DECIZIE   Nr. 401 din  7 octombrie 2004

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1112 din 27 noiembrie 2004

    Ioan Vida             - presedinte
    Nicolae Cochinescu    - judecator
    Aspazia Cojocaru      - judecator
    Constantin Doldur     - judecator
    Acsinte Gaspar        - judecator
    Kozsokar Gabor        - judecator
    Petre Ninosu          - judecator
    Ion Predescu          - judecator
    Serban Viorel Stanoiu - judecator
    Iuliana Nedelcu       - procuror
    Benke Karoly          - magistrat-asistent

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate in terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului, exceptie ridicata de Ion Constandache in Dosarul nr. 2.560/2003 al Tribunalului Tulcea.
    La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat dispozitiile legale criticate nu incalca principiul legalitatii pedepsei stabilit prin textul constitutional al art. 23 alin. (12), fapta fiind incriminata prin dispozitiile Codului Silvic. Se mai arata ca existenta unor criterii legale de evaluare a pagubei nu incalca prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata, acestea asigurand determinarea valorii pagubei produse de catre cei care au incalcat normele legale in materie.

    CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 27 ianuarie 2004, pronuntata in Dosarul nr. 2.560/2003, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului, exceptie ridicata de Ion Constandache.
    In motivarea exceptiei, autorul acesteia sustine ca prevederile anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 incalca dispozitiile constitutionale ale art. 23 alin. (9), devenit, dupa republicarea Constitutiei, art. 23 alin. (12), precum si pe cele ale art. 41 alin. (2), devenit art. 44 alin. (2).
    Se sustine ca dispozitiile criticate contravin textului constitutional al art. 23 alin. (12), intrucat "valoarea prejudiciului, conform dispozitiilor art. 72 din Codul penal, constituie unul dintre criteriile generale de individualizare a pedepsei". De asemenea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca prevederile criticate sunt de natura a-i diminua in mod artificial patrimoniul, ceea ce contravine dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata.
    Tribunalul Tulcea considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    Se arata ca "nu se poate sustine neconstitutionalitatea anexei din perspectiva libertatii individuale, [textul Constitutiei] in actuala reglementare neavand nici o relatie cu paguba cauzata prin infractiune". Pe de alta parte, arata instanta, paguba constituind "un element care serveste la individualizarea pedepsei, [...] problema neconstitutionalitatii se [...] pune, eventual, in raport cu dispozitiile art. 72 din Codul penal si nu de Legea nr. 81/1993".
    De asemenea, instanta apreciaza ca "stabilirea unor criterii de evaluare prin lege nu afecteaza in nici un mod dreptul de proprietate", diminuarea patrimoniului fiind o consecinta a raspunderii, sub aspect civil, a autorului faptei ilicite, iar afectarea patrimoniului persoanei pentru acoperirea creantei echivalente prejudiciului "nu constituie o incalcare a dreptului de proprietate, ci efectul dreptului de gaj general al creditorilor, care poate fi privit ca o limita a [dreptului de] proprietate".
    Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, iar in conformitate cu art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
    Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    Se considera ca prevederile legale supuse criticii de neconstitutionalitate, "fixand criteriile si cuantumurile de evaluare a pagubelor cauzate fondului forestier", coroborate cu prevederile art. 107 din Legea nr. 26/1996 privind Codul Silvic, conform carora "evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier prin infractiuni si contraventii se face potrivit criteriilor si cuantumurilor [...] aprobate prin lege", asigura respectarea principiului constitutional al legalitatii incriminarii.
    Se mai arata ca dispozitiile criticate nu incalca nici prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata, deoarece "stabilirea, prin lege, a unor criterii pentru evaluarea pagubelor cauzate fondului forestier nu poate afecta in nici un mod dreptul de proprietate", iar diminuarea patrimoniului este consecinta raspunderii autorului faptei ilicite, ceea ce nu contravine dreptului de proprietate.
    Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata.
    Se apreciaza ca dispozitiile legale criticate "se refera la modul de determinare a despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier sau terenurilor cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier, prin contraventii si infractiuni, si nu la garantia libertatii individuale", in consecinta, "criteriile pentru determinarea pagubelor nu reprezinta elemente constitutive ale infractiunii, iar faptul ca, la individualizarea pedepsei se tine cont, printre alte criterii generale si de intinderea pagubei, aceasta nu inseamna ca se incalca principiul fundamental al legalitatii incriminarii". Prin urmare, Avocatul Poporului considera ca in realitate se pune problema aplicarii legii in scopul stabilirii cuantumului pagubei, ceea ce este de competenta instantei de judecata.
    In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata, Avocatul Poporului arata ca "stabilirea unor conditii in raport cu care sunt evaluate pagubele aduse fondului forestier si vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, prin savarsirea unor infractiuni, nu contravine principiului garantarii si ocrotirii proprietatii, indiferent de titular", respectand intru totul dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, republicata, in conformitate cu care "continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege".
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 275 din 29 noiembrie 1993, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Anexa nr. 1 a Legii nr. 81/1993 stabileste modul de evaluare a pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, in cazul in care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contraventii sau infractiuni. In conformitate cu prevederile acestei anexe, sunt stabilite pe specii, pentru arbori, puieti si lastari, in functie de diametrul masurat la cioata, coeficientii K1 pentru calculul prejudiciilor la arbori, precum si pretul pe bucata, pentru diferitele categorii de puieti si pentru pomii de iarna, precum si unele precizari specifice.
    Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt art. 23 alin. (12) si art. 44 alin. (2). Acestea au urmatorul cuprins:
    - Art. 23 alin. (12): "Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.";
    - Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala."
    Prin critica de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca prevederile anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata si economiei vanatului, prin modul de calcul al valorii prejudiciului, determina aplicarea unei anumite pedepse, precum si diminuarea artificiala a patrimoniului autorului exceptiei de neconstitutionalitate.
    Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile constitutionale referitoare la legalitatea pedepsei, intrucat acestea stabilesc criteriile de evaluare a pagubelor cauzate prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor sau lastarilor, in cazul in care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contraventii sau infractiuni, reglementate de dispozitiile Legii nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 6 aprilie 2000, respectiv de prevederile in materie ale Legii nr. 26/1996 - Codul Silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Pedepsele pentru infractiunile retinute in sarcina autorului exceptiei sunt prevazute de dispozitiile art. 97 si 98 din Codul Silvic, texte care nu au fost criticate pentru neconstitutionalitate in prezenta cauza.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii textului constitutional al art. 44 alin. (2) referitor la garantarea si ocrotirea proprietatii private, Curtea retine ca acesta nu are incidenta in cauza, intrucat nu se pune problema incalcarii dreptului de proprietate al autorului exceptiei. Eventuala obligare a acestuia la despagubiri este urmarea angajarii, in conditiile legii, a raspunderii sale civile pentru fapta cauzatoare de prejudicii. Prin urmare, asa cum a stabilit Curtea in jurisprudenta sa, autorul faptei ilicite nu se poate prevala de dispozitiile constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietatii, cat priveste urmarile faptei sale, iar consecintele patrimoniale prevazute prin lege nu reprezinta o violare a dreptului de proprietate.
    In consecinta, stabilirea prin lege a criteriilor de evaluare a pagubelor cauzate fondului forestier, in cazul savarsirii de infractiuni sau contraventii, astfel cum prevede art. 107 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, nu este incompatibila cu textul constitutional invocat. Nici modul de calcul al prejudiciului produs de autorul faptei ilicite nu incalca prevederile art. 44 alin. (2) din Constitutie, republicata. Potrivit anexei criticate, valoarea reala a prejudiciului produs prin taierea, scoaterea din radacini sau furtul de arbori se calculeaza in functie de criteriile legale prevazute in acest sens de anexa nr. 1 din Legea nr. 81/1993, si anume "prin inmultirea coeficientului K1 din tabel, corespunzator diametrului masurat la cioata, cu pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, in vigoare la data constatarii". Cu privire la pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa, Curtea retine ca "determinarea pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se realizeaza in baza unor criterii obiective si legale, cu inlaturarea oricaror elemente subiective sau discretionare ce ar putea duce la incalcarea principiului legalitatii incriminarii" (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 132/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 7 aprilie 2004).

    Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata,

    CURTEA CONSTITUTIONALA
    In numele legii
    DECIDE:

    Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor anexei nr. 1 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despagubirilor in cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publica si privata a economiei vanatului, exceptie ridicata de Ion Constandache in Dosarul nr. 2.560/2003 al Tribunalului Tulcea.
    Definitiva si general obligatorie.
    Pronuntata in sedinta publica din data de 7 octombrie 2004.

          PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
              prof. univ. dr. IOAN VIDA

                              Magistrat asistent,
                              Benke Karoly