ORDONANTA Nr
ORDONANTA Nr. 58 din 24 august 1999
pentru aderarea Romaniei la Conventia privind facilitarea traficului maritim
international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta
internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim,
modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si
1994
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 413 din 30 august 1999
![SmartCity3](https://citymanager.online/wp-content/uploads/2018/09/b2-700x300.jpg)
In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei
si ale art. 1 lit. C pct. 1 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1
Romania adera la Conventia privind facilitarea traficului maritim
international (FAL), adoptata la Londra la 9 aprilie 1965 de Conferinta
internationala privind facilitarea voiajului si transportului maritim,
modificata si completata prin amendamentele din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 si
1994.
Art. 2
In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei ordonante,
Ministerul Transporturilor impreuna cu Ministerul Finantelor, Ministerul de
Interne si cu Ministerul Sanatatii vor elabora si vor supune spre aprobare
Guvernului norme metodologice de punere in aplicare a prevederilor conventiei
prevazute la art. 1, precum si standardele si procedurile specifice Romaniei.
Art. 3
Ministerul Afacerilor Externe va depune la Organizatia Maritima
Internationala instrumentele de aderare, insotite de standardele si de
procedurile specifice Romaniei.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneaza:
Ministrul transporturilor,
Traian Basescu
p. Ministrul afacerilor externe,
Mihai Rasvan Ungureanu,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
p. Ministru de interne
Liviu Popescu,
secretar de stat
Ministrul sanatatii,
Hajdu Gabor
CONVENTIE
privind facilitarea traficului maritim international (FAL), adoptata la Londra
la 9 aprilie 1965 de Conferinta internationala privind facilitarea voiajului si
transportului maritim, modificata si completata prin amendamentele din 1984,
1986, 1989, 1991, 1993 si 1994*)
*) Traducere.
Guvernele contractante,
dorind sa faciliteze traficul maritim prin simplificarea si prin reducerea
la minimum a procedurilor, formalitatilor si documentelor cerute la intrarea,
stationarea in porturi si plecarea navelor angajate in voiaje internationale,
au convenit dispozitiile urmatoare:
Art. 1
In conformitate cu prevederile prezentei conventii si ale anexei la
aceasta, guvernele contractante se angajeaza sa adopte toate masurile
corespunzatoare pentru a facilita si grabi traficul maritim international si
pentru a preveni intarzierile inutile ale navelor, persoanelor si proprietatii,
care se gasesc la bord.
Art. 2
(1) Guvernele contractante se angajeaza sa coopereze, in conformitate cu
prevederile prezentei conventii, pentru formularea si aplicarea masurilor
destinate facilitarii intrarii, stationarii in porturi si plecarii navelor.
Astfel de masuri vor fi la nivelul cel mai complet aplicabil, dar nu mai putin
favorabile decat cele care sunt in vigoare pe alte moduri de transport
international; totusi aceste masuri pot diferi prin cerintele specifice
fiecarui mod de transport.
(2) Masurile pentru facilitarea traficului maritim international in
conformitate cu prevederile prezentei conventii si ale anexei la aceasta se vor
aplica in egala masura navelor statelor de coasta si celorlalte state, ale
caror guverne sunt parti la prezenta conventie.
(3) Prevederile prezentei conventii nu se aplica navelor militare si
ambarcatiunilor de agrement.
Art. 3
Guvernele contractante se angajeaza sa coopereze pentru asigurarea celui
mai inalt grad de uniformizare a procedurilor, a formalitatilor si a cerintelor
documentare, in toate domeniile in care o astfel de uniformizare poate facilita
si ameliora traficul maritim international, mentinand la minimum orice
modificari necesare pentru a raspunde exigentelor speciale de ordin intern.
Art. 4
In vederea realizarii scopurilor stabilite in articolele precedente ale
prezentei conventii, guvernele contractante se angajeaza sa coopereze intre ele
sau prin intermediul Organizatiei Maritime Internationale (denumita in
continuare organizatie) in problemele referitoare la proceduri, formalitati si
cerinte documentare, precum si la aplicarea lor in traficul maritim
international.
Art. 5
(1) Nici o prevedere din prezenta conventie sau din anexa la aceasta nu
trebuie interpretata ca un obstacol in calea aplicarii oricaror facilitati mai
largi pe care le acorda un guvern contractant sau le va putea acorda in viitor
cu privire la traficul maritim international, in conformitate cu legislatia sa
nationala sau cu prevederile oricarui alt acord international.
(2) Nici o prevedere din prezenta conventie sau din anexa la aceasta nu va
fi interpretata ca ar impiedica un guvern contractant sa aplice masuri
temporare, considerate de acel guvern ca fiind necesare pentru pastrarea
moralitatii, securitatii si ordinii publice, sau care pot preveni raspandirea
infectiei ori pestei care risca sa afecteze sanatatea publica sau sa atace
animalele sau plantele.
(3) Toate problemele care nu sunt prevazute in mod expres in aceasta
conventie raman supuse legislatiei guvernelor contractante.
Art. 6
In scopul prezentei conventii si al anexei la aceasta se definesc:
a) standarde sunt acele masuri considerate posibil si necesar a fi aplicate
uniform de catre guvernele contractante, in conformitate cu aceasta conventie,
in scopul facilitarii traficului maritim international;
b) practici recomandate sunt acele masuri a caror aplicare de catre
guvernele contractante este de dorit pentru facilitarea traficului maritim
international.
Art. 7
(1) Anexa la prezenta conventie poate fi modificata de guvernele
contractante fie la initiativa unuia dintre ele, fie prin convocarea unei
conferinte in acest scop.
(2) Orice guvern contractant poate propune un amendament la anexa, prin
inaintarea unui proiect al amendamentului secretarului general al organizatiei
(denumit in continuare secretar general):
a) orice amendament propus in conformitate cu acest paragraf este examinat
de catre comitetul organizatiei de simplificarea formalitatilor, cu conditia ca
acesta sa fi fost difuzat cu cel putin 3 luni inainte de intrunirea comitetului
mentionat. Daca a fost adoptat de doua treimi din numarul guvernelor contractante
prezente si care voteaza in comitet, amendamentul va fi comunicat de catre
secretarul general tuturor guvernelor contractante;
b) orice amendament la anexa, adoptat in conformitate cu acest paragraf,
intra in vigoare la 15 luni de la comunicarea propunerii de catre secretarul
general tuturor guvernelor contractante, cu exceptia cazului in care, in termen
de 12 luni de la comunicare, cel putin o treime din numarul guvernelor
contractante au trimis o notificare secretarului general, in care ele specifica
ca nu accepta propunerea;
c) secretarul general va informa toate guvernele contractante despre toate
notificarile primite in conformitate cu subparagraful b) si despre data
intrarii in vigoare;
d) guvernele contractante care nu accepta un amendament si nu sunt
interesate de acel amendament vor trebui sa urmeze procedura stabilita la art.
VIII al prezentei conventii.
(3) Conferinta guvernelor contractante va fi convocata de catre secretarul
general pentru dezbaterea amendamentelor la anexa, la cererea a cel putin unei
treimi din numarul acestor guverne. Orice amendament adoptat de o astfel de
conferinta printr-o majoritate de doua treimi din numarul guvernelor
contractante prezente si care voteaza intra in vigoare la 6 luni de la data la
care secretarul general va notifica guvernelor contractante amendamentul
adoptat.
(4) Secretarul general va notifica prompt tuturor guvernelor semnatare
asupra adoptarii si intrarii in vigoare a tuturor amendamentelor adoptate in
conformitate cu acest articol.
Art. 8
(1) Orice guvern contractant care considera ca este imposibil sa se
conformeze oricarui standard prin armonizarea deplina a propriilor sale
formalitati, cerinte documentare si proceduri sau care apreciaza, din motive
speciale, ca fiind necesara adoptarea unor formalitati, cerinte documentare si
proceduri ce difera de cele prevazute de acel standard trebuie sa informeze
secretarul general despre aceasta situatie si sa-i trimita o notificare privind
diferentele dintre practica sa proprie si un astfel de standard. O astfel de
notificare va fi facuta cat de curand posibil, dupa data intrarii in vigoare a
prezentei conventii, pentru guvernul implicat sau dupa adoptarea altor
formalitati, cerinte documentare si proceduri diferite de prevederile
standardului.
(2) In cazul unui amendament la un standard sau la un standard nou-adoptat,
existenta unor diferente trebuie sa fie transmise secretarului general cat mai
curand posibil, dupa data intrarii in vigoare a standardului amendat sau a noului
standard ori de la data adoptarii unor astfel de formalitati, cerinte
documentare si proceduri diferite. Orice guvern contractant poate notifica in
acelasi timp masurile pe care el le propune pentru a fi luate in scopul
adaptarii formalitatilor, cerintelor documentare si procedurilor, in
conformitate cu cerintele standardului amendat sau cu cele ale noului standard.
(3) Guvernele contractante sunt indemnate, in masura in care este posibil,
sa-si intocmeasca formalitatile, cerintele documentare si procedurile in
conformitate cu practicile recomandate. Indata ce un guvern contractant isi
aliniaza propriile formalitati, cerinte documentare si proceduri in
conformitate cu orice practica recomandata, el va notifica secretarului general
in legatura cu aceasta.
(4) Secretarul general va informa guvernele contractante despre toate
notificarile primite in conformitate cu paragrafele precedente ale acestui
articol.
Art. 9
Secretarul general va convoca o conferinta a guvernelor contractante pentru
revizuirea sau amendarea prezentei conventii, la cererea a cel putin unei
treimi din numarul guvernelor contractante. Dispozitiile revizuite sau
amendamentele conventiei vor fi adoptate cu doua treimi din majoritatea
voturilor conferintei, apoi aceste dispozitii vor fi certificate si comunicate
de catre secretarul general tuturor guvernelor contractante, pentru acceptarea
lor. La un an de la acceptarea dispozitiilor de revizuire sau a amendamentelor
de catre doua treimi din numarul guvernelor contractante, acestea vor intra in
vigoare pentru toate guvernele contractante, cu exceptia acelor guverne care,
inainte de intrarea in vigoare, fac o declaratie in care specifica ca nu
accepta respectivele dispozitii de revizuire sau amendamente. Conferinta poate,
printr-o majoritate de doua treimi din numarul voturilor, sa stabileasca, la
data adoptarii oricarei dispozitii de revizuire sau amendament, ca aceasta este
de o astfel de natura ca orice guvern care a facut o alta astfel de declaratie
si care nu accepta dispozitia de revizuire sau amendamentul, in timpul
perioadei de un an de la data intrarii in vigoare a revizuirii sau a amendarii,
sa inceteze la sfarsitul acestei perioade sa mai fie parte la conventie.
Art. 10
(1) Prezenta conventie va ramane deschisa pentru semnare pe o perioada de 6
luni de la aceasta data si apoi va ramane deschisa pentru aderare.
(2) Guvernele statelor membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, de la una
din oricare dintre institutiile specializate sau de la agentia internationala
de energie atomica, sau partile cu statut de la Curtea Internationala de
Justitie pot deveni parti la prezenta conventie prin:
a) semnatura fara rezerve, pentru aprobare;
b) semnatura fara rezerve, pentru aprobare, urmata de aprobare; sau
c) aderare.
Aprobarea sau aderarea va fi efectuata prin depunerea unui instrument la
secretarul general.
(3) Guvernul oricarui stat care nu este indreptatit sa devina parte in
conformitate cu paragraful (2) al acestui articol poate cere secretarului general
sa devina parte si va fi admis ca parte in conformitate cu paragraful (2), cu
conditia ca cererea sa sa fi fost aprobata de doua treimi din numarul membrilor
organizatiei, altii decat membrii asociati.
Art. 11
Prezenta conventie va intra in vigoare la 60 de zile de la data la care
guvernele a cel putin zece state, au semnat aceasta conventie fara rezerve
pentru aprobare ori au depus instrumentele pentru aprobare sau aderare. Ea
intra in vigoare, pentru oricare guvern care a aprobat sau care a aderat
ulterior, la 60 de zile dupa data depunerii instrumentelor de aprobare sau de
aderare.
Art. 12
Pana la 3 ani dupa intrarea in vigoare a prezentei conventii pentru un
guvern contractant, un astfel de guvern poate denunta aceasta conventie printr-o
notificare in scris adresata secretarului general, care, la randul sau, va
notifica tuturor guvernelor contractante continutul si data primirii oricarei
notificari de acest fel. Aceasta denuntare intra in vigoare dupa un an sau dupa
o perioada mai lunga, ce poate fi specificata in notificare, de la data
primirii acesteia de catre secretarul general.
Art. 13
(1) a) Natiunile Unite, in cazurile in care isi asuma responsabilitatea
administrarii unui teritoriu, sau orice guvern contractant insarcinat cu
relatiile internationale pe un teritoriu trebuie, cat mai curand posibil, sa se
consulte cu un astfel de teritoriu si sa depuna eforturi de extindere a
aplicarii prezentei conventii pe acel teritoriu si pot oricand, printr-o
notificare scrisa, adresata secretarului general sa declare ca aceasta
conventie va fi extinsa pe un astfel de teritoriu.
b) Aplicarea prezentei conventii se va extinde pe teritoriul mentionat in
notificare, de la data primirii sau de la o alta data care poate fi indicata in
notificare.
c) Prevederile art. VIII al prezentei conventii se vor aplica pe orice
teritoriu in care conventia este incheiata in conformitate cu prezentul
articol; in acest scop expresia propriile ei formalitati, cerinte documentare
sau proceduri le vor include pe acelea in vigoare in acel teritoriu.
d) Prezenta conventie va inceta sa se extinda pe vreun teritoriu, la un an
dupa primirea de catre secretarul general a unei notificari in acest sens sau
la o data ulterioara, dupa cum se poate specifica in aceasta.
(2) Secretarul general va informa toate guvernele contractante despre
extinderea prezentei conventii in orice teritoriu, in conformitate cu
paragraful (1) al acestui articol, declarand in fiecare caz data de la care
conventia s-a extins astfel.
Art. 14
Secretarul general va informa toate guvernele semnatare, toate guvernele
contractante si pe toti membrii organizatiei despre:
- semnaturile aplicate pe prezenta conventie si datele lor;
- depunerea instrumentelor de aprobare si de aderare, impreuna cu datele
lor de depunere;
- data la care conventia intra in vigoare in conformitate cu prevederile
art. XI;
- orice notificare primita in conformitate cu prevederile art. XII si XIII
si data acesteia;
- convocarea oricarei conferinte in conformitate cu prevederile art. VII
sau IX.
Art. 15
Prezenta conventie si anexa la aceasta vor fi depuse la secretarul general,
care va transmite copii certificate de pe acestea guvernelor semnatare si
guvernelor care sunt in proces de aderare. Indata ce prezenta conventie intra
in vigoare, acest fapt va fi inregistrat de secretarul general in conformitate
cu art. 102 al Cartei Natiunilor Unite.
Art. 16
Prezenta conventie si anexa la aceasta vor fi stabilite in limbile engleza
si franceza, ambele texte fiind egal autentice. Traducerile oficiale vor fi
redactate in limbile rusa si spaniola si vor fi depuse actele originale
semnate.
Ca martori la aceasta, subsemnatii, fiind imputerniciti in acest scop de
respectivele lor guverne, au semnat prezenta conventie.
Adoptata la Londra la 9 aprilie 1965.
ANEXA 1
Sectiunea 1
Definitii si prevederi generale
A. Definitii
In spiritul prevederilor acestei anexe, termenilor listati li se vor
atribui urmatoarele intelesuri:
- instalatiile si echipamentele navei - articolele, altele decat piesele de
schimb ale navei, aflate la bordul acesteia pentru utilizare proprie, care sunt
mijloace mobile, dar nu de natura consumabila, inclusiv accesoriile, cum ar fi:
barci de salvare, materiale de salvare, mobilier si alte articole de echipare a
navei;
- armator - proprietarul sau cel care opereaza o nava, fie ca este persoana
fizica sau juridica, precum si orice persoana care actioneaza in numele
proprietarului sau al celui care opereaza nava;
- permis de coborare la uscat - permisiunea acordata unui membru al
echipajului de a avea acces la uscat pe perioada stationarii navei in port, in
cadrul limitelor de timp si geografice, daca exista, asa cum sunt decise de autoritatile
publice;
- bagaje insotitoare ale pasagerilor - proprietate, care poate include si
banii, transportata pe aceeasi nava cu pasagerul, care poate fi sau nu in
posesia lui, cu conditia ca ea sa nu fie transportata pe baza unui contract de
transport sau a unui alt acord similar;
- marfa - orice bunuri, marfuri si articole de orice tip, indiferent cum
vor fi transportate pe o nava, altele decat posta, proviziile navei, piesele de
schimb pentru nava, echipamentul navei, efectele echipajului si bagajele
insotitoare ale pasagerilor;
- document - suportul informational cu inregistrari de date;
- document de transport - documentul ce atesta fie un contract de transport
intre un armator si un expeditor, fie o scrisoare de transport maritim, fie un
conosament sau un document de transport multimodal;
- efectele echipajului - imbracaminte, articole de utilizare zilnica si
orice alte articole care pot include bani, apartinand echipajului si aflate la
bordul navei;
- ora sosirii - ora la care o nava se opreste la ancora sau la chei intr-un
port;
- membru al echipajului - orice persoana angajata efectiv pentru a
indeplini sarcini la bord, pe perioada unui voiaj, in functionarea sau
serviciul pe o nava si care este inclus in lista cuprinzand echipajul;
- masuri de siguranta - masuri aprobate la nivel international pentru
imbunatatirea conditiilor de siguranta la bordul navelor si in zonele portuare
in scopul prevenirii actelor ilicite impotriva pasagerilor si echipajelor de la
bordul navelor;
- nava de croaziera - o nava intr-un voiaj international, care transporta
pasageri care participa la un program de grup organizat si care sunt cazati la
bord, fac escale temporare, urmand un plan determinat, in unul sau mai multe
porturi diferite. In timpul voiajului, in principiu, nava nu trebuie:
a) sa imbarce sau sa debarce alti pasageri;
b) sa incarce sau sa descarce nici o marfa.
- pasager in tranzit - un pasager care soseste pe o nava dintr-o tara
straina in scopul continuarii calatoriei pe acea nava sau pe orice alte
mijloace de transport catre o tara straina;
- posta - corespondenta si alte obiecte incredintate prin administratiile
postale si cu scopul de a fi remise administratiilor postale;
- autoritati publice - organismele sau oficialitatile unui stat,
responsabile pentru aplicarea legilor si a reglementarilor acelui stat
referitoare la orice aspect al standardelor si practicilor recomandate,
cuprinse in aceasta anexa;
- proviziile navei - bunurile de utilizare pe nava, inclusiv bunuri de
consum, bunuri transportate pentru vanzare catre pasageri si membrii
echipajului, combustibilii si lubrifiantii, excluzand echipamentul navei si
piesele de schimb ale acesteia;
- suport de date - suportul destinat sa primeasca inregistrarea
informatiilor.
B. Prevederi generale
Tinand seama de paragraful (2) al art. V din conventie, prevederile acestei
anexe nu vor impiedica autoritatile publice sa ia masuri corespunzatoare,
inclusiv obtinerea de informatii suplimentare, dupa cum poate aparea
necesitatea in cazul suspectarii de frauda sau in tratarea problemelor speciale
care constituie pericol grav pentru ordinea publica, securitatea sau sanatatea
publica, la fel ca si pentru actele ilegale contra securitatii traficului
maritim si traficului ilegal de stupefiante si substante psihotrope sau pentru
prevenirea introducerii ori raspandirii infectiei sau a pestei, care afecteaza
animalele sau plantele.
1.1. Standard. Autoritatile publice vor cere in toate cazurile sa li se
furnizeze numai informatii esentiale si numarul acestora sa fie redus la
minimum.
Intrucat in prezenta anexa este stabilita o lista a informatiilor,
autoritatile publice vor cere sa li se furnizeze numai pe cele pe care ei le
considera esentiale.
1.1.1. Practica recomandata. Autoritatile publice impreuna cu armatorii si
cu toate celelalte parti interesate trebuie sa ia in considerare efectul pe
care il poate avea aplicarea tratamentului automat si tehnicile de transmitere
automata a datelor pentru simplificarea formalitatilor.
Procedurile de control si cerintele informationale existente trebuie sa fie
simplificate si atentia trebuie sa fie indreptata in scopul obtinerii
compatibilitatii cu alte sisteme informationale relevante.
1.2. Practica recomandata. In ciuda faptului ca, in anumite scopuri, unele
documente pot fi prevazute si cerute separat in aceasta anexa, autoritatile
publice avand in vedere interesul celor carora li se cere sa completeze
documente, trebuie sa prevada fuziunea intr-unul singur a doua sau mai multe
documente in toate cazurile in care este posibil si daca va rezulta o
simplificare apreciabila.
1.3. Practica recomandata. Masurile si procedurile impuse de guvernele
contractante in scopul de a face securitatea sau controlul stupefiantelor
eficiente, acolo unde este posibil, vor pune in aplicare tehnici digitale,
precum si tratamentul automat al informatiilor (TAI). Aceste masuri si
proceduri trebuie sa se aplice intr-o maniera care sa afecteze la minimum
navele, persoanele si bunurile care se gasesc la bord, evitandu-se sa li se
impuna intarzieri inutile.
C. Tehnici de prelucrare electronica a informatiilor
1.4. Practica recomandata. Daca se adopta tehnici de prelucrare electronica
a informatiilor si de schimb de date informatizat pentru facilitarea derularii
formalitatilor privind navele, guvernele contractante trebuie sa incurajeze
autoritatile publice si partile private interesate sa procedeze la schimb de
informatii prin mijloace electronice conform standardelor internationale.
1.5. Standard. Autoritatile publice accepta orice document cerut pentru
derularea formalitatilor privitoare la nave, care este stabilit prin tehnici de
prelucrare electronica a informatiei sau prin schimb de date informatizat
conform standardelor internationale, sub rezerva ca el sa fie lizibil,
comprehensiv si sa contina informatiile cerute.
1.6. Standard. Autoritatile publice care adopta tehnici de prelucrare
electronica a datelor si schimb de date informatizat pentru derularea
formalitatilor privitoare la nave limiteaza informatiile pe care ele le cer
acestora la acele informatii care sunt prevazute in dispozitiile pertinente din
prezenta anexa.
1.7. Practica recomandata. Daca se are in vedere adoptarea sau modificarea
tehnicilor de prelucrare electronica a informatiilor sau de schimb de date
informatizat pentru derularea formalitatilor privitoare la nave, autoritatile
publice vor trebui:
a) sa dea ocazia, de la inceput, tuturor partilor interesate sa participe
la consultari;
b) sa evalueze procedurile existente si sa le elimine pe acelea care sunt
inutile;
c) sa determine procedurile care trebuie sa fie informatizate;
d) sa aplice in practica in toate cazurile cand aceasta este posibil,
recomandarile Organizatiei Natiunilor Unite (O.N.U.) si standardele pertinente
ISO;
e) sa adopte acele tehnici care au ca rezultat aplicatii multimodale; si
f) sa ia masurile dorite pentru reducerea la minimum a costurilor de punere
in functiune a acestor tehnici pentru utilizatori si pentru alte parti private.
1.8. Standard. Autoritatile publice care adopta tehnici de prelucrare
electronica a informatiilor si schimb de date informatizat pentru derularea
formalitatilor privitoare la nave incurajeaza, dar nu pot cere folosirea lor de
catre operatorii maritimi sau de alte parti interesate.
Sectiunea a 2-a
Intrarea, stationarea si plecarea navei
Aceasta sectiune cuprinde prevederi referitoare la formalitatile cerute
armatorilor de catre autoritatile publice la intrarea, stationarea si plecarea
navei si nu trebuie sa fie interpretate ca ar exclude vreo cerinta de
prezentare la inspectia autoritatilor corespunzatoare, a certificatelor si a
altor documente aflate la bordul navei cu privire la inmatriculare, dimensiuni,
siguranta, la echipaj si la alte asemenea probleme.
A. Dispozitii generale
2.1. Standard. Autoritatile publice nu vor cere, pentru a fi retinute la
intrarea sau la plecarea navelor pentru care se aplica conventia, alte
documente decat cele care sunt cuprinse in prezenta sectiune.
Documentele cerute sunt:
- declaratia generala;
- declaratia de marfa;
- declaratia privind proviziile navei;
- declaratia privind efectele si marfurile echipajului;
- lista cuprinzand echipajul;
- lista cuprinzand pasagerii;
- documentul cerut in conformitate cu conventia postala universala pentru
posta;
- Declaratia maritima de sanatate.
B. Continutul si scopul documentelor
2.2. Standard. Declaratia generala este documentul de baza la sosire si la
plecare, care furnizeaza informatiile cerute de autoritatile publice,
referitoare la nava.
2.2.1. Practica recomandata. Aceeasi forma a declaratiei generale trebuie
sa fie acceptata atat la intrarea, cat si la plecarea navei.
2.2.2. Practica recomandata. Referitor la declaratia generala, autoritatile
publice nu trebuie sa ceara mai mult decat urmatoarele informatii:
- numele si descrierea navei;
- nationalitatea navei;
- informatii privind inmatricularea;
- informatii privind tonajul;
- numele comandantului;
- numele si adresa agentului navei;
- descrierea sumara a marfii;
- numarul membrilor echipajului;
- numarul pasagerilor;
- informatii pe scurt privind voiajul;
- data si ora sosirii sau data plecarii;
- portul de sosire sau de plecare;
- pozitia navei in port.
2.2.3. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia generala fie
ca este datata si semnata de comandant, agentul navei sau de orice alta
persoana competenta, autorizata corespunzator de catre comandant, fie ca este
autentificata intr-un mod considerat acceptabil de respectiva autoritate
publica.
2.3. Standard. Declaratia de marfa este documentul de baza pe care
figureaza informatiile despre marfa, cerute de catre autoritatile publice la
intrare la fel ca si la plecare. Totusi, pentru marfurile periculoase aceste
informatii pot fi cerute separat.
2.3.1. Practica recomandata. Referitor la declaratia de marfa autoritatile
publice nu trebuie sa ceara mai mult decat urmatoarele informatii:
a) la intrare:
- numele si nationalitatea navei;
- numele comandantului;
- portul de unde a sosit;
- portul unde este facut raportul;
- marcajele si numerotarea; numarul si tipul pachetelor; cantitatea si
descrierea bunurilor;
- numarul documentului de transport pentru cantitatea de marfa care va fi
descarcata in portul respectiv;
- porturile in care marfa ramasa la bord va fi descarcata;
- primele porturi de imbarcare a marfurilor cuprinse in documentele de
transport multimodal sau direct in conosamente;
b) la plecare:
- numele si nationalitatea navei;
- numele comandantului;
- portul de destinatie;
- marcajul si numerotarea pentru bunurile incarcate in portul respectiv;
- numarul si tipul pachetelor; cantitatea si descrierea marfurilor;
- numerele documentelor cu privire la cantitatea de marfa incarcata in
portul respectiv.
2.3.2. Standard. In ceea ce priveste marfa ramasa la bord, autoritatile
publice nu trebuie sa ceara decat informatii sumare la un numar minim de puncte
esentiale.
2.3.3. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia de marfa fie
ca este datata si semnata de comandant, agentul navei sau de orice alta
persoana autorizata corespunzator de catre comandant, fie ca este autentificata
intr-un mod considerat acceptabil de catre autoritatile publice.
2.3.4. Standard. Autoritatile publice pot accepta in locul declaratiei de
marfa un exemplar din manifestul navei, cu conditia ca acesta sa contina cel
putin cerintele prevazute de practica recomandata 2.3.1 si de standardul 2.3.2
si sa fie semnata sau autentificata si datata, asa cum este prevazut in
standardul 2.3.3.
2.3.4.1. Practica recomandata. Ca o alternativa la standardul 2.3.4
autoritatile publice pot accepta un exemplar al documentului de transport
semnat sau autentificat, asa cum este prevazut in standardul 2.3.3, ori o copie
autentificata, daca natura si cantitatea marfii permit aceasta si daca orice
informatie prevazuta de practica recomandata 2.3.1 si de standardul 2.3.2, care
nu apar in astfel de documente, sunt prevazute in alta parte si sunt
certificate corespunzator.
2.3.5. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa permita ca
pachetele nedeclarate in manifest si aflate in posesia comandantului sa nu
figureze in declaratia de marfa, cu conditia ca informatii referitoare la
acestea sa fie prevazute separat.
NOTA: Detalii despre pachetele nedeclarate in manifest trebuie sa fie
furnizate pe un formular distinct, reluand partile pertinente din informatiile
cerute in mod normal in declaratia de marfa. Se poate utiliza in acest scop
declaratia de marfa model OMI, modificand titlul si inlocuindu-l, de exemplu,
cu "listele pachetelor nedeclarate in manifest".
2.4. Standard. Declaratia privind proviziile navei este documentul de baza
la intrare si la plecare, care contine informatiile referitoare la proviziile
navei, cerute de autoritati la intrare si la plecare.
2.4.1. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia privind
proviziile navei, fie ca este datata si semnata de comandant sau de orice alt
ofiter al navei autorizat corespunzator de comandant si care are cunostinte
personale referitoare la proviziile navei, fie ca este autentificata intr-un
mod considerat ca acceptabil de catre autoritatea publica implicata.
2.5. Standard. Declaratia privind efectele si marfurile echipajului este
documentul de baza pe care sunt inscrise informatiile cerute de autoritatile
publice referitoare la efectele si marfurile echipajului. Aceasta nu va fi
ceruta la plecare.
2.5.1. Standard. Autoritatile publice vor accepta declaratia privind
efectele si marfurile echipajului, fie ca este datata si semnata de comandant
sau de orice alt ofiter al navei autorizat corespunzator de comandant, fie ca
este autentificata intr-un mod considerat acceptabil de catre autoritatea
publica implicata. Autoritatile publice pot, de asemenea, sa ceara fiecarui
membru sa isi aplice semnatura sau, daca el nu este capabil de acest lucru, sa
isi lase amprenta pe declaratia referitoare la efectele si la marfurile sale.
2.5.2. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, in mod normal,
sa ceara informatii despre efectele si marfurile echipajului numai in cazul in
care sunt pasibile de drept sau sunt supuse interzicerilor sau restrictiilor.
2.6. Standard. Lista cuprinzand echipajul este documentul de baza care
furnizeaza autoritatilor publice informatii referitoare la numarul si la
componenta echipajului la intrarea si la plecarea unei nave.
2.6.1. Standard. Referitor la lista cuprinzand echipajul, autoritatile
publice nu vor cere mai mult decat urmatoarele informatii:
- numele si nationalitatea navei;
- numele de familie;
- prenumele;
- nationalitatea;
- gradul sau functia;
- data si locul nasterii;
- seria si numarul cartii de identitate;
- portul si data sosirii;
- de unde vine.
2.6.2. Standard. Autoritatile publice vor accepta lista cuprinzand
echipajul, fie ca este datata si semnata de comandant sau de orice alt ofiter
al navei autorizat corespunzator de comandant, fie ca este autentificata
intr-un mod considerat acceptabil de catre autoritatea publica implicata.
2.6.3. Standard. Autoritatile publice nu vor cere in mod normal ca lista
cuprinzand echipajul sa fie prezentata la fiecare escala in cazurile in care o
nava opereaza pe o linie regulata si reface escala in acelasi port cel putin o
data la 15 zile si al carei echipaj nu a fost modificat. In acest caz, o declaratie
care sa ateste ca nu au avut loc modificari va fi prezentata intr-o maniera pe
care autoritatile publice implicate o considera acceptabila.
2.6.4. Practica recomandata. In conditiile mentionate in standardul 2.6.3,
daca au avut loc schimbari minore in componenta echipajului, autoritatile
publice nu trebuie, in mod normal, sa ceara o noua lista completa cuprinzand
echipajul, dar trebuie sa accepte o lista pe care se vor indica modificarile
intervenite.
2.7. Standard. Lista cuprinzand pasagerii este documentul de baza care
furnizeaza autoritatilor publice informatii referitoare la pasageri, la
intrarea si la plecarea unei nave.
2.7.1. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara
listele cuprinzand pasagerii pentru transportul maritim pe distante scurte sau
combinat naval feroviar intre tarile vecine.
2.7.2. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara,
suplimentar listelor cuprinzand pasagerii, carti de imbarcare sau debarcare a
pasagerilor ale caror nume apar in acele liste. Totusi, cand autoritatile
publice au probleme speciale care constituie un pericol grav pentru sanatatea
publica, ele pot cere unei persoane, in cadrul unui voiaj international, sa se
dea in scris, la sosire, adresa de destinatie.
2.7.3. Practica recomandata. Referitor la lista cuprinzand pasagerii,
autoritatile publice nu trebuie sa ceara mai mult decat urmatoarele informatii:
- numele si nationalitatea navei;
- numele de familie;
- prenumele;
- nationalitatea;
- data nasterii;
- locul nasterii;
- portul de imbarcare;
- portul de debarcare;
- portul si data intrarii navei.
2.7.4. Practica recomandata. O lista redactata de companiile de navigatie
pentru utilizare proprie trebuie sa fie acceptata in locul listei cuprinzand
pasagerii, sub rezerva ca ea contine cel putin informatiile prevazute de
practica recomandata 2.7.3 si ca ea sa fie datata si semnata in conformitate cu
standardul 2.7.5.
2.7.5. Standard. Autoritatile publice accepta lista cuprinzand pasagerii
fie ca este datata si semnata de comandant, agentul navei sau de orice alta
persoana indreptatita, autorizata de comandant, fie autentificata intr-o
maniera considerata acceptabila de catre autoritatile publice implicate.
2.7.6. Standard. Autoritatile publice trebuie sa vegheze ca armatorii sa
notifice, la intrarea navei, prezenta tuturor pasagerilor clandestini
descoperiti la bord.
NOTA: Se poate notifica prezenta pasagerilor clandestini punand o mentiune,
de exemplu, in casuta "observatii" de la declaratia generala sau,
daca numarul acestora este mare, utilizand un formular de lista cuprinzand
pasagerii sau echipajul, dar, in acest caz, titlul va fi inlocuit cu
"lista cuprinzand pasagerii clandestini".
2.7.6.1. Practica recomandata. Daca un pasager clandestin are documente
necorespunzatoare, autoritatile publice trebuie, daca este posibil si in masura
in care aceasta practica este compatibila cu legislatia nationala si cu
cerintele de securitate, sa emita o scrisoare explicativa care sa fie insotita
de o fotografie a pasagerului clandestin, precum si orice alte informatii
importante. Aceasta scrisoare care autorizeaza intoarcerea pasagerului
clandestin fie in tara sa de origine, fie in punctul de unde acesta si-a
inceput voiajul, dupa cum este cazul, prin orice mijloc de transport, si
specifica toate celelalte conditii impuse de catre autoritatile publice trebuie
sa fie remisa exploatantului imputernicit cu redirijarea pasagerilor
clandestini. Ea trebuie sa furnizeze informatiile solicitate de catre
autoritatile competente la punctele de tranzit si/sau la punctele de debarcare.
NOTA: Prezenta recomandare nu are ca scop impiedicarea autoritatilor
publice de a supune pasagerii clandestini la formalitati mai detaliate in vederea
unei eventuale traduceri in justitie si/sau inapoieri. De asemenea, nici o
dispozitie a prezentei recomandari nu trebuie sa fie interpretata ca ar fi
impotriva dispozitiilor Conventiei Natiunilor Unite relativa la statutul
refugiatilor, adoptata la 28 iulie 1951, si ale protocolului Natiunilor Unite
relativ la statutul refugiatilor adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire la
interdictia de a expulza sau de a comprima un refugiat.
2.8. Standard. Autoritatile publice nu vor cere la intrarea sau la plecarea
unei nave nici o declaratie scrisa pentru posta, alta decat cea prevazuta in
Conventia Postala Universala.
2.9. Standard. Declaratia maritima de sanatate este documentul de baza care
furnizeaza autoritatilor sanitare ale portului informatii referitoare la starea
de sanatate la bordul unei nave in timpul voiajului si la intrarea in port.
C. Documente la intrare
2.10. Standard. La intrarea unei nave intr-un port, autoritatile publice nu
vor cere mai mult de:
- 5 exemplare ale declaratiei generale;
- 4 exemplare ale declaratiei de marfa;
- 4 exemplare ale declaratiei privind proviziile navei;
- 2 exemplare ale declaratiei privind efectele si marfurile echipajului;
- 4 exemplare ale listei cuprinzand echipajul;
- 4 exemplare ale listei cuprinzand pasagerii;
- 1 exemplar al declaratiei maritime de sanatate.
D. Documente la plecare
2.11. Standard. La plecarea unei nave din port autoritatile publice nu vor
cere mai mult de:
- 5 exemplare ale declaratiei generale;
- 4 exemplare ale declaratiei de marfa;
- 3 exemplare ale declaratiei privind proviziile navei;
- 2 exemplare ale listei cuprinzand echipajul;
- 2 exemplare ale listei cuprinzand pasagerii.
2.11.1. Standard. La plecarea unei nave dintr-un port nu trebuie ceruta o
noua declaratie de marfa, care sa se refere la marfa care a fost declarata la
sosirea in acel port si care a ramas la bord.
2.11.2. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara o
declaratie separata privind proviziile navei, nici pentru proviziile care au
fost declarate la sosire, nici pentru proviziile care au fost imbarcate in port
si care sunt cuprinse intr-un document vamal prezentat in acel port.
2.11.3. Standard. Intrucat autoritatile publice cer la plecare informatii
speciale referitoare la echipajul unei nave, exemplarul listei cuprinzand
echipajul prezentat la intrare, este acceptat la plecare, daca a fost semnat
din nou si au fost aduse toate modificarile cu privire la numarul si componenta
echipajului sau daca s-a precizat ca nu s-a efectuat nici o modificare.
2.12. Numerotarea seriei 2.12 va fi utilizata ulterior.
E. Escale succesive in doua sau mai multe porturi ale aceluiasi stat
2.13. Practica recomandata. Luand in considerare procedurile ce trebuie
indeplinite la sosirea unei nave in primul port de escala de pe teritoriul unui
stat, formalitatile si documentele cerute de autoritatile publice din orice
port ulterior de escala din acea tara, vizitat de nava fara o escala intermediara
intr-un port dintr-o alta tara, trebuie reduse la minimum.
F. Completarea documentelor
2.14. Practica recomandata. Autoritatile publice, in limita
posibilitatilor, trebuie sa accepte documentele prevazute in aceasta anexa, cu
exceptia prevederilor standardului 3.7, indiferent de limbajul in care este
furnizata informatia ceruta; cand se considera necesar, ele pot cere o
traducere orala sau scrisa intr-unul din limbajele oficiale ale tarilor
organizatiei.
2.15. Standard. Autoritatile publice accepta toate informatiile transmise
intr-o maniera lizibila si comprehensiva, inclusiv documente scrise de mana in
cerneala sau creion care nu se sterge ori executate prin tehnici de procesare
automata a informatiilor.
2.15.1. Standard. Autoritatile publice vor accepta o semnatura, daca se
considera necesar, scrisa de mana, trimisa prin fax, aplicata prin perforare
sau tamponare vizibila, stampilata, sub forma de simbol sau executata prin
orice mijloace mecanice sau electronice, daca o astfel de acceptare este in
conformitate cu legislatia nationala. Autentificarea informatiilor care nu sunt
transmise pe hartie poate fi acceptata de autoritatile publice implicate.
2.16. Standard. Autoritatile publice ale unui port de sosire, in care nava
descarca sau tranziteaza, nu vor cere ca documentele referitoare la nava,
incarcatura, provizii, pasageri sau la echipaj, care sunt mentionate in aceasta
sectiune, sa fie legalizate, verificate, autentificate. Aceasta nu va fi
interpretata ca va exclude vreo cerinta cu privire la prezentarea pasaportului
sau a altui document de identitate al pasagerilor ori membrilor de echipaj
pentru verificarea vizei sau pentru scopuri similare.
G. Erori in documente; sanctiuni
2.17. Standard. Autoritatile publice vor autoriza, fara sa provoace
intarzieri la plecarea navei, corectarea erorilor din orice document mentionat
in prezenta anexa, atunci cand ele considera ca erorile au fost comise prin
inadvertente, ca sunt fara gravitate, ca nu sunt facute din neglijente repetate
si ca sunt comise fara intentia de a incalca legile sau reglementarile si cu
conditia ca asa-numitele erori au fost aduse la cunostinta inainte de
efectuarea controlului documentelor si ca ele vor fi rectificate fara
intarziere.
2.18. Standard. In cazul erorilor constatate in documentele care sunt
mentionate in prezenta anexa si care au fost semnate fie de armator, de
comandant sau in numele lor, fie au fost autentificate in alt fel nu se vor
aplica sanctiuni inainte ca autoritatile publice sa ii fi pus pe acestia sa
probeze ca erorile au fost comise prin inadvertenta si ca ele sunt fara
gravitate, ca ele nu au fost facute ca neglijente repetate si ca ele au fost
comise fara intentia de a incalca legile sau reglementarile.
H. Masuri speciale pentru simplificarea formalitatilor in favoarea navelor
care fac escale in porturi pentru a debarca membri de echipaj, pasageri sau
alte persoane bolnave ori ranite, care necesita un tratament medical de urgenta
2.19. Standard. Autoritatile publice se angajeaza sa coopereze cu armatorii
pentru a asigura ca, in momentul in care navele care intentioneaza sa faca
escale in porturi pentru simplul scop de a debarca persoane bolnave sau ranite
care necesita un tratament medical de urgenta, comandantii sa anunte cat mai
curand posibil autoritatile publice despre intentia lor si sa furnizeze
informatii cat mai complete posibil despre imbolnavire sau ranire, precum si
despre identitatea si statutul acestor persoane.
2.20. Standard. Autoritatile publice vor informa comandantul ori de cate
ori este posibil, prin radio, dar in orice caz prin cele mai rapide canale
disponibile, inainte de sosirea navei, despre documentele ce trebuie furnizate
si procedurile ce trebuie urmate pentru debarcarea expeditiva la tarm a persoanelor
bolnave sau ranite, pentru ca voiajul navei sa se deruleze fara intarziere.
2.21. Standard. In ceea ce priveste navele care fac escale in porturi in
acest scop si care au intentia plecarii imediate, autoritatile publice le vor
da prioritate la acostare, daca starea persoanei bolnave sau conditiile
maritime nu permit debarcarea in siguranta in rada sau in apropierea portului.
2.22. Standard. In ceea ce priveste navele care fac escale in porturi in
acest scop si care au intentia plecarii imediate, autoritatile publice, in mod
normal, nu vor cere documentele mentionate in standardul 2.1, cu exceptia
declaratiei maritime de sanatate si a declaratiei generale, daca aceasta este
indispensabila.
2.23. Standard. In cazul in care autoritatile publice cer prezentarea
declaratiei generale, acest document nu trebuie sa contina alte informatii
decat cele mentionate in practica recomandata 2.2.2 si, ori de cate ori este
posibil, trebuie sa cuprinda cat mai putine informatii.
2.24. Standard. In cazul in care autoritatile publice aplica masuri de
control referitoare la intrarea unei nave inainte de debarcarea persoanelor
bolnave sau ranite, tratamentul medical de urgenta si masurile pentru protectia
sanatatii publice trebuie sa aiba prioritate inaintea acestor masuri de
control.
2.25. Standard. In cazul in care trebuie furnizate garantii sau angajamente
in ceea ce priveste costul tratamentului sau pentru definitivarea transportului
ori pentru repatrierea persoanelor interesate, tratamentul medical de urgenta
nu trebuie sa fie nici amanat, nici intarziat pe perioada de obtinere a acestor
garantii sau angajamente.
2.26. Standard. Tratamentul medical de urgenta si masurile pentru protectia
sanatatii publice au prioritate asupra oricaror masuri de control pe care
autoritatile publice le pot aplica in cazul debarcarii persoanelor bolnave sau
ranite.
Sectiunea a 3-a
Intrarea si plecarea persoanelor
Aceasta sectiune cuprinde dispozitii referitoare la formalitatile cerute de
catre autoritatile publice in privinta echipajului si a pasagerilor, la
intrarea sau la plecarea unei nave.
A. Conditii si formalitati la intrare si la plecare
3.1. Standard. Pasaportul valabil este documentul de baza care furnizeaza
autoritatilor publice informatii referitoare la pasager, la intrarea sau la
plecarea navei.
3.1.1. Practica recomandata. Guvernele contractante, in masura posibilului,
trebuie sa convina, prin acorduri bilaterale sau multilaterale, acceptarea
documentelor oficiale de identitate in locul pasapoartelor.
3.2. Standard. Autoritatile publice trebuie sa ia masuri in virtutea carora
pasapoartele pasagerilor sau alte documente oficiale de identitate care le tin
locul; sa fie controlate de autoritatile de imigrare numai o data la intrare si
o data la plecare. Prezentarea pasapoartelor sau a altor documente oficiale de
identitate care le tin locul poate, de altfel, sa fie ceruta la sfarsitul
controlului de identificare, in cadrul formalitatilor vamale sau al altor
formalitati, la intrare si la plecare.
3.3. Standard. Dupa prezentarea pasapoartelor sau a altor documente
oficiale de identitate care le tin locul, autoritatile publice trebuie sa
inapoieze imediat dupa verificare aceste documente si nu trebuie sa le retina
suplimentar pana la sfarsitul controlului, in afara cazurilor in care anumite
obstacole se opun pentru admiterea unui pasager pe teritoriul respectiv.
3.3.1. Standard. Fiecare guvern contractant va veghea asupra sesizarilor
autoritatilor publice fata de documentele de voiaj frauduloase, falsificate sau
false, care se afla in posesia persoanelor neadmisibile. Aceste documente vor
fi retrase din circulatie si retrimise autoritatilor competente, daca aceasta
este posibil. Pentru inlocuirea unui document pentru care s-a facut sesizare,
statul care retrimite o persoana neadmisibila va emite o scrisoare explicativa
la care va atasa o fotocopie de pe documentele false de calatorie, daca este
posibil, si, de asemenea, orice alte informatii importante. Scrisoarea
explicativa si piesele care o insotesc sunt remise armatorului care este
responsabil cu reindreptarea persoanei neadmisibile. Aceasta scrisoare va servi
la informarea autoritatilor de la punctele de tranzit si/sau la punctul de
imbarcare initial.
NOTA: Standardul de mai sus nu trebuie sa fie interpretat ca interventie
asupra dreptului autoritatilor publice ale guvernelor contractante de a
determina pentru fiecare caz daca posesia unui document fraudulos constituie un
motiv in sine pentru a refuza admiterea si de expulzare imediata de pe
teritoriul statului interesat. Nici o dispozitie a standardului nu trebuie sa
fie interpretata ca fiind contrara dispozitiilor Conventiei Natiunilor Unite
relative la statutul refugiatilor, adoptata la 28 iulie 1951, si a Protocolului
Natiunilor Unite relativ la statutul refugiatilor, adoptat la 31 ianuarie 1967,
cu privire la interdictia expulzarii sau comprimarii unui refugiat.
3.3.2. Standard. Guvernele contractante trebuie sa accepte la sfarsitul
verificarii unei persoane care a fost comprimata de la punctul sau de
debarcare, dupa ce a fost calificata neadmisibila, daca aceasta persoana s-a
imbarcat atunci cand se afla pe teritoriul lor. Guvernele contractante nu
trebuie sa retrimita aceasta persoana in tarile in care a fost considerata
anterior ca neadmisibila.
NOTA 1: Aceasta dispozitie nu are ca scop impiedicarea autoritatilor
publice de a supune unor verificari mai detaliate persoanele neadmisibile care
au fost comprimate cu scopul de a determina daca ele pot fi in final admise pe
teritoriul statului sau de a lua masuri in vederea transferarii acestora, de a
le retrimite sau de a le expulza catre un stat a carui nationalitate o are sau
in care ele sunt admisibile. Daca o persoana socotita ca neadmisibila a pierdut
sau a distrus titlul sau de calatorie, guvernul contractant interesat va
accepta ca acesta sa poata fi inlocuit cu un document care sa ateste
circumstantele imbarcarii si de intrare, eliberat de autoritatile publice ale
guvernului contractant in al carui stat aceasta persoana a fost socotita
neadmisibila.
NOTA 2: Dispozitiile standardului sau ale notei 1 nu trebuie sa fie
interpretate ca fiind contrare prevederilor Conventiei Natiunilor Unite din 28
iulie 1951 relative la statutul refugiatilor si ale Protocolului Natiunilor
Unite relativ la statutul refugiatilor, adoptat la 31 ianuarie 1967, cu privire
la interdictia expulzarii sau comprimarii unui refugiat.
3.3.3. Standard. Obligatia care cade in sarcina armatorului, de a
transporta o persoana in afara teritoriului unui stat, inceteaza de indata ce
acea persoana este admisa efectiv in acel stat.
3.3.4. Standard. Guvernele contractante si armatorii trebuie, in masura
posibilului, sa coopereze pentru stabilirea valabilitatii si autenticitatii
pasapoartelor si vizelor.
3.4. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie sa ceara
pasagerilor care se imbarca sau se debarca ori armatorilor care actioneaza in
numele lor informatii suplimentare in scris, altele decat cele prevazute in
pasapoartele lor sau in documentele de identitate oficiale ori care le tin
locul, ci numai cele destinate pentru completarea documentelor prevazute in
aceasta anexa.
3.5. Practica recomandata. Autoritatile publice care cer informatii
suplimentare, altele decat cele necesare pentru a completa documentele
prevazute in aceasta anexa, la imbarcarea sau debarcarea pasagerilor, trebuie
sa limiteze cerintele pentru identificarea completa a pasagerilor la articolele
prevazute in practica recomandata 3.6 (carte de imbarcare-debarcare).
Autoritatile publice mentionate trebuie sa accepte cartea de
imbarcare-debarcare completata de pasager si nu trebuie sa ceara ca aceasta sa
fie completata sau verificata de armator.
Scrierea de mana, lizibila, pe carte, trebuie sa fie acceptata, cu exceptia
cazului in care formularul specifica imprimarea. De la fiecare pasager trebuie
sa fie cerut numai un exemplar din cartea de imbarcare-debarcare, care poate
include, daca este cazul, copii obtinute prin duplicare.
3.6. Practica recomandata. In cartea de imbarcare-debarcare autoritatile
publice nu trebuie sa ceara sa fie prevazute mai mult decat urmatoarele
informatii:
- numele de familie;
- prenumele;
- nationalitatea;
- numarul pasaportului sau al altui document oficial de identitate;
- data nasterii;
- locul nasterii;
- profesia;
- portul de imbarcare sau de debarcare;
- sexul;
- adresa de destinatie;
- semnatura.
3.7. Standard. In cazurile in care pentru persoanele care se gasesc la bord
este ceruta dovada protectiei impotriva holerei, frigurilor galbene sau
variolei, autoritatile publice vor accepta certificatul international de
vaccinare sau revaccinare sub forma prevazuta in regulamentele internationale
de sanatate.
3.8. Practica recomandata. Examenul medical al persoanelor de la bord sau
al persoanelor care se debarca de pe nave, trebuie sa fie limitat in mod normal
la acele persoane care sosesc dintr-o zona infectata de maladii care necesita
carantina in cursul perioadei de incubatie (asa cum este specificat in
regulamentele internationale de sanatate). Examinarea medicala suplimentara
poate sa fie ceruta totusi, in conformitate cu regulamentele internationale de
sanatate.
3.9. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, in mod normal, la
intrare, sa efectueze inspectiile vamale ale pasagerilor insotiti de bagaje,
numai prin sondaj sau control selectiv. Nu trebuie, pe cat posibil, sa se ceara
o declaratie scrisa pentru pasagerii cu bagaje.
3.9.1. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, la plecare, in
masura in care este posibil, sa renunte la inspectia bagajelor, tinand seama de
posibilitatea impunerii de masuri certe de siguranta corespunzatoare.
3.9.2. Practica recomandata. In cazul in care la plecare nu se poate
renunta complet la inspectia bagajelor care insotesc pasagerii, o astfel de
inspectie trebuie, in mod normal, sa fie realizata sumar si selectiv.
3.10. Standard. Documentul de identitate al navigatorului aflat in perioada
de valabilitate, sau pasaportul constituie documentul de baza care furnizeaza
autoritatilor publice informatii referitoare la fiecare membru al echipajului
la intrarea sau la plecarea unei nave.
3.10.1. Standard. In documentul de identitate al navigatorului autoritatile
publice nu vor cere sa fie prevazute mai mult decat urmatoarele informatii:
- numele de familie;
- prenumele;
- data si locul nasterii;
- nationalitatea;
- semnalmentele;
- fotografia de identificare (autentificata);
- semnatura;
- data expirarii (daca este cazul);
- autoritatea publica care l-a eliberat.
3.10.2. Standard. In situatia in care un navigator intra sau iese dintr-o
tara in calitate de pasager, prin orice mijloace de transport, pentru:
a) a reveni pe nava sa sau pentru a se imbarca pe o alta nava;
b) a trece in tranzit, in scopul de a se intoarce pe nava sa intr-o alta
tara ori in tara sa sau pentru orice alt scop aprobat de autoritatile tarii
respective,
autoritatile publice vor accepta de la navigator, in locul unui pasaport,
documentul de identitate valabil al navigatorului, atunci cand acest document
garanteaza readmiterea purtatorului in tara care a eliberat documentul.
3.10.3. Practica recomandata. Autoritatile publice nu trebuie, in mod normal,
sa ceara pentru completarea documentelor de identitate ale navigatorilor
prezentarea documentelor individuale de identitate sau informatii suplimentare,
altele decat cele prevazute in lista echipajului.
B. Masuri care faciliteaza derularea formalitatilor referitoare la marfa,
pasageri, echipaj si bagaje
3.11. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, in cooperare cu
armatorii si cu autoritatile portuare, sa ia toate masurile corespunzatoare in
scopul accelerarii derularii formalitatilor atat pentru pasageri, cat si pentru
echipaje si bagaje si sa prevada pentru aceasta personal si instalatii
suficiente, acordandu-se o atentie speciala dispozitivelor de incarcare, de
descarcare si de dirijare a bagajelor (inclusiv utilizarea sistemelor mecanizate)
in locurile in care pasagerii risca cel mai mult sa fie in intarziere. Trebuie
luate masuri in scopul de a permite, atunci cand este necesar, circulatia
pasagerilor sau a echipajului pe sub adapost, de la nava la punctul de control.
Aceste masuri si instalatii trebuie sa fie asezate flexibil si sa poata fi
dezvoltate de asa maniera incat sa raspunda nevoilor ce decurg din intarirea
masurilor de siguranta care se impun in caz de amenintare crescuta.
3.11.1. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie:
a) in cooperare cu armatorii si cu administratiile portuare sa ia masuri
corespunzatoare, cum ar fi:
(i) o metoda de indreptare individuala si continua a pasagerilor si
bagajelor;
(ii) un sistem care sa permita pasagerilor sa identifice si sa obtina cu
usurinta bagajele lor, inregistrate acolo unde sunt depozitate si unde se pot
face reclamatii;
(iii) sa se asigure ca instalatiile si serviciile raspund nevoilor
pasagerilor in varsta sau ale persoanelor cu handicap;
b) sa se asigure ca administratiile portuare iau toate masurile, astfel
incat:
(i) sa se prevada facilitati in scopul asigurarii accesului pasagerilor si
al bagajelor acestora la mijloacele de transport local;
(ii) sa se prevada ca locurile in care echipajul poate fi chemat sa se
adune in vederea diferitelor controale sa fie usor accesibile si, pe cat
posibil, apropiate unele de altele.
3.11.2. Practica recomandata. Autoritatile publice, in scopul derularii
prompte a formalitatilor, trebuie sa aiba in vedere adoptarea de sisteme cu
circuit dublu pentru controlul pasagerilor si al vehiculelor rutiere apartinand
acestora.
3.12. Standard. Autoritatile publice trebuie sa ceara armatorilor sa
vegheze ca personalul navei sa ia toate masurile pentru a favoriza indeplinirea
rapida a formalitatilor la intrare si care se refera la pasageri si echipaj.
Aceste masuri se refera la:
a) trimiterea catre autoritatile publice interesate a unui mesaj care sa
indice, in avans, ora prevazuta de intrare, precum si informatii privind toate
modificarile orare, care trebuie sa fie cuprinse in itinerarul voiajului, in
cazul in care aceste informatii pot afecta desfasurarea controlului;
b) nava sa aiba documentele pregatite pentru inspectia rapida;
c) pregatirea scarilor de urcare sau a altor mijloace de acostare, atunci
cand nava se duce la cheu sau la ancorare;
d) organizarea rapida a adunarii in ordine si prezentarea la control a
persoanelor de la bord cu documentele necesare, avandu-se in vedere scutirea
membrilor de echipaj de sarcinile lor esentiale in sala masinilor sau in alta
parte.
3.13. Practica recomandata. Numele de familie trebuie sa fie inscris primul
pe documentele referitoare la pasageri si la echipaj. In cazul in care se
utilizeaza atat numele de familie al tatalui, cat si al mamei, numele de
familie al tatalui trebuie trecut primul. In cazul femeilor casatorite, daca se
utilizeaza numele de familie al sotului si numele de familie al sotiei, numele
de familie al sotului se trece primul.
3.14. Standard. Autoritatile publice trebuie, fara intarziere
nejustificata, sa execute controlul pasagerilor si al echipajului pentru
accesul acestora pe teritoriul statului, in cazul in care este cerut acest
control.
3.15. Standard. Autoritatile publice nu vor impune nici o penalitate
armatorilor, daca ele considera insuficiente documentele prezentate de un
pasager si daca, dupa control, acel pasager nu poate fi admis pentru acel motiv
pe teritoriul statului respectiv.
3.15.1. Standard. Autoritatile publice trebuie sa invite armatorii sa ia
toate masurile corespunzatoare pentru ca pasagerii sa detina toate documentele
de control cerute de guvernele contractante.
3.15.2. Practica recomandata. In scopul facilitarii si accelerarii
traficului maritim international, autoritatile publice trebuie sa utilizeze,
sau daca aceasta problema nu intra in jurisdictia lor, trebuie sa recomande
partilor interesate din tarile lor sa utilizeze in terminalele maritime si la
bordul navelor semnele si simbolurile standardizate la scara internationala,
emise sau acceptate de organizatie in colaborare cu alte organizatii
internationale implicate, si, daca este posibil, acestea sa fie comune tuturor
modurilor de transport.
C. Instalatii si servicii speciale pentru transportul pe mare al
pasagerilor batrani si cu handicap
3.16. Practica recomandata. Trebuie luate masuri pentru asigurarea ca toate
informatiile necesare cu privire la transport si siguranta sunt suficient de
usor comprehensibile pentru cei care nu aud si care nu vad bine.
3.17. Practica recomandata. Amplasamentele rezervate pentru stationarea sau
primirea batranilor ori a persoanelor cu handicap in terminalele maritime
trebuie sa fie situate in imediata vecinatate a intrarii principale. Ele
trebuie sa fie foarte clar semnalizate prin marcaje corespunzatoare. Traiectele
de acces trebuie sa fie libere de orice fel de obstacole.
3.18. Practica recomandata. Daca accesul la transportul public este
limitat, trebuie facute toate eforturile pentru a oferi servicii de transport
de suprafata accesibile, la preturi rezonabile, prin adaptarea serviciilor
existente sau prevazand ori oferind servicii de transport speciale pentru
pasagerii care au o incapacitate locomotorie.
3.19. Practica recomandata. Instalatii corespunzatoare care sa permita
imbarcarea si debarcarea in deplina securitate a persoanelor in varsta sau a
persoanelor cu handicap trebuie sa fie prevazute in terminalele maritime si la
bordul navelor, potrivite cu acestea.
D. Atribuirea de facilitati pentru navele de croaziera sau pentru pasagerii
acestora
3.20. Standard. Autoritatile publice trebuie sa acorde, prin radio, libera
practica unei nave de croaziera, pe baza informatiilor primite de la aceasta
inainte de intrarea in port si daca autoritatile sanitare ale portului de
destinatie nu considera ca prin intrarea navei s-ar introduce sau s-ar raspandi
o boala contagioasa.
3.21 Standard. Pentru navele de croaziera declaratia generala, lista
cuprinzand pasagerii si lista cuprinzand echipajul vor fi cerute numai la
intrarea in primul port si la plecarea din ultimul port, al unei tari, in
situatia in care nu au intervenit schimbari pe parcursul voiajului.
3.22. Standard. Pentru navele de croaziera declaratia privind proviziile
navei si declaratia privind efectele echipajului vor fi cerute numai la
intrarea in primul port de escala dintr-o tara.
3.23. Standard. Pasapoartele si alte documente oficiale de identitate
trebuie sa ramana in permanenta in posesia pasagerilor.
3.24. Practica recomandata. Pasagerii in croaziera nu trebuie tinuti sa
obtina viza de intrare, daca o nava de pasageri ramane intr-un port mai putin
de 72 de ore, cu exceptia conditiilor speciale definite de catre autoritatile
publice interesate.
NOTA: Scopul acestei practici recomandate este ca fiecare guvern
contractant sa poata emite pentru pasageri sau sa accepte de la acestia, la
sosire, un formular care sa indice ca ei au permisiunea de intrare pe
teritoriul statului respectiv.
3.25. Standard. Pasagerii in croaziera nu trebuie sa sufere intarzieri fara
motiv la procedura de control exercitata de autoritatile publice.
3.26. Standard. In general, functionarii serviciilor de imigrare nu trebuie
sa interogheze pasagerii in croaziera decat in scopuri de siguranta si in
scopul verificarii identitatii si al admisibilitatii lor.
3.27. Standard. Daca o nava de croaziera face escale consecutive in mai
multe porturi din cadrul aceleiasi tari, in general, pasagerii nu trebuie sa
fie supusi examinarii de catre autoritatile publice decat la intrarea in primul
port si la plecarea din ultimul port.
3.28. Practica recomandata. Pentru a facilita debarcarea pasagerilor in
croaziera, acestia trebuie, in masura posibilului, sa fie supusi formalitatilor
de intrare la bordul navelor si inaintea sosirii la locul de debarcare.
3.29. Practica recomandata. Pasagerii in croaziera care se debarca intr-un
port si revin pe aceeasi nava intr-un alt port din aceeasi tara trebuie sa se
bucure de aceleasi facilitati ca si pasagerii care se debarca si revin pe nava
de croaziera in acelasi port.
3.30. Practica recomandata. Declaratia maritima de sanatate trebuie sa fie
singura formalitate sanitara impusa pasagerilor in croaziera.
3.31. Standard. Pe timpul stationarii navei in port proviziile navei
trebuie sa fie scutite de taxele vamale, ramanand la dispozitia pasagerilor
aflati in croaziera la bordul navei.
3.32. Standard. Pasagerii in croaziera nu trebuie sa fie tinuti sa
furnizeze o declaratie scrisa pentru efectele lor personale. Totusi, in cazul
articolelor care pun in discutie sume ridicate ale dreptului de vama sau alte
taxe cerute si drepturi, se poate cere ca acestia sa dea in scris o declaratie
si sa depuna o garantie.
3.33. Practica recomandata. Pasagerii in croaziera nu trebuie sa fie supusi
unui control asupra devizelor.
3.34. Standard. Pasagerilor in croaziera nu trebuie sa li se ceara carti de
imbarcare sau de debarcare.
3.35. Practica recomandata. Cu exceptia cazului in care controlul pasagerilor
este bazat numai pe lista cuprinzand pasagerii, autoritatile publice nu trebuie
sa ceara decat completarea acesteia cu urmatoarele informatii:
- nationalitatea (coloana 6);
- data si locul nasterii (coloana 7);
- portul de imbarcare (coloana 8);
- portul de debarcare (coloana 9).
E. Masuri speciale pentru alinierea formalitatilor pentru pasagerii in
tranzit
3.36. Standard. Un pasager in tranzit, care ramane la bordul navei pe care
a sosit si cu care pleaca, nu trebuie in mod normal sa fie supus controlului de
rutina de catre autoritatile publice decat pentru ratiuni de securitate.
3.37. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit trebuie sa i se permita
sa isi retina pasaportul sau alt document de identitate.
3.38. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit nu trebuie sa i se
ceara sa completeze o carte de imbarcare-debarcare.
3.39. Practica recomandata. Un pasager in tranzit, care isi continua
calatoria din acelasi port la bordul aceleiasi nave, trebuie, in mod normal, sa
fie autorizat, daca doreste sa coboare la uscat pentru o perioada limitata, in
timpul cat nava face escala in port.
3.40. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit, care isi continua
calatoria din acelasi port la bordul aceleiasi nave, nu trebuie sa i se ceara
sa aiba aplicata viza, cu exceptia cazurilor speciale stabilite de autoritatile
publice interesate.
3.41. Practica recomandata. Unui pasager in tranzit, care isi continua
calatoria plecand din acelasi port la bordul aceleiasi nave, nu trebuie, in mod
normal, sa i se ceara sa dea o declaratie in scris la vama.
3.42. Practica recomandata. Un pasager in tranzit, care se debarca intr-un
port si revine la bordul aceleiasi nave intr-un alt port din aceeasi tara,
trebuie sa se bucure de aceleasi facilitati ca si pasagerii care se debarca si
revin pe aceeasi nava in acelasi port.
F. Masuri de aliniere a formalitatilor pentru navele utilizate in scopuri
stiintifice
3.43. Practica recomandata. O nava angajata in scopuri stiintifice
transporta la bordul sau personal angajat in mod necesar pentru misiunea
stiintifica care face obiectul voiajului. Personalul astfel identificat trebuie
sa beneficieze de facilitati cel putin la fel de favorabile cu cele acordate
membrilor echipajului navei.
G. Alte masuri de aliniere a formalitatilor cerute strainilor care apartin
navelor care executa voiaje internationale. Autorizarea de a cobori la tarm
3.44. Standard. Strainii, membri ai echipajului, sunt autorizati de catre
autoritatile publice sa coboare la tarm pe perioada cat face escala in port, cu
conditia ca formalitatile de intrare a navei sa fie indeplinite si ca
autoritatile publice sa nu aiba motive sa refuze permisiunea de coborare la
uscat din motive de sanatate publica, siguranta publica sau de ordine publica.
3.45. Standard. Membrilor echipajului nu trebuie sa li se ceara sa detina
viza in scopul de a fi autorizati deplasarii pe uscat.
3.46. Practica recomandata. Membrii echipajului, inainte de plecarea sau
intoarcerea de pe uscat, nu trebuie, in mod normal, sa fie supusi verificarilor
individuale.
3.47. Standard. Membrilor echipajului nu trebuie sa li se ceara pentru a fi
autorizati sa coboare pe uscat sa detina un permis special, cum ar fi un permis
de deplasare la tarm.
3.48. Practica recomandata. In cazul in care membrilor echipajului li se
cere sa aiba asupra lor documente de identitate pe perioada deplasarii la tarm,
aceste documente trebuie sa se limiteze la cele mentionate in standardul 3.10.
3.49. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa prevada un
sistem care sa permita echipajelor navelor care fac escala regulata in
porturile lor obtinerea, inainte de sosire, a autorizatiei de coborare
temporara la uscat. Atunci cand nava nu are un dosar nefavorabil in materie de
imigrare si atunci cand este reprezentata local de catre un armator sau de
catre un agent care are o buna reputatie, autoritatile publice, dupa ce au
constatat ca informatiile cerute inainte de sosirea navei sunt satisfacatoare,
trebuie in mod normal sa il autorizeze sa se duca direct la locul sau de
ancorare si sa nu se supuna altor formalitati obisnuite de imigrare, cu
exceptia unei decizii contrare din partea lor.
Sectiunea a 4-a
Intrarea, stationarea in port si plecarea marfurilor si a altor articole
Prezenta sectiune cuprinde dispozitii relative la formalitatile pe care
autoritatile publice le impun armatorilor, agentilor acestora sau comandantilor
navelor.
A. Dispozitii generale
4.1. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie ca, in cooperare cu
armatorii si cu autoritatile portuare, sa vegheze ca durata imobilizarilor in
port sa fie redusa la minimul necesar si, in acest scop, sa prevada dispozitive
satisfacatoare pentru derularea diverselor operatiuni. De asemenea, trebuie ca,
pe de alta parte, sa se reexamineze frecvent toate masurile relative la
intrarea si la plecarea navelor cuprinzand dispozitii privitoare in special la
imbarcare, debarcare, incarcare, descarcare si intretinerea curenta, la fel ca
si masurile conexe de securitate. Trebuie sa fie luate, de asemenea, masuri
pentru ca formalitatile de taxare la intrare si la iesire pentru nave si
incarcatura lor sa se efectueze, in masura posibilului, in zonele de incarcare
si de descarcare.
4.2. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie ca, in cooperare cu
armatorii si cu autoritatile portuare, sa vegheze ca sa fie luate masuri
satisfacatoare pentru derularea diferitelor operatiuni in vederea simplificarii
si facilitarii administrarii si a formalitatilor de obtinere a liberei practici
a marfurilor. Aceste dispozitii trebuie sa se refere la toate operatiunile,
incepand de la intrarea navei la cheu: descarcare, autorizarea de catre
autoritatea publica si, daca are loc, inmagazinarea sau reexpedierea. Trebuie
sa fie amenajat un acces comod si direct intre magazia de marfuri si zona
autoritatilor publice, care trebuie sa se situeze de o parte si de alta a
cheului, si trebuie sa se utilizeze, daca este posibil, mijloace mecanice.
4.3. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa incurajeze
proprietarii si/sau operatorii de cheuri si de magazii de marfuri sa prevada
instalatii speciale de inmagazinare pentru marfurile pentru care exista un risc
ridicat de furt si sa protejeze zonele unde aceste marfuri trebuie sa fie
depozitate fie temporar, fie pentru perioade mai indelungate, inainte de a fi
reindreptate sau livrate local, de asa maniera, incat persoanele neautorizate
sa nu poata avea acces.
4.4. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa prevada
proceduri simplificate pentru a asigura derularea rapida a formalitatilor care
se refera la colete cu cadouri particulare si esantioane comerciale a caror
valoare sau cantitate sa nu depaseasca o anumita cifra care trebuie sa fie
fixata la un nivel cat mai ridicat posibil.
B*). Libera practica pentru marfurile destinate exportului
------------
*) Textul este in pregatire.
C. Libera practica pentru marfurile destinate importului
4.5. Standard. Autoritatile publice, sub rezerva tuturor interdictiilor sau
a restrictiilor nationale si a tuturor masurilor necesare pentru securitatea
porturilor si controlul stupefiantelor, vor acorda prioritate derularii
formalitatilor cu privire la animale vii, marfuri perisabile si la alte
incarcaturi de natura urgenta.
4.6. Practica recomandata. Guvernele contractante trebuie sa faciliteze
admiterea temporara a materialelor, de administrare a marfurilor care sosesc la
bordul navelor si sunt utilizate la uscat in porturi pentru incarcarea,
descarcarea si administrarea incarcaturii.
4.7. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa elaboreze
proceduri care pot include schimburi de date informatizate (EDI) pentru a
permite receptionarea informatiilor inaintea sosirii incarcaturii si pentru a
oferi astfel posibilitatea utilizarii tehnicilor selective care cuprind analize
de risc, in scopul facilitarii obtinerii liberei practici.
D. Conteinere si palete
4.8. Standard. Cu conditia ca acestea sa fie conforme cu legislatia lor
respectiva, autoritatile publice trebuie sa autorizeze importul temporar de
conteinere si palete, fara a cere plata de drepturi pentru vama si nici a altor
taxe sau redevente, si sa faciliteze utilizarea lor in traficul maritim.
4.9. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa prevada in
legislatia lor, mentionata in standardul 4.8, dispozitii care privesc
acceptarea unei simple declaratii, potrivit carora conteinerele si paletele
care sunt importate cu titlu temporar vor fi reexportate intr-o perioada de
timp fixata de catre statul interesat.
4.10. Standard. Autoritatile publice vor autoriza conteinerele si paletele
care intra pe teritoriul unui stat, in virtutea dispozitiilor de la standardul
4.8, sa paraseasca limitele portului de sosire pentru a permite obtinerea
liberei practici pentru marfurile importate si/sau incarcarea marfurilor
destinate exportului, simplificand procedurile de control si reducand la
minimum documentele.
4.11. Standard. Guvernele contractante vor autoriza importul temporar de
elemente pentru conteinere fara sa perceapa drepturi vamale si nici alte taxe
si redevente, daca elementele sunt necesare pentru repararea conteinerelor deja
admise in virtutea standardului 4.8.
E. Incarcaturi nedescarcate in portul de destinatie
4.12. Standard. Atunci cand toata sau o parte din incarcatura mentionata in
declaratia de marfa nu a fost descarcata in portul de destinatie prevazut,
autoritatile publice trebuie sa permita ca aceasta declaratie sa fie modificata
si sa nu impuna sanctiuni, daca ele au certitudinea ca incarcatura in cauza nu
a fost de fapt incarcata la bordul navei sau ca ea a fost incarcata ori
descarcata in alt port.
4.13. Standard. Daca dintr-o eroare sau din cauza oricarui motiv viabil
toata sau o parte din incarcatura a fost descarcata intr-un port, altul decat
cel prevazut, autoritatile publice vor facilita reexpedierea acesteia la
destinatia sa. Aceasta dispozitie nu se aplica marfurilor periculoase,
prohibite sau supuse restrictiilor.
F. Limitarea responsabilitatii armatorilor
4.14. Standard. Autoritatile publice nu vor cere armatorilor sa prezinte pe
documentele de transport sau pe copiile de pe acestea informatii speciale
pentru uzul lor, in afara cazului in care armatorul este sau actioneaza in
numele importatorului sau al exportatorului.
4.15. Standard. Autoritatile publice nu vor tine armatorul responsabil
pentru prezentarea sau acuratetea documentelor care sunt cerute de importator
sau de exportator in vederea obtinerii liberei practici pentru marfa, in afara
cazului in care armatorul este sau actioneaza in numele importatorului sau al
exportatorului.
Sectiunea a 5-a
Igiena, servicii medicale si carantine, servicii veterinare si fitosanitare
5.1. Standard. Autoritatile publice ale unui stat care nu este parte la
regulamentul sanitar international trebuie sa se straduiasca sa aplice in
navigatia internationala prevederile relevante ale acestui regulament.
5.2. Practica recomandata. Guvernele contractante care au interese comune
in ceea ce priveste conditiile sanitare, geografice, sociale sau economice
trebuie sa incheie acorduri speciale in conformitate cu art. 98 din
Regulamentul sanitar international, in cazul in care astfel de acorduri
faciliteaza aplicarea acestui regulament.
5.3. Practica recomandata. Atunci cand pentru expedierea anumitor animale,
plante sau produse care deriva din acestea sunt cerute certificate sanitare sau
alte documente de acest tip, aceste certificate trebuie sa fie simple si sa fie
larg difuzate. Guvernele contractante trebuie sa colaboreze in vederea
standardizarii acestor documente.
5.4. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, dupa caz, sa
autorizeze acordarea liberei practici prin radio unei nave, pe baza
informatiilor primite de la aceasta inainte de intrarea ei in port si daca
autoritatile sanitare considera ca sosirea ei nu va introduce sau nu va
raspandi vreo boala contagioasa. Autoritatile sanitare trebuie, in masura in
care este posibil, sa se urce la bord inainte de intrarea navei in port.
5.4.1. Standard. Autoritatile publice trebuie sa coopereze cu armatorii
pentru a asigura respectarea tuturor cerintelor, astfel incat imbolnavirea pe o
nava sa fie raportata prompt prin radio autoritatilor sanitare ale portului in
care urmeaza sa soseasca nava, pentru a facilita trimiterea, la sosirea
acesteia, a personalului medical specializat si a aparaturii necesare
investigatiilor sanitare.
5.5. Standard. Autoritatile publice trebuie sa ia masuri pentru ca toate
agentiile de voiaj sau alte organisme sa poata furniza pasagerilor cu suficient
timp in avans listele cuprinzand vaccinarile cerute de autoritatile publice ale
tarilor in cauza precum si formularele certificatelor cerute in conformitate cu
Regulamentul sanitar international. Autoritatile publice trebuie sa ia toate
masurile posibile ca persoanele care procedeaza la vaccinari sa utilizeze
certificatele internationale de vaccinare sau revaccinare, pentru a se asigura
o acceptare uniforma.
5.6. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie, intr-un numar cat
mai mare de porturi posibil, sa asigure facilitati pentru completarea
certificatelor internationale de vaccinare sau revaccinare, precum si
facilitati pentru vaccinare.
5.7. Standard. Autoritatile publice trebuie sa se asigure ca masurile
sanitare si formalitatile de sanatate sunt initiate la locul respectiv,
completate fara intarziere si aplicate fara discriminare.
5.8. Practica recomandata. Autoritatile publice trebuie sa mentina in cat
mai multe porturi posibile instalatii si servicii suficiente pentru a permite
aplicarea eficienta a masurilor sanitare si fitosanitare sau veterinare.
5.9. Standard. Pentru a se asigura ajutor corespunzator de urgenta
echipajelor si pasagerilor trebuie sa existe aparatura medicala, accesibila
fara dificultate, in masura in care este rezonabil si posibil, in cat mai multe
porturi din cadrul unui stat.
5.10. Standard. Cu exceptia cazurilor de urgenta, care constituie un grav
pericol pentru sanatatea publica, autoritatile sanitare ale unui port nu
trebuie ca, din motivul unei alte boli epidemice, sa impiedice o nava care nu
este infectata sau nu este suspectata ca fiind infectata cu o boala
contagioasa, sa descarce sau sa incarce marfa ori provizii sau sa se alimenteze
cu combustibil ori apa.
5.11. Practica recomandata. Transportul animalelor, al produselor primare
animaliere, produselor animaliere brute, produselor alimentare de origine
animala si al produselor vegetale, care necesita carantina, trebuie sa fie
permis numai in conditii speciale, daca este insotit de un certificat de
carantina in forma convenita de statele implicate.
Sectiunea a 6-a
Dispozitii diverse
A. Angajamente si alte forme de garantie
6.1. Practica recomandata. In cazul in care autoritatile publice cer de la
armatori angajamente sub forma de depozite sau sub alte forme de garantie,
pentru a acoperi responsabilitatile decurgand din respectarea legilor
referitoare la formalitatile vamale, imigratie, sanatate publica, protectie
fitosanitara sau veterinara ori la alte legi si reglementari similare ale unui
stat, aceste autoritati publice trebuie sa permita, in masura in care este
posibil, utilizarea unui singur angajament cuprinzator sau a unei alte forme de
securitate.
B. Servicii in porturi
6.2. Practica recomandata. Serviciile uzuale efectuate de autoritatile
publice intr-un port trebuie sa fie gratuite in cadrul programului normal de
lucru. Autoritatile publice trebuie sa isi stabileasca program normal de lucru
pentru serviciile in porturi, corespunzator perioadelor in care volumul de
munca este substantial incarcat.
6.3. Standard. Guvernele contractante vor lua toate masurile posibile
pentru a organiza servicii normale ale autoritatilor publice in porturi, pentru
a se evita intarzierile nejustificate ale navelor dupa sosirea lor sau cand
sunt gata de plecare, pentru a reduce la minimum perioada de completare a
formalitatilor, in situatia in care notificarea duratei estimate a sosirii sau
a plecarii este depusa la autoritatile publice in timp util.
6.4. Standard. Autoritatile sanitare nu vor pretinde nici un fel de plata
pentru vizita medicala si nici pentru examenele complementare, bacteriologice
sau altele efectuate in orice moment, fie ca se efectueaza ziua sau noaptea,
care ar putea fi necesare pentru cunoasterea starii de sanatate a persoanei
examinate; ele nu vor percepe, de asemenea, drepturi banesti pentru vizita si
inspectia navei cu scopul carantinei, exceptie facand inspectia care are ca
obiect eliberarea unui certificat de deratizare sau a unui certificat de
exceptare de la deratizare. Nu se vor pretinde drepturi persoanelor care sosesc
cu nava pentru efectuarea oricarui fel de vaccinare si nici pentru eliberarea
unui certificat de vaccinare. Totusi, atunci cand se iau alte masuri decat cele
indicate mai sus pentru nava, pentru pasagerii acesteia sau pentru echipaj, iar
cheltuielile au fost suportate de catre autoritatile sanitare, aceste sume vor
fi calculate in conformitate cu un singur tarif care va fi uniform pe
teritoriul respectiv. Aceste drepturi vor fi percepute fara discriminare in
ceea ce priveste nationalitatea, domiciliul sau rezidenta persoanei in cauza
ori nationalitatea, pavilionul sau portul de inregistrare a navei.
6.5. Practica recomandata. in cazut in care autoritatile publice efectueaza
servicii in afara programului normal de lucru la care s-a facut referire in
practica recomandata 5.4, ele trebuie sa perceapa taxe rezonabile, care sa nu
depaseasca costul actual al serviciilor oferite.
6.6. Standard. In cazul in care volumul traficului justifica aceasta,
autoritatile publice trebuie sa vegheze ca sunt asigurate serviciile in scopul
indeplinirii formalitatilor privind marfa si bagajele, indiferent de valoarea
si de tipul lor.
6.7. Practica recomandata. Guvernele contractante trebuie sa ia masuri
pentru ca un guvern sa ii permita altui guvern anumite facilitati, inainte sau
in timpul voiajului, pentru a-i inspecta navele, pasagerii, echipajul,
bagajele, marfa si documentele vamale, de imigrare, sanatate publica si de
protectie fitosanitara si veterinara, pentru ca astfel de actiuni sa faciliteze
indeplinirea formalitatilor la sosirea pe teritoriul celui de-al doilea stat.
C. Activitati de siguranta in caz de catastrofa naturala
6.8. Standard. Autoritatile publice vor facilita intrarea si plecarea
navelor angajate in actiuni de siguranta in caz de catastrofa, in lupta contra
poluarii mediului marin sau in prevenirea acesteia, in alte operatiuni de
urgenta necesare asigurarii sigurantei maritime, sigurantei populatiei sau
protectiei mediului marin.
6.9. Standard. Autoritatile publice vor facilita, in masura posibilului,
procedurile de intrare si derularea formalitatilor pentru persoanele, marfa,
materialele si echipamentele cerute pentru a face fata situatiilor descrise in
standardul 6.8.
6.10. Standard. Autoritatile publice vor prevedea o procedura rapida de
libera practica pentru materialele speciale necesare implementarii masurilor de
siguranta.
D. Comisii nationale pentru simplificarea formalitatilor
6.11. Practica recomandata. Fiecare guvern contractant trebuie ca, atunci
cand considera astfel de masuri necesare si corespunzatoare, sa stabileasca un
program national de simplificare a formalitatilor in transportul maritim
international, bazat pe cerintele de simplificare a formalitatilor continute in
prezenta anexa, si sa vegheze ca obiectivul programului sau national de
simplificare a formalitatilor sa fie adoptarea masurilor posibile pentru
facilitarea miscarii navelor, marfurilor, echipajelor, pasagerilor, a postei si
a proviziilor de la bord, prin inlaturarea obstacolelor si a intarzierilor
inutile.
6.12. Practica recomandata. Fiecare guvern contractant trebuie sa creeze o
comisie nationala de simplificare a formalitatilor de transport maritim sau un
organism national analog, in vederea incurajarii adoptarii si punerii in
practica a masurilor de simplificare intre diferite ministere, institutii, alte
organisme care se ocupa sau sunt imputernicite cu diverse aspecte ale
traficului maritim international, autoritati portuare si armatori.
NOTA: La crearea unei comisii nationale de simplificare a formalitatilor in
traficul maritim international sau a unui organism national analog, guvernele
contractante sunt invitate sa tina seama de directivele enuntate in Circulara
FAL 5/Circulara 2.
|