DECIZIE Nr.
328 din 23 martie 2010
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78, 78 1, 79 si 80 din Legea
educatiei fizice si sportului nr. 69/2000
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 338 din 21 mai 2010
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar
-judecător
Petre Lăzăroiu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin Zegrean -judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78, 781, 79
şi 80 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000,
excepţie ridicată de Societatea Comercială „Mebis" - S.A.
din Bistriţa în Dosarul nr. 26/112/2009 al Tribunalului
Bistriţa-Năsăud - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa
părţilor, faţă de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată,
preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a
excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78, 781
şi 79 din Legea nr. 69/2000, deoarece respectă exigenţele impuse
de art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, în sensul că
restricţiile impuse dreptului de proprietate privată servesc interesului
general pe care îl prezintă activitatea de educaţie fizică
şi sport în cadrul dreptului constituţional la ocrotirea
sănătăţii. In privinţa dispoziţiilor art. 80,
solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, deoarece acestea
nu au legătură cu dezlegarea cauzei în care a fost invocată
excepţia.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările
dosarului, reţine următoarele:
Prin Incheierea nr. 152/CA/2009 din 24 martie 2009,
pronunţată în Dosarul nr. 26/112/2009, Tribunalul Bistriţa-
Năsăud - Secţia comercială, de contencios administrativ
şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78, 781, 79
şi 80 din Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost
ridicată de Societatea Comercială „Mebis" - S.A. din
Bistriţa într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o
acţiune în anulare a unui act administrativ.
In motivarea excepţiei de
neconstituţionalitate autorul acesteia
susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor
art. 44 din Legea fundamentală, deoarece, potrivit acestora, imobilele
dobândite de societăţile comerciale în condiţiile art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice
de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale se
reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, fără
o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Se încalcă,
astfel, şi principiul egalităţii titularilor dreptului de
proprietate, indiferent de forma de proprietate, precum şi obligaţia
despăgubirii proprietarului în cazul modificării regimului juridic al
bunului. Prin procesul de privatizare unele societăţi comerciale
constituite iniţial cu capital integral de stat au devenit
societăţi comerciale cu capital integral sau parţial privat, iar
la vânzarea acţiunilor au fost determinate, printre altele, şi
valoarea capitalului social, precum şi natura bunurilor care compun
capitalul. Or, „scoaterea unor bunuri din patrimoniul acestor
societăţi comerciale şi transferul lor în patrimoniul altui
titular al proprietăţii private, chiar dacă acesta este
succesorul de drept al unui fost proprietar, dar de la care au fost trecute
bunurile respective în proprietatea unor societăţi comerciale, în
baza unui titlu legal, este contrară prevederilor constituţionale
referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi la ocrotirea
proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular".
Este afectată, totodată, exercitarea libertăţii de
dispoziţie cu privire la un astfel de bun imobil, deoarece proprietarul
are obligaţia de a menţine destinaţia sa, şi anume
bază sportivă, sau în cazul desfiinţării, de a construi o nouă
bază de agrement. Se mai susţine că, prin prevederile art. 79
din lege, persoanele de drept privat sunt asimilate instituţiilor publice,
în sensul că schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea bazei
sportive se face numai prin hotărâre a Guvernului.
Tribunalul Bistriţa-Năsăud -
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de
neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu
privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Preşedinţii celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia
de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.
47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal
sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.
146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.
2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze
excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
îl constituie dispoziţiile art. 78, 781, 79 şi 80 din
Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, astfel cum au
fost modificate prin dispoziţiile pct. 2 al art. unic din Legea nr.
221/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367
din 29 mai 2003, şi ale art. I pct. 47-52 din Legea nr. 472/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 16
noiembrie 2004. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 78: „(1) In sensul prezentei legi baza
materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor şi
spaţiilor, precum şi amenajările, instalaţiile şi
construcţiile care sunt destinate organizării şi
desfăşurării activităţii de educaţie fizică
şi sport.
(2) Bunurile menţionate la alin. (1)
aparţin, după caz, proprietăţii publice sau private.
(3) Bazele sportive din domeniul public şi
privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale,
respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul
bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.";
- Art. 781: „Autorităţile
administraţiei publice şi societăţile comerciale care au
dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate
să păstreze destinaţia acestora şi să le
menţină în stare de funcţionare.";
- Art. 79: „(1) Schimbarea destinaţiei sau
desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori
privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se va
putea face numai prin hotărâre a Guvernului şi cu construirea
prealabilă a altor baze sportive similare celor desfiinţate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică
şi societăţilor comerciale care deţin active patrimoniale
destinate activităţii sportive ce au aparţinut statului.";
- Art. 80: „(1) Baza materială pentru
activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului şi în
folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizică
şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul
succesorului în drepturi, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe bază de
protocol. Justa despăgubire se acordă, după caz, de Guvern. In
acelaşi timp se reintegrează fără plată şi
imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu
modificările şi completările ulterioare, au trecut în patrimoniul
unor societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social
al acestora. Reintegrarea se face pe bază de protocol.
(3) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor
disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, se face pe bază de contract
încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anuală a acestuia, numai
în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului
tineretului şi sportului.
(4) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor,
în condiţiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activităţi
sportive.
(5) Deţinătorii de bunuri prevăzute
la alin. (1) şi (2), care urmează să fie reintegrate în
patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport, sunt obligaţi
să pună la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate
documentele care atestă proprietatea, evidenţele contabile, precum
şi documentele necesare, în vederea înregistrării. Agenţia
Naţională pentru Sport, prin împuterniciţii săi, va
acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuză
semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste
acţiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra
bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea
de plata taxelor prevăzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxa de
timbru şi cererile de chemare în judecată privind acţiuni în
prestaţie tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor
din cartea funciară înaintate de instituţiile sau persoanele prevăzute
la alin. (5).
(7) Acţiunile în justiţie formulate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
şi de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin.
(1) şi (2) sunt scutite de taxa de timbru.
(8) In condiţiile alin. (7) şi alte
organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face
reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivă.
(9) Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului administrează baza materială proprie
prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din
subordinea sa, precum şi prin unităţile de administrare a
bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile
legii.
(10) Complexurile sportive naţionale sunt
persoane juridice, înfiinţate prin hotărâre a Guvernului ca
instituţii publice în subordinea Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al
acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate
pregătirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi
organizării competiţiilor sportive de nivel naţional şi
internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizează
şi funcţionează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(11) Unităţile de administrare a bazelor
sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, funcţionează
ca unităţi fără personalitate juridică, având ca
obiect de activitate administrarea şi întreţinerea bazelor sportive
de interes naţional, precum şi prestarea de servicii pentru
activitatea sportivă şi de tineret.
(12) Sursele de finanţare a complexurilor
sportive naţionale provin din:
a) subvenţii de la bugetul de stat;
b) venituri obţinute din activităţi
economice realizate în legătură cu scopul şi cu obiectul de
activitate ale acestora;
c) donaţii şi sponsorizări;
d) alte venituri, în condiţiile legii;
e) sume rămase din venituri extrabugetare din
exerciţiul financiar precedent.
f) venituri obţinute din valorificarea
bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
(13) Veniturile obţinute din activitatea
complexurilor sportive naţionale şi a unităţilor
judeţene de administrare a bazelor sportive se gestionează şi se
utilizează integral la nivelul unităţilor respective, pentru
realizarea scopului şi obiectului de activitate, fără
vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea
alocaţiilor de la bugetul de stat.
(14) Comitetul Olimpic Român şi
federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat,
de utilitate publică, pot primi în folosinţă gratuită, pe
termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale.
(15) Patrimoniul din domeniul public al statului,
aflat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în administrarea
Agenţiei Naţionale pentru Sport, poate fi transferat în domeniul
public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, după
caz, în condiţiile legii."
Art. 20 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea
unităţilor economice de stat ca regii autonome şi
societăţi comerciale, la care art. 80 alin. (2) din Legea nr. 69/2000
face trimitere, prevede următoarele: „Iniţial, capitalul social al
societăţilor comerciale constituite potrivit art. 17 este
deţinut integral de statul român sub formă de acţiuni sau
părţi sociale, în raport cu forma juridică a
societăţii şi va fi vărsat în întregime la data
constituirii societăţii.
Bunurile din patrimoniul societăţii
comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobândite cu alt
titlu."
Autorul excepţiei invocă încălcarea
prevederilor art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de
proprietate privată.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate,
Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.
Dispoziţiile art. 78, 781, 79 şi
80 din Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000
reglementează norme referitoare la baza materială sportivă
şi modalitatea de reintegrare a acestei baze în patrimoniul succesorului
în drepturi, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului. Aceste baze sportive aparţin, după caz,
proprietăţii publice sau private, în sensul că se află fie
în domeniul public şi privat al statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale, fie în sectorul privat. Asupra bunurilor ce
aparţin proprietăţii publice a statului sau
unităţilor administrativ-teritoriale nu se poate pune problema unei
exproprieri cu prilejul reintegrării, din moment ce titularul dreptului
rămâne acelaşi subiect de drept. In plus, acesta are obligaţia
să păstreze destinaţia bazelor sportive şi să le
menţină în stare de funcţionare, respectiv să
construiască alte baze sportive similare în prealabil
desfiinţării sau schimbării destinaţiei acestora.
Această obligaţie revine în egală măsură şi
societăţilor comerciale care au dobândit sau deţin baze
şi/sau instalaţii sportive, astfel cum prevăd dispoziţiile
art. 781 şi art. 79 alin. (2) din Legea nr. 69/2000, ceea ce,
în opinia autorului excepţiei, contravine prevederilor art. 44 din
Constituţie, la fel ca şi faptul că proprietatea privată a
acestor subiecte de drept trece în patrimoniul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului fără o dreaptă
şi prealabilă despăgubire. Curtea constată că aceste
susţineri nu pot fi reţinute, de vreme ce art. 80 alin. (2) din legea
criticată prevede acordarea unor juste despăgubiri, după caz, cu
prilejul procesului de reintegrare a bazelor sportive în patrimoniul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Totodată, cu privire la imobilele care au trecut în patrimoniul unor
societăţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al
acestora, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, cu modificările
şi completările ulterioare, aceleaşi dispoziţii prevăd
reintegrarea fără plată, deoarece acestea s-au constituit,
iniţial, din bunuri deţinute de statul român. In sfârşit,
obligaţia referitoare la păstrarea destinaţiei bazelor sportive
şi menţinerea acestora în stare de funcţionare sau
obligaţia privind construirea altor baze sportive similare în prealabil
desfiinţării sau a schimbării destinaţiei acestora, ce
revine şi societăţilor comerciale, deci unor subiecte de drept privat,
este o obligaţie propter rem, justificată prin faptul că
educaţia fizică şi sportul reprezintă activităţi
de interes naţional, pe care statul trebuie să le susţină
şi sa le încurajeze în cadrul obligaţiei sale de a asigura dreptul la
ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din
Constituţie.
Ca atare, nu se poate vorbi de o încălcare a
proprietăţii private, deoarece bazele sportive au aparţinut
statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, fie în
domeniul public, fie în domeniul privat, cu unicul scop de a realiza
activităţile de interes naţional sprijinite de stat -
educaţia fizică şi sportul.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi
al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 78, 781, 79 şi 80 din Legea
educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000, excepţie
ridicată de Societatea Comercială „Mebis" - S.A. din
Bistriţa în Dosarul nr. 26/112/2009 al Tribunalului
Bistriţa-Năsăud - Secţia comercială, de contencios
administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică
din data de 23 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi