TRATAT Nr. 0
din 27 mai 2005
intre Regatul Belgiei,
Republica Federala Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Marele Ducat
de Luxemburg, Regatul Tarilor de Jos si Republica Austria privind aprofundarea
cooperarii transfrontaliere, in special in vederea combaterii terorismului,
criminalitatii transfrontaliere si migratiei ilegale, semnat la Prum la 27 mai
2005
ACT EMIS DE:
ACT INTERNATIONAL
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 590 din 6 august 2008
Inaltele părţi contractante ale prezentului tratat,
state membre ale Uniunii Europene,
considerând că, într-un spaţiu de liberă circulaţie a
persoanelor, este important ca statele membre ale Uniunii Europene să îşi
intensifice cooperarea pentru a combate mai eficient terorismul, criminalitatea
transfrontalieră şi migraţia ilegală,
din dorinţa ca, în cadrul îmbunătăţirii cooperării în
Europa şi fără a aduce prejudicii prevederilor Tratatului privind Uniunea
Europeană şi ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, să joace un
rol de pionierat în scopul atingerii unui nivel cât mai înalt posibil al
propriei cooperări, în primul rând prin intermediul unui mai bun schimb de
informaţii, realizat în special în domeniile legate de combaterea terorismului,
a criminalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale, precum şi pentru a
permite tuturor celorlalte state membre ale Uniunii Europene să participe la
această cooperare,
în scopul transpunerii dispoziţiile prezentului tratat
în cadrul juridic al Uniunii Europene, pentru a se ajunge la o îmbunătăţire a
schimbului de informaţii la nivelul întregii Uniuni Europene, în special în
domeniile legate de combaterea terorismului, a criminalităţii transfrontaliere
şi a migraţiei ilegale, precum şi în vederea creării în acest sens a bazelor
juridice şi tehnice necesare,
cu respectarea drepturilor fundamentale, aşa după cum
acestea decurg din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
precum şi din tradiţiile constituţionale comune ale statelor implicate, fiind
conştiente îndeosebi de faptul că transmiterea datelor cu caracter personal
unei alte părţi contractante presupune un nivel adecvat de protecţie a datelor
din partea părţii contractante destinatare,
considerând că, fără a aduce atingere legislaţiei
naţionale aflate în prezent în vigoare în statele implicate, este necesar să se
menţină şi să se prevadă un control judiciar corespunzător asupra măsurilor
prevăzute prin prezentul tratat,
dispuse să completeze prezentul tratat prin alte
acorduri care să permită consultarea automatizată a datelor în alte baze de
date corespunzătoare, în măsura în care acest lucru este necesar şi
proporţional în scopul aprofundării cooperării transfrontaliere,
au convenit următoarele:
CAPITOLUL I
Parte generală
ARTICOLUL 1
Principii
(1) Prin prezentul tratat, părţile contractante
vizează să îşi intensifice cooperarea transfrontalieră, în special schimbul de
informaţii.
(2) Această cooperare nu aduce atingere dreptului
Uniunii Europene şi, în baza prevederilor prezentului Tratat, rămâne deschisă
spre aderare oricărui stat membru al Uniunii Europene.
(3) In cadrul prezentului
tratat, cooperarea vizează dezvoltarea iniţiativelor care să favorizeze
cooperarea europeană în domeniile descrise prin acesta.
(4) După cel mult 3 ani de la intrarea în vigoare a
prezentului tratat va fi prezentată o iniţiativă pentru transpunerea
dispoziţiilor acestuia în cadrul juridic al Uniunii Europene, pe baza unei
evaluări a experienţei dobândite în cadrul aplicării prezentului tratat, de
comun acord cu Comisia Europeană sau la propunerea Comisiei Europene, ţinând
cont de prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană şi ale Tratatului de
instituire a Comunităţii Europene.
(5) Periodic şi în comun, părţile contractante
informează Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană cu privire la
evoluţia cooperării.
CAPITOLUL II
Profiluri ADN, date
dactiloscopice şi alte date
ARTICOLUL 2
Crearea fişierelor naţionale de analiză ADN
(1) Părţile contractante se
angajează să creeze şi să gestioneze fişiere naţionale de analiză ADN, în
vederea urmăririi faptelor penale. Prelucrarea datelor înregistrate în aceste
fişiere, în baza prezentului
tratat, se efectuează în conformitate cu legislaţia naţională aplicabilă în
procesul prelucrării în cauză, fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale
prezentului tratat.
(2) In vederea aplicării prezentului tratat, părţile
contractante garantează că sunt disponibile datele indexate ca referindu-se la
conţinutul fişierelor naţionale de analiză ADN, indicate la alin. (1) prima
frază. Aceste date indexate conţin doar profiluri ADN1) provenite din partea necodată a ADN-ului, precum şi o referinţă. Datele indexate
nu trebuie să conţină nicio dată care să permită identificarea directă a
persoanei implicate. Datele indexate care nu pot fi atribuite niciunei persoane
(urme deschise) trebuie să fie recunoscute ca atare.
(3) Odată cu depunerea instrumentului de ratificare, de
acceptare, de aprobare sau de aderare, fiecare parte contractantă desemnează
fişierele naţionale de analiză ADN cărora li se aplică prevederile art. 2-6,
precum şi condiţiile ce guvernează consultarea automatizată, în baza art. 3
alin. (1).
ARTICOLUL 3
Consultarea automatizată a profilurilor ADN
(1) Părţile contractante permit punctelor naţionale de
contact indicate la art. 6 ale celorlalte părţi contractante ca, în vederea
urmăririi faptelor penale, să aibă acces la datele indexate în fişierele lor de
analiză ADN şi să aibă dreptul să procedeze la o consultare automatizată cu
ajutorul unei comparări a profilurilor ADN. Consultarea nu poate fi realizată
decât pentru fiecare caz şi cu respectarea legislaţiei naţionale a părţii
contractante care efectuează respectiva consultare.
(2) Dacă, în cadrul unei consultări automatizate, se
constată o concordanţă între un profil ADN transmis şi un profil ADN
înregistrat în fişierul părţii contractante destinatare, punctul naţional de
contact care a lansat consultarea este informat pe cale automatizată cu privire
la existenţa unei concordanţe şi la referinţă. Dacă nu poate fi constatată
nicio concordanţă, comunicarea în acest sens se realizează în mod automatizat.
*) Traducere.
1) Pentru Republica
Federală Germania, profilurile ADN, în sensul prezentului tratat, sunt modele de identificare ADN.
ARTICOLUL 4
Compararea automatizată a profilurilor ADN
(1) De comun acord şi prin intermediul propriilor
puncte naţionale de contact, părţile contractante compară profilurile ADN ale
urmelor lor deschise cu toate profilurile ADN ce provin din datele indexate ale
celorlalte fişiere naţionale de analiză ADN, în vederea urmăririi faptelor
penale. Transmiterea şi compararea se realizează în mod automatizat.
Transmiterea ce vizează compararea profilurilor ADN ale urmelor deschise nu se
realizează decât în cazurile în care o asemenea transmitere este prevăzută prin
legislaţia naţională a părţii contractante solicitante.
(2) Dacă, în cursul comparării prevăzute la alin. (1),
o parte contractantă constată că profiluri ADN transmise corespund celor
cuprinse în propriul fişier de analiză ADN, aceasta comunică fără întârziere
punctului naţional de contact al celeilalte părţi contractante datele indexate
pentru care a fost constatată o concordanţă.
ARTICOLUL 5
Transmiterea altor date cu caracter personal şi a
altor informaţii
In cazul constatării concordanţei profilurilor ADN în
cadrul procedurii prevăzute la art. 3 şi 4, transmiterea altor date cu caracter
personal care se raportează la datele indexate, precum şi a altor informaţii se
realizează în baza legislaţiei naţionale a părţii contractante solicitate,
inclusiv a dispoziţiilor privind asistenţa judiciară.
ARTICOLUL 6
Punctul naţional de contact şi acordul de
implementare
(1) Fiecare parte contractantă desemnează un punct
naţional de contact pentru transmiterea datelor în baza art. 3 şi 4.
Competenţele punctului naţional de contact sunt guvernate de legislaţia
naţională aplicabilă.
(2) Detaliile tehnice ale procedurilor descrise la art.
3 şi 4 se reglementează printr-un acord de implementare prevăzut la art. 44.
ARTICOLUL 7
Prelevarea de material genetic şi transmiterea
profilurilor ADN
Dacă, în cadrul unei proceduri de investigaţii sau al
unei proceduri penale aflate în curs de derulare, lipseşte profilul ADN al unei
anumite persoane aflate pe teritoriul părţii contractante solicitate, aceasta
din urmă acordă asistenţă judiciară, prelevând şi analizând materialul genetic
al acestei persoane, precum şi transmiţând profilul ADN obţinut, atunci când:
1. partea contractantă solicitantă comunică scopul
pentru care este necesară această procedură;
2. partea contractantă solicitantă prezintă o
ordonanţă sau un act de anchetă emis de autoritatea competentă, impus de
legislaţia sa naţională, din care să reiasă că ar fi întrunite condiţiile
pentru prelevarea şi analiza materialului genetic, în ipoteza în care persoana
în cauză s-ar găsi pe teritoriul părţii contractante solicitante; şi
3. sunt întrunite condiţiile prealabile pentru
prelevarea şi analiza materialului genetic, precum şi pentru transmiterea
profilului ADN obţinut, potrivit legislaţiei naţionale a părţii contractante
solicitate.
ARTICOLUL 8
Datele dactiloscopice
In vederea aplicării prezentului tratat, părţile
contractante garantează disponibilitatea datelor indexate privind conţinutul sistemelor automatizate naţionale de
identificare dactiloscopică, create în vederea prevenirii şi urmăririi faptelor
penale. Aceste date indexate nu conţin decât date dactiloscopice şi o
referinţă. Datele indexate nu trebuie să conţină date care să permită
identificarea directă a persoanei în cauză. Datele indexate care nu pot fi
atribuite niciunei persoane (urme deschise) trebuie să poată fi recunoscute ca
atare.
ARTICOLUL 9
Consultarea automatizată a datelor dactiloscopice
(1) Părţile contractante permit punctelor naţionale de
contact ale celorlalte părţi contractante, indicate la art. 11, ca, în vederea
prevenirii şi urmăririi faptelor penale, să aibă acces la datele indexate din
sistemele lor automatizate de identificare dactiloscopică, create în acest
scop, cu dreptul de a proceda la o consultare automatizată cu ajutorul unei
comparări a datelor dactiloscopice. Consultarea nu poate fi realizată decât
pentru fiecare caz şi cu respectarea legislaţiei naţionale a părţii
contractante care efectuează respectiva consultare.
(2) Stabilirea definitivă a unei legături între o dată
dactiloscopică şi o dată indexată de partea contractantă care gestionează
fişierul se realizează prin punctul naţional de contact al părţii contractante
ce a efectuat consultarea, pe baza datelor indexate transmise în mod
automatizat şi necesare unei atribuiri univoce.
ARTICOLUL 10
Transmiterea altor
date cu caracter personal şi a altor informaţii
In cazul constatării concordanţei datelor
dactiloscopice în cadrul procedurii prevăzute la art. 9, transmiterea altor
date cu caracter personal ce se raportează la datele indexate şi a altor
informaţii se realizează în baza legislaţiei naţionale a părţii contractante
solicitate, inclusiv a dispoziţiilor privind asistenţa judiciară.
ARTICOLUL 11
Punctul naţional de contact şi acordul de
implementare
(1) Fiecare parte contractantă desemnează un punct
naţional de contact pentru transmiterea datelor în baza art. 9. Competenţele
punctului naţional de contact sunt guvernate de legislaţia naţională
aplicabilă.
(2) Detaliile tehnice ale procedurilor descrise la art.
9 se reglementează printr-un acord de implementare prevăzut la art. 44.
ARTICOLUL 12
Consultarea automatizată a datelor din registrele de
înmatriculare a vehiculelor
(1) Pentru prevenirea şi
urmărirea faptelor penale pe teritoriul părţii contractante care efectuează
consultarea în vederea urmăririi faptelor penale pentru care sunt prevăzute
pedepse şi care sunt de competenţa tribunalelor sau a Ministerului Public,
precum şi în vederea menţinerii ordinii şi siguranţei publice, părţile
contractante autorizează punctele naţionale de contact ale celorlalte părţi
contractante, menţionate la alin. (2), să aibă acces la următoarele date din
registrele naţionale ale vehiculelor, cu dreptul de a proceda la o consultare
automatizată pentru fiecare caz:
1. datele privind proprietarii sau, după caz,
posesorii; precum şi
2. datele privind vehiculele.
Consultarea nu trebuie să se realizeze decât
utilizându-se un număr complet de identificare a vehiculului sau un număr
complet al plăcuţei de înmatriculare. Consultarea nu se realizează decât cu
respectarea legislaţiei naţionale a părţii contractante care o efectuează.
(2) Fiecare parte contractantă desemnează un punct
naţional de contact pentru cererile care îi sunt adresate în vederea
transmiterii datelor prevăzute la alin. (1). Competenţele punctului naţional de
contact sunt guvernate de legislaţia naţională aplicabilă. Detaliile tehnice
ale procedurii se reglementează printr-un acord de implementare prevăzut la
art. 44.
ARTICOLUL 13
Transmiterea datelor care nu au caracter personal
In vederea prevenirii faptelor penale şi a menţinerii ordinii şi siguranţei publice în timpul
manifestărilor de mare anvergură, cu dimensiune transfrontalieră, în special în
domeniul sportiv sau în legătură cu reuniunile Consiliului Europei, părţile
contractante îşi transmit reciproc, atât la cerere, cât şi din proprie
iniţiativă, date care nu au caracter personal, ce pot fi necesare în acest
scop, cu respectarea legislaţiei naţionale a părţii contractante care le
transmite.
ARTICOLUL 14
Transmiterea datelor cu caracter personal
(1) In vederea prevenirii
faptelor penale şi a menţinerii ordinii şi siguranţei publice în timpul
manifestărilor de mare anvergură, cu dimensiune transfrontalieră, în special în
domeniul sportiv sau în legătură cu reuniunile Consiliului Europei, părţile
contractante îşi transmit reciproc, atât la cerere, cât şi din proprie
iniţiativă, date referitoare la persoane, atunci când condamnări definitive sau
alte fapte justifică prezumţia că aceste persoane vor comite fapte penale în
cadrul acestor evenimente sau că acestea prezintă un pericol pentru ordinea şi
siguranţa publice, în măsura în care transmiterea acestor date este permisă în
baza legislaţiei naţionale a părţii contractante care le transmite.
(2) Datele cu caracter personal nu vor putea fi
prelucrate decât în scopurile prevăzute la alin. (1)
şi pentru evenimentul descris în mod precis, pentru care acestea au fost
comunicate. Din momentul în care scopurile prevăzute la alin. (1) au fost
atinse sau nu mai pot fi atinse, datele transmise trebuie să fie imediat şterse.
In orice caz, datele transmise sunt şterse după cel mult un an.
ARTICOLUL 15
Punctul naţional de contact
Fiecare parte contractantă desemnează un punct naţional
de contact pentru transmiterea datelor în baza art. 13 şi 14. Competenţele
punctului naţional de contact sunt guvernate de legislaţia naţională
aplicabilă.
CAPITOLUL III
Măsuri pentru prevenirea infracţiunilor de terorism
ARTICOLUL 16
Transmiterea de informaţii pentru prevenirea
infracţiunilor de terorism
(1) In anumite cazuri speciale,
cu respectarea legislaţiei naţionale şi fără cerere, în vederea prevenirii
infracţiunilor de terorism, părţile contractante pot transmite punctelor
naţionale de contact ale celorlalte părţi contractante, prevăzute la alin. (3),
datele cu caracter personal şi informaţiile prevăzute la alin. (2), în măsura
în care acest lucru este necesar, întrucât anumite fapte justifică prezumţia că
persoanele în cauză vor comite infracţiuni, precum cele prevăzute la art. 1-3
din Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului Uniunii
Europene din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului.
(2) Datele şi informaţiile de transmis conţin numele,
prenumele, data şi locul naşterii, precum şi o descriere a faptelor din care
decurge prezumţia indicată la alin. (1).
(3) Fiecare parte contractantă
desemnează un punct naţional de contact pentru realizarea schimbului de date cu
punctele naţionale de contact ale celorlalte părţi contractante. Competenţele
fiecărui punct naţional de contact sunt guvernate de legislaţia naţională
aplicabilă.
(4) In baza legislaţiei naţionale, autoritatea care
transmite datele poate stabili condiţii privind utilizarea acestor date şi
informaţii de către autoritatea destinatară. Aceasta din urmă este obligată să
respecte aceste condiţii.
ARTICOLUL 17
Insoţitorii înarmaţi la bordul aeronavelor
(1) Fiecare parte contractantă decide în mod autonom,
în funcţie de politica sa naţională de siguranţă aeriană, cu privire la
intervenţia însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor în aeronavele
înregistrate la partea contractantă respectivă. Intervenţia acestor însoţitori
înarmaţi la bordul aeronavelor se efectuează în conformitate cu Convenţia de la
Chicago din 7 decembrie 1944 privind aviaţia civilă internaţională şi cu
anexele sale, în special anexa 17, cu celelalte documente privind aplicarea sa,
ţinând cont de competenţele comandantului de aeronavă în baza Convenţiei de la
Tokyo din 14 septembrie 1963 privind infracţiunile şi alte acte ce se produc la
bordul aeronavelor, precum şi în conformitate cu alte reglementări de drept
internaţional pertinente, în măsura în care acestea sunt obligatorii pentru
respectivele părţi contractante.
(2) In sensul prezentului tratat, însoţitori înarmaţi la bordul aeronavelor sunt funcţionarii de poliţie sau lucrători ai autorităţii publice
corespunzător pregătiţi în acest scop şi însărcinaţi cu menţinerea securităţii
la bordul aeronavelor.
(3) Părţile contractante se sprijină reciproc în
pregătirea iniţială şi continuă a însoţitorilor înarmaţi la bordul aeronavelor
şi colaborează îndeaproape în chestiunile legate de echipamentul acestor
însoţitori.
(4) Inainte de însoţirea unui zbor, punctul naţional
de coordonare competent al părţii contractante trimiţătoare, menţionat la art.
19, trebuie să informeze în scris această intervenţie. Informarea este
transmisă în scris punctului naţional de coordonare competent al celeilalte
părţi contractante, cu cel puţin 3 zile înainte de zborul în cauză, cu
destinaţia sau din direcţia unui aeroport al unei alte părţi contractante. In
caz de pericol iminent, informarea scrisă este realizată fără întârziere, în
principiu înainte de aterizare.
(5) Informarea scrisă, prelucrată în mod confidenţial
de părţile contractante, cuprinde datele menţionate în anexa nr. 1 la prezentul
tratat. Părţile contractante pot modifica anexa nr. 1
printr-un acord separat.
ARTICOLUL 18
Portul armelor de serviciu, muniţiilor şi al
obiectelor de echipament
(1) Părţile contractante eliberează însoţitorilor
înarmaţi repartizaţi la bordul aeronavelor celorlalte părţi contractante, la
cererea acestora din urmă, o autorizaţie generală de port al armelor de
serviciu, muniţiilor şi al obiectelor de echipament, pentru zborurile cu
destinaţia sau din direcţia unor aeroporturi ale părţilor contractante. Această
autorizaţie acoperă portul armelor de serviciu şi al muniţiilor, atât la bordul
aeronavelor, cât şi, în condiţiile prevăzute la alin. (2), în zonele de
securitate dintr-un aeroport al părţii contractante implicate, care nu sunt
accesibile publicului.
(2) Portul armelor de serviciu
şi al muniţiilor se supune următoarelor condiţii:
1. ieşirea cu arme şi muniţii din aeronavă într-un
aeroport sau şederea în zonele de securitate, care nu sunt accesibile
publicului, aflate într-un aeroport al unei alte părţi contractante, nu este autorizată
decât cu însoţirea de către un reprezentant al autorităţii naţionale competente
a celeilalte părţi contractante implicate;
2. imediat ce au fost scoase din aeronavă, armele şi
muniţiile aduse sunt depozitate sub escortă într-un loc care trebuie să fie
stabilit de autoritatea naţională competentă, în care acestea se depozitează în
siguranţă şi sub supraveghere.
ARTICOLUL 19
Punctele naţionale de contact şi de coordonare
Fiecare parte contractantă desemnează un punct naţional
de contact şi de coordonare pentru realizarea sarcinilor prevăzute la art. 17
şi 18.
CAPITOLUL IV
Măsuri privind combaterea migraţiei ilegale
ARTICOLUL 20
Consilieri de documente
(1) Pe baza evaluărilor comune ale situaţiei şi ţinând
cont de Regulamentul (CE) nr. 377/2004 al Consiliului Uniunii Europene din 19
februarie 2004 privind crearea unei reţele a ofiţerilor de legătură
„Imigraţie", părţile contractante convin trimiterea unor consilieri de
documente în statele considerate drept state de origine sau de tranzit pentru
migraţia ilegală.
(2) In conformitate cu legislaţia naţională, părţile
contractante se informează regulat cu privire la elementele referitoare la
migraţia ilegală, obţinute din activitatea propriilor consilieri de documente.
(3) Cu ocazia trimiterii consilierilor de documente, părţile contractante pot desemna o parte
contractantă coordonatoare pentru realizarea unor măsuri concrete. Coordonarea
poate, de asemenea, să aibă o durată de timp determinată.
ARTICOLUL 21
Misiunile consilierilor de documente
Consilierii de documente
trimişi de către părţile contractante îndeplinesc, în special, următoarele
misiuni:
1. consilierea şi pregătirea membrilor
reprezentanţelor diplomatice sau consulare ale părţilor contractante cu privire
la problemele de vize şi paşapoarte, în special în ceea ce priveşte
recunoaşterea documentelor falsificate sau contrafăcute, precum şi cu privire
la utilizarea frauduloasă a documentelor şi la migraţia ilegală;
2. consilierea şi pregătirea societăţilor de
transport în domeniul obligaţiilor ce decurg din Convenţia de aplicare a
Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor
la frontierele comune, semnată la 19 iunie 1990, şi din anexa 9 la Convenţia de
la Chicago din 7 decembrie 1944 privind Aviaţia Civilă Internaţională, precum
şi în domeniul recunoaşterii documentelor falsificate sau contrafăcute şi al
dispoziţiilor pertinente referitoare la intrare; precum şi
3. consilierea şi pregătirea autorităţilor şi
instituţiilor ţării gazdă, care sunt competente pentru controalele poliţieneşti
la frontiere.
Nu se aduce atingere competenţelor reprezentanţelor
diplomatice sau consulare şi nici autorităţilor însărcinate cu misiunile de
control poliţienesc la frontieră ale părţilor contractante.
ARTICOLUL 22
Punctele naţionale de
contact şi de coordonare
Părţile contractante desemnează puncte naţionale de
contact şi de coordonare, care sunt utilizate drept interlocutori pentru
punerea de acord în privinţa trimiterii de consilieri de documente, precum şi
pentru planificarea, punerea în practică, îndrumarea şi urmărirea măsurilor de
consiliere şi pregătire.
ARTICOLUL 23
Sprijin în cursul măsurilor de îndepărtare din
teritoriu
(1) Părţile contractante se sprijină reciproc în cursul
măsurilor de îndepărtare din teritoriu, realizate ţinându-se cont de Decizia
2004/573/CE a Consiliului Uniunii Europene din 29 aprilie 2004 privind
organizarea zborurilor comune pentru îndepărtarea, pornind din teritoriul a
două sau mai multe state membre, a cetăţenilor ţărilor terţe care fac obiectul
măsurilor de îndepărtare din teritoriul a două sau mai multe state membre, şi
de Directiva 2003/110/CE a Consiliului Uniunii Europene din 25 noiembrie 2003
privind asistenţa în tranzit în cadrul măsurilor de îndepărtare pe cale
aeriană. Părţile contractante se informează reciproc, în timp util, cu privire
la măsurile de îndepărtare prevăzute a fi realizate şi, în măsura
posibilităţilor, oferă celorlalte părţi contractante posibilitatea de a
participa la acestea. In cursul realizării măsurilor comune de îndepărtare din
teritoriu, părţile contractante convin asupra însoţirii persoanelor care
trebuie îndepărtate şi asupra măsurilor de securitate.
(2) O parte contractantă poate proceda la îndepărtarea
unei persoane prin teritoriul unei alte părţi contractante, în măsura în care
acest lucru se dovedeşte necesar. Partea contractantă pe al cărei teritoriu
trebuie să aibă loc îndepărtarea din teritoriu decide cu privire la executarea
acesteia. In decizia sa, aceasta stabileşte modalităţile de îndepărtare din
teritoriu şi aplică, în măsura în care acest lucru se dovedeşte necesar,
mijloacele cu caracter obligatoriu care, prin legislaţia sa naţională, sunt
autorizate împotriva persoanei care trebuie îndepărtată.
(3) Părţile contractante desemnează puncte naţionale
de contact pentru planificarea şi executarea măsurilor de îndepărtare din
teritoriu. Experţii se întâlnesc regulat în cadrul unui grup de lucru, în
scopul:
1. evaluării rezultatelor acţiunilor anterioare şi
pentru a se ţine cont de acestea în cursul planificării şi executării măsurilor
ulterioare de îndepărtare din teritoriu;
2. examinării tuturor eventualelor probleme legate de
tranzitul menţionat la alin. (2) şi al identificării unor soluţii în această
privinţă.
CAPITOLUL V
Alte forme de cooperare
ARTICOLUL 24
Forme comune de intervenţie
(1) In scopul intensificării cooperării poliţieneşti,
precum şi în vederea menţinerii ordinii şi securităţii publice şi a prevenirii
faptelor penale, autorităţile competente care trebuie desemnate de către
părţile contractante pot constitui patrule comune, precum şi alte forme de
intervenţie comună, în cadrul cărora funcţionari sau alţi agenţi ai autorităţii
publice, desemnaţi de către părţile contractante (denumiţi în continuare funcţionari)
participă la intervenţii pe teritoriul unei alte părţi contractante.
(2) In calitate de stat gazdă şi cu acordul statului
trimiţător, fiecare parte contractantă, în conformitate cu legislaţia sa
naţională, poate ca, în cadrul formelor de intervenţie comune, să încredinţeze
funcţionarilor celorlalte părţi contractante competenţe de autoritate publică
sau, în măsura în care legislaţia statului gazdă permite acest lucru, poate să
permită ca funcţionari ai
altor părţi contractante să îşi exercite competenţele de autoritate publică.
Competenţele de autoritate publică nu pot fi exercitate în această privinţă
decât sub comanda şi, ca regulă generală, în prezenţa funcţionarilor statului
gazdă. In această privinţă, funcţionarii celeilalte părţi contractante se supun
legislaţiei naţionale a statului gazdă. Pentru faptele acestora este
responsabil statul gazdă.
(3) Funcţionarii unei alte părţi contractante care
participă la intervenţii comune se supun instrucţiunilor autorităţii competente
a statului gazdă.
(4) Un acord de implementare
potrivit art. 44 reglementează detaliile tehnice ale cooperării.
ARTICOLUL 25
Măsuri în cazul unui pericol iminent
(1) In situaţii de urgenţă,
funcţionarii unei părţi contractante pot trece frontiera comună către o altă
parte contractantă, fără autorizaţia prealabilă a acesteia, pentru ca, în zona
de frontieră aflată pe teritoriul celeilalte părţi contractante şi cu
respectarea legislaţiei naţionale a acesteia, să întreprindă măsurile
provizorii necesare în vederea înlăturării oricărui pericol iminent pentru
viaţa sau integritatea fizică a persoanelor.
(2) Există o situaţie de urgenţă, potrivit alin. (1),
atunci când, dacă se aşteaptă intervenţia funcţionarilor statului gazdă sau
stabilirea unei relaţii de subordonare potrivit art. 24 alin. (2), există
riscul materializării pericolului.
(3) Funcţionarii care intervin anunţă fără întârziere
statul gazdă. Statul gazdă confirmă primirea informaţiei şi este obligat să
întreprindă, fără întârziere, măsurile care se impun în vederea înlăturării
pericolelor şi a reluării controlului asupra situaţiei. Funcţionarii care
intervin nu pot acţiona pe teritoriul statului gazdă decât până în momentul în
care acesta din urmă a întreprins măsurile necesare pentru înlăturarea
pericolului. Funcţionarii care intervin sunt obligaţi să respecte
instrucţiunile statului gazdă.
(4) Părţile contractante încheie un acord separat
referitor la autorităţile care trebuie anunţate fără întârziere, potrivit alin.
(3). Funcţionarii care intervin se supun dispoziţiilor prezentului articol şi
legislaţiei naţionale a părţii contractante pe teritoriul căreia acţionează.
(5) Statul gazdă este responsabil pentru măsurile
întreprinse de către funcţionarii care intervin.
ARTICOLUL 26
Asistenţa în cursul unor evenimente de mare
anvergură, catastrofe şi accidente grave
Autorităţile competente ale părţilor contractante se
susţin reciproc, cu respectarea legislaţiei lor naţionale, în cursul
manifestaţiilor de masă şi al altor evenimente de mare anvergură, al
catastrofelor, precum şi al accidentelor grave, astfel:
1. informându-se reciproc, cât mai curând posibil, cu
privire la astfel de evenimente cu implicaţii transfrontaliere, precum şi
comunicându-şi informaţiile importante care se raportează la acestea;
2. întreprinzând şi coordonând măsurile poliţieneşti
necesare pe propriul teritoriu, în cursul situaţiilor cu implicaţii
transfrontaliere;
3. acordând asistenţă, în măsura posibilităţilor, la
cererea părţii contractante pe teritoriul căreia s-a produs situaţia, prin
trimiterea de funcţionari, specialişti şi consilieri, precum şi prin punerea la
dispoziţie a obiectelor de echipament.
Nu se aduce atingere acordurilor internaţionale la care
părţile contractante au aderat, cu privire la asistenţa reciprocă în caz de
catastrofe, inclusiv de accidente grave.
ARTICOLUL 27
Cooperarea la cerere
(1) In cadrul propriilor
competenţe şi în conformitate cu legislaţia lor naţională, autorităţile
competente ale părţilor contractante îşi acordă, la cerere, asistenţă
reciprocă.
(2) Autorităţile competente ale părţilor contractante
îşi acordă asistenţă reciprocă potrivit art. 39 alin. (1) prima frază din
Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, în special prin:
1. verificarea identităţii proprietarilor şi
posesorilor, precum şi a conducătorilor vehiculelor rutiere, vapoarelor şi
navelor sau aeronavelor, în măsura în care această acţiune nu este deja
reglementată la art. 12;
2. informaţii privind permisele de conducere,
permisele de navigaţie şi autorizaţiile asemănătoare;
3. verificări privind locurile de şedere şi de
reşedinţă;
4. verificări privind titlurile de şedere;
5. verificări ale identităţilor abonaţilor din reţeaua
telefonică şi a abonaţilor altor echipamente de telecomunicaţii, în măsura în
care acestea sunt accesibile public;
6. verificări privind identitatea;
7. anchete privind provenienţa unor obiecte precum
arme, vehicule cu motor sau vapoare şi nave (cereri privind modalităţile de
dobândire);
8. elemente de informaţii
rezultate din culegerea de date poliţieneşti şi din documente ale poliţiei,
precum şi informaţii rezultate din culegerea de date ale autorităţilor
administrative accesibile public;
9. semnalări urgente privind armele şi explozivii,
precum şi semnalări privind falsurile de monedă şi înscrisurile de valoare;
10. informaţii privind executarea practică a măsurilor
de supraveghere transfrontalieră, a urmăririlor transfrontaliere şi a
livrărilor supravegheate; şi
11. notificarea disponibilităţii
unei persoane de a da declaraţii.
(3) Dacă autoritatea solicitată nu este competentă în
problema prelucrării cererii, aceasta transmite cererea către autoritatea
competentă. Autoritatea solicitată informează autoritatea solicitantă cu
privire la transmiterea cererii şi la autoritatea competentă pentru prelucrarea
acesteia. Autoritatea competentă prelucrează cererea şi transmite rezultatul
către autoritatea solicitantă.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 28
Utilizarea armelor de serviciu, muniţiilor şi mijloacelor de intervenţie
(1) Funcţionarii unei părţi
contractante, care, în cadrul unei intervenţii comune, se află pe teritoriul
unei alte părţi contractante, pot purta propriile uniforme naţionale de
serviciu. Funcţionarii pot avea asupra lor armele de serviciu, muniţiile şi
mijloacele de intervenţie, admise potrivit legislaţiei naţionale a statului
trimiţător. Orice parte contractantă poate interzice funcţionarilor statului
trimiţător portul anumitor arme de serviciu, muniţii şi mijloace de
intervenţie.
(2) Armele de serviciu, muniţiile şi mijloacele de
intervenţie enumerate în anexa nr. 2 nu pot fi folosite decât în cazul
legitimei apărări sau al apărării altui stat. In afara cadrului menţionat în
prima frază, funcţionarul responsabil cu intervenţia al statului gazdă poate
autoriza, de la caz la caz şi cu respectarea legislaţiei naţionale, utilizarea
armelor de serviciu, muniţiilor şi a mijloacelor de intervenţie. Utilizarea
armelor de serviciu, muniţiilor şi a mijloacelor de intervenţie se supune
legislaţiei statului gazdă. Autorităţile competente se informează reciproc cu
privire la respectivele arme de serviciu, muniţii şi mijloace de intervenţie autorizate, precum şi la
condiţiile care guvernează utilizarea acestora.
(3) Printr-un acord separat,
părţile contractante pot să modifice anexa nr. 2.
(4) Dacă, în cadrul măsurilor întreprinse potrivit
prezentului tratat, funcţionarii uneia dintre părţile contractante implică
vehicule cu motor pe teritoriul unei alte părţi contractante, aceştia se supun
aceloraşi reguli de circulaţie ca şi funcţionarii statului gazdă, inclusiv în
privinţa folosirii prerogativelor de autoritate publică în domeniul utilizării
dispozitivelor sonore sau luminoase şi în privinţa respectării regulilor de
circulaţie.
(5) Un acord de implementare, potrivit art. 44,
reglementează aspectele practice ale utilizării armelor de serviciu, muniţiilor
şi mijloacelor de intervenţie.
(6) Nu se aduce atingere prevederilor art. 18.
ARTICOLUL 29
Protecţie şi asistenţă
Părţile contractante sunt obligate să acorde
funcţionarilor trimişi de către cealaltă parte contractantă, în exercitarea
atribuţiilor lor, aceeaşi protecţie şi asistenţă ca şi în cazul propriilor
funcţionari.
ARTICOLUL 30
Reglementare generală privind răspunderea
In materie de răspundere, în cadrul prezentului tratat
se aplică mutatis mutandis art. 43 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie
1985, semnată la 19 iunie 1990. Prima frază nu se aplică art. 17 şi 18.
ARTICOLUL 31
Poziţia juridică a funcţionarilor în comparaţie cu
dreptul penal
Funcţionarii care, în baza prezentului tratat,
acţionează pe teritoriul unei alte părţi contractante, în ceea ce priveşte
faptele penale pe care le comit sau care sunt comise împotriva lor, sunt
asimilaţi funcţionarilor celeilalte părţi contractante, cu excepţia unor dispoziţii
contrare cuprinse într-un alt acord în vigoare pentru părţile contractante.
ARTICOLUL 32
Relaţiile de serviciu
Funcţionarii care, în baza prezentului tratat,
acţionează pe teritoriul unei alte părţi contractante, în materie de relaţii de
serviciu, în special în cea disciplinară, se supun în continuare dispoziţiilor
în vigoare din propriul stat.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii generale privind protecţia datelor
ARTICOLUL 33
Definiţii şi aria de
aplicare
(1) In sensul prezentului tratat, termenii şi
expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. prelucrarea datelor cu caracter personal - orice prelucrare sau înlănţuire de prelucrări referitoare la date
cu caracter personal, realizată cu sau fără ajutorul procedurilor automatizate,
care se raportează la datele cu caracter personal, precum prelevarea, stocarea,
sistematizarea, păstrarea, adaptarea sau modificarea, citirea, investigarea,
consultarea, utilizarea, comunicarea prin intermediul unei transmiteri,
difuzarea sau orice altă formă de punere la dispoziţie, combinarea sau
conexarea, ca şi blocarea, ştergerea sau distrugerea datelor; în sensul
prezentului tratat, prelucrarea cuprinde şi informaţia privind existenţa sau
absenţa unei concordanţe;
2. consultarea automatizată
- accesul direct într-o bancă de date automatizate
a unei alte autorităţi, care se efectuează astfel încât răspunsul obţinut la
consultare să se realizeze în întregime pe cale automatizată;
3. marcare - aplicarea unui
semn la datele cu caracter personal înregistrate, fără a se căuta limitarea
prelucrării lor în viitor;
4. blocarea - marcarea
datelor cu caracter personal înregistrate, în vederea limitării prelucrării lor
în viitor.
(2) Următoarele dispoziţii sunt aplicabile datelor care
sunt sau care au fost transmise în baza prezentului tratat, în măsura în care
capitolele precedente nu conţin dispoziţii contrare.
ARTICOLUL 34
Nivelul de protecţie a datelor
(1) In ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter
personal care sunt sau au fost transmise în cadrul prezentului tratat, fiecare
parte contractantă garantează datelor, prin legislaţia sa naţională, un nivel
de protecţie cel puţin egal celui care rezultă din Convenţia Consiliului
Europei din 28 ianuarie 1981 privind protejarea persoanelor faţă de prelucrarea
automatizată a datelor cu caracter personal, precum şi din Protocolul adiţional
din 8 noiembrie 2001, fiecare parte contractantă ţinând cont, în această
privinţă, şi de Recomandarea nr. R (87) 15 din 17 septembrie 1987 privind
utilizarea datelor cu caracter personal în domeniul poliţienesc, făcută
statelor membre de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, inclusiv în
măsura în care datele nu sunt prelucrate în mod automatizat.
(2) Transmiterea datelor cu
caracter personal, prevăzută în prezentul tratat, nu poate fi iniţiată decât
atunci când dispoziţiile prezentului capitol au fost transpuse în legislaţia
naţională aplicabilă pe teritoriul părţilor contractante implicate în această
transmitere. Printr-o decizie, Comitetul Miniştrilor prevăzut la art. 43 constată
dacă aceste condiţii sunt întrunite.
ARTICOLUL 35
Scopul utilizării
(1) Partea contractantă destinatară nu poate prelucra
datele cu caracter personal decât în scopurile pentru care acestea au fost
transmise în baza prezentului tratat; prelucrarea în alte scopuri nu este
permisă decât cu autorizarea prealabilă a părţii contractante care le
gestionează şi cu respectarea legislaţiei naţionale a părţii contractante
destinatare. Autorizaţia poate fi eliberată în măsura în care legislaţia
naţională a părţii contractante care gestionează datele permite ca prelucrarea
acestora să se realizeze şi în aceste alte scopuri.
(2) Prelucrarea datelor transmise în baza art. 3, 4 şi
9 de către partea contractantă care efectuează consultarea sau compararea
datelor este autorizată exclusiv în vederea:
1. stabilirii concordanţei dintre profilurile ADN sau
dintre datele dactiloscopice comparate;
2. pregătirii şi introducerii unei cereri de asistenţă
administrativă sau judiciară, potrivit legislaţiei naţionale, în cazul concordanţei
acestor date;
3. realizării unei înregistrări, potrivit art. 39.
Partea contractantă care gestionează fişierul nu poate
prelucra datele care i-au fost transmise în baza art. 3, 4 şi 9 decât dacă
această prelucrare este necesară pentru a realiza o comparare, pentru a
răspunde pe cale automatizată la o cerere sau pentru a realiza înregistrarea
potrivit art. 39. La încheierea comparării sau a transmiterii răspunsului
automatizat, realizată la cerere, datele transmise sunt şterse fără întârziere,
mai puţin în cazul în care este necesară continuarea prelucrării în vederea
atingerii scopurilor menţionate la pct. 2 şi 3.
(3) Datele transmise în baza art. 12 pot fi utilizate
de către partea contractantă care gestionează fişierul exclusiv dacă acest
lucru este necesar pentru a răspunde pe cale automatizată la cerere sau pentru
a realiza înregistrarea potrivit art. 39. La încheierea transmiterii
răspunsului automatizat, realizată la cerere, datele transmise sunt şterse fără
întârziere, mai puţin în cazul în care este necesară continuarea prelucrării
pentru realizarea înregistrării potrivit art. 39. Partea contractantă
solicitantă nu poate utiliza datele obţinute în cadrul răspunsului decât în
scopurile realizării procedurii pe baza căreia a fost efectuată consultarea.
ARTICOLUL 36
Autorităţile competente
Datele cu caracter personal transmise pot fi prelucrate
exclusiv de către autorităţile şi instanţele care au competenţă pentru
îndeplinirea unor sarcini în vederea atingerii scopurilor indicate la art. 35.
In special comunicarea datelor transmise altor autorităţi nu poate fi realizată
decât cu autorizarea prealabilă a părţii contractante care Ie-a transmis şi cu
respectarea legislaţiei naţionale a părţii contractante destinatare.
ARTICOLUL 37
Exactitatea, actualitatea şi durata de stocare a
datelor
(1) Părţile contractante sunt obligate să asigure
exactitatea şi actualitatea datelor cu caracter personal. Dacă, din oficiu sau
ca urmare a unei comunicări realizate de către persoana implicată, se dovedeşte
că au fost furnizate date incorecte sau care nu ar fi trebuit să fie transmise,
partea contractantă destinatară sau părţile contractante destinatare trebuie să
fie informată/informate în acest sens şi fără întârziere. Acestea sunt obligate
să procedeze la corectarea sau la ştergerea datelor. In plus, datele cu
caracter personal trebuie să fie corectate dacă se dovedesc a fi incorecte.
Dacă autoritatea destinatară are indicii pe baza cărora prezumă că datele transmise
sunt incorecte sau ar fi trebuit să fie şterse, informează în acest sens şi
fără întârziere autoritatea care Ie-a transmis.
(2) Datele a căror exactitate este contestată de către
persoana în cauză şi a căror corectitudine sau incorectitudine nu poate fi
constatată, la cererea persoanei în cauză, trebuie să fie marcate potrivit
legislaţiei naţionale a părţilor contractante. In acest caz, marcarea nu poate
fi ridicată, potrivit legislaţiei naţionale, decât cu consimţământul persoanei
în cauză sau pe baza unei hotărâri a instanţei competente ori a autorităţii
independente, competentă în domeniul controlului protecţiei datelor.
(3) Datele cu caracter personal transmise trebuie să
fie şterse atunci când nu ar fi trebuit să fie transmise sau primite. Datele
transmise şi primite legal trebuie să fie şterse:
1. dacă nu sunt sau nu mai sunt necesare în scopurile
pentru care ele au fost transmise. Dacă datele cu caracter personal au fost
transmise fără să fi existat o cerere, autoritatea destinatară este obligată să
examineze în ce măsură acestea sunt necesare pentru atingerea scopurilor pentru
care au fost transmise;
2. la expirarea termenului maxim prevăzut pentru
păstrarea acestora în legislaţia naţională a părţii contractante care transmite
datele, atunci când autoritatea competentă care transmite datele indică
autorităţii destinatare acest termen maxim în momentul realizării transmiterii.
In baza legislaţiei naţionale, se procedează la blocare
în loc de ştergere, atunci când există posibilitatea ca ştergerea să aducă
atingere intereselor ce impun protecţia persoanei în cauză. Datele blocate nu
pot fi utilizate sau transmise decât în scopurile pentru care nu a mai avut loc
ştergerea.
ARTICOLUL 38
Măsuri tehnice şi organizatorice pentru garantarea
protecţiei şi a securităţii datelor
(1) Autoritatea destinatară şi autoritatea care
transmite datele sunt obligate să protejeze în mod eficient datele cu caracter
personal împotriva oricărei distrugeri accidentale sau neautorizate, pierderi
accidentale, acces neautorizat, modificări accidentale sau neautorizate şi
divulgări neautorizate.
(2) Un acord de implementare, potrivit art. 44,
reglementează detaliile tehnice ale procedurii de consultare automatizată şi
garantează că:
1. în concordanţă cu starea actuală a tehnicii sunt
întreprinse măsuri pentru asigurarea protecţiei şi securităţii datelor, prin
care să fie garantate în special confidenţialitatea şi integritatea acestora,
2. în cursul utilizării reţelelor accesibile public se
recurge la proceduri de realizare a criptării şi a autentificării recunoscute
în acest sens de către autorităţile competente; şi
3. poate fi controlată admisibilitatea consultărilor
realizate în baza art. 39 alin. (2), (4) şi (5).
ARTICOLUL 39
Documentarea şi înregistrarea, dispoziţii speciale
privind transmiterea automatizată şi neautomatizată
(1) Fiecare parte contractantă
va garanta că orice transmitere neautomatizată şi orice primire neautomatizată
de date cu caracter personal sunt documentate de către autoritatea solicitantă
şi de autoritatea care gestionează fişierul în scopul realizării controlului
admisibilităţii transmiterii. Documentarea cuprinde următoarele indicaţii:
1. motivul care a stat la baza transmiterii;
2. datele transmise;
3. data transmiterii; şi
4. denumirea sau referinţa
autorităţii solicitante şi a autorităţii care gestionează fişierul.
(2) Pentru consultările automatizate de date, în baza
art. 3, 9 şi 12, sau pentru compararea automatizată, în baza art. 4, se aplică
următoarele dispoziţii:
1. consultarea sau compararea
automatizată poate fi efectuată numai de funcţionarii punctelor naţionale de
contact, special abilitaţi în acest scop. La cerere, lista funcţionarilor
abilitaţi pentru consultare sau comparare automatizată este pusă la dispoziţia
autorităţilor de supraveghere indicate la alin. (5), precum şi a altor părţi
contractante;
2. fiecare parte contractantă garantează că autoritatea
care gestionează fişierul şi autoritatea solicitantă vor ţine evidenţa, într-un
registru de înregistrări, a oricăror trimiteri şi primiri de date, inclusiv a
informaţiilor privind existenţa sau absenţa unei concordanţe. Inregistrarea
cuprinde următoarele informaţii:
a) datele transmise;
b) data şi ora exactă ale transmiterii; şi
c) denumirea sau referinţa autorităţii solicitante şi a
autorităţii care gestionează fişierul.
Autoritatea solicitantă consemnează atât motivul
solicitării sau transmiterii, cât şi referinţele agentului care a efectuat
consultarea şi ale agentului care s-a aflat la originea cererii sau
transmiterii.
(3) La cerere, autoritatea care realizează
înregistrarea informează fără întârziere autorităţile competente în domeniul
controlului protecţiei datelor ale părţii contractante în legătură cu datele
înregistrate, cel târziu în 4 săptămâni de la data primirii cererii. Datele
înregistrate pot fi utilizate exclusiv în următoarele scopuri:
1. controlul protecţiei datelor;
2. garantarea securităţii datelor.
(4) Datele înregistrate trebuie protejate prin
dispoziţii corespunzătoare împotriva oricărei utilizări diferite de scopurile
sus-menţionate şi împotriva oricărui alt abuz şi trebuie păstrate timp de 2
ani. După expirarea termenului de păstrare, datele înregistrate trebuie şterse
fără întârziere.
(5) Responsabilitatea controlului juridic al
transmiterii sau primirii de date cu caracter personal
revine autorităţilor independente competente în domeniul controlului protecţiei
datelor al respectivelor părţi contractante. In baza legislaţiei naţionale,
orice persoană poate solicita acestor autorităţi să verifice legalitatea
procesării datelor care o privesc. Independent de astfel de solicitări, aceste
autorităţi şi autorităţile responsabile cu înregistrarea trebuie, de asemenea,
să efectueze controale aleatorii pentru a verifica legalitatea transmiterilor,
cu ajutorul dosarelor care au stat la baza consultărilor. Rezultatele acestei
activităţi de control trebuie păstrate timp de 18 luni, pentru realizarea
controlului autorităţilor independente competente în domeniul protecţiei
datelor. După expirarea acestui termen, rezultatele trebuie imediat şterse.
Fiecărei autorităţi competente pentru controlul protecţiei datelor i se poate
solicita de către autoritatea independentă de control al protecţiei datelor a
unei alte părţi contractante să îşi exercite atribuţiile în conformitate cu
legislaţia naţională. Autorităţile independente competente în materie de
control al protecţiei datelor ale părţilor contractante asigură realizarea
cooperării reciproce necesare îndeplinirii sarcinilor de control, în special
prin schimbul de informaţii pertinente.
ARTICOLUL 40
Dreptul persoanelor implicate de a fi informate şi
despăgubite
(1) La cerere, persoanei implicate îi vor fi comunicate,
după probarea identităţii, de către autoritatea competentă, conform legislaţiei
naţionale, fără cheltuieli nejustificate, într-o formă generală comprehensibilă
şi fără o întârziere nejustificată, datele prelucrate care o privesc şi
originea acestora, destinatarii sau categoriile de destinatari, scopul
prelucrării şi baza legală ce guvernează prelucrarea. In plus, persoana
implicată are dreptul la corectarea datelor incorecte şi la ştergerea datelor
prelucrate ilegal. Părţile contractante asigură, în plus, ca, în cazul
încălcării drepturilor sale privind protecţia datelor cu caracter personal,
persoana implicată să poată adresa o plângere efectivă unei instanţe
independente şi imparţiale, stabilită prin lege, în sensul art. 6 alin. (1) din
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, sau unei autorităţi independente de control, în sensul art. 28
din Directiva 95/46/CE, şi îi oferă posibilitatea ca, pe cale judiciară, să
solicite un drept la despăgubire sau la o altă formă de compensaţie. Detaliile
de procedură pentru aplicarea acestor drepturi şi motivele pentru limitarea
dreptului la informare vor fi guvernate de prevederile legislaţiei naţionale a
statului în care acesta îşi cere drepturile.
(2) Dacă o autoritate a unei părţi contractante a
transmis date cu caracter personal, în baza prezentului tratat, autoritatea
destinatară a unei alte părţi contractante nu poate invoca faptul că datele
transmise nu sunt corecte, pentru a se exonera de răspunderea sa, care îi revine,
conform propriei legislaţii naţionale, faţă de persoana lezată. Dacă
autoritatea destinatară acordă despăgubiri pentru o pagubă provocată din cauza
utilizării de date incorecte transmise, atunci autoritatea trimitătoare va
rambursa în totalitate autorităţii destinatare sumele pe care aceasta Ie-a
plătit ca despăgubiri.
ARTICOLUL 41
Informaţii la cererea părţilor contractate
Partea contractantă destinatară informează partea
contractantă care transmite datele cu privire la prelucrarea efectuată asupra datelor
transmise şi la rezultatele astfel obţinute.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii privind aplicarea şi dispoziţii finale
ARTICOLUL 42
Declaraţii
(1) In momentul depunerii instrumentului de ratificare,
acceptare, aprobare sau aderare, fiecare parte contractantă desemnează
autorităţile competente cu aplicarea prezentului tratat prin prezentarea unei
declaraţii statului depozitar.
Trebuie desemnate:
1. punctele naţionale de contact pentru analiza ADN,
indicate la art. 6 alin. (1);
2. punctele naţionale de contact pentru datele
dactiloscopice, indicate la art. 11 alin. (1);
3. punctele naţionale de contact pentru datele din registrul de înmatriculare a vehiculelor, indicate
la art. 12 alin. (2);
4. punctele naţionale de contact pentru schimbul de
informaţii la manifestaţii de mare anvergură, indicate la art. 15;
5. punctele naţionale de contact pentru informaţiile
privind prevenirea infracţiunilor de terorism, indicate la art. 16 alin. (3);
6. punctele naţionale de contact şi coordonare pentru
însoţitorii înarmaţi, indicate la art. 19;
7. punctele naţionale de contact şi coordonare pentru
consilierii de documente, indicate la art. 22;
8. punctele naţionale de contact pentru planificarea şi
executarea măsurilor de îndepărtare din teritoriu, indicate la art. 23 alin.
(3);
9. autorităţile şi funcţionarii indicaţi la art. 24-27.
(2) Declaraţiile făcute în baza alin. (1) pot fi
modificate în orice moment, printr-o declaraţie adresată depozitarului.
Modificarea produce efecte începând de la data primirii acesteia de către
depozitar.
ARTICOLUL 43
Comitetul de Miniştri
(1) Părţile contractante înfiinţează un comitet format
din miniştri ai părţilor contractante. Comitetul de Miniştri ia deciziile
necesare transpunerii şi aplicării prezentului tratat. Deciziile Comitetului de
Miniştri se iau în unanimitate de toate părţile contractante.
(2) Pentru a sprijini Comitetul
de Miniştri, un grup comun de lucru, alcătuit din reprezentanţi ai părţilor
contractante, controlează transpunerea şi interpretarea prezentului tratat şi
stabileşte dacă trebuie completat şi dezvoltat. Grupul comun de lucru este
convocat la cererea unei părţi contractante.
ARTICOLUL 44
Acorduri de implementare
In baza şi în cadrul prezentului tratat, autorităţile
competente ale părţilor contractante pot încheia acorduri pentru implementarea
acestuia din punct de vedere administrativ.
ARTICOLUL 45
Domeniul de aplicare
teritorială
Dispoziţiile prezentului tratat sunt aplicabile pe
teritoriul părţilor contractante. Pentru Regatul Ţărilor de Jos, prezentul
tratat este aplicabil exclusiv în partea din teritoriul Regatului Ţărilor de
Jos aflată în Europa. Pentru Republica Franceză, prezentul tratat se aplică
exclusiv părţii din teritoriul Republicii Franceze aflate în Europa.
ARTICOLUL 46
Cheltuieli
Fiecare parte contractantă suportă costurile ce decurg
pentru propriile autorităţi din aplicarea prezentului tratat. In cazuri
speciale, părţile contractante implicate pot conveni asupra unor reglementări
derogatorii.
ARTICOLUL 47
Relaţia cu alte acorduri bilaterale sau
multilaterale
(1) Dispoziţiile prezentului
tratat se aplică numai în măsura în care sunt compatibile cu dreptul Uniunii
Europene. Dacă Uniunea Europeană va stabili în viitor reglementări legate de
domeniul de aplicare al prezentului tratat, dreptul Uniunii Europene va prevala
asupra dispoziţiilor respective ale prezentului tratat, în privinţa aplicării
acestora. Părţile contractante pot modifica sau înlocui dispoziţiile
prezentului tratat, în funcţie de noile dispoziţii prevăzute în materie în
dreptul Uniunii Europene.
(2) Prezentul tratat nu aduce atingere drepturilor şi
obligaţiilor rezultate din acordurile bilaterale sau multilaterale existente
între părţile contractante. Părţile contractante îşi rezervă dreptul ca în
relaţiile reciproce să aplice acordurile bilaterale sau multilaterale existente
între ele. In caz de contradicţie cu drepturile sau obligaţiile ce decurg din
astfel de acorduri, prevalează prevederile prezentului tratat.
ARTICOLUL 48
Ratificarea, acceptarea sau aprobarea
Prezentul tratat este supus ratificării, acceptării sau
aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare sunt depuse la
depozitar. In momentul depunerii instrumentelor de ratificare, acceptare sau
aprobare, poate fi făcută o declaraţie privind aria de aplicare teritorială.
ARTICOLUL 49
Depozitarul
(1) Guvernul Republicii Federale Germania este
depozitarul prezentului tratat.
(2) Depozitarul notifică celelalte părţi contractante,
fără întârziere, asupra ratificărilor, acceptărilor, aprobărilor, aderărilor,
rezervelor şi denunţărilor, precum şi asupra oricărei declaraţii făcute în
legătură cu prezentul tratat.
(3) Depozitarul asigură înregistrarea prezentului
tratat la Secretariatul Naţiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 al Cartei
Naţiunilor Unite.
ARTICOLUL 50
Intrarea în vigoare
(1) Prezentul tratat intră în
vigoare, între părţile contractante care l-au
ratificat, acceptat sau aprobat, la 90 de zile după depunerea
celui de-al doilea instrument de ratificare, acceptare sau aprobare. Pentru
celelalte părţi contractante, prezentul tratat intră în vigoare la 90 de zile
după depunerea instrumentelor lor de ratificare,
acceptare sau aprobare.
(2) Depozitarul notifică tuturor părţilor contractante
data intrării în vigoare.
ARTICOLUL 51
Aderarea
(1) Prezentul tratat este deschis pentru aderare
oricărui stat membru al Uniunii Europene. La aderare, toate acordurile de
implementare încheiate până în acel moment, în baza art. 44, precum şi
celelalte înţelegeri privind prezentul tratat devin obligatorii pentru statele
care aderă.
(2) Instrumentele de aderare sunt depuse la depozitar.
In cazul aderării, o declaraţie privind aria de
aplicare teritorială poate fi făcută cu ocazia depunerii instrumentelor de
aderare.
(3) Pentru orice stat care aderă, prezentul tratat
intră în vigoare la 90 de zile după depunerea instrumentului de aderare, cel
mai devreme de data intrării în vigoare a tratatului, în conformitate cu art. 50.
ARTICOLUL 52
Denunţarea
(1) Prezentul tratat este
încheiat pe o perioadă nedeterminată.
(2) Fiecare parte contractantă poate denunţa prezentul
tratat, pe cale diplomatică, printr-o notificare adresată depozitarului. Denunţarea
va produce efecte la 6 luni după primirea de către depozitara notificării.
Incheiat la Prum la 27 mai 2005, într-un singur
exemplar original în limbile germană, spaniolă, franceză şi neerlandeză, cele 4
texte fiind egal autentice. Originalul va fi depus în arhivele depozitarului,
care va transmite o copie certificată fiecărui stat semnatar şi statului care
aderă.
Pentru Regatul Belgiei
Pentru Republica Federală Germania
Pentru Regatul Spaniei
Pentru Republica Franceză
Pentru Marele Ducat de Luxemburg
Pentru Regatul Ţărilor de Jos
Pentru Republica Austria
ANEXA Nr. 1
Informaţii necesare, în baza art. 17 alin. (5),
pentru notificarea scrisă:
1. timpii de intervenţie, care descriu durata
prevăzută a şederii;
2. datele zborurilor (inclusiv numerele şi orarele
acestora);
3. numărul membrilor echipei de însoţitori înarmaţi la
bordul aeronavelor;
4. numele şi prenumele tuturor persoanelor, cu
indicarea numelui şefului echipei;
5. numerele paşapoartelor;
6. marca, tipul şi numărul de
serie ale armelor;
7. cantitatea şi tipul muniţiilor;
8. obiectele de echipament aduse de către echipă, care
servesc la îndeplinirea misiunilor.
ANEXA Nr. 2
Armele de serviciu, muniţiile şi mijloacele de
intervenţie autorizate în baza art. 28 frazele 1 şi 2 ale alin. 2
1. Pentru Regatul Belgiei:
- arme de foc autorizate şi muniţii autorizate;
- spray-uri paralizante autorizate şi mijloace de
intervenţie autorizate;
- gaze lacrimogene autorizate şi mijloace de
intervenţie autorizate.
2. Pentru Republica Federală Germania:
- arme de foc autorizate şi muniţii autorizate.
3. Pentru Regatul Spaniei:
- arme de foc autorizate;
- arme de apărare autorizate, potrivit dispoziţiilor
regulamentare aplicabile agenţilor care participă la intervenţia comună, spre
exemplu bastonul de poliţie (matrac), spray-uri, gaze lacrimogene şi alte
mijloace de intervenţie autorizate.
4. Pentru Republica Franceză:
- arme de serviciu şi mijloace de constrângere aflate
în dotarea individuală, autorizate prin legislaţia naţională.
5. Pentru Marele Ducat de Luxemburg:
- arme de foc autorizate şi muniţia autorizată;
- spray-uri paralizante autorizate şi mijloace de
intervenţie autorizate;
- gaz lacrimogen autorizat şi mijloace de intervenţie
autorizate.
6. Pentru Regatul Ţărilor de Jos:
- arme de foc autorizate şi muniţii autorizate;
- spray-uri paralizante autorizate şi mijloace de
intervenţie autorizate;
- gaz lacrimogen autorizat şi mijloace de intervenţie
autorizate.
7. Pentru Republica Austria:
- arme de foc autorizate şi muniţia autorizată;
- spray-uri paralizante autorizate şi mijloace de
intervenţie autorizate.
Certific că textul precedent este o copie conformă cu
textul original depozitat de către Guvernul Republicii Federale Germania.
Berlin, 14 martie 2007
Dr. Ludwig Biewer,
consilier de legaţie
S.S. indescifrabilă
L.S. ştampila
Certific că textul în limba română este o traducere
oficială a textului original în limba germană al Tratatului depozitat de către
Guvernul Republicii Federale Germania.
Corneliu Alexandru,
director general al Direcţiei Generale Afaceri Europene
şi Relaţii Internaţionale
comisar-şef,
Mircea Bacalu