta. In sfarsit, limita impusa anul trecut asupra disponibilitatilor zilnice
in valuta ale caselor de schimb valutar a fost ridicata.
23. Liberalizarea pietei valutare a eliminat arieratele in platile externe,
provenite din obligatiile legate de comert ale sectorului particular, a reluat
activitatea pe piata interbancara si a redus puternic prima dintre cursul de
schimb cotat la casele de schimb si cursul determinat pe piata interbancara.
Banca Nationala a Romaniei se va consulta cu Fondul asupra politicii cursului
de schimb, daca arieratele vor reaparea, daca volumul mediu al tranzactiilor interbancare
zilnice va scadea sub 2 milioane dolari S.U.A., sau daca o prima semnificativa
va aparea la casele de schimb. Privita istoric, o prima de peste 5% a fost
considerata un indicator al restrictiilor pe piata valutara. Fiecare cumparare
(tragere) in cadrul Aranjamentului stand-by va face obiectul unei analize din
partea Fondului asupra politicii cursului de schimb.
24. Politica noastra monetara de zi cu zi va fi urmarita in principal
printr-un obiectiv pentru baza monetara. In determinarea acestui obiectiv s-a
luat in considerare necesitatea de drenare a excesului foarte mare de
lichiditate creat in sistemul bancar. Obiectivul privind baza monetara
presupune, de asemenea, o reducere temporara substantiala a cererii de bani in
prima jumatate a anului 1997, care sa reflecte scaderea inregistrata in a doua
parte a lui 1996 si accelerarea semnificativa a inflatiei asteptate, ca
rezultat al cresterii preturilor controlate in lunile care urmeaza. Obiectivul
pentru baza monetara in a doua jumatate a anului 1997 presupune ca cererea de
bani se va reface o data cu cresterea increderii in politicile noastre
antiinflationiste. Este de asteptat, totusi, ca dobanzile reale sa ramana mari
in cursul anului 1997. Obiectivele trimestriale pentru NDA (Net Domestic Assets/Active
interne nete) si NFA (Net Foreign Assets/Active externe nete), ale Bancii
Nationale a Romaniei, vor fi criterii de performanta. Aceste criterii, ca si
plafoanele indicative pentru alte agregate monetare, sunt prezentate in tabelul
nr. 1 anexat si detaliate in anexa B.
25. In cursul primului semestru al anului 1997, politica monetara va fi
condusa in conditii de extrema incertitudine. Impactul pe termen scurt al
modificarilor mari de preturi controlate si al deprecierii leului asupra
inflatiei si cererii de bani este foarte incert, asa cum este si raspunsul
fluxurilor de valuta la liberalizarea pietei valutare. Daca obiectivul
principal al administrarii bazei monetare va fi acela de a mentine cresterea
acesteia in cadrul limitei sus-mentionate, evolutiile de pe piata valutara vor
constitui un indicator important al situatiei politicii monetare. Orice
tendinta a cursului leului de a se deprecia mai repede decat este de asteptat
va declansa la inceput o scadere a bazei monetare sub obiectivul stabilit, cu
scopul de a incetini ritmul deprecierii. Avand in vedere incertitudinile, vom
cauta sa mentinem cresterea bazei monetare si a activelor interne nete mult sub
obiective, in speranta ca restrangerea lichiditatii care o insoteste va
determina o crestere mai mare a activelor externe nete decat cea programata.
Banca Nationala a Romaniei va continua sa se consulte indeaproape cu personalul
Fondului asupra politicii monetare.
26. In ceea ce priveste instrumentele de administrare a bazei monetare,
Banca Nationala a Romaniei nu va mai acorda noi credite directionate nici unui
sector al economiei si toate creditele noi vor avea dobanda pietei. Licitatia a
devenit mecanismul principal pentru alocarea de credite de catre Banca
Nationala a Romaniei. Banca Nationala a Romaniei va asigura accesibilitatea
tuturor bancilor la licitatie, in conditii si termeni egali. Se va stabili o
dobanda minima a creditelor de licitatie pentru a se asigura ca dobanzile sunt
mentinute la niveluri real pozitive. Dobanda la facilitatea Lombard (overdraft)
va continua sa fie stabilita mult peste dobanda de licitatie si va fi ajustata
in mod flexibil, pentru a se asigura ca utilizarea de catre banci a acestei
facilitati este in conformitate cu obiectivul privind baza monetara. Bancile
care nu respecta regulile prudentiale, inclusiv limitele privind expunerea
valutara, nu vor putea utiliza licitatia. Banca Nationala a Romaniei nu va mai
face operatiuni de swap valutar cu bancile comerciale. Bancile care au
excedente in valuta si lipsa de lei urmeaza sa vanda valuta pe piata
interbancara.
27. Banca Nationala a Romaniei nu a efectuat operatiuni de open-market in
trecut, dar va utiliza acest instrument in viitor, daca va fi necesar, pentru a
atinge obiectivul privind baza monetara, fiind gata sa liciteze depozite daca
nu are un portofoliu suficient de titluri de stat. Banca Nationala a Romaniei a
solicitat asistenta tehnica de la Fond pentru a dezvolta aceste instrumente si
proceduri de administrare a bazei monetare. Stadiul introducerii recomandarilor
facute de echipa de asistenta tehnica va fi analizat cu personalul Fondului
inainte de 30 iunie 1997.
28. Dezvoltarea unei piete eficiente pentru titluri de stat constituie o
prioritate. Primul pas este acela de constituire a unui sistem de licitatie
competitiv, cu dobanzi stabilite de piata. Banca Nationala a Romaniei si
Ministerul Finantelor colaboreaza pentru stabilirea unui sistem de dealeri
primari (pentru cumpararea titlurilor de stat) care va sprijini si activitatile
pietei secundare. Reglementarile si procedurile finale pentru titluri de stat
vor fi aprobate de catre Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor la
inceputul lunii aprilie, iar bancilor li se va oferi ocazia de a deveni dealeri
primari. Dealerii primari vor fi anuntati in curand, iar prima licitatie cu
scadenta la 91 de zile, in cadrul noului sistem, va avea loc pana la mijlocul
lunii aprilie 1997. In acelasi timp, Banca Nationala a Romaniei lucreaza la
dezvoltarea unui sistem integrat de clearing, decontare, depozite si
inregistrare. De indata ce noul sistem de licitatii va fi stabilit, obiectivul
urmarit va fi extinderea registrului scadentelor oferite si atragerea
participarii institutiilor nebancare. Guvernul va supune aprobarii
Parlamentului, pana la mijlocul lunii aprilie 1997, o noua lege a datoriei
publice, pentru a crea o baza legala corespunzatoare pentru piata titlurilor de
stat si administrarea datoriei publice.
29. Stocul existent de titluri de stat cu scadenta la 3 luni insumeaza 13%
din masa monetara. O data cu trecerea la un sistem de piata pentru plasamentul
acestor titluri, Guvernul va trebui sa accepte dobanzi reale mult mai mari
pentru a face piata sa detina in mod voluntar aceste titluri. Neacceptarea
acestor dobanzi ar crea serioase probleme pentru politica monetara.
D. Preturile controlate, politica veniturilor si disciplina financiara
30. Esecul ajustarii adecvate a preturilor controlate a contribuit la
pierderile mari ale intreprinderilor, indeosebi ale acelora din sectorul de producere
a energiei si al serviciilor publice. Preturile produselor petroliere, care au
fost aproape dublate la 1 ianuarie 1997, au fost marite din nou cu circa 50% la
18 februarie 1997. Preturile la electricitate au fost majorate la 1 martie 1997
cu aproape 150% in medie pentru gospodarii si cu 194% pentru industrie.
Incepand cu luna martie, aceste preturi vor fi ajustate lunar, in conformitate
cu miscarea cursului de schimb si cu preturile pietei mondiale. S-au majorat,
de asemenea, preturile altor servicii publice la 18 februarie 1997, inclusiv
serviciile pe calea ferata (cu 80%), transportul urban (cu 50-100%), apa si
canalizare (cu 60-70%) si telecomunicatii (cu 80%). Aceste preturi vor fi
ajustate lunar, incepand cu luna martie, pentru a reflecta integral schimbarile
in indicele preturilor de consum.
31. Cresterile salariilor reale peste sporul de productivitate au
contribuit mult la cresterea pierderilor din sectorul intreprinderilor de stat
in perioada 1995-1996. Salariile reale, in unele intreprinderi, sunt in mod
clar la un nivel nesustenabil si trebuie reduse intr-o maniera ordonata. In
acest scop, Guvernul va emite, pana la mijlocul lunii aprilie 1997,
reglementarile care prevad ca regiile autonome si societatile comerciale de
stat nerentabile (cu pierderi) nu pot spori salariul mediu pentru 1997,
comparativ cu salariul mediu din ultimul trimestru al anului 1996, cu mai mult
de 75% din cresterea programata a preturilor de consum, din cursul aceleiasi
perioade. Aceasta limita, care se aplica si functionarilor de stat, permite o
reducere a salariilor medii in 1997 fata de 1996 cu 6% in termeni reali. Pentru
grupul regiilor autonome cu salarii relativ mari si cu pierderi mari,
Ministerul Finantelor si ministerele corespunzatoare vor asigura - la aprobarea
bugetelor pe 1997 ale acestor unitati - ca salariile sa fie mentinute sub
aceste limite. Guvernul propune, de asemenea, ca acordul-cadru national din
1997 pentru contractele colective de munca pe economie, in general, dintre
sindicate si reprezentantii conducatorilor de intreprinderi, sa contina
recomandarea de a mentine cresterile de salarii in aceleasi limite.
32. Disciplina financiara slaba a fost asociata cu o crestere a arieratelor
dintre intreprinderi la un nivel estimat la peste 20% din produsul intern brut
al anului 1996.
Operatiunile din trecut, de lichidare a arieratelor, au creat o problema de
risc moral, incurajand noi arierate, in speranta ca astfel de operatiuni vor fi
repetate. Am declarat, in mod public, hotararea noastra de a nu mai efectua
nici o operatiune de lichidare a arieratelor si, ca urmare, nu vor mai fi
disponibilizate resurse pentru reglementarea arieratelor, de la buget sau de la
Banca Nationala a Romaniei. Pe masura ce increderea in masuri se intareste,
incidenta unor noi arierate se va diminua. Actualul volum al arieratelor va
trebui tratat prin procedurile falimentului sau prin reducerea preturilor
atunci cand intreprinderile cu arierate vor fi privatizate.
E. Balanta de plati si administrarea datoriei externe
33. Deficitul contului curent extern este proiectat sa scada de la 2,3
miliarde dolari S.U.A. (6,6% din produsul intern brut) in 1996, la 1,4 miliarde
dolari S.U.A. (4,5% din produsul intern brut) in 1997. Aceasta proiectie se
bazeaza pe presupunerea conservatoare ca exporturile din unele sectoare vor
scadea ca urmare a cresterilor mari ale pretului energiei si a inlaturarii
subventiilor. Tinand seama de schema platilor serviciului datoriei si de
cresterea stabilita pentru Activele externe nete (NFA), nevoia finantarii
globale in 1997 este proiectata la 900 milioane dolari S.U.A. Se asteapta ca
aceasta nevoie de finantare sa fie acoperita in cea mai mare parte printr-un
sprijin exceptional din partea creditorilor oficiali.
34. Datoria externa relativ mica a Romaniei, egala cu 95% din exporturi, si
rata favorabila a serviciului datoriei externe, de circa 12%, sugereaza ca
povara datoriei externe ramane controlabila. Cu toate acestea, recurgerea
extensiva la imprumuturi pe termen relativ scurt in 1996 a provocat o
deteriorare a profilului scadentelor datoriei externe, iar platile serviciului
datoriei sunt stabilite a creste in 1999-2001. Pentru a evita exacerbarea
acestei probleme, vom limita in mod strict imprumuturile cu scadente mai mici
de 3 ani. Ca urmare, am stabilit un plafon trimestrial general pentru datoria
neconcesionala contractata si garantata de guvern sau de regiile autonome, cu
un subplafon pentru datoria scadenta intre 1 si 3 ani. Am stabilit, de
asemenea, un plafon trimestrial pentru nivelul datoriei externe cu o scadenta
sub 1 an, contractata sau garantata de guvern, regiile autonome si Banca
Nationala a Romaniei. Aceste plafoane vor acoperi, de asemenea, datoriile
contractate, fara garantia guvernului, de catre autoritatile locale, bancile
comerciale si intreprinderile de stat. Plafoanele, care constituie criterii de
performanta in cadrul programului, sunt prevazute in tabelul nr. 1 si detaliate
in anexa B. Romania a recastigat accesul pe pietele internationale de capital
in anul 1996 si speram sa continuam imprumuturile de pe aceste piete in 1997,
in cadrul limitelor descrise in acest paragraf. Totusi, incepand cu 15 martie
1997, numai Bancii Nationale a Romaniei si Ministerului Finantelor li se va
permite sa contracteze imprumuturi pe aceste piete, cu exceptia creditelor
comerciale si a creditelor furnizor pentru autolichidare. Ca un criteriu de
performanta in cadrul programului, asiguram ca nu va fi nici o noua acumulare
de arierate externe in perioada programului.
35. In perioada Aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restrictii
valutare si nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici
valutare multiple si nu vom impune sau intensifica restrictiile la import din
motive de balanta de plati. Intentionam sa eliminam, in cursul perioadei
programului, restrictiile ramase asupra platilor curente si transferurilor si
sa acceptam obligatiile prevazute de art. VIII, sectiunile 2, 3 si 4, din
Statutul Fondului, inainte de sfarsitul programului. Nu vor fi incheiate nici
un fel de acorduri bilaterale de plati incompatibile cu prevederile art. VIII
si vom continua eforturile de a lichida toate angajamentele existente in cadrul
actualelor acorduri. Am inceput negocierile cu Suedia referitoare la
reglementarea obligatiilor restante si vom continua aceste discutii in vederea
rezolvarii problemei intr-un mod compatibil cu obiectivele programului nostru
si la timp.
IV. Reforma structurala si masurile sociale
36. Pentru stimularea utilizarii mai eficiente a resurselor si dezvoltarea
unui sector privat dinamic, faza initiala a programului nostru de reforma
sociala se va concentra asupra liberalizarii preturilor si comertului si asupra
privatizarii rapide si restructurarii intreprinderilor, inclusiv asupra
lichidarii unitatilor neviabile. Restructurarea intreprinderilor va fi
completata de reforma sectorului financiar, cu accent pe dezvoltarea eficientei
si soliditatii sistemului bancar. Am adoptat, de asemenea, un pachet de masuri
de protectie sociala, menite sa atenueze impactul social negativ al reformelor
asupra celor mai vulnerabile grupuri ale societatii.
A. Lichidarea, restructurarea si privatizarea intreprinderilor
1 . Sectorul agricol
37. Romania are un potential agricol considerabil, datorita unei dotari
favorabile cu resurse naturale. Cu toate acestea, aparitia unui sector agricol
privat si dinamic a fost sufocata de mentinerea proprietatii de stat si a
controlului acestuia. Desi 80% din terenul arabil este proprietate particulara,
de fapt toti intermediarii agricoli si fermele de animale raman in proprietatea
statului, iar controlul preturilor este atotcuprinzator. Acesti intermediari si
ferme de stat sunt, in general, foarte ineficienti si produc mari pierderi
financiare. Programul nostru de restructurare urmareste reducerea acestor
pierderi, in mod rapid si substantial. Acest obiectiv este esential pentru
efortul nostru de stabilizare macroeconomica si pentru dezvoltarea sectorului
agricol privat.
38. La nivelul productiei vom intreprinde o restructurare rapida a fermelor
de pasari si porci ineficiente, proprietatea statului. 20 de ferme,
reprezentand 70% din pierderile estimate din acest sector, sunt intr-un stadiu
avansat de privatizare sau lichidare, care va fi incheiata pana la 30 aprilie
1997, data pana la care tot stocul de animale va trebui sa fie vandut. Un plus
de 25 de ferme vor fi lichidate sau privatizate pana la 31 decembrie 1997, iar
restul, in cursul semestrului I 1998. Cel putin 100 din celelalte 480 de ferme
de stat, care controleaza 20% din cel mai bun teren arabil, producand in
principal cereale si ulei comestibil, vor fi divizate in unitati mai mici in
cursul anului 1997 si privatizate in anul urmator.
39. In ceea ce priveste intermediarii agricoli, proprietate de stat, care
furnizeaza servicii mecanizate si de alta natura, un numar suplimentar de 150
societati au fost privatizate in luna martie 1997 si un numar de inca 900
intreprinderi vor fi privatizate pana la finele anului. Aceasta va aduce 75%
din aceste societati in proprietate privata. Vom initia, de asemenea,
privatizarea societatilor de distributie si depozitare. Cea mai importanta
masura, in 1997, in aceasta privinta este vanzarea a 30% din actiunile marilor
distribuitori de cereale - societatile "Comcereal" - S.A., care va fi
urmata de privatizarea completa in 1998. In cursul anului 1997 vom privatiza
una dintre cele doua mari societati de stat de seminte si vom diviza agentia,
proprietate de stat, care administreaza rezervele strategice de alimente, in 8
societati comerciale mai mici, in vederea privatizarii a cel putin jumatate din
ele inainte de finele anului.
40. Desi cea mai mare parte a terenului agricol a fost privatizat la
inceputul anilor '90, utilizarea si transferul pamantului au fost mult
restrictionate. Pentru promovarea unei piete active a terenurilor agricole, va
fi inaintata Parlamentului o noua lege pana la 15 aprilie 1997, lege care va
imbunatati aranjamentele de inchiriere, drepturile de proprietate si de ocupare
si va facilita privatizarea terenurilor aflate in proprietatea statului.
2. Industrie, minerit si regii autonome
41. O reducere masiva si sustinuta a pierderilor in sectorul
intreprinderilor, indeosebi la intreprinderile mari consumatoare de energie,
este esentiala pentru programul de stabilizare. In acest scop, un program
special de restructurare vizeaza un grup mic de intreprinderi, dar care
insumeaza circa 75% din totalul pierderilor realizate in intreprinderile de
stat in 1996. In cadrul acestui program intreprinderile au fost impartite in
urmatoarele trei grupe:
42. Prima grupa consta din 42 de societati comerciale cu pierderi care
reprezinta aproape 20% din totalul pierderilor realizate de intreprinderile de
stat in 1996. Cinci din aceste societati, inclusiv o rafinarie de petrol
neviabila, isi vor inchide operatiunile si pana la 20 aprilie 1997 vor fi
initiate procedurile administrative de lichidare. In prezent sunt in curs
negocieri cu investitori strategici pentru privatizarea a inca 5 intreprinderi
din cadrul acestui grup. Daca aceste 5 intreprinderi nu sunt privatizate pana
la 30 aprilie 1997, ele vor fi imediat lichidate. Aceste 10 societati
reprezinta aproape 7% din pierderile intreprinderilor de stat realizate in
1996. Din restul de 32 de societati ramase din acest grup, cel putin 11 vor fi
privatizate sau lichidate pana la finele anului 1997.
43. A doua grupa este formata din 20 de regii autonome clasificate ca
intreprinderi de servicii publice, care reprezinta circa 30% din totalul
pierderilor din 1996 inregistrate de intreprinderile de stat. Ele nu vor fi
privatizate pe termen scurt, cu exceptia desprinderii activitatilor comerciale
sau vanzarii participatiilor minoritare. Ele vor face obiectul unor planuri
individuale de restructurare incepand cu 31 mai 1997, cu sarcini specifice
pentru reducerea platilor totale de salarii. Implementarea acestor planuri,
impreuna cu o noua structura a tarifelor, trebuie sa conduca la o reducere
substantiala, in termeni reali, pana la sfarsitul anului 1997.
44. Cel de-al treilea grup consta din cele mai mari opt regii autonome, in
cea mai mare parte mine, care nu sunt clasificate ca societati de servicii
publice. Acest grup de intreprinderi cumuleaza aproape 30% din totalul
pierderilor inregistrate de intreprinderile de stat in anul 1996. Se vor lua
masuri cu privire la intreprinderile cel mai putin viabile pentru reducerea
urgenta a pierderilor totale ale acestui grup cu circa 10% si se vor elabora
planuri detaliate de restructurare pana la 30 aprilie 1997, menite sa conduca la
reducerea pierderilor cu cel putin 50%, in termeni reali, pana la sfarsitul
anului 1997. Toate aceste regii autonome vor fi transformate in societati
comerciale si oferite pentru privatizare inainte de sfarsitul anului, asa cum
s-a stabilit cu Banca Mondiala.
45. Vom accelera foarte mult privatizarea marii majoritati a societatilor
comerciale de stat, care nu apartin sectorului agricol si care nu sunt incluse
in programul nostru special de restructurare. Fondul Proprietatii de Stat va
actiona rapid pentru a oferi astfel de intreprinderi sectorului privat. Vor fi
modificate reglementarile pentru a permite vanzarea actiunilor la licitatie
ofertantului ce ofera pretul cel mai ridicat, fara o limita minima de pret.
Metodele de vanzare vor include licitatii directe, oferte publice initiale,
vanzari pe baza de negocieri catre investitori strategici si lichidari
administrative si juridice. In total, un numar cumulat de 2.750 privatizari
trebuie realizate pana la 31 mai 1997 si un total cumulat de 3.600, pana la sfarsitul
anului 1997, reprezentand 60% din intreprinderile ce urmeaza a fi privatizate.
B. Liberalizarea preturilor si comertului
46. Programul nostru impune liberalizarea cuprinzatoare a preturilor si
comertului. Acest lucru este esential pentru tranzitia Romaniei la economia de
piata. Controlul asupra preturilor si comertului exterior a stanjenit
dezvoltarea sectorului privat si a provocat mari pierderi care au fost surse
permanente de probleme macroeconomice.
47. Toate preturile agricole sunt acum determinate de piata, sustinute de
un regim de comert deschis. Astfel, la 18 februarie 1997 am liberalizat
preturile de productie la grau, lapte, carne de porc, pasare si produsele
realizate din acestea, precum si preturile corespunzatoare cu amanuntul, care
reprezinta peste 17% din cosul pentru consum. Liberalizarea preturilor a fost
insotita de liberalizarea substantiala a regimului comercial. Pana la 15
aprilie 1997, interdictiile si cotele impuse la export, acoperind aproximativ
20% din produsele agricole primare, vor fi eliminate. In plus, tarifele de
import pentru produsele agricole vor fi reduse de la o medie ponderata de 67%
la 27%, iar scutirile de taxe la import determinate in mod administrativ vor fi
eliminate pana la aceeasi data.
48. Sectoarele industrial si minier au facut, de asemenea, obiectul
controlului preturilor, care a distorsionat deciziile comerciale;
conglomeratele energo-intensive au fost protejate fata de fortele pietei si a
fost intarziata restructurarea lor. In consecinta, cea mai mare parte a
preturilor cu amanuntul si de productie, administrate, vor fi liberalizate pana
la 31 mai 1997. Controlul preturilor va fi pastrat numai pentru o mica lista,
bine definita, de marfuri oferite in conditii de monopol. La 18 februarie 1997,
astfel de preturi administrate au fost majorate aproape la nivelul preturilor
internationale; in viitor, ele vor fi ajustate lunar, asa cum se arata la
paragraful 30. Regimul comertului cu produse industriale a fost relativ deschis
si am eliminat toate interdictiile si cotele ramase, cu exceptia cherestelei si
a celor stabilite prin acorduri internationale.
C. Reforma sectorului financiar
49. Intarirea sectorului bancar este o prioritate urgenta ca urmare a
colapsului de anul trecut a doua banci private. Rigurozitatea aplicarii
normelor de supraveghere si reglementare va fi cruciala in limitarea
problemelor ce pot fi generate de expunerea mare a bancilor fata de sectoarele
cu dificultati financiare si in prevenirea raspandirii unor astfel de probleme
in intregul sistem bancar. De aceea, reforma sectorului nostru financiar se va
concentra pe imbunatatirea supravegherii prudentiale, intarirea cadrului legal
ce guverneaza activitatea bancilor si a altor intermediari financiari si pe
privatizarea sistemului bancar.
50. Aplicarea prevederilor prudentiale si de reglementare ale Bancii
Nationale a Romaniei a fost stanjenita de cadrul legal inadecvat. S-a cerut
asistenta tehnica Fondului, cu scopul de a consolida legea cu privire la
activitatea bancara si legea cu privire la insolvabilitatea bancilor.
Modificarile si amendamentele necesare vor fi prezentate Parlamentului inainte
de jumatatea lunii aprilie 1997. Vom prezenta, de asemenea, Parlamentului, pana
la 15 aprilie 1997, amendamentele legislative pentru clarificarea si intarirea
cadrului de reglementare si a autoritatii de sanctionare ale Bancii Nationale a
Romaniei. Guvernul va sprijini pe deplin aplicarea stricta, de catre Banca
Nationala a Romaniei, a prevederilor prudentiale si de reglementare. Cele doua
banci private, care au esuat, vor fi inchise, iar licentele lor bancare vor fi
retrase pana la mijlocul lunii aprilie 1997.
51. O tendinta deosebit de ingrijoratoare este cresterea brusca a
creditelor in valuta, care expune companiile si bancile la riscuri valutare
sporite. Astfel de credite se ridica, acum, la 38% din totalul creditelor
bancare. Banca Nationala a Romaniei va aplica, cu strictete, limitele
obligatorii ale expunerii valutare si este pregatita sa impuna plafoane
marginale ridicate de lichiditate, pentru a reduce ponderea creditelor in
valuta la 25% din totalul creditelor bancare, pana la 30 iunie 1997. Pentru a
intari transparenta si a facilita supravegherea sistemului bancar, Banca
Nationala a Romaniei va introduce, pana la 30 iunie 1997, un plan de conturi
acceptat pe plan international.
52. Pentru a incuraja dezvoltarea pietelor bancare si de capital, Guvernul
va actiona rapid pentru a promova participarea sectorului privat. Forma
revizuita a legii privatizarii bancilor, care va fi pregatita in consultare cu
Banca Mondiala, va fi prezentata Parlamentului pana la 30 aprilie 1997. Banca
Romana de Dezvoltare va fi privatizata in 1997. O a doua banca cu capital de
stat, pregatita pentru privatizare, va fi identificata pana la 30 iunie 1997.
Legea investitiilor straine va fi amendata, pentru a elimina prevederile
privind aprobarea prealabila de catre Agentia Romana de Dezvoltare a
investitiilor straine de portofoliu si a permite repartizarea veniturilor din
investitii.
D. Protectia sociala
53. Cheltuielile sporite cu subventiile directe si indirecte au favorizat
grupuri de interese in detrimentul paturilor vulnerabile ale populatiei.
Estimari recente sugereaza ca 20% din populatie ar putea fi aproape de, sau sub
limita saraciei. Strategia noastra de protectie sociala se va baza, in cea mai
mare parte, pe extinderea si imbunatatirea dirijarii programelor existente
pentru a garanta acordarea de sprijin, la timp, grupurilor celor mai
vulnerabile. Pentru acest scop, bugetul pe 1997 va furniza resurse sporite,
echivalente cu 2,2% din produsul intern brut.
54. Trei grupuri au fost identificate ca cele mai expuse riscurilor
tranzitiei: copiii, somerii si pensionarii din sectorul agricol. Alocatia
pentru copii, care a fost erodata in ultimii ani pana la cel mai scazut nivel
din regiune, va creste de cel putin cinci ori, cu suplimente pentru familii mai
numeroase, care sunt, cel mai probabil, printre cei foarte saraci. Pentru
someri, sumele acordate se vor mentine la acelasi nivel, in termeni reali. Mai
mult, pentru a usura impactul restructurarii intreprinderilor, care este de
asteptat sa dea nastere unei cresteri mari a somajului inregistrat in 1997,
compensatiile speciale acordate la desfacerea contractului de munca vor fi utilizate
in mod selectiv pentru a sprijini muncitorii afectati de inchiderile de
intreprinderi in regiunile inapoiate din punct de vedere economic. Se vor
adopta masuri pentru sprijinirea fortei de munca active, in scopul de a ajuta
muncitorii dislocati pe perioada restructurarii intreprinderilor. In sfarsit,
pensiile agricole minime, in prezent la niveluri foarte scazute, vor creste in
termeni reali.
55. Pentru a proteja grupurile cele mai vulnerabile din principalele centre
urbane, vom extinde numarul persoanelor care se incadreaza in schema de
asistenta sociala. O crestere substantiala, pe termen scurt, este programata
pentru protectia in natura pe baza de autoinscriere, prin hrana sociala si
cantine mobile. Platile aferente asistentei sociale si pragurile pentru
calificare vor creste in pas cu inflatia. In sfarsit, ca parte din efortul
nostru de protectie sociala, bugetele educatiei si sanatatii se vor mentine la
nivelurile lor din 1996, ca pondere in produsul intern brut.
56. Privind in perspectiva, strategia noastra in sectorul social, pe termen
mediu, va include: (i) dezvoltarea unei strategii cuprinzatoare de ameliorare a
saraciei; si (ii) revizuirea punctelor slabe ale schemei actuale de garantare a
venitului minim si proiectarea de mecanisme imbunatatite pentru acordarea de
asistenta dirijata grupurilor celor mai sarace.
Anexa B
Lista anexelor la Memorandumul privind politica economica a Guvernului
Romaniei
Criterii de performanta
Anexa nr. I Plafoane pentru activele interne nete
ale Bancii Nationale a Romaniei
Anexa nr. II Obiective pentru limitele inferioare
ale activelor externe nete ale Bancii
Nationale a Romaniei
Anexa nr. III Plafoane ale creditului net al sistemului
bancar catre bugetul general consolidat al
statului
Anexa nr. IV Plafoane pentru preluarea la bugetul general
consolidat al statului a datoriei
intreprinderilor fata de banci si emiterea de
garantii guvernamentale pentru creditele
bancare acordate intreprinderilor
Anexa nr. V Plafoane pentru contractarea sau garantarea
datoriei externe pe termen mediu si lung
Anexa nr. VI Plafoane pentru datoria externa pe termen scurt
Anexa nr. VII Plafoane pentru arieratele interne ale bugetului
general consolidat al statului
Anexa nr. VIII Plafoane pentru arieratele interne catre Regia
Autonoma de Electricitate "Renel" si Regia
Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias
Obiective indicative
Anexa nr. IX Plafoane pentru activele interne nete (NDA)
ale sistemului bancar
Anexa nr. X Limitele inferioare pentru activele externe
nete (NFA) ale sistemului bancar
Anexa nr. XI Plafoane pentru volumul arieratelor interne ale
intreprinderilor de stat
Anexa nr. XII Plafoane pentru baza monetara
Anexa nr. XIII Plafoane pentru masa monetara.
Actiuni prioritare
1. Includerea in Legea bugetului de stat pe anul 1997 a articolelor privind
politica monetara si cea a cursului de schimb la care se refera paragrafele 6
si 7 din Scrisoarea de intentie.
2. Liberalizarea imediata a pietei valutare si asigurarea unei politici a
cursului de schimb flexibil determinat de piata.
3. Anularea prevederilor Legii nr. 73/1996, care se refera la: (i)
reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru exportatori; (ii) reducerea cu
50% a impozitului pe profit pentru companiile privatizate prin MEBO; si (iii)
schimbarea bazei de colectare a impozitului pe profit de la o luna la
trimestru.
4. Adoptarea legislatiei necesare in vederea stabilirii unei taxe de 25
dolari S.U.A. pe tona asupra productiei interne de petrol brut si 10 dolari
S.U.A. pe 1.000 metri cubi asupra gazului natural din productia interna.
5. Reducerea cu 5% a salariatilor din sectorul public, comparativ cu
numarul acestora de la sfarsitul lunii ianuarie 1997.
6. Liberalizarea pretului de productie si a celui cu amanuntul la lapte,
carne de porc, pui si produse din grau; reducerea tarifelor agricole de la o
rata ponderata a productiei medii de 67% la 27% si eliminarea tuturor
interdictiilor si cotelor la exportul produselor agricole, cu exceptia
cherestelei.
7. Aplicarea procedurilor de privatizare sau lichidare pentru 20 de ferme
de porci si pasari si pentru 10 intreprinderi industriale cu pierderi descrise
in paragrafele 38 si 42 din Scrisoarea de intentie.
8. Retragerea licentei de functionare si inchiderea bancilor Dacia Felix si
Credit Bank.
Criterii structurale pentru prima examinare a rezultatelor aplicarii
programului
1. Adoptarea legislatiei necesare pentru a asigura ca toate veniturile si
cheltuielile Fondului Proprietatii de Stat sunt inregistrate corespunzator in
bugetul general consolidat al statului.
2. Adoptarea unei noi legi a pensiilor.
3. Adoptarea unei noi legi a datoriei publice.
4. Inceperea licitatiilor pentru titluri de stat in cadrul noului sistem de
dealeri primari.
5. Lichidarea sau privatizarea a inca 10 ferme de pui si porci din grupul
celor la care se face referire in paragraful 38 al Scrisorii de intentie,
ajungandu-se la un total cumulat de 30.
6. Incheierea privatizarii sau a procedurilor de lichidare pentru 10
societati comerciale care inregistreaza pierderi serioase, asa cum este
prevazut in paragraful 42 al Scrisorii de intentie.
7. Inceperea punerii in aplicare a planurilor de restructurare pentru toate
cele 20 de regii autonome considerate unitati de servicii publice, asa cum se
mentioneaza in paragraful 43 al Scrisorii de intentie.
8. Adoptarea de masuri pentru reducerea cu 10% a pierderilor totale ale
regiilor autonome mentionate in paragraful 44 al Scrisorii de intentie si
adoptarea unor planuri detaliate de restructurare, care vor reduce pierderile
cu cel putin 50 la suta in termeni reali in 1997, comparativ cu 1996.
9. Initierea privatizarii Bancii Romane de Dezvoltare si identificarea unei
a doua banci cu capital de stat care va fi privatizata in 1997.
10. Privatizarea unui total cumulat de 2.750 intreprinderi.
Criterii structurale pentru a doua examinare a rezultatelor aplicarii
programului
1 . Lichidarea sau privatizarea a 15 ferme de pui si porci, ajungand la un
total cumulat de 45, asa cum este explicat in paragraful 38 din Scrisoarea de
intentie.
2. Privatizarea a cel putin 75% din societatile agricole de intermediere cu
capital de stat care furnizeaza servicii de mecanizare si altfel de servicii,
asa cum este explicat in paragraful 39 din Scrisoarea de intentie.
3. Privatizarea si lichidarea a 11 societati comerciale care inregistreaza
pierderi serioase, asa cum este mentionat in paragraful 42 din Scrisoarea de
intentie.
4. Reducerea cu 50% a pierderilor inregistrate de cele opt regii autonome
mentionate in paragraful 44 din Scrisoarea de intentie.
5. Privatizarea unui total cumulat de 3.600 intreprinderi.
6. Incheierea privatizarii Bancii Romane de Dezvoltare.
7. Reducerea numarului de salariati din sectorul public cu 10%, comparativ
cu numarul acestor salariati inregistrat la sfarsitul lunii ianuarie 1997.
Tabelul 1. Romania: Criterii de performanta cantitative
si obiective indicative in cadrul Aranjamentului stand-by*)
----------------------------------------------------------------------------
1996 1997 1998
---------------------------------------------------------
Dec. Martie Iunie Sept. Dec. Martie
efectiv (2) (2)
Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv
Criterii de
performanta
1. Plafoanele
pentru activele
interne nete
ale Bancii
Nationale a
Romaniei
(miliarde lei)*) 9.572 7.885 6.556 5.352 8.165 7.720
2. Limitele
activelor
externe nete
ale Bancii
Nationale a
Romaniei
(milioane dolari
S.U.A.)*) -420 -335 -50 190 186 236
3. Plafoane ale
creditului net
al sistemului
bancar catre
bugetul general
consolidat al
statului
(miliarde lei) 4.619 5.573 4.493 6.251 7.109 7.700
4. Limite pentru
preluarea
la bugetul
consolidat al
statului a
datoriei
intreprinderilor
fata de banci si
garantarea de
catre Guvern a
creditelor
bancare
acordate
intreprinderilor
(miliarde
lei)*) 1.652 0 0 0 0 0
5. Plafoane
pentru
contractarea
si garantarea
datoriei
externe
(milioane
dolari S.U.A.)
cu scadenta
mai mare de
un an*) ... 805 1.440 1.880 2.100 2.500
din care cu
scadenta
1-3 ani*) ... 395 415 445 465 465
6. Plafoane
pentru datoria
externa pe
termen
scurt*)
(modificari
cumulate,
milioane
dolari S.U.A.) 19 -2 -2 -10 -13 -19
7. Limite
pentru
arieratele
interne
(miliarde lei) 1.928 964 0 0 0 0
8. Arierate
catre
Regia
Autonoma de
Electricitate
"Renel" si
Regia
Autonoma a
Gazelor
Naturale
"Romgaz"
Medias
(miliarde lei) 1.825 1.977 1.977 1.977 1.977 1.977
Obiective
indicative
9. Plafoane
pentru
activele
interne
nete ale
sistemului
bancar*)
(miliarde lei) 30.391 32.633 34.848 36.223 45.261 47.985
10. Limite
ale
activelor
externe
nete ale
sistemului
bancar*)
(milioane
dolari
S.U.A.) -12 -27 158 398 394 444
11. Plafoane
pentru
stocul de
arierate ale
intreprinderilor
de stat
(miliarde lei) 21.600 29.500 32.000 32.000 32.000 32.000
12. Plafoane
pentru baza
monetara
(miliarde lei) 7.877 6.807 7.759 8.575 11.389 11.389
13. Plafoane
pentru masa
monetara
(miliarde lei) 30.343 32.585 36.320 39.715 48.753 51.992
----------------------------------------------------------------------------
Sursa: Proiectii conform programului si date furnizate de autoritatile
romane.
*) Detalii ale criteriilor de performanta si obiectivelor indicative sunt
prezentate in anexele nr. I-XIII.
*) Criterii de performanta.
*) Calculat la cursurile de schimb de inregistrare convenite.
*) Definitie conform programului.
*) Cifra pentru sfarsitul lunii decembrie exprima un stoc. Plafoanele
pentru 1997-1998 sunt fluxuri.
*) Plafoanele sunt cumulative incepand de la sfarsitul lunii decembrie
1996.
*) Stocul de datorie externa pe termen scurt la sfarsitul lunii decembrie
corespunde soldurilor din acordurile bilaterale de cliring cu China, Polonia,
Costa Rica si altele.
ANEXA 1
Plafoane pentru activele interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei
--------------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
(in miliarde lei)
--------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1995 4.902
31 decembrie 1996 9.572
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 7.885
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 6.556
30 septembrie 1997
(criteriu de performanta) 5.352
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 8.165
31 martie 1998 7.720
--------------------------------------------------------------------
Activele interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei sunt definite ca
diferenta intre baza monetara (definita in anexa nr. XIII) si activele externe
nete (definite in anexa nr. II), ambele exprimate in moneda nationala.
Pentru scopurile programului, activele externe nete vor fi transformate in
lei la cursul de schimb de inregistrare de 4.035 lei/dolar (cursul de schimb in
vigoare la sfarsitul anului 1996).
Aurul monetar va fi evaluat la 383,55 dolari S.U.A. per uncie.
Plafoanele vor fi urmarite pe baza datelor din situatiile contabile ale
bancilor si ale Bancii Nationale a Romaniei, furnizate lunar Fondului de catre
Banca Nationala a Romaniei. La 31 decembrie 1996, activele interne nete ale
Bancii Nationale a Romaniei au fost de 9.572 miliarde lei, calculate ca
diferenta intre baza monetara de 7.877 miliarde lei si activele externe nete de
-1.695 miliarde lei [reprezentand -420 milioane dolari S.U.A. (din anexa nr.
II) la cursul de schimb de la sfarsitul lunii decembrie 1996, de 4.035
lei/dolar S.U.A.].
Plafonul pentru activele interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei va fi
ajustat in situatiile urmatoare:
(1) Plafonul va fi redus in masura in care finantarea externa neta a
bugetului general consolidat, definita in anexa nr. III, depaseste urmatoarele
niveluri cumulate:
sfarsitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(2) Plafonul va fi majorat in masura in care va scadea finantarea externa
neta (conform programului) a bugetului general consolidat pana la o suma totala
de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Ajustarile totale trimestriale vor
fi dupa cum urmeaza:
sfarsitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
ANEXA 2
Obiective pentru limitele inferioare ale activelor
externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei
---------------------------------------------------------------------
Limite Efectiv
(in milioane dolari S.U A.)
---------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1996 -420
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) -335
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) -50
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 190
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 186
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 236
---------------------------------------------------------------------
Rezervele internationale nete ale Bancii Nationale a Romaniei constau in
activele de rezerva minus pasivele de rezerva.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca
incluzand aurul monetar, disponibilitatile de DST, orice pozitie a transei
rezerva la Fondul Monetar International si disponibilitatile in valute
convertibile la Banca Nationala a Romaniei. Nu se includ in activele de rezerva
activele pe termen lung, orice active in valute neconvertibile si metalele
pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un pret de
inregistrare de 383,55 dolari S.U.A. uncia, si DST-ul la 1,50632 dolari S.U.A.
pentru 1 DST. La 31 decembrie 1996, activele de rezerva ale Bancii Nationale a
Romaniei, asa cum sunt definite mai sus, insumau 1.628 milioane dolari S.U.A.,
inclusiv aurul evaluat la 1.081 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe vor fi definite ca fiind
imprumuturi, depozite, swap si angajamente forward ale Bancii Nationale a
Romaniei, in valuta convertibila, fata de rezidenti si nerezidenti, precum si
angajamentele rezultate din depozitele in valuta ale bancilor comerciale
rezidente la Banca Nationala a Romaniei, minus orice redepozitari ale Bancii
Nationale a Romaniei la bancile comerciale rezidente, creditele primite de la
Fondul Monetar International, imprumuturi de pe pietele internationale de
capital si imprumuturi-punte (bridge-loans) de la B.R.I., banci straine,
guverne straine sau alte institutii financiare, indiferent de scadenta
acestora. La 31 decembrie 1996, pasivele de rezerva ale Bancii Nationale a
Romaniei, definite ca mai sus, insumau 2.048 milioane dolari S.U.A., incluzand 82
milioane dolari S.U.A., aflate in depozitele in valuta ale bancilor comerciale
la Banca Nationala a Romaniei, care au fost redepozitate in strainatate.
Toate activele si pasivele exprimate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., vor fi transformate in dolari S.U.A. la cursurile lor
corespunzatoare de schimb de la 31 decembrie 1996. Orice modificare in
definirea sau evaluarea activelor sau pasivelor, precum si detaliile
operatiunilor referitoare la vanzari, cumparari sau swap-uri cu aur vor fi
comunicate, de asemenea, personalului Fondului.
Plafoanele activelor interne nete ale Bancii Nationale a Romaniei vor fi
ajustate in urmatoarele situatii:
(1) Majorarea in masura in care finantarea externa neta a bugetului general
consolidat, definita in anexa nr. III, depaseste urmatoarele niveluri cumulate:
sfarsitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(2) Reducerea in masura in care finantarea externa neta (conform programului)
a bugetului general consolidat va scadea pana la o suma totala de 300 milioane
dolari S.U.A. pentru 1997. Repartizarea trimestriala, pe o baza cumulativa, va
fi urmatoarea:
sfarsitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
Indeplinirea obiectivelor va fi urmarita pe baza datelor din situatiile
contabile ale Bancii Nationale a Romaniei furnizate lunar de catre Banca
Nationala a Romaniei.
ANEXA 3
Plafoane ale creditului net al sistemului bancar
catre bugetul general consolidat al statului
---------------------------------------------------------------------
Plafoane Efectiv
(in miliarde lei)
---------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1995 923
31 decembrie 1996 4.619
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 5.573
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 4.493
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 6.251
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 7.109
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 7.700
---------------------------------------------------------------------
Bugetul general consolidat al statului include bugetul de stat, bugetele
autoritatilor locale, fondurile protectiei sociale, alte fonduri extrabugetare
incluse in legea bugetului pe anul 1993, Fondul Reevaluarii Stocurilor, Fondul
Reevaluarii Aurului si Argintului, alte fonduri extrabugetare administrate de
Ministerul Finantelor, in afara cadrului bugetar, alte operatiuni extrabugetare
ale ministerelor finantate din imprumuturi externe, contrapartida fondurilor provenite
din imprumuturile externe, Fondul Proprietatii de Stat si Agentia de
Restructurare. Orice fond nou creat in perioada programului pentru
intreprinderea de operatiuni de natura fiscala, conform definitiei din Manualul
privind Statistica Finantelor Publice, editat de Fondul Monetar International,
vor fi incluse in definitia bugetului general consolidat al statului.
Pentru realizarea scopurilor programului, creditul net al sistemului bancar
catre bugetul general consolidat al statului este definit ca totalitatea
creantelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat, mai putin
toate depozitele bugetului general consolidat la sistemul bancar. Creantele
bancare asupra bugetului rezultand din prevederile Legii nr. 7/1992 sunt
excluse din definitia creantelor asupra bugetului. Imprumuturile guvernamentale
acordate bancilor cu o dobanda mai mica decat dobanda de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei, pentru a finanta reimprumutarea agentilor economici, sunt
excluse din depozitele guvernamentale; pentru atingerea scopurilor din program
s-a convenit o lista a conturilor ce urmeaza sa fie considerate depozite
guvernamentale, care sunt incluse intr-un aide-memoire FAD "Romania:
Masurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994.
Pentru scopurile programului, limitele creditului net catre bugetul general
consolidat vor fi ajustate in urmatoarele situatii:
(1) Plafoanele vor fi reduse unul cate unul pe masura transferurilor din
contul tranzitoriu de Reevaluare a Aurului al Bancii Nationale a Romaniei in
alte conturi decat contul corespunzator permanent de reevaluare din bilantul
Bancii Nationale a Romaniei.
(2) Plafoanele vor fi reduse cu cresterea cumulata a volumului datoriei
guvernamentale detinute de sectorul public nebancar.
(3) Plafoanele creditului net catre bugetul general consolidat vor fi
diminuate cu contravaloarea in lei a intrarilor din imprumuturi externe nete la
bugetul general consolidat, asa cum sunt definite in anexa nr. III, care
depasesc urmatoarele niveluri cumulate:
sfarsitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(4) Plafoanele vor fi majorate in cazul unei scaderi bruste a finantarii
externe nete (conform programului) a bugetului general consolidat pana la o
suma totala de 300 milioane dolari S.U.A. pentru 1997. Ajustarile totale
trimestriale vor fi dupa cum urmeaza:
sfarsitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
(5) Plafoanele vor fi reduse pentru orice credit overdraft al Contului
General al Trezoreriei la Banca Nationala a Romaniei ce depaseste limita legala
de 146 miliarde lei. (Aceasta limita se va schimba daca limita legala a acestui
credit overdraft, asa cum este definita in Legea privind statutul Bancii
Nationale a Romaniei, va fi schimbata).
Datele referitoare la creantele sistemului bancar asupra bugetului general
consolidat si angajamentele fata de acesta sunt extrase din bilanturile Bancii
Nationale a Romaniei si bancilor comerciale si vor fi trimise lunar la Fondul
Monetar International de catre Banca Nationala a Romaniei. Datele privind
transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate
lunar Fondului Monetar International de catre Banca Nationala a Romaniei.
Datele privind volumul platilor restante si al datoriei guvernamentale detinute
de sectorul public nebancar vor fi furnizate trimestrial Fondului Monetar
International de catre Ministerul Finantelor. Datele privind intrarile din
credite externe nete la bugetul general consolidat vor fi furnizate trimestrial
Fondului Monetar International de catre Ministerul Finantelor.
ANEXA 4
Plafoane pentru preluarea la bugetul general consolidat al statului a
datoriei intreprinderilor fata de banci si emiterea de garantii guvernamentale pentru
creditele bancare acordate intreprinderilor
---------------------------------------------------------------------
Datoria preluata si Plafon Efectiv
garantiile acordate de guvern (in miliarde lei)
---------------------------------------------------------------------
31 decembrie 1995*) 1.767
30 septembrie 1996*) 1.964
31 decembrie 1996 1.652
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 0
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 0
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 0
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 0
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 0
----------------------------------------------------------------------
*) Stocul efectiv pentru decembrie 1995 si septembrie si decembrie 1996 nu
include garantiile acordate intreprinderilor aflate sub incidenta Ordonantei
Guvernului nr. 13/1995. Orice garantii acordate acestor intreprinderi sunt
incluse in plafoanele pentru martie 1997 - martie 1998.
Datele pentru scopuri de monitorizare vor fi furnizate trimestrial Fondului
de catre Ministerul Finantelor.
Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul general consolidat al
statului a datoriei intreprinderilor catre banci si emiterea de garantii pentru
preluarea datoriei intreprinderilor fata de banci sunt considerate ca fiind
echivalente. Aceasta limita include orice imprumut la care guvernul plateste
sau garanteaza dobanda, chiar daca suma creditului nu este garantata. Bugetul
general consolidat al statului este definit in anexa nr. III. Aceste limite
exclud contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care limite
separate sunt stabilite in anexele nr. V si VI.
La 31 decembrie 1996, stocul creditelor bancare interne acordate
intreprinderilor cu garantie guvernamentala insuma 1.652 miliarde lei, exclusiv
garantii acordate intreprinderilor aflate sub incidenta Ordonantei Guvernului
nr. 13/1995.
Datele pentru urmarirea acestui obiectiv vor fi furnizate trimestrial
Fondului de catre Ministerul Finantelor in forma stabilita intr-un memorandum
tehnic separat.
ANEXA 5
Plafoane pentru contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen
mediu si lung
-----------------------------------------------------------------------
Plafoane
(in milioane dolari S.U.A.)
-----------------------------
cu scadente cu scadente
de peste 1 an de peste 1 an
si pana la
3 ani
-----------------------------------------------------------------------
Cumulat de la 31 decembrie 1996 pana la:
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 395 805
31 iunie 1997 (criteriu de performanta) 415 1.440
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 445 1.880
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 465 2.100
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 465 2.500
----------------------------------------------------------------------
Plafoanele se aplica la contractarea si garantarea datoriei externe
neconcesionala, cu o scadenta mai mare de un an, de catre bugetul general
consolidat al statului, Banca Nationala a Romaniei, regiile autonome si alte
intreprinderi si banci comerciale la care statul sau Fondul Proprietatii de
Stat detin capitalul social majoritar. Plafoanele se aplica, de asemenea,
oricarei preluari de imprumuturi in contul creantelor care nu au fost
contractate sau garantate anterior de catre bugetul general consolidat al
statului.
Bugetul general consolidat al statului este definit in anexa nr. III. Se
considera banci comerciale: Bancorex, Banca Comerciala Romana (B.C.R.), Banca
Agricola, Banca Romana pentru Dezvoltare (B.R.D.), Banc-Post, Eximbank si CEC.
Se exclud din aceste plafoane liniile revolving de finantare a importurilor cu
o scadenta mai mare de un an, pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar,
precum si pasivele fata de Fondul Monetar International si imprumuturile punte
(bridge loans) de la Banca Reglementelor Internationale (B.I.S.), banci
straine, guverne straine sau orice alte institutii financiare. Datoria care
intra sub incidenta acestor plafoane va fi evaluata in dolari S.U.A. la cursul
valutar de schimb de la data la care contractul sau garantia intra in vigoare.
Plafoanele vor fi ajustate in urmatoarele situatii:
(1) In cazul in care vreuna dintre bancile comerciale la care bugetul
consolidat al statului sau Fondul Proprietatii de Stat detine capitalul social
majoritar se privatizeaza, datoria neconcesionala pe termen mediu si lung
contractata sau garantata a acesteia va fi exclusa din plafoane.
Concesionalitatea noilor imprumuturi va fi determinata pe baza costurilor
de finantare (dobanzi si altele) si conditiilor de rambursare (scadenta) dupa
cum urmeaza: imprumuturile concesionale vor fi definite ca fiind acelea care au
o componenta de donatie de cel putin 35% . Concesionalitatea unui imprumut va
fi determinata prin compararea valorii actuale nete a platilor de dobanzi si
capital cu valoarea nominala a imprumutului. Valoarea efectiva a platilor de
dobanzi si capital va fi actualizata in conformitate cu normele O.E.C.D.
"Ratele de referinta ale dobanzii comerciale" (C.I.R.P.) aplicabile
valutei in care a fost acordat imprumutul, plus o marja. Pentru imprumuturile
avand o perioada de rambursare mai mica de 15 ani, rata de actualizare va fi
egala cu rata C.I.R.P. valabila pentru perioada de 6 luni anterioara datei la
care imprumutul a fost contractat, plus o marja de 0,7% . Pentru imprumuturile
avand scadenta de 15 ani sau mai mult, rata de actualizare va fi egala cu media
C.I.R.P. din perioada de 10 ani anterioara datei la care a fost contractat
imprumutul, plus o marja care se modifica in concordanta cu scadenta
imprumutului. Pentru imprumuturile intre 15 si 19 ani marja va fi de 1,0%,
pentru cele intre 20 si 29 ani marja va fi de 1,15% si pentru cele de 30 de ani
sau mai mult marja va fi de 1,25% .
Incadrarea in plafoane va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar
Fondului de catre Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei.
ANEXA 6
Plafoane pentru datoria externa pe termen scurt
---------------------------------------------------------------------
Plafoane Efectiv
(in milioane dolari S.U.A.)
----------------------------------------------------------------------
Modificarea cumulata de la:
31 decembrie 1996 19*)
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) -2
30 iunie (criteriu de performanta) -2
30 septembrie 1997
(criteriu de performanta) -10
31 decembrie 1997
(obiectiv indicativ) -13
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) -19
----------------------------------------------------------------------
*) Volumul efectiv la sfarsitul lunii decembrie 1996.
Plafoanele se aplica volumului datoriei pe termen scurt, cu scadente
initiale de pana la si inclusiv un an, contractata sau garantata de bugetul consolidat
al statului, Banca Nationala a Romaniei, regiile autonome si alte intreprinderi
la care Guvernul sau Fondul Proprietatii de Stat detine capitalul social
majoritar. Bugetul general consolidat este definit in anexa nr. III. Datoria pe
termen scurt include toate obligatiile pe termen scurt, altele decat creditele
normale legate de operatiuni de import; soldurile existente in cadrul
acordurilor bilaterale de plati sunt incluse in calculul datoriei pe termen
scurt. Plafoanele nu includ pasivele de rezerva ale sistemului bancar, asa cum
sunt definite in anexa nr. X. Datoria care intra sub incidenta acestor limite
va fi exprimata in dolari SUA la cursul de schimb in vigoare.
Modificarea cumulata fata de 31 decembrie 1996 corespunde soldurilor
existente in cadrul acordurilor bilaterale de plati incheiate cu China,
Polonia, Costa Rica si alte tari. Aceasta datorie era de 19 milioane dolari SUA
la sfarsitul lunii decembrie 1996. In ceea ce priveste alte entitati,
modificarea cumulata a plafonului pentru datoria pe termen scurt, definita ca
mai sus, este zero.
Plafoanele vor fi ajustate in urmatoarele situatii:
In cazul in care vreuna din bancile comerciale la care bugetul consolidat
al statului sau Fondul Proprietatii de Stat detine capitalul social majoritar
este privatizata, imprumuturile pe termen scurt vor fi excluse din plafoane.
Incadrarea in plafoane va fi urmarita pe baza datelor furnizate lunar
Fondului de catre Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei.
ANEXA 7
Plafoane pentru arieratele interne ale bugetului general consolidat al
statului
---------------------------------------------------------------------
Limite Efectiv
(in miliarde lei)
---------------------------------------------------------------------
Cumulat de la
31 decembrie 1996*) pana la: 1.928
31 martie 1997 (obiectiv indicativ) 964
30 iunie 1997 (criteriu de performanta) 0
30 septembrie 1997 (criteriu de performanta) 0
31 decembrie 1997 (obiectiv indicativ) 0
31 martie 1998 (obiectiv indicativ) 0
---------------------------------------------------------------------
*) Volumul actual exclude arieratele administratiei locale fata de Regia
Autonoma de Electricitate "Renel" si Regia Autonoma a Gazelor
Naturale "Romgaz" - Medias. Orice astfel de arierate sunt incluse in
plafoanele pentru perioada martie 1997 - martie 1998.
Pentru scopurile programului, arieratele interne ale bugetului general
consolidat includ obligatiile restante aferente platilor de salarii, platilor
catre furnizori, platilor de dobanzi si platilor de indemnizatii in cadrul
programelor corespunzatoare. Bugetul general consolidat al statului este
definit in anexa nr. III.
Datele pentru urmarirea incadrarii in limite vor fi furnizate trimestrial
Fondului de catre Ministerul Finantelor.
ANEXA 8
Plafoane pentru arieratele interne catre Regia Autonoma de Electricitate
"RENEL" si Regia Autonoma a Gazelor Naturale "ROMGAZ" -
Medias
---------------------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
Regia Regia Regia Regia
Autonoma de Autonoma Autonoma de Autonoma
Electricitate a Gazelor Electricitate a Gazelor
"Renel" Naturale
"Renel" Naturale
"Romgaz"
"Romgaz"
(in miliarde lei)
----------------------------------------------------------------------------
Stocul arieratelor la
data de:
30 decembrie 1996 850 975
Cresteri cumulate
pana la:
31 martie 1997
(obiectiv indicativ) 1.037 940
30 iunie 1997 (criteriu
de performanta) 1.037 940
30 septembrie 1997 1.037 940
(criteriu de performanta)
31 decembrie 1997 1.037 940
(obiectiv indicativ)
31 martie 1998 1.037 940
----------------------------------------------------------------------------
*) Plafonul pentru 31 martie 1997 presupune a nu avea loc nici o schimbare
fata de volumul de la sfarsitul lunii ianuarie.
Pentru scopurile de monitorizare a programului, plafonul pentru volumul de
arierate interne catre Regia Autonoma de Electricitate "Renel" si
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias pentru perioada
martie 1997 - martie 1998 va fi ajustat pentru orice diferenta intre valoarea
efectiva si cea estimata.
Plafoanele se vor aplica oricarei cresteri de arierate pornind de la
nivelul de la 31 ianuarie 1997*), care nu se ramburseaza la Regia Autonoma de
Electricitate "Renel" sau Regia Autonoma a Gazelor Naturale
"Romgaz" - Medias de la bugetul de stat. Arieratele se refera la
conturi incasatoare cu restante de peste 30 de zile.
Pentru scopurile programului, platile intarziate catre regiile autonome
Regia Autonoma de Electricitate "Renel" si Regia Autonoma a Gazelor
Naturale "Romgaz" - Medias includ arieratele de la oricare client intern,
inclusiv entitati ale bugetului general consolidat al statului (asa cum sunt
definite in anexa nr. III), intreprinderi cu proprietate de stat majoritara,
proprietate mixta, precum si persoane fizice si juridice private.
Datele pentru scopurile monitorizarii vor fi furnizate trimestrial Fondului
de catre Ministerul Finantelor.
ANEXA 9
Obiective indicative pentru activele interne nete (NDA) ale sistemului
bancar
----------------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
(in miliarde lei)
----------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1995 17.105
30 decembrie 1996 30.391
31 martie 1997 32.633
30 iunie 1997 34.848
30 septembrie 1997 36.223
31 decembrie 1997 45.261
31 martie 1998 47.985
-----------------------------------------------------------------------
Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv banci comerciale nou-infiintate)
sunt definite ca diferenta intre masa monetara (asa cum este definita in anexa
nr. XIII) si activele externe nete (asa cum sunt definite in anexa nr. X),
ambele exprimate in moneda locala.
Pentru scopurile programului, activele externe nete si acele componente ale
masei monetare care sunt exprimate in valuta vor fi transformate in lei la
cursul de inregistrare de 4.035 lei/dolar (cursul de schimb efectiv la
sfarsitul anului 1996).
Aurul monetar va fi evaluat la 383,55 dolari S.U.A. pe uncie.
Plafoanele vor fi urmarite pe baza datelor privind conturile bancilor si
ale sistemului bancar furnizate lunar Fondului de catre Banca Nationala a
Romaniei. La 31 decembrie 1996 activele interne nete ale sistemului bancar au
fost egale cu 30.391 miliarde lei. Aceasta suma s-a calculat ca diferenta intre
masa monetara in suma de 30.343 miliarde lei si activele externe nete de -48
miliarde lei [calculate pe baza sumei de 12 milioane (din anexa nr. X) dolari
S.U.A. transformata la cursul de schimb de 4.035 lei/dolar, in vigoare la
sfarsitul lui decembrie].
Plafonul NDA pentru sistemul bancar va fi ajustat in urmatoarele situatii:
(1) Plafonul pentru sfarsitul lui decembrie 1997 exclude platile de dobanzi
facute de C.E.C. la sfarsitul anului. Plafoanele pentru decembrie 1997 si
martie 1998 vor fi majorate cu pana la 700 miliarde lei, valoarea platilor de
dobanzi ale C.E.C. in decembrie 1997.
(2) Plafonul va fi diminuat in masura in care finantarea externa neta a
bugetului general consolidat, asa cum este definita in anexa nr. III, depaseste
urmatoarele niveluri cumulative:
sfarsitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(3) Plafonul va fi majorat in masura in care finantarea externa a bugetului
general consolidat este mai mica (fata de nivelurile de mai sus) cu pana la 300
milioane dolari S.U.A. pe baza cumulata, in 1997. Repartizarea trimestriala
cumulata va fi urmatoarea:
sfarsitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
ANEXA 10
Obiective indicative pentru limitele activelor externe nete (NFA) ale
sistemului bancar
-------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
(in milioane dolari S.U.A.)
-------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1996 -12
31 martie 1997 -27
30 iunie 1997 158
30 septembrie 1997 398
31 decembrie 1997 394
31 martie 1998 444
---------------------------------------------------------------
Activele externe nete ale sistemului bancar constau in activele externe
minus pasivele externe de rezerva.
Pentru scopurile programului, activele de rezerva vor fi definite ca aur
monetar, disponibilitati in DST, orice pozitie de rezerva la Fondul Monetar
International si disponibilitati in valute convertibile ale Bancii Nationale a
Romaniei si ale bancilor comerciale. Excluse din activele de rezerva sunt
activele pe termen lung, orice active in valute neconvertibile, metale
pretioase, altele decat aurul. Aurul monetar va fi evaluat la pretul de 383,55
dolari S.U.A. pe uncie, si DST la 1,50632 dolari S.U.A. pentru 1 DST. La 31
decembrie 1996, activele de rezerva ale sistemului bancar, asa cum sunt
definite mai sus, se ridicau la 3.180 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul
evaluat la 1.081 milioane dolari S.U.A.
Pentru scopurile programului, pasivele externe de rezerva vor fi definite
ca pasive pe termen scurt, mediu si lung ale Bancii Nationale a Romaniei si ale
bancilor comerciale in valute convertibile, fata de nerezidenti, precum si
pasive decurgand din cumpararile de la Fondul Monetar International,
imprumuturile punte (bridge loans) de la B.R.I., banci straine, guverne straine
sau orice alte institutii financiare, indiferent de scadenta lor. La 31
decembrie 1996 pasivele externe ale sistemului bancar din Romania, asa cum sunt
definite mai sus, se ridicau la 3.192 milioane dolari S.U.A.
Toate activele si pasivele exprimate in valute convertibile, altele decat
dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate la cursul lor de schimb fata
de dolarul S.U.A. in vigoare la 31 decembrie 1996. Toate modificarile de
definitie sau de evaluare a activelor si pasivelor, precum si detalii ale
operatiunilor privind vanzarile, cumpararile sau swap-urile cu aur vor fi, de
asemenea, comunicate personalului Fondului.
Limita activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustata in
urmatoarele situatii:
(1) Va fi majorata in masura in care finantarea externa neta a bugetului
general consolidat, asa cum este definita in anexa nr. III, depaseste
urmatoarele niveluri pe o baza cumulativa:
sfarsitul lunii martie 1997 74,6 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 559,1 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 749,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 1.020,8 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii martie 1998 1.120,8 milioane dolari S.U.A.
(2) Va fi diminuata in masura in care finantarea externa a bugetului
general consolidat este mai mica (fata de cat s-a prevazut in program) cu pana
la 300 milioane dolari S.U.A. pe baza cumulativa, in 1997. Distributia
trimestriala cumulativa va fi dupa cum urmeaza:
sfarsitul lunii martie 1997 0 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii iunie 1997 200 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii septembrie 1997 225 milioane dolari S.U.A.
sfarsitul lunii decembrie 1997 300 milioane dolari S.U.A.
Obiectivele vor fi urmarite pe baza datelor din situatiile contabile ale
sistemului bancar furnizate lunar Fondului de catre Banca Nationala a Romaniei.
ANEXA 11
Obiective indicative pentru stocul de arierate interne ale intreprinderilor
de stat
----------------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
(in miliarde lei)
----------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1995 11.645
30 septembrie 1996 18.937
31 decembrie 1996*) 21.600
31 martie 1997 29.500
30 iunie 1997 32.000
30 septembrie 1997 32.000
31 decembrie 1997 32.000
31 martie 1998 32.000
-----------------------------------------------------------------------
*) Proiectia facuta de personalul Fondului pe baza aceluiasi procent al
arieratelor din produsul intern brut ca in septembrie 1996.
Arieratele intreprinderilor de stat sunt definite ca suma tuturor
obligatiilor restante ale intreprinderilor de stat catre creditori, indiferent
de forma de proprietate a creditorului. Obligatiile restante sunt toate
obligatiile de plata inregistrate de o intreprindere, cu scadenta intarziata,
in raport cu conditiile contractuale sau depasita cu 30 de zile sau mai mult
daca nu se specifica in contract, fara reducerea sumelor datorate
intreprinderii debitoare. Intreprinderile de stat sunt definite ca regiile
autonome si toate societatile comerciale in care Guvernul sau Fondul Proprietatii
de Stat detine capitalul social majoritar sau orice alte intreprinderi in care
Guvernul sau Fondul Proprietatii de Stat detine capitalul social majoritar.
Pentru scopurile programului, arieratele catre creditorii interni includ:
arieratele catre furnizori (furnizori restanti), arieratele catre fondurile
sociale (creditori restanti), arieratele catre alti creditori (obligatii
restante fata de alti creditori), arieratele catre bugetul de stat si bugetele
locale (impozite si taxe neplatite la termenul stabilit la bugetul de stat) si
arieratele catre banci, inclusiv dobanzi restante (credite bancare nerambursate
la scadenta plus dobanzi restante).
Sarcinile vor fi urmarite pe baza datelor colectate trimestrial de catre
Directia generala a contabilitatii din Ministerul Finantelor. Datele vor fi
furnizate Fondului trimestrial. Oricand vor aparea schimbari in practica
contabila sau in categoria de intreprinderi care raporteaza Directiei generale
a contabilitatii, care dau nastere la schimbari in definitia datelor,
Ministerul va notifica Fondului si va furniza un raport trimestrial calculat
atat potrivit definitiei vechi cat si celor noi.
Pentru scopurile de monitorizare a programului, plafonul pentru stocul de
arierate ale intreprinderilor de stat va fi ajustat in urmatoarele situatii:
(1) Stocul la 31 decembrie 1997 este o proiectie a Fondului. Plafoanele
pentru martie 1997 - martie 1998 vor fi majorate sau reduse cu diferenta dintre
valoarea realizata si aceasta proiectie.
(2) Plafoanele vor fi diminuate cu o suma corespunzatoare utilizarii
oricarui program de compensare a arieratelor la intreprinderi, fie globala, fie
partiala. Un program de compensare a arieratelor este definit ca orice
activitate organizata pentru furnizarea de credite sau subventii catre banci in
scopul de a le facilita intreprinderilor sa se imprumute la o dobanda medie mai
mica decat cea perceputa de Banca Nationala a Romaniei, la creditele acordate
prin facilitatile sale de linii de credit sau licitatii, pentru a rambursa obligatiile
restante catre orice creditor.
ANEXA 12
Obiective indicative pentru baza monetara
----------------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
(in miliarde lei)
----------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1995 4.691
31 decembrie 1996 7.877
31 martie 1997 6.807
30 iunie 1997 7.759
30 septembrie 1997 8.575
31 decembrie 1997 11.389
31 martie 1998 11.389
---------------------------------------------------------------------
Baza monetara este definita ca suma numerarului in circulatie in afara
Bancii Nationale a Romaniei si a depozitelor bancilor comerciale la Banca
Nationala a Romaniei (rezerve obligatorii si excedentare). Depozitele bancilor
comerciale includ rezervele obligatorii in lei pentru depozitele in valuta, dar
exclud rezervele obligatorii si suplimentare in valuta pentru depozitele in
valuta.
Datele privind baza monetara vor fi urmarite dupa bilantul Bancii Nationale
a Romaniei, care va fi trimis Fondului lunar de catre Banca Nationala a
Romaniei. La 31 decembrie 1996, numerarul in circulatie in afara Bancii
Nationale a Romaniei se ridica la 5.902 miliarde lei, in timp ce depozitele
bancilor comerciale la Banca Nationala a Romaniei se ridicau la 1.975 miliarde
lei. Estimari ale stocului de baza monetara calculat pe baza situatiilor
contabile ale Bancii Nationale a Romaniei vor fi furnizate saptamanal Fondului.
ANEXA 13
Obiective indicative pentru plafoanele masei monetare
------------------------------------------------------------------
Plafon Efectiv
(in miliarde lei)
------------------------------------------------------------------
Stoc la:
31 decembrie 1995 18.278
31 decembrie 1996 30.343
31 martie 1997 32.585
30 iunie 1997 36.320
30 septembrie 1997 39.715
31 decembrie 1997 48.753
31 martie 1998 51.992
-------------------------------------------------------------------
Masa monetara este definita ca pasivele sistemului bancar fata de publicul
nebancar. Masa monetara include depozitele in valuta ale rezidentilor dar
exclude depozitele guvernului si depozitele institutiilor monetare straine si
ale altor nerezidenti.
Pentru scopurile programului, activele externe nete si acele componente ale
masei monetare care sunt exprimate in valuta vor fi transformate in lei la
cursul de 4.035 lei/dolar (cursul in vigoare la sfarsitul anului 1996).
Datele privind masa monetara vor fi urmarite pe baza datelor lunare din
situatiile contabile ale bancilor si ale sistemului bancar, care vor fi trimise
Fondului, lunar, de catre Banca Nationala a Romaniei. La data de 31 decembrie
1996 masa monetara cuprindea numerarul in afara bancilor, de 5.383 miliarde
lei, depozitele in lei, de 7.874 miliarde lei, si depozitele in valuta, de
1.756 milioane lei, evaluate la cursul in vigoare la sfarsitul anului 1996, de
4.035 lei/dolar.
Plafonul pentru masa monetara va fi ajustat in urmatoarele situatii:
(1) Plafonul pentru sfarsitul lui decembrie 1997 exclude platile de dobanzi
efectuate la sfarsitul anului de catre C.E.C. Plafoanele pentru decembrie 1997
si martie 1998 vor fi majorate cu pana la 700 miliarde lei, contravaloarea
platilor de dobanzi de catre C.E.C. in decembrie 1997.
Romania: Programul monetar pentru anul 1997
(in miliarde lei)*)
---------------------------------------------------------------------------
Decembrie Martie Iunie Septembrie Decembrie
1996 1997 1997 1997 1997
----------------------------------------------------------------------------
Situatia monetara
------------------
Active externe nete 254 254 1.774 3.795 3.795
Active interne nete 30.089 32.331 34.546 35.920 44.958
Credit intern 31.460 33.702 35.917 37.292 46.330
------- ------ ------ ------- ------
Catre guvern 4.619 5.573 4.493 6.251 7.109
Catre alte entitati 26.841 28.129 31.424 31.041 39.221
Alte posturi, net -1.371 -1.371 -1.371 -1.371 -1.371
Masa monetara 30.343 32.585 36.320 39.715 48.753
------- ------ ------ ------ ------
Numerar in circulatie 5.383 5.000 5.735 6.354 8.649
Depozite in lei 17.874 20.500 23.500 26.235 32.938
Depozite in valuta 7.086 7.086 7.086 7.126 7.166
B.N.R.
Active externe nete -1.344 -726 1.554 3.575 3.575
Active interne nete 9.221 7.534 6.205 5.001 7.814
------ ------ ------- ------ ------
Credit catre banci 8.822 7.277 5.948 4.744 7.558
Credit overdraft catre
Trezoreria Statului 288 146 146 146 146
Alte posturi, net 111 111 111 111 111
Baza monetara 7.877 6.807 7.759 8.575 11.389
------ ----- ----- ----- ------
Numerar 5.902 5.250 6.022 6.672 10.486
Altele 1.975 1.557 1.737 1.903 2.679
--------------------------------------------------------------------------
*) Componentele valutare au fost calculate la cursul de 4.035 lei/dolar.
Fluxurile activelor externe nete au fost calculate la cursurile medii
trimestriale proiectate.