COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Judecător Gabriela Elena Bogasiu |
- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - preşedintele completului |
Judecător Lavinia Curelea |
- preşedintele delegat al Secţiei I civile |
Judecător Eugenia Voicheci |
- preşedintele Secţiei a II-a civile |
Judecător Corina-Alina Corbu |
- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal |
Simona Lala Cristescu |
- judecător la Secţia I civilă |
Sorinela Alina Macavei |
- judecător la Secţia I civilă |
Bianca Elena Ţăndărescu |
- judecător la Secţia I civilă |
Nina Ecaterina Grigoraş |
- judecător la Secţia I civilă |
Eugenia Puşcaşiu |
- judecător la Secţia I civilă |
Rodica Dorin |
- judecător la Secţia a II-a civilă |
Iulia Manuela Cîrnu |
- judecător la Secţia a II-a civilă |
Cosmin Horia Mihăianu |
- judecător la Secţia a II-a civilă |
Ianina Blandiana Grădinaru |
- judecător la Secţia a II-a civilă |
Roxana Popa |
- judecător la Secţia a II-a civilă |
Maria Hrudei |
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Horaţiu Pătraşcu |
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Virginia Filipescu |
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Emilia Claudia Vişoiu |
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Cristian Daniel Oana |
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizările ce formează obiectul Dosarului nr. 2.450/1/2018 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 7.568/99/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, modificată şi completată, care prevăd că: «Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%», în corelare cu dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, modificată şi completată?".După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, constatând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau excepţii de invocat, preşedintele completului, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării1. Prin Încheierea din 13 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.568/99/2017, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, modificată şi completată, care prevăd că: «Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%», în corelare cu dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, modificată şi completată?".2. Cererea de pronunţare a hotărârii prealabile a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la 24 septembrie 2018, cu nr. 2.450/1/2018.II. Temeiul juridic al sesizării3. Articolul 519 din Codul de procedură civilă stipulează următoarele:Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile4. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare, Legea-cadru nr. 153/2017) Articolul 38Aplicarea legii
(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017: a)se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; [...]
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; [...]
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). [...]
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. [...]Anexa VIII Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie" Capitolul I - A. Salarizarea funcţionarilor publici [...] II. Salarii pentru personalul din unităţile teritoriale [...] c)funcţii publice de execuţie [...]Nota: 2. Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%. IV. Expunerea succintă a procesului 5. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat anularea deciziilor de salarizare emise de pârât cu stabilirea eronată a drepturilor salariale, obligarea pârâtului la emiterea unor noi decizii prin care să se dispună stabilirea cuantumului brut al salariului de bază care să conţină majorarea cu 15% prevăzută de Nota 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, calcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite în integralitatea lor, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite începând cu data de 1 iulie 2017 şi drepturile salariale efectiv achitate, actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective. 6. În motivare, reclamanţii funcţionari publici în cadrul A au arătat că au fost reîncadraţi, începând cu data de 1 iulie 2017, pe funcţiile publice, cu menţinerea drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, în temeiul prevederilor art. 36 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, or, în conformitate cu prevederile Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15% , iar aceasta trebuia acordată începând cu data de 1 iulie 2017. 7. Totodată, s-a învederat că majorarea solicitată reprezintă o excepţie de la regula stabilită de dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel că prima majorare pentru categoria lor profesională trebuie acordată începând cu data de 1 iulie 2017, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul legii, nu se prevede nicio altă dată clară, concretă de la care se aplică majorarea respectivă. 8. Prin întâmpinare, pârâtul a arătat că reclamanţii ar trebui să beneficieze de sporul de complexitate solicitat. 9. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 2.210/2.017/CA din 13 decembrie 2017, a respins acţiunea, ca neîntemeiată, reţinând că prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 au caracter general, vizând toate categoriile şi toţi ordonatorii de credite din sectorul bugetar, iar normele care reglementează majorarea de 15% nu au caracter special faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, întrucât nu poate fi aplicat principiul specialia generalibus derogant între o normă care prevede aplicarea legii în timp şi o normă de drept substanţial care prevede acordarea unor drepturi salariale. 10. Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, invocând motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. 11. În motivarea recursului lor, reclamanţii au reluat argumentele prezentate în cererea de chemare în judecată, arătând că textele de lege trebuie interpretate în sensul că singura dată de la care se poate aplica majorarea salariilor cu 15% pentru complexitatea muncii este data de 1 iulie 2017, de la care a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017, acceptarea raţionamentului instanţei ducând la imposibilitatea acordării acestui drept salarial. V. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea procedurii 12. Instanţa de trimitere a constatat că sesizarea este admisibilă, în conformitate cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, motivat de faptul că: a)De lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din acelaşi act normativ, depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât:– prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat să se dispună anularea deciziilor de salarizare emise de pârât şi obligarea acestuia la emiterea unor noi decizii prin care să se dispună stabilirea cuantumului brut al salariului de bază care să conţină majorarea cu 15% prevăzută de Nota 2 la lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 38 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat; – dezlegarea aspectelor litigioase din prezenta cauză ţine exclusiv de modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul stabilirii bazei de calcul prin luarea în calcul a majorării de 15% începând cu data de 1 iulie 2017 - în temeiul art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, data de 1 ianuarie 2018 - în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, data de 1 ianuarie 2018 - în temeiul art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau începând cu data de 1 ianuarie 2019 - în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. b)Problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre.Aspectele ce fac obiectul sesizării sunt noi, în sensul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind susceptibile să genereze practică neunitară în aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, intrată în vigoare recent. Instanţa de recurs, considerând că problema de drept ce face obiectul sesizării prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a preîntâmpina apariţia practicii judiciare neunitare determinate de modificarea frecventă a legislaţiei în materia salarizării personalului plătit din fondurile publice, apreciază că, în speţă, condiţia noutăţii este suficient de bine caracterizată şi permite declararea ca admisibilă a sesizării. c)Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la data de 13 iunie 2018.VI. Punctul de vedere al completului de judecată 13. Majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii prevăzută de Nota 2 lit. c) din pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 în perioada 2019-2022, sau, după caz, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din acelaşi act normativ, începând cu 1 ianuarie 2018. 14. Legea-cadru nr. 153/2017 creează cadrul legislativ pentru stabilirea sistemului de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, în art. 12 alin. (1) fiind enunţat că salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor acestei legi şi anexelor nr. I-IX. 15. Pentru rezolvarea diferitelor probleme ce se pot ivi în activitatea de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, trebuie analizate prevederile art. 38 care conţin regulile avute în vedere de legiuitor pentru aplicarea etapizată a legii. 16. Astfel, conform prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, se menţin în plată salariile de bază şi celelalte drepturi salariale acordate în luna iunie 2017, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, excepţie de la această regulă făcând personalul care a ocupat o funcţie de demnitate publică şi personalul din cadrul administraţiei publice locale. 17. Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (3), în anul 2018, începând cu luna ianuarie, se acordă salariile de bază şi celelalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, excepţie făcând personalul care ocupă funcţiile de medic, asistent medical şi ambulanţier/şofer de autosanitară; înalţii funcţionari publici din aparatul de lucru al Parlamentului; personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar; personalul din cadrul administraţiei publice locale; personalul care a ocupat o funcţie de demnitate publică. 18. În perioada 2019 - 2022 se va acorda anual, conform dispoziţiilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, o creştere a salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor egală cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda, indemnizaţia prevăzută de lege pentru anul 2022, care conţine şi majorarea acestora, şi cele din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, sporuri, indemnizaţii, majorări, creşteri etc., vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului, soldei, indemnizaţiei, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. 19. Începând cu anul 2018, se acordă, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare stabilite în lege pentru anul 2022 personalului ale cărui salarii de bază, solde de funcţie/salarii de funcţie, indemnizaţii de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. 20. Prin urmare, majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută la Nota 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se calculează, ca element al venitului salarial al personalului din sectorul bugetar ce ocupă funcţii publice în serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, fie în perioada 2019-2022 când, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4) din actul normativ anterior menţionat, se va acorda, la o dată ce va fi stabilită prin legea anuală a bugetului de stat, o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, egală cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018, fie în baza dispoziţiilor art. 38 alin. (6), începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. 21. O aplicare a majorării de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută la Nota 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, de la alte date, ar fi fost posibilă numai dacă s-ar fi prevăzut această soluţie în mod expres în art. 38, ca în cazul altor categorii de personal ori în alt act normativ. 22. În concluzie, instanţa de trimitere apreciază că majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii prevăzută de Nota 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în perioada 2019 - 2022, în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. VII. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 23. Recurenţii reclamanţi au arătat că este oportună sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin mecanismul întrebării prealabile şi, reluând susţinerile formulate prin acţiunea introductivă şi cererea de recurs, au arătat că în condiţiile în care în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017, nu se prevede nicio dată clară, concretă de la care se acordă majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, singura dată de la care se poate acorda majorarea este data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017. 24. Intimatul pârât nu a formulat un punct de vedere referitor la această chestiune. VIII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 25. La nivelul Curţii de Apel Alba Iulia, Constanţa şi Târgu Mureş nu a fost identificată practică judiciară şi nu a fost formulat niciun punct de vedere cu privire la problemele de drept ce fac obiectul prezentei sesizări. 26. Practica judiciară a Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 este unitară, completurile care au soluţionat astfel de cauze reţinând că este exclusă aplicarea dispoziţiilor de majorare a salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii începând cu data de 1 iulie 2017. Argumentele expuse au vizat, în esenţă, faptul că, pentru perioadele 1 iulie 2017-31 decembrie 2017, 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018 şi 2019-2022, un nivel al cuantumului drepturilor salariale diferit de cel prevăzut la art. 38 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a) şi alin. (4) nu poate fi stabilit decât pentru situaţiile de excepţie prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. b) - d), art. 38 alin. (3) lit. b)-j) şi, eventual, prin dispoziţii de excepţie care ar putea fi prevăzute prin legile anuale ale bugetului de stat. Pentru aceste perioade orice altă majorare, în afara situaţiilor de excepţie menţionate, nu este permisă până la sfârşitul anului 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare fiind cel prevăzut în art. 38 alin. (2) - (4), iar nu cel prevăzut în anexele nr. I - IX la Legea-cadru nr. 153/2017. Opinia judecătorilor ce activează în cadrul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Neamţ, înaintând hotărâri judecătoreşti, este în sensul că, „potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2007, prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017", iar conform alin. (4), „în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)". Din modul de redactare al art. 38 rezultă că este exclusă aplicarea dispoziţiilor de majorare a salariului de bază de 15%, pentru complexitatea muncii, începând cu data de 1 iulie 2017. La nivelul Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal s-a înregistrat o singură cauză în care s-a pus în discuţie problematica cu privire la care s-a solicitat dezlegarea în drept, respectiv în Dosarul nr. 3.757/110/2017 în care s-a pronunţat Sentinţa civilă nr. 150/2018 din 12 februarie 2018. În motivarea hotărârii anterior menţionate s-a reţinut că „începând cu data de 1 iulie 2017 se menţine în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază potrivit art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii acordându-se funcţionarilor publici treptat conform prevederilor art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, majorarea salariilor de bază de 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou, de care reclamanţii nu au beneficiat în luna iunie 2017 şi, ca atare, nu poate fi acordat începând cu luna iulie 2017. Majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în anul 2019, etapă în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege. 27. La nivelul Curţii de Apel Braşov, în urma consultării judecătorilor Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Braşov, s-a apreciat că funcţionarii publici din serviciile deconcentrate ale instituţiilor din subordinea ministerelor sunt îndreptăţiţi, începând cu 1 ianuarie 2018, la o majorare a salariului de bază cu 25%, pentru complexitatea muncii, faţă de salariul din data de 31 decembrie 2017, însă nu la un spor de complexitate de 15%, care să se adauge la salariul deja majorat. Potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, „Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."De asemenea, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 4 din acelaşi articol care prevede că „în perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h)". După cum rezultă din pct. 2 al Notei din cadrul anexei VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, procentul de 15% nu reprezintă un spor, ci, aşa cum prevede textul legal, o majorare a salariului de bază cu acest procent. La nivelul Tribunalului Covasna a fost identificată o hotărâre judecătorească, în cadrul căreia s-a reţinut că, raportat la art. 38 din capitolul IV - Dispoziţii generale - secţiunea I din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederile legii se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, iar majorarea de 15% nu operează de la data de 1 iulie 2017, astfel cum s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, dat fiind faptul că legiuitorul a prevăzut expres că, de la data de 1 iulie 2017, cuantumul salariului se menţine în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017. 28. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, anexându-se jurisprudenţă relevantă, magistraţii din cadrul Tribunalului Bucureşti au apreciat că majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută de Nota a 2-a din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4) din acelaşi act normativ în perioada 2019-2022, sau, după caz, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din lege, începând cu 1 ianuarie 2018. Conform dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a), începând cu data de 1 iulie 2017, se menţin în plată salariile de bază şi celelalte drepturi salariale acordate în luna iunie 2017, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, excepţie de la această regulă făcând personalul care a ocupat o funcţie de demnitate publică şi personalul din cadrul administraţiei publice locale. Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, în anul 2018, începând cu luna ianuarie, se acordă salariile de bază şi celelalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, excepţie făcând personalul care ocupă funcţiile de medic, asistent medical şi ambulanţier/şofer de autosanitară; înalţii funcţionari publici din aparatul de lucru al Parlamentului; personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior; personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar general, inspector şcolar de specialitate şi inspector şcolar; personalul din cadrul administraţiei publice locale; personalul care a ocupat o funcţie de demnitate publică. În perioada 2019-2022 se va acorda anual, conform dispoziţiilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, o creştere a salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor, egală cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda, indemnizaţia prevăzute de lege pentru anul 2022, care conţine şi majorarea acestora şi cele din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, sporuri, indemnizaţii, majorări, creşteri etc. vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului, soldei, indemnizaţiei, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. Începând cu anul 2018, se acordă, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare stabilite în lege pentru anul 2022 personalului ale cărui salarii de bază, solde de funcţie/salarii de funcţie, indemnizaţii de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Prin urmare, s-a reţinut că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută la Nota a 2-a la lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se calculează, ca element al venitului salarial al personalului din sectorul bugetar ce ocupă funcţii publice în serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordine, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, fie în perioada 2019-2022 când, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4), se va acorda, la o dată ce va fi stabilită prin legea anuală a bugetului de stat, o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, egală cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018, fie, în baza dispoziţiilor art. 38 alin. (6), începând cu luna ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În opinia acestei instanţe, o aplicare a majorării de 15% pentru complexitatea muncii prevăzută la Nota a 2-a la lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 de la alte date ar fi fost posibilă numai dacă s-ar fi prevăzut această soluţie în mod expres în art. 38, ca în cazul altor categorii de personal ori în alt act normativ. În concluzie, s-a apreciat că majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută de Nota a 2-a a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în perioada 2019-2022, în condiţiile stabilite de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. La nivelul Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă, s-a apreciat că majorarea salariilor de bază cu 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou, de care funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nu au beneficiat în luna iunie 2017, şi, ca atare, nu poate fi acordat începând cu luna iulie 2017. Rezultă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în anul 2019, etapă în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege. Magistraţii din cadrul Tribunalului Ialomiţa au apreciat că dispoziţiile Notei 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 au caracter special faţă de dispoziţiile tranzitorii din aceeaşi lege, astfel încât funcţionarii publici din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază cu 15% de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în timp ce aceeaşi funcţionari din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale beneficiază de această majorare de la data de 31 martie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 79/2018 de modificare şi completare a Legii-cadru nr. 153/2017. În cadrul Tribunalului Ilfov, s-a reţinut că majorarea de 15% se acordă în perioada 2019-2022, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4) şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În ceea ce priveşte opinia exprimată de magistraţii din cadrul Tribunalului Teleorman, aceasta a fost în sensul că majorarea salariilor de bază de 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou, de care personalul nu a beneficiat în luna iunie 2017 şi, ca atare, în raport cu prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) mai sus citate, nu poate fi acordat începând cu luna iulie 2017. Se reţine, totodată, că prevederile legii se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, potrivit art. 38 alin. (1) şi, abia începând cu anul 2019, salariile vor fi stabilite în funcţie de prevederile noii legi. 29. Curtea de Apel Cluj a învederat că, la nivelul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, practica judiciară a completurilor care judecă în materie de contencios administrativ şi fiscal este în sensul că, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 şi, abia începând cu anul 2019, salariile de bază ale personalului plătit din fondurile publice vor fi stabilite în funcţie de salariile prevăzute în anexele la lege, între care se regăseşte şi anexa nr. VIII unde se prevede majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii de care beneficiază funcţionarii publici din unele instituţii şi autorităţi publice. 30. Curtea de Apel Craiova a arătat că, în cuprinsul anexei VIII, Nota 2 a lit. c) pct. II lit. A cap. I din Legea-cadru nr. 153/2017, este constituit un beneficiu în sensul majorării salariului de bază cu un procent de 15% pentru complexitatea muncii, pentru anumite categorii de funcţionari publici (funcţii publice teritoriale); este menţionat că în cuprinsul anexei se stabilesc salariile de bază pentru anul 2022. Ca atare şi majorarea reglementată la pct. 2 lit. c) intervine începând cu anul 2022. La nivelul tribunalelor Gorj şi Dolj au fost exprimate două opinii: Într-o primă opinie, s-a apreciat că sunt întemeiate aceste cereri, pentru următoarele considerente: Salarizarea personalului plătit din fonduri publice se face etapizat, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, iar, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6), „începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii [...] 6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022". În ceea ce priveşte majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, s-a constatat că, potrivit Notei a 2-a a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, „Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%". În realitate, salariile de bază ale tuturor funcţionarilor publici sunt cele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, care stabileşte modalitatea de calcul începând cu data de 1 iulie 2017, la care se aplică majorările salariale ulterioare. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, creşterile salariale sunt cele stabilite de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi cu respectarea dispoziţiilor alin. (6) al aceluiaşi articol. Într-o a doua opinie, s-a apreciat că sunt neîntemeiate aceste cereri, prin dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, instituindu-se prevederi derogatorii privind salarizarea, de majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii, neputându-se beneficia în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018. Totodată, la alin. (4) al art. 38 se prevede că, începând cu anul 2019, salariile de bază ale personalului bugetar vor fi stabilite în funcţie de salariile prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017. În contextul celor menţionate, funcţionarii publici din cadrul aparatului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi din instituţiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestuia vor beneficia de o majorare a salariului de bază de 15%, pentru complexitatea muncii. În consecinţă, majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în etapa în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexe, respectiv începând cu anul 2019, întrucât această majorare reprezintă un drept salarial nou. 31. Punctul de vedere majoritar al judecătorilor din cadrul Secţiei contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Galaţi este în sensul că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută la Nota a 2-a la lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se calculează, ca element al venitului salarial al personalului din sectorul bugetar ce ocupă funcţii publice în serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, fie în perioada 2019-2022, când, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (4), se va acorda, la o dată ce va fi stabilită prin legea anuală a bugetului de stat, o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, egală cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018, fie, în baza dispoziţiilor art. 38 alin. (6), începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. O aplicare a majorării de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută la Nota a 2-a a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, de la alte date, ar fi fost posibilă numai dacă s-ar fi prevăzut această soluţie în mod expres în art. 38, ca în cazul altor categorii de personal, ori în alt act normativ. În concluzie, majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută de Nota a 2-a a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în perioada 2019-2022, în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În opinia judecătorilor Secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Galaţi, ilustrată prin hotărâri judecătoreşti, majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută de Nota a 2-a a lit. c) din pct. II lit. A, cap. 1 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în perioada 2019-2022, în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. 32. Curtea de Apel Iaşi a arătat că este autoarea sesizării pentru pronunţarea hotărârii prealabile, punctul de vedere fiind exprimat cu acest prilej, Tribunalul Iaşi a comunicat că, în urma consultării judecătorilor din cadrul acestei instanţe, s-a conturat opinia majoritară a magistraţilor, în sensul că majorarea de 15% a salariului de bază pentru complexitatea muncii prevăzută de Nota a 2-a a lit. c) din pct. II lit. A. cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă în perioada 2019-2022 în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, ataşându-se o sentinţă nedefinitivă cu privire la problema de drept solicitată. Tribunalul Vaslui a comunicat jurisprudenţă în sensul materiei sus-citate, din analiza căreia rezultă că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii va deveni aplicabilă în anul 2019, etapă în care salariul va fi determinat în raport cu salariul de bază prevăzut în anexele la lege. 33. La nivelul Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, instanţă arondată Curţii de Apel Oradea, înaintându-se o hotărâre judecătorească, s-a conturat punctul de vedere potrivit căruia din actul normativ care reglementează salarizarea funcţionarului public, respectiv din dispoziţiile art. 38, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, regula generală fiind parcurgerea următoarelor etape: -1 iulie 2017-31 decembrie 2017, perioadă în care funcţionarii publici care nu se află în situaţiile de excepţie prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. b) şi următoarele vor fi plătiţi la nivelul salariului în plată avut în luna iunie 2017; – 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018, perioadă în care se aplică o creştere de 25% la salariul avut în decembrie 2017;
– 2019-2022, perioadă în care funcţionarilor publici urmează să li se acorde anual o creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, prevăzut de noua lege de salarizare, şi cel din luna decembrie 2018, noua lege de salarizare urmând a fi aplicată în plenitudinea sa abia în anul 2022.S-a apreciat că, asemenea tuturor funcţionarilor publici cărora Legea-cadru nr. 153/2017 le-a stabilit drepturi salariale speciale şi care nu se află în situaţia de excepţie prevăzută de art. 38 alin. (2) lit. b)-d), respectiv alin. (3) lit. b)-g) al aceluiaşi text de lege, persoana îndreptăţită nu este privată de beneficiul majorării salariale, ci urmează să beneficieze de majorarea de 15% la salariul de bază prevăzut de noua lege de salarizare începând cu anul 2019, când urmează să se emită noi dispoziţii de salarizare pentru toţi funcţionarii publici, în mod etapizat, în conformitate cu art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. 34. Curtea de Apel Piteşti a învederat că au fost identificate o serie de hotărâri pronunţate în primă instanţă de Tribunalul Argeş în cauze având obiectul juridic indicat, cu menţiunea că practica identificată la nivelul acestei instanţe a fost în sensul că majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută la Nota 2 a lit. c) din pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, nu se aplică până la data de 1 ianuarie 2018, iar după această dată se aplică astfel: – în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2018 se aplică dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017;
– în perioada 2019-2022 se aplică prevederile art. 38 alin. (4) din aceeaşi lege.35. Curtea de Apel Ploieşti a înaintat două hotărâri judecătoreşti, a căror analiză relevă existenţa a două orientări jurisprudenţiale:
– Tribunalul Buzău a apreciat că funcţionarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din instituţiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%; întrucât legea nu instituie un anumit termen de la care urmează a se acorda această majorare de 15%, rezultă că legiuitorul a dorit ca majorarea să opereze începând cu data intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017;
– Tribunalul Dâmboviţa a considerat neîntemeiată o astfel de acţiune, reţinând că majorarea salarială de 15% pentru complexitatea muncii se va aplica etapizat.36. Opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Tribunalului Suceava - Secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţa arondată Curţii de Apel Suceava este în sensul că, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederile acestei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. Se reţine că dispoziţiile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevăd expres că, pentru perioada iulie 2017-31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, nefiind acordată astfel nicio creştere salarială în această perioadă de timp. În cuprinsul anexei nr. VII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare Administraţie, cap. l se reţine că, la lit. A pct. 2 din Notă, unde este prevăzută salarizarea funcţionarilor publici, se menţionează expres următoarele: „Funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%". Prevederile din această Notă trebuie aplicate coroborat cu art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 care stabilesc că se menţin la nivelul lunii iunie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii în perioada 1 iulie 2017-decembrie 2017. În această perioadă nu are loc nicio majorare a salariului de bază de 15%, această majorare a salariului de bază urmând a fi avută în vedere conform art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. 37. Curtea de Apel Timişoara, înaintând o hotărâre judecătorească, a arătat că, în urma consultării judecătorilor din cadrul Secţiei contencios administrativ şi fiscal în şedinţa din 26 septembrie 2018, s-a concluzionat, în unanimitate, în sensul că, în privinţa dispoziţiilor privind majorarea cu 15%, a salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. II lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, există posibilitatea aplicării acestora începând cu data de 1 ianuarie 2018, şi nicidecum de la data de 1 iulie 2017. De altfel, această concluzie este întărită şi de expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 153/2017. 38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 2.325/C/3.099/III-5/2018 din 3 octombrie 2018, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 39. Prin raportul întocmit în conformitate cu prevederile art. 520 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022 această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie X.I. Asupra admisibilităţii sesizării 40. Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, faţă de prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă. 41. Potrivit dispoziţiilor precizate, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". Din cuprinsul prevederilor legale enunţate se desprind condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ. În doctrină, ele au fost identificate după cum urmează: a)existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; b)instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; c)cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; d)soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; e)chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; f)chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.42. Procedând la analiza admisibilităţii sesizării, se constată că primele trei condiţii sunt îndeplinite, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată de un complet al Curţii de Apel Iaşi, învestit cu soluţionarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri pronunţate de tribunal, în primă instanţă, într-un litigiu în materia contenciosului administrativ. Mai exact, tribunalul a fost învestit cu soluţionarea unui litigiu în legătură cu stabilirea venitului salarial al unor funcţionari publici din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi, în sensul de a se acorda majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută în dispoziţiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017. Hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse numai recursului, conform art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. 43. Titulara sesizării, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, învestită cu judecata recursului, urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, este definitivă; cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel învestit să o soluţioneze. 44. Asupra condiţiei referitoare la existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, se constată că art. 519 din Codul de procedură civilă nu defineşte noţiunea de „chestiune de drept". În doctrină s-a arătat însă că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziţii legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. 45. În acelaşi sens, întrebarea formulată în cadrul procedurii prealabile trebuie să vizeze o chestiune de drept punctuală, astfel încât soluţia dată în această procedură să aibă în vedere numai chestiunea respectivă, iar nu întreaga problematică a unui text de lege. 46. Chestiunea de drept respectivă trebuie să fie una importantă şi determinantă pentru soluţionarea fondului cauzei deduse judecăţii. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat deja că admisibilitatea procedurii hotărârii prealabile este condiţionată de împrejurarea că interpretarea pe care o va da instanţa supremă să producă consecinţe juridice de natură să determine soluţionarea pe fond a cauzei, iar chestiunea de drept să conducă la dezlegarea în fond a cauzei, sub aspectul statuării în privinţa raportului juridic dedus judecăţii. 47. Din această perspectivă, se poate observa că prin sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, se solicită să se stabilească modul de interpretare a dispoziţiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din aceeaşi lege, sub aspectul determinării momentului de la care se acordă majorarea de 15% pentru complexitatea muncii prestate de funcţionari din unele ministere şi instituţii subordonate acestora. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de trimitere. 48. De asemenea, este îndeplinită şi cerinţa noutăţii chestiunii de drept supuse interpretării care reprezintă o condiţie distinctă de admisibilitate. 49. În ceea ce priveşte îndeplinirea elementului de noutate, instanţa supremă a reţinut, în mod constant, că este necesar ca problema de drept să nu fi făcut obiectul analizei, în interpretarea unui act normativ mai vechi, sau că această problemă să decurgă dintr-un act normativ recent sau relativ recent prin raportare la data sesizării. Totodată, problema de drept poate fi considerată nouă atunci când nu a mai fost dedusă judecăţii anterior. 50. În cauza supusă analizei, examenul jurisprudenţial efectuat a evidenţiat că nu s-a cristalizat o jurisprudenţă unitară şi constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situaţie care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariţiei unei practici neunitare. 51. Ansamblul hotărârilor examinate relevă conturarea a două opinii jurisprudenţiale sub aspectul problemei referitoare la determinarea momentului de la care se acordă majorarea de 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută în Nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. 52. Orientarea jurisprudenţială majoritară reţine, în esenţă, că majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii cu 15%, stabilită prin Nota 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă pentru perioada 2019-2022, în condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi, prin excepţie, începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022 ori devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În considerarea acestor argumente, prin hotărâri definitive, s-au respins cererile de acordare a majorării salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, începând cu 1 iulie 2017. 53. A doua orientare jurisprudenţială minoritară, conturată prin două decizii identificate cu ocazia verificării practicii judiciare în legătură cu chestiunea de drept analizată (Decizia civilă nr. 2.412 din 12 aprilie 2018 şi Decizia civilă nr. 690 din 15 februarie 2018, pronunţate de două completuri diferite din cadrul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale), reţine că dispoziţia legală din cuprinsul Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o excepţie de la aplicarea prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul legii, nu se instituie nicio altă dată certă de la care se va aplica majorarea de 15% pentru complexitatea muncii. S-a mai argumentat că „termenul «beneficiază» din formularea textului de lege este la timpul prezent, şi nu la timpul viitor, ceea ce denotă voinţa clară a legiuitorului de a acorda această majorare a salariilor de la momentul intrării în vigoare a legii, data de 01.07.2017". Pe cale de consecinţă, prin hotărârile adoptate a fost acordată majorarea salariului de bază pentru complexitatea muncii, începând cu data de 1 iulie 2017. 54. Analiza practicii judiciare pune în evidenţă faptul că problema de drept a cărei lămurire se solicită poate genera în viitor apariţia unei practici neunitare, întrucât dispoziţiile legale ce fac obiectul întrebării sunt susceptibile de interpretări diferite. 55. Funcţia mecanismului hotărârii prealabile de a preîntâmpina apariţia unei practici neunitare (control a priori) se poate realiza în acest stadiu, dat fiind faptul că nu există jurisprudenţă neunitară profundă şi persistentă în legătură cu problema de drept analizată, ceea ce conduce la concluzia că problema de drept îşi păstrează caracterul de noutate. 56. Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. 57. Prin urmare, sesizarea întruneşte cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficienţă mecanismului de unificare reprezentat de pronunţarea unei hotărâri prealabile. X.2. Asupra fondului sesizării 58. Cu titlu prealabil analizei chestiunii de drept supuse interpretării pe calea mecanismului hotărârii prealabile se remarcă faptul că întrebarea adresată de instanţa de trimitere are un grad de generalitate ce nu permite formularea unui răspuns util decât prin raportare la problema de drept punctuală din litigiul pendinte, anume aceea de a se determina momentul de la care funcţionarii publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă beneficiază de majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, majorare prevăzută în Nota 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, ţinând seama de ansamblul reglementării şi, în mod special, de dispoziţiile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6), referitoare la aplicarea etapizată a prevederilor legii. 59. Contextul legislativ este reprezentat de Legea-cadru nr. 153/2017. Această lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al satului sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, aşa cum rezultă din conţinutul normativ al art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. 60. În privinţa domeniului de aplicare a legii, trebuie precizat că acesta cuprinde, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a), personalul din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, unităţile teritoriale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. 61. Art. 2 alin. (3) prevede că intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă şi personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special. 62. Salarizarea funcţionarilor publici din cadrul inspectoratului teritorial de muncă (reclamanţii din litigiul pendinte) se circumscrie domeniului de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, deoarece inspectoratul teritorial de muncă este instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Inspecţiei Muncii, aceasta fiind organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat, la rândul său, în subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, aşa cum rezultă din art. 2 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 1 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Muncii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 488/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 25 iulie 2017, cu modificările ulterioare. Activitatea Inspecţiei Muncii şi a inspectoratelor teritoriale de muncă este finanţată integral de la bugetul de stat, aşa cum rezultă din art. 1 alin. (3) din acelaşi regulament. 63. În contextul legislativ şi factual dat, se constată că reclamanţii fac parte din categoria personalului din sectorul bugetar căreia i se aplică dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017. 64. Prin acest act normativ s-au aprobat grilele de salarizare şi coeficienţii de ierarhizare a salariilor de bază ale angajaţilor din sectorul bugetar pentru anul 2022, precum şi măsurile tranzitorii aferente perioadei 2018-2022. 65. În privinţa modului de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, prin art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este de precizat că salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 şi anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor stabilite. 66. Începând cu anul 2023, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din lege, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se vor stabili pentru toate funcţiile cuprinse în anexele nr. I-VIII la lege, prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. 67. Prin art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 este precizat faptul că limita maximă a sporurilor, compensaţiilor, indemnizaţiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor şi altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în legea şi în anexele nr. I-VIII. 68. În coerenţa reglementării mai sus indicate, prin art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 se specifică faptul că limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz. 69. În anexa nr. VIII, parte integrantă din Legea-cadru nr. 153/2017, sunt prevăzute salariile de bază, sporurile şi alte drepturi salariale specifice domeniului de activitate corespunzător familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Administraţie", pentru anul 2022. 70. Prin dispoziţiile Notei 2 lit. c) pct. II, lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se conferă beneficiul unei majorări a salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii funcţionarilor publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. 71. Majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii reprezintă un drept salarial nou, constituit prin dispoziţiile legale mai sus menţionate. 72. În sensul art. 7 lit. a), salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX. 73. În vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38". 74. Prin raportare la dispoziţiile legale mai sus enunţate rezultă că stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare se efectuează în condiţiile art. 38 din Legea nr. 153/2017. 75. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde dispoziţii prin care se determină în mod specific condiţiile de aplicare în timp a legii. 76. Prin alin. (1) al acestui articol este instituită regula aplicării etapizate a legii, începând cu data de 1 iulie 2017, iar etapele temporare apar descrise în alin. (2)-(6). 77. Prima etapă, reglementată prin art. 38 alin. (2) lit. a), priveşte perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017. Pentru această perioadă s-a adoptat măsura menţinerii în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 78. Excepţiile de la această regulă sunt expres prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. b) şi c) şi se referă la personalul din cadrul administraţiei publice locale, salarizat potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin hotărâre a consiliului local/judeţean, după caz, şi la indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică, stabilite prin înmulţirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017. 79. A doua etapă, reglementată potrivit art. 38 alin. (3) lit. a), priveşte anul 2018, începând cu luna ianuarie 2018. Pentru acest an se prevede acordarea cuantumului brut al salariilor de bază şi al celorlalte drepturi salariale avute în luna decembrie 2017, majorate cu 25%, fără a se depăşi limita prevăzută de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 80. Fac excepţie de la această regulă, potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, următoarele categorii de personal: – personalul care ocupă funcţiile de medic, asistent medical şi ambulanţier/şofer de autosanitară (pentru aceste categorii de personal, salariile de bază se
majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit legii pentru anul 2022)-lit. b); – personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar şi universitar de stat, inclusiv unităţile conexe, precum şi personalul din cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, care beneficiază, de la 1 martie 2018, de majorarea suplimentară de 20% faţă de nivelul pentru luna februarie 2018, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 - lit. d); de aceeaşi majorare beneficiază începând cu luna mai 2018 şi personalul încadrat pe funcţiile de inspector şcolar - lit. d2);
– personalul care ocupă funcţiile prevăzute la anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I lit. b), începând cu 1 aprilie 2018, beneficiază de salarii ce se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de Lege pentru anul 2022 - lit. d1);
– personalul din cadrul administraţiei publice locale - lit. e);
– personalul care a ocupat o funcţie de demnitate publică, a cărui indemnizaţie a fost stabilită prin înmulţirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare cu coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017 - lit. f).Se remarcă faptul că, în categoria personalului care este exceptat de la regula aplicării etapizate a Legii-cadru instituite prin art. 38 alin. (2) şi (3), nu se regăsesc funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. 81. A treia etapă priveşte perioada anilor 2019-2022, reglementată prin art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Pentru această perioadă salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază şi majorările salariului de bază stabilite prin lege, inclusiv în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, şi salariile de bază avute în luna decembrie 2018. Astfel, în perioada 2019-2022, se preconizează acordarea unei creşteri anuale a salariilor de bază, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. Începând cu anul 2019, celelalte drepturi salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (sporuri, indemnizaţii, majorări etc.) vor fi determinate prin aplicarea procentelor prevăzute în conţinutul legii şi în anexe asupra salariului de bază, rezultând cuantumul acestora care va fi acordat anual. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat, cu respectarea principiului sustenabilităţii financiare, prevăzut de art. 6 lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017. 82. Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. 83. Interpretarea sistematică, logică şi gramaticală a dispoziţiilor art. 38 alin. (2), (3), (4) şi (6) privind aplicarea etapizată a legii, mai sus prezentate, impun concluzia că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii, prevăzută de dispoziţiile Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcţionarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, nu poate fi acordată de la momentul intrării în vigoare a legii, 1 iulie 2017 până la sfârşitul anului 2017 sau pentru anul 2018, pentru că s-ar încălca prevederile art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind menţinerea în plată a drepturilor salariale în anul 2017, la nivelul celor din luna iunie 2017, precum şi prevederile art. 38 alin. (3) din acelaşi act normativ, care determină majorarea în anul 2018 a drepturilor salariale avute în luna decembrie 2017 cu un procent de 25%. Această majorare va deveni aplicabilă şi va fi acordată în momentul în care salariile de bază vor fi determinate utilizând salariile de bază prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, anexă prin care se instituie majorarea de 15%, începând cu anul 2019, în condiţiile detaliate prin art. 38 alin. (4) din actul normativ menţionat. 84. În mod excepţional, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit prezentei legi, pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 7.568/99/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în interpretarea dispoziţiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, stabileşte că: – majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018;
– pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;
– prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 noiembrie 2018. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE GABRIELA ELENA BOGASIU Magistrat-asistent, Ileana Peligrad