REGULAMENT din 23 martie 2004
privind ajutorul de stat regional
ACT EMIS DE: CONSILIUL CONCURENTEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 340 din 19 aprilie 2004
In temeiul art. 28 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 cu
modificarile si completarile ulterioare si ale art. 14 alin. (1) lit. f) din
Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile
ulterioare,
Consiliul Concurentei adopta prezentul regulament.
Introducere
Elaborarea unui cadru juridic care reglementeaza materia ajutorului de stat
reprezinta continuarea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia
europeana, parte a procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
Scopul notificarii si autorizarii ajutoarelor de stat acordate de
autoritatile publice sau de organismele care administreaza surse ale statului
este de a urmari masura in care un ajutor de stat este compatibil cu un mediu
concurential normal, intr-o economie de piata in care preturile produselor si
tarifele serviciilor sunt reglate de cerere si oferta.
Orice intentie de a acorda un ajutor de stat nou sau de a modifica un
ajutor existent trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei. Fara
autorizarea Consiliului Concurentei nu poate fi acordat nici un ajutor de stat.
Ajutoarele de stat regionale au ca obiectiv dezvoltarea durabila a
regiunilor slab dezvoltate prin incurajarea efectuarii de investitii si a
crearii de locuri de munca in aceste zone. Ele favorizeaza extinderea,
modernizarea si diversificarea activitatilor agentilor economici localizati in
aceste regiuni si determina crearea de intreprinderi noi. In scopul favorizarii
acestei dezvoltari si al reducerii potentialelor efecte negative ale unor
eventuale relocalizari, este necesar ca acordarea acestor ajutoare de stat sa
fie subordonata mentinerii pentru o perioada minima a investitiilor realizate
si a locurilor de munca create in regiunea respectiva.
In cazuri exceptionale, atunci cand dezavantajele structurale ale regiunii
avute in vedere sunt prea mari, ajutoarele de stat regionale se pot dovedi
insuficiente pentru declansarea unui proces de dezvoltare regionala. Doar in
aceste cazuri, ajutoarelor de stat regionale li se pot alatura ajutoare de
operare.
CAP. 1
Dispozitii generale
Domeniu de aplicare
Art. 1
(1) Prezentul regulament se aplica schemelor de ajutor de stat si
ajutoarelor individuale regionale acordate in toate sectoarele de activitate,
cu exceptia productiei, prelucrarii si comercializarii produselor agricole
cuprinse in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezentul regulament,
pescuitului si industriei carboniere.
(2) In cazul acordarii de ajutoare de stat cu caracter regional in
sectoarele transporturi si constructii navale se aplica legislatia in vigoare
in Romania pana la adoptarea unor norme specifice privind acordarea de ajutoare
de stat in aceste sectoare.
Scopul ajutoarelor de stat regionale
Art. 2
(1) Scopul ajutorului pentru dezvoltare regionala este de a asigura
agentilor economici din zona avuta in vedere aceleasi sanse de dezvoltare ca si
celor din alte zone ale tarii, fara a determina cresterea capacitatii de
productie in sectoarele in care exista deja probleme legate de supracapacitate.
(2) Ajutorul de stat regional poate fi in legatura cu investitia initiala
sau cu crearea de locuri de munca, poate lua forma unui ajutor avand caracter
de continuitate, conceput in scopul depasirii unor dezavantaje regionale sau
permanente, ori, in mod exceptional, poate fi in legatura cu reducerea
cheltuielilor curente ale unei firme, in cazul ajutorului de stat pentru
operare.
Modalitati de acordare a ajutorului de stat regional
Art. 3
Ajutorul de stat regional poate include: subventii; exceptari de la plata
unor obligatii fiscale legate direct de investitie sau de crearea de locuri de
munca; renuntarea la obtinerea unor venituri normale de pe urma fondurilor
publice, inclusiv acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale; garantii
acordate de stat sau de alte autoritati publice in conditii preferentiale;
participari cu capital ale statului sau ale altor institutii publice, daca rata
profitului acestor investitii este mai mica decat cea normala, anticipata de
catre un investitor privat prudent; reduceri de pret la bunurile furnizate si
la serviciile prestate de catre autoritati publice sau alte organisme care
administreaza surse ale statului, inclusiv vanzarea unor terenuri apartinand
domeniului privat al statului sub pretul pietei etc.
Nivelul ajutorului regional
Art. 4
Nivelul ajutorului regional este definit in termeni de intensitate in
raport cu costurile eligibile, potrivit art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) si
art. 13 din prezentul regulament.
CAP. 2
Ajutor de stat pentru investitia initiala
Conceptul de investitie initiala
Art. 5
(1) In sensul prezentului regulament, prin investitie initiala se intelege
o investitie in capital fix in legatura cu crearea unei noi unitati, extinderea
unei unitati existente sau demararea unei activitati care implica o schimbare
fundamentala in produsul sau procesul de fabricatie al unei unitati existente,
prin rationalizare, diversificare sau modernizare.
(2) Sunt excluse din categoria investitiilor initiale:
a) Investitia de inlocuire destinata conservarii potentialului de
productie, care nu aduce un spor de venit, ci are functia economica de a-l
mentine. Ajutoarele pentru acest tip de investitie fac parte din categoria
ajutorului de operare, carora li se aplica regulile prevazute la capitolul IV
din prezentul regulament;
b) Masurile destinate restructurarii financiare a unei intreprinderi aflate
in dificultate, care intra sub incidenta dispozitiilor Regulamentului privind
ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in
dificultate;
(3) O investitie in capital fix realizata sub forma achizitionarii unei
unitati care a fost inchisa sau ar fi fost inchisa daca nu ar fi fost
cumparata, poate fi, de asemenea, considerata investitie initiala, cu exceptia
cazului in care unitatea in cauza apartine unei intreprinderi in dificultate.
In acest din urma caz, daca ajutorul pentru achizitia unei unitati poate
conferi un avantaj in favoarea intreprinderii aflate in dificultate, se aplica
dispozitiile Regulamentului privind ajutoarele de stat pentru salvarea si
restructurarea firmelor in dificultate.
Costuri eligibile pentru investitii in imobilizari corporale
Art. 6
(1) Ajutorul pentru investitia initiala este calculat ca puncte procentuale
din valoarea investitiei.
(2) Aceasta valoare este stabilita pe baza unui ansamblu uniform de
cheltuieli, corespunzatoare elementelor investitiei, respectiv terenuri,
cladiri si echipamente ce formeaza baza standard prevazuta in anexa nr. 2. In
sectorul transporturilor, cu exceptia costurilor materialului feroviar rulant,
cheltuielile destinate achizitionarii mijloacelor si a materialului de
transport, bunuri mobile, nu sunt incluse in ansamblul de cheltuieli ce
formeaza baza standard si, deci, nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat
referitoare la o investitie initiala.
(3) In cazul unei achizitii, trebuie luate in considerare exclusiv
costurile de achizitie a celor trei elemente de activ din baza standard, cu
conditia ca tranzactia sa aiba loc in conditiile pietei. Valoarea activelor a
caror achizitionare a beneficiat deja de un ajutor inaintea cumpararii va fi
dedusa.
(4) In cazul in care cumpararea este insotita de o alta investitie
initiala, cheltuielile legate de aceasta din urma se vor adauga la costurile de
achizitie.
Costuri eligibile pentru investitii in imobilizari necorporale
Art. 7
(1) Costurile eligibile pot sa includa in egala masura anumite categorii de
investitii in imobilizari necorporale, cu conditia ca acestea sa nu depaseasca
25% din baza standard pentru intreprinderile mari. Aceste cheltuieli sunt
cheltuielile legate de transferul de tehnologie sub forma achizitionarii de
brevete, licente de exploatare sau cunostinte brevetate, cunostinte tehnice nebrevetate.
(2) Activele necorporale eligibile sunt supuse conditiilor necesare pentru
a exista siguranta ca raman legate de regiunea beneficiara eligibila pentru
ajutorul cu finalitate regionala si, in consecinta, ca nu vor face obiectul
unui transfer in favoarea altor regiuni si, in special, a unor regiuni
neeligibile pentru ajutoarele cu finalitate regionala; imobilizarile
necorporale eligibile trebuie sa satisfaca cu prioritate conditiile urmatoare:
a) sa fie exploatate exclusiv in intreprinderea beneficiara de ajutor
regional;
b) sa fie considerate elemente de activ amortizabile;
c) sa fie achizitionate de la un tert in conditiile pietei;
d) sa figureze in activele firmei si sa ramana in patrimoniul
intreprinderii beneficiare de ajutor regional pe o perioada de cel putin cinci
ani.
Contributia beneficiarului ajutorului de stat regional
Art. 8
(1) In vederea garantarii unui nivel viabil si eficient al investitiilor
initiale care beneficiaza de ajutor, aportul beneficiarului destinat finantarii
lor trebuie sa fie de cel putin 25% .
(2) Aportul beneficiarului de cel putin 25% nu poate face obiectul unui
ajutor de stat.
Intensitatea ajutorului regional
Art. 9
Intensitatea bruta a ajutorului regional nu trebuie sa depaseasca nivelul
de 50% din echivalentul subventiei nete, stabilit conform metodologiei din
anexa nr. 2.
Plafonul maxim pentru intreprinderi mici si mijlocii
Art. 10
(1) Pentru intreprinderi mici si mijlocii, plafonul maxim al intensitatii brute
a ajutorului prevazut la art. 9 poate fi suplimentat cu 15 puncte procentuale,
cu conditia ca intensitatea totala neta a ajutorului sa nu depaseasca 75% .
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile intreprinderilor din sectorul
transporturilor.
Mentinerea investitiei
Art. 11
Ajutorul pentru investitia initiala trebuie conditionat, prin modul de
alocare sau prin conditiile legate de obtinerea acestuia, de mentinerea
investitiei in cauza pentru o perioada minima de cinci ani.
CAP. 3
Ajutor de stat pentru crearea de locuri de munca
Conceptul de ajutor pentru crearea de locuri de munca
Art. 12
(1) Prin crearea de locuri de munca se intelege cresterea reala a numarului
de locuri de munca din intreprinderea beneficiara a unui ajutor de stat,
raportata la media perioadei de referinta, respectiv media ultimelor 12 luni.
Orice loc de munca pierdut de-a lungul perioadei de referinta trebuie sa fie
dedus din numarul de locuri de munca create de-a lungul aceleiasi perioade.
(2) Un loc de munca este legat de realizarea unei investitii din momentul
in care el vizeaza activitatea la care se raporteaza investitia si daca a fost
creat intr-o perioada de trei ani de la finalizarea investitiei.
Nivelul ajutorului
Art. 13
(1) Ajutorul de stat pentru crearea de locuri de munca trebuie sa fie
adaptat in functie de natura si intensitatea problemelor/dificultatilor pe care
trebuie sa le solutioneze. Acest ajutor este calculat ca procent din nivelul
costurilor salariale cu personalul angajat, pe o perioada de doi ani. Acest
procent este egal cu intensitatea admisa pentru ajutoarele de investitii
regionale.
(2) In stabilirea nivelului costurilor salariale, Consiliul Concurentei are
in vedere ca sistem de referinta statisticile privind costul salarial mediu in
Romania. Costurile salariale includ salariul brut si contributiile la
asigurarile sociale obligatorii.
Mentinerea locurilor de munca nou create
Art. 14
Ajutorul de stat regional pentru crearea de locuri de munca trebuie
conditionat, prin modul de acordare sau prin conditiile legate de obtinerea
acestuia, de mentinerea locurilor de munca create pentru o perioada minima de
cinci ani.
CAP. 4
Ajutor de stat pentru operare
Art. 15
(1) Ajutorul de stat pentru operare, acordat in vederea reducerii
cheltuielilor curente ale intreprinderii este, in principiu, interzis.
(2) In mod exceptional, asemenea ajutoare pot fi acordate in regiunile
beneficiare, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) ajutoarele sa fie justificate prin contributia lor la dezvoltarea
regionala;
b) nivelul ajutoarelor sa fie proportional cu marimea dezavantajelor pe
care vizeaza sa le atenueze.
(3) Furnizorul ajutorului de stat are sarcina sa demonstreze existenta
dezavantajelor si sa evalueze gravitatea acestora, atunci cand notifica
Consiliului Concurentei intentia de a acorda acest ajutor.
(4) Ajutorul pentru operare trebuie sa fie limitat in timp si redus
progresiv.
CAP. 5
Reguli generale privind cumulul ajutoarelor de stat
Art. 16
(1) Plafoanele intensitatii ajutorului de stat prevazute la art. 9 si art.
10 se aplica la totalul ajutorului in cazul ajutoarelor acordate concomitent in
cadrul mai multor scheme regionale, indiferent daca fondurile provin din surse
locale, regionale, nationale sau comunitare.
(2) Ajutorul de stat pentru investitii prevazut in capitolul II si ajutorul
pentru crearea de locuri de munca prevazut in capitolul III pot fi cumulate in
limita plafonului de intensitate prevazut pentru regiunea in cauza in Harta
ajutoarelor de stat cu finalitate regionala in Romania.
(3) Conditia prevazuta la alin. (2) este indeplinita daca suma ajutorului
pentru investitia initiala, exprimata ca procent din valoarea investitiei, si
cea a ajutorului pentru crearea de locuri de munca, exprimata ca procent din
costurile salariale, nu depaseste valoarea cea mai favorabila ce rezulta din
aplicarea plafoanelor prevazute la art. 9 si art. 10 sau a procentului prevazut
la art. 13.
(4) Atunci cand cheltuielile eligibile pentru ajutoare cu finalitate
regionala sunt total sau partial eligibile pentru ajutoare cu alta finalitate,
partea comuna este supusa plafonului cel mai favorabil in cadrul schemelor
respective.
(5) In cazul in care un ajutor de stat acordat in cadrul unei scheme de
ajutor este cumulat cu ajutoare acordate in cadrul altor scheme, furnizorul
trebuie sa specifice, pentru fiecare schema in parte, modul prin care se
asigura respectarea regulilor privind cumulul.
CAP. 6
Dispozitii finale
Art. 17
(1) Prezentul regulament intra in vigoare la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei.
(2) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul regulament.
(3) Dispozitiile prezentului regulament se aplica in conformitate cu
Regulamentul privind forma, continutul si alte detalii ale notificarii unui
ajutor de stat si in conformitate cu Regulamentul privind pragul minim al
ajutorului de stat care nu cade sub incidenta obligatiei de notificare, puse in
aplicare prin ordin al presedintelui Consiliului Concurentei.
(4) Prezentul regulament se aplica ajutoarelor de stat notificate dupa
intrarea sa in vigoare, precum si atunci cand ajutoarele de stat au fost
notificate inainte de intrarea sa in vigoare, dar decizia Consiliului
Concurentei este ulterioara acestei date sau Consiliul Concurentei nu a emis
inca o decizie.
(5) La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga
Regulamentul privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru
intreprinderile mici si mijlocii, pus in aplicare prin Ordinul presedintelui
Consiliului Concurentei nr. 92 din 10.05.2002, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 470/02.07.2002.
ANEXA 1
la Regulamentul privind ajutorul de stat regional
Lista produselor agricole carora nu li se aplica dispozitiile prezentului
regulament
______________________________________________________________________________
| Codul corespondent din | Numarul din | Descrierea produselor
|
| Clasificarea produselor | nomenclatorul| nomenclatorului de la Bruxelles
|
| si serviciilor asociate | de la |
|
| activitatilor din | Bruxelles | |
| economia nationala | |
|
| (CPSA) | |
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele 0121.1, 0122.1, | Capitolul 1 | Animale vii
|
| 0123, 0124.1, 0125.1, | |
|
| 0126.1, 0127.1, 0128.1 | |
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 1511 (exclusiv | Capitolul 2 | Carne si resturi de carne
|
| 1511.2, 1511.3, 1511.4) | | comestibile
|
| Clasa 1512 (exclusiv | |
|
| 1512.2) | |
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0500 | Capitolul 3 | Peste, crustacee si moluste
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 1551, 0125.2, 0126.2| Capitolul 4 | Produse lactate, oua de pasare,
|
| | | miere naturala
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele | Capitolul 5 |
|
| 1511.4, 1511.19, 1512.14 | | Mate, basici si stomacuri de
|
| | | animale (altele decat de peste),
|
| | | intregi sau bucati ale acestora;
|
| | | Produse de origine animala |
| | | nespecificate sau incluse in alta
|
| | | parte; Animale moarte improprii
|
| | | consumului uman.
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0116 | Capitolul 6 | Arbori si alte plante; bulbi,
|
| | | radacini si altele; flori taiate
|
| | | si ornamente
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0115 | Capitolul 7 | Legume comestibile si anumite
|
| | | radacini si tuberculi
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0117.1 | Capitolul 8 | Fructe comestibile si nuci, alune
|
| | | etc.; coji de pepeni sau fructe
|
| | | citrice
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0117.2 | Capitolul 9 | Cafea, ceai si mirodenii,
|
| Clasa 0117.3 | | exclusiv mate
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0111 | Capitolul 10 | Cereale |
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 1561 (exclusiv | Capitolul 11 | Produse ale industriei de
|
| 1561.5) | | morarit; malt si amidon, gluten,
|
| | | inulina
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele 0113.3, 0113.5, | Capitolul 12 | Seminte uleioase si fructe
|
| 0113.61, 0113.62, 0113.7, | | oleaginoase; diferite graunte,
|
| 0114 | | seminte si fructe; plante
|
| | | industriale si medicinale; paie
si|
| | | furaje uscate
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| - | Capitolul 13 | Pectina
|
| | |
|
| | |
|
| | |
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele | Capitolul 15 |
|
| 1511.32 | | Untura (slanina) si alte tipuri
|
| | | de grasime de porc transate;
|
| | | grasime de pasare transata;
|
| | |
|
| 1511.31 | | Grasimi netransate de bovine,
|
| | | oaie, capra; seu; produse din
|
| | | aceste grasimi;
|
| 1541 (exclusiv 1541.11) | | Stearina din untura, oleostearina
|
| 1542.11, | | si stearina din seu; ulei din
|
| 1542.11, | | untura si ulei din seu,
|
| | | neemulsionate, amestecate sau
|
| | | preparate in orice mod;
|
| | | Grasimi si ulei de peste si
|
| | | mamifere marine, rafinate sau nu;
|
| 1542.12, | | Uleiuri vegetale, lichide sau
|
| | | solide, nerafinate, rafinate sau
|
| | | purificate;
|
| 1542.13, | | Grasimi si uleiuri animale si
|
| | | vegetale, hidrogenate, rafinate
|
| | | sau nu, dar neprelucrate in
|
| | | continuare; |
| 1543, | | Margarina, untura artificiala si
|
| | | alte grasimi comestibile
|
| | | prelucrate;
|
| 1542.2 | | Reziduuri ce rezulta din
|
| | | prelucrarea substantelor grase
|
| | | sau ceruri vegetale sau animale.
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele 1513, 1520 | Capitolul 16 | Prelucrarea carnii, pestelui,
|
| (exclusiv 1520.2) | | crustaceelor si molustelor
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele | Capitolul 17 |
|
| 1583.1 | | Zahar solid din sfecla si zahar
|
| 1562.21 | | solid din trestie de zahar. Alte
|
| | | tipuri de zahar; zahar sub forma
|
| | | de sirop, miere artificiala
|
| | | (amestecata sau nu cu miere
|
| | | naturala);
|
| 1583.14 | | Melasa, decolorata sau nu;
|
| 1583.13 | | Zahar aromatizat sau colorat,
|
| | | siropuri si melasa, fara sucuri
de|
| | | fructe ce contin zahar in orice
|
| | | proportie. |
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele | Capitolul 18 |
|
| 1584.1 | | Cacao boabe, intregi sau sparte,
|
| | | cruda sau prajita;
|
| 1584.3 | | Cacao coji (pleava), coji si
|
| | | deseuri.
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 1533 (exclusiv | Capitolul 20 | Prelucrarea legumelor, fructelor
|
| 1533.3) | | si a altor parti ale plantelor
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| - | Capitolul 22 |
|
| | | Must de struguri, in fermentatie
|
| | | sau oprit din fermentatie altfel
|
| | | decat prin adaugarea de alcool;
|
| | |
|
| 1593 | | Vin din struguri proaspeti; must
|
| | | de struguri oprit din fermentatie
|
| | | prin adaugarea de alcool;
|
| 1594 | | Alte bauturi fermentate (de ex.
|
| | | cidru, cidru de pere si mied);
|
| 1592 | | Alcool etilic sau bauturi
|
| | | spirtoase, denaturate sau nu, de
|
| | | orice tarie, obtinute din produse
|
| | | agricole, exclusiv lichiorurile
si|
| | | alte bauturi spirtoase si
|
| | | preparate alcoolice compuse
|
| | | (cunoscute ca
"extracte |
| | | concentrate") pentru
fabricarea |
| | | bauturilor;
|
| 1587.11 | | Otet si inlocuitori de otet.
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasele 1520.2, 1533.3, | Capitolul 23 | Reziduuri si deseuri din
industria|
| 1562.3, 1583.2, 1596.2 | | alimentara; furaje de origine
|
| | | animala
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0113.4 | Capitolul 24 | Tutun neprelucrat, deseuri de
|
| | | tutun
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0212.2 | Capitolul 45 | Pluta naturala, neprelucrata,
|
| | | zdrobita, granulata sau macinata;
|
| | | deseuri de pluta
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0113.63 | Capitolul 54 | In, crud sau prelucrat, dar
|
| | | nefilat; in calti si deseuri
|
|___________________________|______________|___________________________________|
| Clasa 0113.63 | Capitolul 57 | Canepa, cruda sau prelucrata, dar
|
| | | nefilata; calti si deseuri de
|
| | | canepa
|
|___________________________|______________|___________________________________|
ANEXA 2
la Regulamentul privind ajutorul de stat regional
ECHIVALENTUL SUBVENTIEI NETE A UNUI AJUTOR PENTRU INVESTITII
Metoda de calcul a echivalentului subventiei nete, denumit in continuare
ESN, este o metoda utilizata de Consiliul Concurentei in evaluarea pe care
acesta o face in cazul schemelor notificate de furnizorul de ajutor.
1. PRINCIPII GENERALE
Calculul ESN consta in aducerea tuturor formelor de ajutor legate de o
investitie la un numitor comun, acesta fiind intensitatea neta, in scopul de a
le compara intre ele sau cu un plafon predeterminat. Este vorba de o metoda de
comparare ex ante care nu reflecta intotdeauna realitatea contabila. Ajutoarele
fiscale sunt considerate ajutoare legate de investitie atunci cand au la baza o
suma investita in regiune. In plus, orice ajutor fiscal poate intra in aceasta
categorie daca el este alocat pana la concurenta unui plafon exprimat ca
procent din suma investita in regiune. Atunci cand acordarea unui ajutor fiscal
este esalonata pe mai multi ani, fiecare suma care ramane la sfarsitul unui an
dat poate fi reportata pentru anul urmator si majorata conform nivelului ratei
de referinta.
Intensitatea neta reprezinta avantajul final pe care intreprinderea il
poate obtine de pe urma ajutorului, in comparatie cu valoarea neta (fara suma
TVA) a investitiei subventionate. Calculul va lua in considerare numai
cheltuielile de capital fix in terenuri, cladiri si echipamente, care
constituie baza standard.
In cazul schemelor de ajutor de stat a caror baza cuprinde cheltuieli
suplimentare, acestea din urma trebuie sa fie limitate la o anumita proportie
din baza standard. Astfel, toate schemele de ajutor vor fi examinate in functie
de intensitatea lor aferenta doar cheltuielilor prevazute in baza standard, asa
cum prezinta urmatoarele exemple. Acest sistem de recalculare a intensitatilor
nu se aplica investitiilor in imobilizari necorporale vizate la art. 7 din
prezentul Regulament.
Exemplul nr. 1:
- Baza schemei: echipamente;
- Intensitatea maxima a schemei: 30% .
Deoarece toate cheltuielile eligibile ale schemei de ajutor figureaza in
baza standard, Consiliul Concurentei va tine seama doar de intensitatea maxima
a schemei, adica 30% . Daca plafonul intensitatii autorizat de Consiliul
Concurentei in regiunea avuta in vedere este de 30%, schema de ajutor va fi
considerata compatibila in aceasta privinta.
Exemplul nr. 2:
- Baza schemei: echipamente, cladiri + brevete in limita a 20% din
cheltuielile precedente;
- Intensitatea maxima a schemei: 30% .
Toate cheltuielile eligibile figureaza fie in baza standard (echipamente,
cladiri), fie in lista cheltuielilor necorporale eligibile (brevete). Acestea
din urma nu trebuie sa depaseasca 25% din baza standard. In aceste conditii,
Consiliul Concurentei va tine seama direct de intensitatea maxima a schemei,
adica 30% . Daca plafonul intensitatii autorizat de Consiliul Concurentei in
regiunea avuta in vedere este de 30%, schema de ajutor va fi considerata
compatibila din acest punct de vedere.
Exemplul nr. 3:
- Baza schemei: cladiri, echipamente, terenuri + stocuri in limita a 50% din
cheltuielile precedente;
- Intensitatea maxima a schemei: 30% .
Consiliul Concurentei va lua in considerare intensitatea maxima a schemei
redusa la baza standard, adica: 30% x 1,5 = 45% . Daca plafonul intensitatii
autorizat de Consiliul Concurentei in regiunea avuta in vedere este de 30%,
schema de ajutor nu va fi considerata compatibila, decat daca intensitatea sa
va fi redusa la 30% : 1,5 = 20%
Exemplul nr. 4:
- Baza schemei: cladiri;
- Intensitatea maxima a programului: 60% .
Daca plafonul regional autorizat de Consiliul Concurentei este de 30%, nu
exista garantia ca ajutoarele respective vor respecta acest plafon.
Intensitatea prevazuta prin schema de ajutor este superioara plafonului
regional, dar este aplicata unei baze reduse. Schema nu va fi deci considerata
compatibila in aceasta privinta decat daca este adaugata o conditie expresa
privind respectarea plafonului regional aplicat bazei complete.
Determinarea ESN se fundamenteaza numai pe calcule legate de regimul de impozitare
si de metodele de actualizare, exceptie facand anumite forme de ajutor care
necesita un tratament special. Aceste calcule sunt efectuate pe baza unor
elemente furnizate de schema de ajutor sau de legislatia fiscala, precum si pe
anumiti parametri stabiliti prin conventie.
1.1. Impozitare
Intensitatea ajutorului trebuie calculata dupa impunerea fiscala, adica
dupa ce au fost deduse impozitele platibile pe suma ajutorului si, in special,
a impozitului pe profit. Aceasta este baza notiunii de ESN, care reprezinta
ajutorul obtinut de beneficiar dupa plata impozitelor legate de acesta,
presupunand ca intreprinderea obtine profit inca din primul an, astfel incat
asupra sumei ajutorului se percepe impozitul maxim.
1.2. Actualizarea
Calcule de actualizare sunt necesare in diferite stadii ale determinarii
ESN. In primul rand, atunci cand ajutoarele si/sau cheltuielile pentru
investitii sunt esalonate in timp, trebuie luat in considerare calendarul real
al varsamintelor de ajutoare si al cheltuielilor. In consecinta, cheltuielile
pentru investitii si varsamintele de ajutoare sunt reportate, printr-un calcul
de actualizare, la sfarsitul anului in care intreprinderea efectueaza prima
transa de amortizare. In al doilea rand, astfel de calcule sunt necesare pentru
a actualiza valoarea beneficiilor obtinute ca urmare a rambursarii unui
imprumut cu dobanda subventionata sau a impozitului prelevat din ajutor.
Rata utilizata in astfel de cazuri este rata de referinta/de actualizare.
Pe langa utilizarea sa ca rata de actualizare, ea este de asemenea folosita
pentru a calcula partea subventionata din dobanda unui imprumut cu dobanda
redusa.
1.3. Cazuri particulare
In afara de calculele privitoare la impozitare si actualizare descrise
anterior, unele forme de ajutor necesita o analiza particulara. Astfel, in
cazul ajutorului acordat in vederea inchirierii unei cladiri, ajutorul este
evaluat prin actualizarea diferentei dintre chiria platita de intreprindere si
o chirie teoretica egala cu o rata de referinta aplicata la valoarea cladirii,
majorata cu o suma corespunzatoare amortizarii cladirii in anul respectiv. O
metoda similara este utilizata si pentru ajutoarele pentru finantarea
investitiilor prin leasing. Cheltuielile legate de achizitionarea terenului sau
cladirilor de catre intreprinderea care arendeaza sau inchiriaza pot fi
considerate eligibile cu conditia sa se dovedeasca necesitatea ajutorului in
cauza.
In cazul ajutorului acordat in vederea arendarii de terenuri, arenda
teoretica este calculata in functie de nivelul ratei de referinta diminuat cu
nivelul ratei inflatiei, aplicata la valoarea terenului.
2. ECHIVALENTUL SUBVENTIEI NETE AL UNUI AJUTOR PENTRU INVESTITII ACORDAT
SUB FORMA DE SUBVENTIE DE CAPITAL
2.1. Principii generale
Ajutorul pentru investitii acordat unei intreprinderi sub forma de
subventie de capital este exprimat intr-o prima faza ca un procent din
investitie, reprezentand echivalentul subventiei nominale sau echivalentul
subventiei brute.
Conform metodei uzuale de evaluare a ajutoarelor, echivalentul subventiei
nete a ajutorului il constituie beneficiul care ramane la dispozitia
intreprinderii dupa plata impozitului pe profit.
In cea mai mare parte a cazurilor, subventia nu este impozabila ca atare,
ci este deductibila fiscal din valoarea investitiei amortizabile. Ca urmare,
pentru ca beneficiaza de ajutor, investitorul amortizeaza in fiecare an o suma
mai mica decat daca nu ar fi beneficiat de ajutor. Intrucat amortizarile se
deduc din profitul impozabil, o subventie creste partea prelevata de stat in
fiecare an sub forma de impozit pe profit.
Aceasta metoda de impozitare a subventiei, care consta in integrarea
acesteia in profituri in acelasi ritm cu amortizarile, este des utilizata, de exemplu,
in tarile Uniunii Europene, fara ca aceasta sa insemne ca, in alte tari, nu pot
fi intalnite si alte metode.
2.2. Exemple de calcul
Exemplul nr. 1: subventia nu este impozabila
Subventiile sunt contabilizate in general ca venituri si sunt impozitate.
Totusi, in special in cazul anumitor ajutoare pentru cercetare-dezvoltare, este
posibil ca ele sa fie exceptate de la plata impozitului. In acest caz,
echivalentul subventiei nete este egal cu subventia nominala.
Exemplul nr. 2: Investitia implica o singura categorie de cheltuieli si
subventia este impozitata in intregime la sfarsitul primului exercitiu
financiar
Aceasta presupune ca intreaga subventie este supusa impozitului pe profit
aplicabil agentilor economici inca din primul an. Aceasta reglementare nu este
excesiva daca se admite ca intreprinderile, in general deficitare pe parcursul
primilor ani de activitate, au posibilitatea sa-si reporteze pierderile pe mai
multe exercitii financiare.
Pentru a calcula ESN al acestei subventii, se deduce din aceasta suma
impozitului cu care va fi taxata.
De exemplu: Investitii: 100
Subventie nominala: 20
Rata impozitarii: 40%
Impozitul prelevat pentru subventie este de 20 x 40% = 8
ESN va fi: (20 - 8)/100 = 12%
Exemplul nr. 3: Investitia implica o singura categorie de cheltuieli si
subventia este impozitata liniar, timp de cinci ani
In acest caz, subventia este impozitata in cote egale, pe o perioada de
cinci ani. Pe durata acestor cinci ani beneficiile se vor majora, in fiecare
an, cu o cincime din subventie. Pentru a calcula ESN, sumele actualizate ale
impozitului prelevat in fiecare an din cei cinci, conform regimului fiscal
aplicabil, vor fi scazute din suma ajutorului acordat.
De exemplu: Investitii: 100
Subventie nominala: 20
Rata impozitarii: 40%
Rata de actualizare: 8%
In tabelul urmator este prezentat modul in care sunt calculate impozitele
prelevate anual asupra subventiei, precum si valoarea lor actualizata:
_________________________________________________________________________
| Perioada | Impozit prelevat | Coeficient de | Valoare |
| | din subventie | actualizare | actualizata |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| | (1) | (2) | (1) x (2) |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| Sfarsitul primului an | (20/5) x 40% | 1,0 | 1,600 |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| doilea an | (20/5) x 40% | 1/(1 + 0.08)^1 | 1,481 |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| treilea an | (20/5) x 40% | 1/(1 + 0,08)^2 | 1,372 |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| patrulea an | (20/5) x 40% | 1/(1 + 0,08)^3 | 1,270 |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| cincilea an | (20/5) x 40% | 1/(1 + 0,08)^4 | 1,176 |
|_______________________|__________________|________________|_____________|
| Total | 6,900 |
|___________________________________________________________|_____________|
Totalul ultimei coloane reprezinta suma impozitelor actualizate prelevate
in fiecare an. Acesta trebuie scazut din subventia nominala pentru a se obtine
ESN.
ESN va fi: (20 - 6,9)/100 = 13,1%
NOTA:
Impozitul prelevat pe ajutor este actualizat la sfarsitul primului an
presupunand ca intreprinderea efectueaza prima transa de amortizare la aceasta
data.
Exemplul nr. 4: Investitia presupune trei categorii de cheltuieli:
terenuri, cladiri si echipamente, impozitate in rate diferite
Aceste trei categorii de cheltuieli constituie ceea ce s-a convenit a fi
numita baza standard a ajutorului. Repartizarea investitiei pe cele trei tipuri
de cheltuieli, pentru calcularea ESN in cazul unei scheme de ajutor de stat, se
realizeaza prin utilizarea ponderilor de mai jos, valoarea exacta urmand a fi
stabilita de Consiliul Concurentei in functie de conditiile concrete existente
la momentul respectiv (suma ponderilor = 100):
- terenuri - intre 1% si 5%
- cladiri - intre 30% si 50%
- echipamente - intre 45% si 65%
Pe de alta parte, in cazul subventiilor individuale se utilizeaza ponderea
efectiva a celor trei categorii de cheltuieli prezente in baza standard.
Dat fiind ca rata de impozitare a subventiei este diferita pentru fiecare
categorie de cheltuieli, este necesar, in primul rand, ca subventia sa fie
distribuita proportional intre pozitiile care formeaza baza ajutorului.
Se calculeaza apoi sumele percepute cu titlu de impozit, separat pentru
fiecare categorie de cheltuieli (aceste calcule sunt de acelasi tip cu cele
prezentate in tabelul de la exemplul nr. 3).
Aceste prelevari sunt scazute apoi din subventia nominala pentru a obtine
ESN:
ESN = Subventia nominala minus:
- impozitul prelevat pe subventia alocata pentru terenuri
- impozitul prelevat pe subventia alocata pentru cladiri
- impozitul prelevat pe subventia alocata pentru echipamente
De exemplu: Investitii: 100, din care:
terenuri: 3 neamortizabil
cladiri: 33 amortizare liniara, in 20 de ani
echipamente: 64 amortizare degresiva in 5 ani.
Subventia nominala: 20
Rata impozitarii: 55%
Rata de actualizare: 8%
Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinata terenurilor
In general, terenurile nu sunt amortizabile. Presupunand ca subventia este
impozitata in acelasi ritm in care are loc amortizarea, subventia acordata
pentru terenuri nu este impozitata si, in consecinta, nu vor fi scazute
impozite din subventia acordata.
Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinata cladirilor
Presupunand ca subventia pentru cladiri se impoziteaza in acelasi ritm in
care are loc amortizarea, adica 20 de ani, in transe egale:
- subventia nominala alocata pentru cladiri va fi de 20 x 33% = 6,6
- in fiecare an, partea din subventie integrata in profit va fi de: 6,6/20
= 0,33
- valoarea impozitului prelevat pentru aceasta parte va fi de: 0,33 x 55% =
0,18
Referitor la subventia acordata pentru cladiri, o valoare de 0,18 din
profit va fi datorata in fiecare an pe o perioada de 20 de ani. In cazul in
care aceasta serie de plati este actualizata la sfarsitul primului an (calcule
de acelasi tip cu cele din tabelul pentru exemplul 3), totalul impozitului
prelevat in aceasta perioada ca urmare a subventiei acordate pentru cladiri va
fi de: 1,925.
Calculul impozitului prelevat pentru subventia destinata echipamentelor
Se presupune ca subventia destinata echipamentelor este impozitata in
acelasi ritm in care are loc amortizarea, adica degresiv, in cinci ani, ritmul
fiind urmatorul: 40%, 24%, 14,4%, 10,8% si 10,8% .
Spre deosebire de situatia cladirilor, in acest caz impozitarea este
diferita in fiecare an, astfel incat calculul impozitului va trebui efectuat an
de an. Partea din subventia nominala destinata echipamentelor este de: 20 x 64%
= 12,8
Calculul prelevarilor de impozit:
___________________________________________________________________________
| Perioada | Impozit prelevat | Coeficient de | Valoare |
| | din subventie | actualizare | actualizata |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| | (1) | (2) | (1) x (2) |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| Sfarsitul primului an | 12,8 x 40% x 55% | 1,0 | 2,816 |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| doilea an | 12,8 x 24% x 55% | 1/(1 + 0.08)^1 | 1,564 |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| treilea an | 12,8 x 14,4% x 55% | 1/(1 + 0,08)^2 | 0,869 |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| patrulea an | 12,8 x 10,8 x 55% | 1/(1 + 0,08)^3 | 0,604 |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| Sfarsitul celui de-al | | | |
| cincilea an | 12,8 x 10,8% x 55% | 1/(1 + 0,08)^4 | 0,559 |
|_______________________|____________________|________________|_____________|
| Total | 6,412 |
|_____________________________________________________________|_____________|
Calculul echivalentului subventiei nete
- Subventie nominala 20
Diminuata cu:
- impozitul prelevat din subventia destinata terenurilor 0
- impozitul prelevat din subventia destinata cladirilor 1,925
- impozitul prelevat din subventia destinata echipamentelor 6,412
ESN 11,6%
Observatii
1. Impozitarea subventiilor, mentionata in metoda uzuala de evaluare a
ajutoarelor prezentata mai sus depinde, pe de o parte, de legislatia fiscala in
vigoare si, pe de alta parte, de modalitatile particulare presupuse de schema
de ajutor in cauza.
2. Pentru calculul ESN trebuie sa se cunoasca exact:
- nivelul impozitului pe profit aplicat agentului economic respectiv;
- regulile de amortizare in vigoare sau metoda specifica de integrare a
subventiei in beneficiile prevazute de schema de ajutor in cauza.
3. ECHIVALENTUL SUBVENTIEI NETE AL UNUI AJUTOR PENTRU INVESTITII ACORDAT
SUB FORMA DE IMPRUMUT CU DOBANDA REDUSA
3.1. Principii generale
Ajutorul pentru investitii acordat unei intreprinderi sub forma de imprumut
cu dobanda redusa se exprima, in primul rand, prin numarul de puncte
procentuale, reprezentand diferenta intre nivelul ratei de referinta si cel al
ratei percepute de institutia creditoare.
Aceasta bonificatie are ca unic efect diminuarea sarcinii dobanzii,
rambursarea imprumutului putand sa se efectueze in acelasi mod, indiferent daca
rata dobanzii este normala sau redusa.
Acest avantaj se exprima ca procent din investitie, ca si in cazul
subventiei de capital, obtinandu-se astfel echivalentul subventiei nominale sau
echivalentul subventiei brute.
Acesta nu reprezinta insa neaparat avantajul final pe care intreprinderea
il obtine de pe urma subventionarii dobanzii. Daca plata dobanzilor se deduce
din profitul impozabil, subventionarea dobanzii determina pierderea unei parti
a acestui avantaj fiscal prin cresterea partii prelevate de stat sub forma de
impozit pe profit.
Prin urmare, ESN se obtine scazand din echivalentul subventiei brute
impozitul perceput de stat in urma majorarii profitului impozabil ca urmare a
acordarii bonificatiei.
Ca si in cazul unei subventii de capital, calculul ESN al unui imprumut cu
dobanda redusa se efectueaza pornind de la elementele furnizate fie de schema
de ajutor, fie de legislatia fiscala, la care se adauga eventuale alte elemente
stabilite conventional.
Elementele necesare calculului ESN al unui ajutor pentru investitii acordat
sub forma unui imprumut cu dobanda redusa sunt urmatoarele:
- durata imprumutului;
- perioada de gratie a imprumutului, adica perioada initiala pe parcursul
careia imprumutul nu este rambursat, dobanzile fiind achitate la totalul sumei
principale;
- numarul de puncte procentuale reprezentand bonificatia;
- durata bonificatiei, care nu este obligatoriu sa fie aceeasi ca durata
imprumutului;
- ponderea imprumutului in investitie;
- rata de referinta/actualizare;
- rata impozitarii.
Trebuie cunoscute de asemenea modalitatile de rambursare a imprumutului. In
marea majoritate a cazurilor imprumutul este rambursat liniar, in cote egale,
dobanzile fiind platite asupra sumei ramase. Uneori, rambursarea se efectueaza
sub forma de rate anuale constante, aceasta situatie fiind luata in considerare
la calcularea ESN.
3.2. Exemple de calcul
Exemplul nr. 1
1. Parametrii
- imprumutul este acordat pentru o perioada de 10 ani cu rambursare liniara
si fara perioada de gratie;
- bonificatia este de 3 puncte procentuale pe toata durata imprumutului;
- ponderea imprumutului in investitie este de 40%;
- rata de referinta/actualizare este de 8%;
- rata impozitarii este de 35% .
2. Calculul unitatii de ajutor
Unitatea de ajutor reprezinta echivalentul subventiei nominale a unei
bonificari a dobanzii de un punct procentual pentru un imprumut care reprezinta
100% din investitie, tinand seama de caracteristicile ajutorului folosite ca
parametri. Se calculeaza dupa cum urmeaza:
______________________________________________________________________________
|Sfarsitul|Imprumut: |Bonificatie|Avantaj | Coeficient de | Valoare
|
|anului |sold restant|1 punct |dobandit | actualizare |
actualizata(*)|
| |datorat | | | |
|
| | (1) | (2) |(1) x (2)| (3) |(1) x (2) x
(3)|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 1 | 100 | 1% | 1 | 1/(1 + 0,08)^1 | 0,926
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 2 | 90 | 1% | 0,9 | 1/(1 + 0,08)^2 | 0,772 |
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 3 | 80 | 1% | 0,8 | 1/(1 + 0,08)^3 | 0,635
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 4 | 70 | 1% | 0,7 | 1/(1 + 0,08)^4 | 0,515
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 5 | 60 | 1% | 0,6 | 1/(1 + 0,08)^5 | 0,408
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 6 | 50 | 1% | 0,5 | 1/(1 + 0,08)^6 | 0,315
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 7 | 40 | 1% | 0,4 | 1/(1 + 0,08)^7 | 0,233
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 8 | 30 | 1% | 0,3 | 1/(1 + 0,08)^8 | 0,162
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 9 | 20 | 1% | 0,2 | 1/(1 + 0,08)^9 | 0,100
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 10 | 10 | 1% | 0,1 | 1/(1 + 0,08)^10 | 0,046
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| Unitatea de ajutor | 4,112
|
|______________________________________________________________|_______________|
| (*) Actualizarea se realizeaza la inceputul primului an
|
|______________________________________________________________________________|
3. Calculul ESN
ESN se obtine prin multiplicarea unitatii de ajutor cu caracteristicile
ajutorului (numarul de puncte de bonificatie (3), ponderea imprumutului in
investitie (40%) si partea neimpozabila din ajutor: (1 - 35%)):
ESN = 4,112 x 3 x 40% x (1 - 35%) = 3,21%
Exemplul nr. 2
1. Parametrii
Parametrii sunt aceeasi din exemplul nr. 1 dar cu o perioada de gratie de
doi ani. Aceasta inseamna ca in primii doi ani nu se ramburseaza nimic din
imprumutul propriu-zis. Imprumutul acordat pe o durata de zece ani va fi astfel
rambursat in opt transe egale incepand din al treilea an si pana in cel de-al
zecelea. Pe durata acestor zece ani dobanzile vor fi platite pentru sumele
ramase dupa fiecare an.
2. Calculul unitatii de ajutor
______________________________________________________________________________
|Sfarsitul|Imprumut: |Bonificatie|Avantaj | Coeficient de | Valoare
|
|anului |sold restant|1 punct |dobandit | actualizare |
actualizata(*)|
| |datorat | | | |
|
| | (1) | (2) |(1) x (2)| (3) |(1) x (2) x
(3)|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 1 | 100 | 1% | 1 | 1/(1 + 0,08)^1 | 0,926
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 2 | 100 | 1% | 1 | 1/(1 + 0,08)^2 | 0,857
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 3 | 100 | 1% | 1 | 1/(1 + 0,08)^3 | 0,794
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 4 | 87,5 | 1% | 0,875 | 1/(1 + 0,08)^4 | 0,643
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 5 | 75,0 | 1% | 0,750 | 1/(1 + 0,08)^5 | 0,510
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 6 | 62,5 | 1% | 0,625 | 1/(1 + 0,08)^6 | 0,394
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 7 | 50 | 1% | 0,500 | 1/(1 + 0,08)^7 | 0,292
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 8 | 37,5 | 1% | 0,375 | 1/(1 + 0,08)^8 | 0,203
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 9 | 25,0 | 1% | 0,250 | 1/(1 + 0,08)^9 | 0,125
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 10 | 12,5 | 1% | 0,125 | 1/(1 + 0,08)^10 | 0,058
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| Unitatea de ajutor | 4,802%
|
|______________________________________________________________|_______________|
| (*) Actualizarea se realizeaza la inceputul primului an
|
|______________________________________________________________________________|
3. Calculul ESN
Ca si in exemplul 1, unitatea de ajutor este multiplicata cu numarul de
puncte de bonificatie, ponderea imprumutului in investitie si partea
neimpozabila din ajutor:
ESN = 4,802 x 3 x 40% x (1 - 35%) = 3,75%
NOTA:
Se constata ca toate elementele ramanand aceleasi, introducerea unei
perioade de gratie pentru rambursare are drept efect majorarea ESN. Perioada de
gratie mareste pentru fiecare an suma ramasa de rambursat, deci si avantajul
dobandit ca urmare a bonificarii dobanzii si, in consecinta, mareste si
unitatea de ajutor.
Exemplul nr. 3
1. Parametrii
Aceleasi elemente ca si pentru exemplul nr. 2, dar rambursarea imprumutului
se va face sub forma de rate anuale constante.
In acest caz, metoda de calcul este fundamental diferita de cea utilizata
in cele doua exemple precedente: in primul rand, trebuie sa fie calculate
anuitatile "normale", adica fara reducerea ratei dobanzii, apoi
anuitatile "bonificate" obtinute in conditiile reducerii ratei
dobanzii; diferenta dintre cele doua serii este stabilita anual si, in final,
se actualizeaza rezultatele acestei ultime operatii pentru a se obtine
echivalentul subventiei.
2. Calculul echivalentului subventiei
Anuitatile constante, exprimate ca procent din imprumut, se calculeaza cu
ajutorul urmatoarei formule:
A = i/(1 - r^n)
unde r = 1/(1 + i)
"i" fiind rata dobanzii si "n" numarul de ani pentru
care se calculeaza anuitatea. Calculele urmatoare sunt efectuate pentru un
imprumut de 100 unitati:
______________________________________________________________________________
| Anii | Anuitati | Anuitati |Avantaje | Coeficient de | Valoare
|
| | normale | bonificate|dobandite| actualizare |
actualizata(*)|
| | (1) | (2) | (3) | (4) | (3) x (4)
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 1 | 8 | 5 | 3 | 1/(1 + 0,08)^1 | 2.778
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 2 | 8 | 5 | 3 | 1/(1 + 0,08)^2 | 2.572
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 3 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^3 | 1.532
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 4 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^4 | 1.418
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 5 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^5 | 1.313
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 6 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^6 | 1.216
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 7 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^7 | 1.126
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 8 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^8 | 1.042
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 9 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^9 | 0.965
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| 10 | 17,401 | 15,472 | 1,929 | 1/(1 + 0,08)^10 | 0.894
|
|_________|____________|___________|_________|_________________|_______________|
| Unitatea de ajutor | 14.85%
|
|______________________________________________________________|_______________|
| (*) Actualizarea se realizeaza la inceputul primului an |
|______________________________________________________________________________|
3. Calculul ESN
ESN se obtine prin multiplicarea echivalentului subventiei cu procentul
reprezentand ponderea imprumutului in investitie, deducandu-se apoi partea
prelevata prin impozitare:
ESN = 14,85 x 40% x (1 - 35%) = 3,86%
NOTA:
In absenta perioadei de gratie ESN calculat in acelasi mod va fi de 3,41% .
3.3. Formule de calculare a ESN pentru un imprumut cu dobanda redusa
Metodele prezentate anterior, usor de transpus in formule tabelare, permit
calcularea ESN a unui imprumut cu dobanda redusa in functie de
particularitatile fiecarui caz in parte. In cazurile uzuale se poate recurge si
la calculul direct prin intermediul formulelor prezentate in continuare.
1. Notatii
- i = rata de referinta, r = 1/(1 + i)
- i' = rata bonificata, r' = 1/(1 + i')
- P = durata (in numar de rate de rambursare) imprumutului
- Q = ponderea imprumutului in investitie
- T = rata de impozitare
- F= durata, exprimata in numar de rate de rambursare, a unei eventuale
perioade de gratie. Pe parcursul perioadei de gratie nu se platesc decat
dobanzile pentru imprumut, la valoarea subventionata. (In absenta perioadei de
gratie F = 0)
2. Cazul unei rambursari liniare:
P F
i' r - r
ESN = (1 - T)Q(1 - ---)(1 + ------------)
i i x (P - F)
3. Rambursarea in forma unor anuitatea constante:
F P
i' F r - r
ESN = (1 - T)Q[1 - (---) x (1 - r + ------------)]
i P F
1 r'