HOTARARE   Nr. 127 din 1 martie 2007

pentru aprobarea Regulamentului Institutului National al Magistraturii

ACT EMIS DE: PLENUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 193 din 21 martie 2007

In temeiul art. 134 alin. (4) din Constituţia României, republicată, şi al art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere dispoziţiile art. 106 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2005 pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 20 septembrie 2005, se abrogă.

Art. 3. - Prezenta hotărâre va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Anton Pandrea

ANEXA

REGULAMENTUL

Institutului Naţional al Magistraturii

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Institutul Naţional al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi potrivit prevederilor prezentului regulament.

(2)  Institutul este instituţie publică aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3)   Institutul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

(4)   Institutul realizează formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.

(5)   Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

CAPITOLUL II

Structura organizatorică a Institutului

Art. 2. - (1) Structura organizatorică a Institutului include:

a)  organele de conducere;

b)  Departamentul de formare profesională iniţială;

c)  Departamentul de formare profesională continuă;

d)  Departamentul de formare a formatorilor;

e)   Departamentul economico-financiar şi administrativ.

(2) Departamentele prevăzute la alin. (1) colaborează în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Personalul acestora exercită atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmită de conducătorul departamentului şi aprobată de directorul Institutului.

CAPITOLUL III

Conducerea Institutului

Art. 3. - Organele de conducere ale Institutului sunt: Consiliul ştiinţific, directorul, 2 directori adjuncţi şi directorul executiv.

Art. 4. - (1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri după cum urmează: un judecător al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecător al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din laşi şi Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului.

(2) Durata mandatului membrilor Consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an.

(3)   Consiliul ştiinţific este convocat de către directorul Institutului sau, după caz, o treime din numărul membrilor săi, Consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4)  Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt prezidate de către directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii Consiliului ştiinţific, desemnat de acesta.

Art. 5. - (1) Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în Consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la art. 4 alin. (1).

(2)   Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din laşi şi Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.

(3)   Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul Institutului.

(4)   Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ.

(5)    Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor.

Art. 6. - Institutul este obligat să solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor membrilor în funcţie.

Art. 7. - (1) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului.

(2) Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii:

a)  propune Consiliului Superior al Magistraturii planurile de învăţământ pentru cursurile de formare profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, organizate sau, după caz, coordonate de Institut;

b)   propune Consiliului Superior al Magistraturii numărul anual de cursanţi ai Institutului, data şi locul organizării concursului de admitere la Institut, tematica şi bibliografia pentru concursul de admitere şi programul de formare profesională a auditorilor de justiţie;

c)  propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;

d)   propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea şi revocarea din funcţie a directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului;

e)    avizează numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

f)   propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului;

g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea comisiilor de organizare, de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor pentru concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului, concursul de admitere în magistratură, examenul susţinut de persoanele numite fără concurs în funcţia de judecător sau de procuror, la finalizarea cursului de 6 luni de formare profesională în cadrul Institutului, examenul de capacitate, concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie şi concursul sau examenul pentru numirea acestora în funcţii de conducere, în condiţiile legii;

h) avizează proiectul de buget al Institutului;

i) aprobă Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului;

j) propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea regulamentului Institutului;

k) aprobă programul relaţiilor externe ale Institutului.

(3) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra oricăror alte probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 8. - (1) Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(2)   Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare.

(3)   Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară.

(4)  Lucrările şedinţei se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de participanţii la şedinţă.

(5)   Hotărârile Consiliului ştiinţific se semnează de directorul Institutului sau, după caz, de membrul desemnat care a prezidat şedinţa.

Art. 9. - (1) Consiliul pedagogic este organul consultativ al Consiliului ştiinţific.

(2)   Din Consiliul pedagogic fac parte directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului, şefii de catedră, titularii de disciplină, precum şi 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practică, unul pentru grupele de judecători şi unul pentru grupele de procurori.

(3)   Cei 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practică sunt aleşi anual, în adunările generale ale acestora, convocate şi prezidate de directorul Institutului.

Art. 10. - Consiliul pedagogic analizează şi formulează propuneri privind:

a)  direcţiile de studiu ale Institutului;

b)   programul de învăţământ şi programele analitice întocmite pentru fiecare disciplină din cadrul formării profesionale iniţiale;

c)  domeniile şi temele cuprinse în programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;

d)    modul de organizare a activităţii de formare profesională iniţială şi activităţii de formare profesională continuă, precum şi măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor de studiu ale Institutului;

e)   orice alte aspecte privind activitatea de studiu desfăşurată de Institut.

Art. 11. - (1) Consiliul pedagogic se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului Institutului sau a unei treimi din numărul membrilor săi.

(2)   Consiliul pedagogic îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

(3)    Lucrările Consiliului pedagogic sunt conduse de persoana desemnată la începutul şedinţei dintre membrii săi.

(4)  Lucrările Consiliului pedagogic se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de participanţii la şedinţă.

(5)   Hotărârile Consiliului pedagogic se semnează de persoana care a prezidat şedinţa.

Art. 12. - (1) Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic, acreditat potrivit legii.

(2)   Directorul Institutului şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie în conformitate cu dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

(3)   Directorul executiv este numit şi revocat din funcţie în condiţiile legii.

Art. 13. - (1) Directorul Institutului are, în principal, următoarele atribuţii:

a)   asigură conducerea curentă a activităţii Institutului;

b)   convoacă Consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare sau extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi;

c)   reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară şi din străinătate;

d)  este ordonator secundar de credite;

e)   numeşte şi eliberează din funcţie, prin decizie, personalul Institutului, în condiţiile legii;

f)   ia măsuri pentru executarea hotărârilor Consiliului ştiinţific al Institutului.

(2)   Directorul Institutului exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul ştiinţific al Institutului.

(3)  Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncţi o parte din atribuţiile sale.

Art. 14. - (1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, următoarele atribuţii:

a)   asigură respectarea programelor de studiu şi a normelor de disciplină interioară;

b)    asigură elaborarea, după caz, a proiectelor programului de învăţământ, de politici şi strategii de formare a judecătorilor şi procurorilor;

c)  coordonează departamentele încredinţate de directorul Institutului;

d)   asigură elaborarea proiectului statului de funcţii şi statului de personal;

e)   asigură elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului;

f)   asigură efectuarea lucrărilor necesare pentru relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu specialiştii români sau străini, precum şi cu reprezentanţele diplomatice străine din România, în vederea promovării intereselor Institutului în raporturile cu acestea;

g)  asigură relaţiile cu mass-media şi cu publicul;

h) efectuează lucrările privind primirea în audienţă la conducerea Institutului.

(2)   Directorii adjuncţi exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul ştiinţific sau de directorul Institutului.

(3)  Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecărui director adjunct.

Art. 15. - (1) Directorul executiv conduce activitatea Departamentului economico-financiar şi administrativ.

(2) Atribuţiile directorului executiv sunt stabilite prin decizie de către directorul Institutului.

Art. 16. - Şefii de departament sunt numiţi de directorul Institutului, la propunerea Consiliului ştiinţific, din rândul personalului de specialitate juridica, asimilat judecătorilor şi procurorilor, al Institutului şi al judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul Institutului.

CAPITOLUL IV

Departamentul de formare profesională iniţială

Art. 17. - (1) Durata formării profesionale a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După absolvirea primului an de studiu auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcţia de judecător sau procuror.

(2)   Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se elaborează de către personalul de instruire al Institutului, în cadrul catedrelor, şi se supune spre avizare Consiliului ştiinţific.

(3)   Programul de formare profesională prevăzut la alin. (2) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific.

Art. 18. - (1) In primul an de studii formarea profesională a auditorilor de justiţie se axează pe aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru profesiile de judecător şi procuror, conform programului de formare.

(2)   Numărul de conferinţe şi dezbateri tematice pentru fiecare disciplină este prevăzut în programul de învăţământ şi se desfăşoară în conformitate cu programele analitice aprobate.

(3)   Programul de învăţământ are la bază programele analitice pentru fiecare disciplină, cu precizarea temelor şi subtemelor, precum şi a numărului de ore alocat pentru fiecare.

(4)  Auditorii au obligaţia de a întocmi un referat din una dintre materiile prevăzute în planul de învăţământ, considerat ca o componentă distinctă în planul de învăţământ şi luat în considerare ca atare la calculul mediei finale.

(5)   Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul primului an de studiu, la fiecare materie, reprezintă media dintre nota obţinută pentru activitatea desfăşurată la dezbaterile tematice şi nota obţinută la evaluarea finală.

(6)   Media finală a primului an de studiu reprezintă media notelor obţinute la fiecare materie, conform alin. (5).

Art. 19. - (1) In primul an de studiu formarea profesională a auditorilor de justiţie vizează şi asigurarea unei formări pluraliste şi dobândirea cunoştinţelor în domenii adiacente dreptului, prin realizarea de proiecte extracurriculare.

(2)   Lista proiectelor extracurriculare este aprobată în fiecare an de Consiliul ştiinţific.

(3)   La realizarea fiecărui proiect colaborează mai mulţi auditori, sub coordonarea unui formator INM sau a unui profesionist din domeniul proiectului respectiv.

(4)  Realizarea proiectelor are loc în cursul celor doi ani de studii.

(5)   Evaluarea proiectelor extracurriculare se realizează cu „admis" sau „respins", la finalul celui de-al doilea an de studiu. Auditorii de justiţie care primesc la evaluare calificativul „respins" nu se pot înscrie pentru susţinerea examenului de absolvire, având posibilitatea înscrierii în următoarea sesiune a examenului, în situaţia completării proiectului şi evaluării cu calificativul „admis".

Art. 20. - (1) Activitatea auditorilor de justiţie din cel de-al doilea an de studiu se desfăşoară conform programului de practică, în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al altor instituţii, sub îndrumarea coordonatorilor de practică sau a persoanelor de contact din cadrul respectivelor instituţii, alternativ cu modulele stabilite conform programei institutului.

(2)   Stagiile de practică, desfăşurate la alte instituţii, naţionale şi internaţionale, vor avea o durată minimă totală de 15 zile.

(3)  Coordonatorii de practică sunt judecători şi procurori de la instanţe şi, respectiv, parchete, ce fac parte din personalul de instruire al Institutului. Coordonatorii sunt propuşi de Consiliul ştiinţific şi numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Persoanele de contact din cadrul instituţiilor în care se desfăşoară stagiile de practică sunt desemnate de conducerea acestor instituţii.

(4)  Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu vor primi o notă reprezentând evaluarea continuă a activităţii în stagiu, constând în media ponderată a evaluărilor coordonatorilor pentru perioadele de stagiu de la instanţe şi parchete. Media ponderată se calculează în funcţie de numărul de zile alocate fiecărui stagiu, conform programului de stagiu aprobat. Această notă va avea o pondere egală cu a celorlalte note acordate auditorilor de justiţie în al doilea an de studiu, conform alin. (6).

(5)   Pe perioada stagiului, auditorii completează caietul de practică, conţinând toate lucrările cu caracter practic efectuate în perioada de stagiu, în conformitate cu structura aprobată de Consiliul ştiinţific la începutul fiecărui an. Evaluarea caietelor de practică se realizează de o comisie formată din reprezentanţi ai coordonatorilor de practică şi ai titularilor de catedră. Nota primită la evaluarea caietelor de practică reprezintă 50% din nota ce reprezintă evaluarea continuă a activităţii de stagiu, conform alin. (4).

(6)   Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul celui de-al doilea an de studiu reprezintă media dintre notele obţinute la testările menţionate la alin. (8) şi la evaluarea continuă a stagiilor menţionată la alin. (4) şi (5), conform programului de formare iniţială.

(7)  Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu continuă, în paralel cu stagiile de practică, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare iniţială, sub formă de module, cu caracter preponderent practic.

(8)  Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu susţin pe parcursul anului testări la sfârşitul fiecărei etape a stagiului de practică, precum şi la terminarea fiecărui modul, conform programului de practică şi programului de învăţământ.

Art. 21. - (1) Formatorii sunt obligaţi să respecte programa analitică şi orarul. In mod excepţional, modificarea orarului şi â programei analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face de directorul Institutului, cu acordul Consiliului ştiinţific.

(2) In cadrul fiecărei catedre/discipline se organizează lunar sau ori de câte ori este nevoie şedinţa membrilor acesteia, la convocarea titularului de catedră/disciplină, în scopul asigurării pregătirii unitare a auditorilor de justiţie.

Art. 22. - (1) Personalul de instruire evaluează activitatea desfăşurată de auditorii de justiţie, prin acordarea de note sau, după caz, calificative, într-o fişă individuală.

(2)  Criteriile de evaluare se aprobă de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea Consiliului pedagogic.

(3)  Notele şi calificativele se centralizează la încheierea fiecărei perioade de studiu sau stagiu de practică şi au pondere în media finală de absolvire.

(4)  Nota minimă admisă la fiecare probă este 5,00 (cinci).

(5)  Auditorii de justiţie au dreptul să ceară recorectarea lucrărilor în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor la sediul Institutului. Cererea de recorectare trebuie să conţină motivele pe care se întemeiază, prin raportare la baremul afişat.

(6) Proba sau examenul la care nu s-a obţinut nota minimă prevăzută la alin. (4) mai poate fi susţinută/susţinut o singură dată, în prima sesiune anunţată de Institut. Nepromovarea la cea de-a doua sesiune atrage exmatricularea din Institut, în baza hotărârii Consiliului ştiinţific.

Art. 23. - Trimestrial sau ori de câte ori este necesar Consiliul ştiinţific face analiza modului de desfăşurare a procesului de învăţământ şi a stagiilor de practică, având în vedere şi opiniile auditorilor de justiţie.

CAPITOLUL V

Departamentul de formare profesională continuă

Art. 24. - Departamentul de formare profesională continuă este organizat şi funcţionează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 25. - Institutul elaborează programul anual de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, pe care îl supune aprobării Consiliului Superior al Magistraturii până cel mai târziu în luna noiembrie a anului în curs, pentru anul următor.

Art. 26. - Institutul coordonează activitatea de formare profesională continuă descentralizată a judecătorilor şi procurorilor, realizată de curţile de apel şi de parchetele de pe lângă acestea, prin avizarea tematicii de pregătire, furnizarea materialelor documentare şi formarea formatorilor.

CAPITOLUL VI

Departamentul de formare a formatorilor

Art. 27. - Institutul realizează formarea formatorilor, conform dispoziţiilor art. 103 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 28. - Selecţia candidaţilor care si-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin hotărâre a Consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice şi transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 29. - (1) După etapa de pregătire şi evaluare finală a formatorilor, Consiliul ştiinţific propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea acestora.

(2) In mod excepţional, Consiliul ştiinţific poate folosi ca formatori la formarea continuă şi alţi specialişti decât cei aflaţi pe lista de formatori, situaţie care va fi comunicată de îndată Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare.

Art. 30. - Personalul de instruire al Institutului beneficiază de formare în domeniul tehnicilor pedagogice.

CAPITOLUL VII

Departamentul economico-financiar şi administrativ

Art. 31. - Departamentul economico-financiar şi administrativ este format din:

a)  Serviciul financiar-contabil;

b)  Serviciul resurse umane;

c)  Serviciul secretariat, protocol şi administrativ;

d)  Serviciul documentare.

Art. 32. - Serviciul financiar-contabil are următoarele atribuţii:

a) asigură buna desfăşurare a activităţii financiar-contabile;

b)   angajează, alături de director, prin semnătura directorului executiv sau, în lipsa acestuia, a înlocuitorului său, Institutul în toate operaţiunile patrimoniale;

c)   organizează efectuarea lucrărilor de planificare financiară, întocmirea lucrărilor cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, planul de casă, fondul pentru salarii, precum şi a altor lucrări financiar-contabile, conform legii;

d)    organizează şi asigură controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului;

e)  păstrează registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilă;

f)  îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.

Art. 33. - Serviciul resurse umane are următoarele atribuţii:

a) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, personal contractual şi funcţionari publici din cadrul Institutului;

b) asigură şi răspunde de respectarea condiţiilor cerute de lege privind încadrările în grilele şi gradele salariale;

c)   completează carnetele de muncă şi registrul de evidenţă a salariaţilor;

d)  urmăreşte întocmirea fişelor de evaluare a salariaţilor;

e)   urmăreşte întocmirea şi păstrarea declaraţiilor de interese, declaraţiilor de avere şi a celorlalte declaraţii prevăzute de lege ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi ale funcţionarilor publici;

f)  propune actualizarea statului de funcţii şi a statului de personal;

g)  îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la resursele umane, încredinţate de conducerea Institutului.

Art. 34. - Serviciul secretariat, protocol şi administrativ are următoarele atribuţii:

a)  păstrează dosarele auditorilor de justiţie;

b)   întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activităţile de învăţământ, frecventarea şi absolvirea cursurilor şi eliberează atestate auditorilor de justiţie;

c)   primeşte şi distribuie corespondenţa Institutului, redactează corespondenţa trimisă de acesta sub semnătura directorului sau a directorilor adjuncţi;

d)  asigură arhivarea documentelor primite sau elaborate în Institut şi răspunde de păstrarea şi conservarea acestora;

e)    comunică celorlalte compartimente datele şi documentele necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;

f)  răspunde de activitatea administrativ-gospodărească a Institutului, asigurând aprovizionarea cu bunurile necesare şi gestionarea acestora;

g)    duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de lucru în Institut, conform normelor de protecţie a muncii şi celor pentru paza clădirii şi a bunurilor, precum şi pentru paza contra incendiilor, conform legii;

h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.

CAPITOLUL VIII

Drepturile şi obligaţiile auditorilor de justiţie

Art. 35. - (1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele drepturi:

a)   să beneficieze de o pregătire unitară pentru funcţia de judecător sau procuror;

b)   să utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului;

c)   să beneficieze de cazare în căminul Institutului, în limita locurilor disponibile, potrivit Regulamentului de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie;

d)   să participe la elaborarea unor publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

(2) Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevăzute de lege sau de regulamente.

Art. 36. - (1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele obligaţii:

a)  să-şi îndeplinească în mod corespunzător îndatoririle ce le revin şi să-şi respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente sau ordine de serviciu;

b)   să respecte Regulamentul Institutului, Regulamentul bibliotecii şi Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie;

c)   să respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduită prevăzute de lege;

d)  să nu se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingeri politice;

e)  să aibă o atitudine echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socioeconomic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii;

f)  să nu dezvăluie sau să folosească pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate;

g)  în cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, să păstreze materialele respective în incinta Institutului, instanţei, parchetului sau altei instituţii şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege sau regulament;

h) să folosească resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale.

(2)   Auditorii de justiţie au orice alte obligaţii prevăzute de lege sau de regulamente.

(3)  Absenţele auditorilor de justiţie de la programul de formare profesională iniţială se consemnează în foile de prezenţă de către personalul de instruire sau, după caz, de coordonatorii de practică ori persoanele de contact prevăzute la art. 20 alin. (1).

Art. 37. - (1) In cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale sau regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul Institutului sau, după caz, de Consiliul ştiinţific, în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a)   desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

b)  atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

c)   absenţele nemotivate de la programul de formare profesională iniţială, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună.

(3)   Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt următoarele:

a)  avertismentul;

b)   diminuarea indemnizaţiei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;

c)   diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

d) exmatricularea din Institut.

Art. 38. - (1) Avertismentul se aplică, în scris, de către directorul Institutului, în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii, şi poate fi contestat la Consiliul ştiinţific, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2)  Sancţiunile prevăzute la art. 26 alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului, în termenul prevăzut la alin. (1).

(3)  Decizia sau, după caz, hotărârea de sancţionare se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii.

(4)  Hotărârile Consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal.

(5)  Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotărâri irevocabile se consemnează în dosarul personal al acestora.

Art. 39. - (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea cercetării cu privire la faptele care constituie încălcări ale prevederilor legale sau regulamentare.

(2)   Cercetarea prealabilă se efectuează de către unul dintre directorii adjuncţi. In cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului de justiţie cercetat şi verificarea apărărilor acestuia.

(3)  Cercetarea se finalizează printr-un referat, în care se consemnează rezultatul constatărilor. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(4)   Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.

Art. 40. - Auditorii de justiţie răspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale.

Art. 41. - Pe durata celor 2 ani de studii, dosarul profesional al auditorilor de justiţie se păstrează la Institut.

CAPITOLUL IX

Personalul Institutului

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

Art. 42. - In cadrul Institutului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:

a)  judecători şi procurori;

b)  personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;

c)  funcţionari publici;

d)  personal contractual;

e)   cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat conform legii.

Art. 43. - (1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul Consiliului ştiinţific, în condiţiile legii.

(2)    Pentru desfăşurarea procesului de formare profesională Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)  Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfăşurarea programelor de formare profesională iniţială, de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi de formare a formatorilor, pe baza programelor aprobate.

Art. 44. - (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul departamentelor de formare profesională iniţială, de formare profesională continuă şi de formare a formatorilor.

(2)   Salarizarea personalului de instruire al Institutului prin plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau de curs susţinute, de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)   Personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de drepturile şi are îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.

Art. 45. - (1) Posturile de funcţionari publici se ocupă în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)   Ocuparea posturilor de către personalul contractual se face în conformitate cu prevederile Codului muncii.

(3)  Personalul de conducere al Institutului, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual răspund penal, disciplinar şi civil, conform legii.

Art. 46. - Colaboratorii externi ai Institutului sunt salarizaţi conform legii.

SECŢIUNEA a 2-a

Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor

Art. 47. - (1) Poate ocupa un post de execuţie de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, în departamentele de formare a judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care ocupă postul potrivit dispoziţiilor art. 48 sau care promovează concursul organizat de Institut.

(2) Numirea pe posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) se face prin decizie a directorului Institutului.

Art. 48. - (1) Candidaţii la concursul de admitere la Institut care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor scoase la concurs, pot ocupa posturile vacante de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, menţionate în lista publicată odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institut, după promovarea probei eliminatorii constând în verificarea cunoştinţelor de limbă străină, reglementată de art. 50 alin. (1) din prezentul regulament.

(2)   Ocuparea posturilor vacante se face în ordinea descrescătoare a notei obţinute ca medie aritmetică între nota de la concursul de admitere la Institut şi nota obţinută la proba eliminatorie constând în verificarea cunoştinţelor de limbă străină. Departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la cele 3 probe ale concursului de admitere la Institut, în ordinea susţinerii acestora.

(3)   Rezultatele concursului de admitere la Institut pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului. Posturile de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care se vacantează ulterior validării concursului pot fi ocupate de candidaţii menţionaţi la alin. (1), care optează, în termen de două săptămâni de la anunţul referitor la vacantarea posturilor, pentru ocuparea acestora şi care promovează proba eliminatorie constând în verificarea cunoştinţelor de limbă străină, reglementată de art. 50 alin. (1) din prezentul regulament. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Posturile vacante de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, care nu se ocupă potrivit dispoziţiilor alin. (1) sau (3), se scot la concursul organizat de Institut.

Art. 49. - (1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta următoarele acte:

a)  cerere-tip;

b)  actul de identitate, în copie;

c)   certificatul de naştere şi, după caz, certificatul de căsătorie, în copie;

d)   diploma de licenţă şi foaia matricolă a anilor de studii, în copie;

e)  certificatul de cazier judiciar;

f)  certificatul de cazier fiscal;

g)  curriculum vitae;

h) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie;

i) chitanţa de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii color dimensiunea 2/3 cm.

(2)   Copiile actelor menţionate la alin. (1) vor fi certificate spre conformitate de Serviciul resurse umane.

(3)   Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul moral şi profesional de la ultimul loc de muncă. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învăţământ absolvită.

(4)   Candidaţii sunt obligaţi să depună la dosar o adeverinţă medicală eliberată de medicul de familie, din care să reiasă că sunt apţi pentru exercitarea funcţiei.

Art. 50. - (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise la o limbă străină, la alegere dintre engleză şi franceză, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unui interviu.

(2)   tematica pentru probele de concurs şi bibliografia, data şi locul susţinerii concursului, numirea comisiilor de concurs, numărul de posturi scoase la concurs, precum şi cuantumul taxei de înscriere la concurs se propun de către directorul Institutului şi se aprobă de Consiliul ştiinţific.

(3)   Data şi locul susţinerii concursului şi numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţă celor interesaţi prin afişare la sediul Institutului, prin intermediul mass-mediei şi prin publicarea pe pagina de internet a Institutului, cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului. Tematica şi bibliografia se află în permanenţă pe pagina de internet a Institutului, începând cu data anunţării concursului şi pe toată durata acestuia.

(4)  Cererile-tip pentru înscrierea la concurs se depun cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului la Serviciul resurse umane al Institutului.

(5)  Consiliul ştiinţific al Institutului numeşte comisiile de examinare şi comisiile de contestaţii.

Art. 51. - (1) Comisia de examinare pentru proba scrisă la limba străină elaborează 3 variante de subiecte, care se depun în plicuri sigilate.

(2)   Cele 3 plicuri vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala de desfăşurare a acestuia.

(3)   Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.

(4)   Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise la limba străină este de două ore din momentul comunicării subiectelor.

(5)  Intrarea candidaţilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat păstrează, la vedere, actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se menţionează prezenţa fiecărui candidat.

(6)   Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba.

(7)   Inainte de a se comunica subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Institutului.

(8)   Pe toată durata desfăşurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(9)   In vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii primesc coli de hârtie având ştampila Institutului. Se poate folosi numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.

(10)    La expirarea timpului prevăzut la alin. (4), responsabilul de sală strânge lucrările în ordinea predării lor de către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.

(11)  In cazul în care concursul se desfăşoară în mai multe săli, se întocmeşte câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(12)   Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către responsabilul de sală şi după semnarea borderoului de către candidat.

(13)   Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. In cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se poate face numai cu însoţitor.

(14)  Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. In acest caz, responsabilul de sală întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „fraudă". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare.

(15)   Baremul de corectare stabilit de comisia de examinare se afişează la centrul de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei. In termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de contestaţii în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se afişează la sediul Institutului şi se publică pe pagina de internet a Institutului.

(16)  Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă la limba străină candidaţii trebuie să obţină cel puţin nota 7,00 (şapte).

(17)   Rezultatele se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia.

(18)  Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisă la limba străină pot depune contestaţie la Serviciul resurse umane din cadrul Institutului în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.

(19)  In vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se lipeşte din nou.

(20)   Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţii este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Art. 52. - (1) Candidaţii admişi la proba scrisă la limba străină susţin o lucrare scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice la două dintre următoarele discipline: drept civil, dreptul familiei, drept comercial, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizare judiciară, elemente de drept comunitar şi protecţia europeană a drepturilor omului.

(2)   Disciplinele la care candidaţii susţin lucrarea scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice se aprobă, pentru fiecare post vacant, de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea directorului acestuia.

(3)   Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se stabileşte de comisia de examinare şi nu poate depăşi 4 ore.

(4)   Dispoziţiile art. 51 alin. (5) -(14) se aplică în mod corespunzător.

Art. 53. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare. Baremul de corectare se afişează la centrul de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei. In termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de contestaţii în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se afişează la sediul Institutului şi se publică pe pagina de internet a Institutului.

(2)  Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece). Nota 1,00 (unu) se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.

(3)   Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice o reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs.

(4)   Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7,00 (şapte), dar nu mai puţin de nota 5,00 (cinci) la fiecare materie de concurs.

(5)   Dispoziţiile art. 51 alin. (17)-(20) se aplică în mod corespunzător.

Art. 54. - (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice susţin un interviu în faţa comisiei de examinare, în scopul identificării aptitudinilor specifice funcţiei pentru care candidează.

(2)   Prestaţia candidatului la interviu se notează cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece) de către fiecare membru al comisiei.

(3)   Nota finală la interviu o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei.

(4)   Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la interviu.

Art. 55. - (1) Media generală de promovare a concursului este cel puţin 7,00 (şapte).

(2)   Media generală a concursului o reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă la limba străină, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice şi interviu.

(3)  Candidaţii care au obţinut media 7,00 (şapte) vor fi declaraţi admişi.

(4)   Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute.

(5)   Rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de 1 an de la data afişării rezultatelor finale, posturile vacante urmând a fi ocupate de candidaţii declaraţi admişi, în ordinea mediilor obţinute.

Art. 56. - In termen de 3 zile de la data susţinerii interviului, comisiile de examinare predau întregul material de concurs Serviciului resurse umane din cadrul institutului, care va lua măsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul institutului şi pe pagina de internet a acestuia.

Art. 57. - (1) Lucrările scrise şi celelalte documente relevante privind concursul se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor admişi.

(2)  Orice alte documente privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

(3)   Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţă retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probă de concurs.

SECŢIUNEA a 3-a

Ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ

Art. 58. - Poate ocupa un post de personal contractual în cadrul Institutului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)  este cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitate deplină de exerciţiu;

b)  are studii ce corespund funcţiei;

c)   nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;

d)   este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

e)  a promovat concursul sau examenul organizat potrivit prezentului regulament.

Art. 59. - (1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta:

a)  cerere-tip;

b)  actul de identitate, în copie;

c)   certificatul de naştere şi, după caz, certificatul de căsătorie, în copie;

d)  actul doveditor al studiilor urmate, în copie;

e)  certificatul de cazier judiciar;

f)  certificatul de cazier fiscal;

g)  curriculum vitae;

h) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în muncă, în copie;

i) două fotografii color, dimensiunea 2/3 cm;

j) adeverinţa medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare.

(2)   Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul moral şi profesional de la ultimul loc de muncă sau de la ultima instituţie de învăţământ absolvită, după caz.

(3)   Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoţite de documentele originale şi vor fi certificate spre conformitate cu originalul de Serviciul resurse umane.

Art. 60. - (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice sau a unei probe practice, precum şi a unei probe orale.

(2) Materiile de concurs, tematica şi bibliografia se propun de şefii compartimentelor în care se află postul vacant şi se aprobă de conducerea Institutului.

Art. 61. - (1) Data şi locul susţinerii concursului, numărul posturilor şi termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs se aduc la cunoştinţă celor interesaţi la sediul Institutului, prin intermediul mass-mediei şi prin publicarea pe pagina de internet a Institutului cu cei puţin 30 de zile înainte de data concursului.

(2)   Tematica şi bibliografia se află în permanenţă pe pagina de internet a Institutului, începând cu data anunţării concursului şi pe toată durata desfăşurării acestuia.

(3)   Cererile pentru înscrierea la concurs se adresează directorului Institutului şi se depun, cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, la Serviciul resurse umane.

Art. 62. - In funcţie de specificul posturilor scoase la concurs şi de numărul candidaţilor, conducerea Institutului stabileşte comisia de examinare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 63. - (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unor teste-grilă.

(2)   Comisia de examinare întocmeşte cu o zi înaintea concursului 3 variante de subiecte (cu excepţia probei constând în test-grilă), care se depun în plicuri sigilate.

(3)   Seturile de subiecte pentru proba scrisă se semnează de toţi membrii comisiei de examinare şi se închid în plicuri sigilate.

(4)   Durata probei scrise se stabileşte de comisia de examinare, în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.

(5)  Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.

(6)   Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare.

(7)  Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.

Art. 64. - (1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra la vedere actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.

(2)   Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba.

(3)  Inainte de a se dicta subiectele, candidaţii îşi înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Institutului.

(4)   Pe toată durata desfăşurării probei scrise, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(5)   In vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii vor primi coli de hârtie având ştampila Institutului. Se va putea folosi numai cerneală de culoare neagră sau pix cu pastă de culoare neagră.

(6)   La expirarea timpului prevăzut la art. 63 alin. (4) delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei strânge toate lucrările, în ordinea predării lor de către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.

(7)   Dacă examinarea se face în mai multe săli, se va întocmi câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(8)   Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei şi după semnarea borderoului de către candidat.

(9)   Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. In cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai cu însoţitor.

(10)  Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. In acest caz, responsabilul de sală întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „fraudă". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare.

Art. 65. - (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece). Nota 1,00 (unu) se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.

(3) Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs.

Art. 66. - Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7,00 (şapte).

Art. 67. - (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Serviciul resurse umane din cadrul Institutului, în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.

(2)  In vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se lipeşte din nou.

(3)    Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii, în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Art. 68. - Pentru posturile ce presupun desfăşurarea unei activităţi de secretariat, administrative, de gospodărire, de întreţinere-reparaţii şi de deservire, concursul va consta într-o probă practică şi o probă orală.

Art. 69. - (1) In urma susţinerii probei practice, candidatul va fi declarat „admis" sau „respins".

(2)  Criteriile de evaluare a candidaţilor la proba practică se stabilesc de comisia de examinare, în funcţie de natura posturilor vacante scoase la concurs.

(3)   Nu se admit contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la proba practică.

Art. 70. - (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, dupa caz, la proba practică vor susţine o probă orală.

(2)  Proba orală se notează cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece) de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(3)   Nota finală la proba orală o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(4)  Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba orală.

Art. 71. - (1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7,00 (şapte).

(2)   Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, respectiv la proba practică şi la proba orală.

(3)  Candidaţii care au obţinut media 7,00 (şapte) vor fi declaraţi admişi.

(4)   Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute.

(5)  La medii egale, comisia va stabili candidatul declarat admis în ordine descrescătoare a notelor obţinute la cele două probe, în ordinea susţinerii acestora.

Art. 72. - Rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de un an de la data afişării rezultatelor finale, posturile vacante urmând a fi ocupate de candidaţii declaraţi admişi, în ordinea mediilor obţinute.

Art. 73. - In termen de cel mult 3 zile de la data finalizării concursului, comisia de examinare va preda întregul material de concurs Serviciului resurse umane din cadrul Institutului, care va lua măsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul acestuia.

Art. 74. - Numirea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face de către directorul Institutului.

Art. 75. - Lucrările scrise şi procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi.

Art. 76. - Candidaţii declaraţi admişi sunt obligaţi să se prezinte la post în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă. In cazul neprezentării nejustificate la post, la termenul stabilit, postul este declarat vacant, în condiţiile legii, urmând să se comunice următoarei persoane, declarată reuşită la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv.

Art. 77. - Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrări privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.