HOTARARE Nr. 162 din 20 februarie 2002
privind depozitarea deseurilor
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 164 din 7 martie 2002
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 54
pct. 2 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
CAP. 1
Prevederi generale
Art. 1
(1) Prezenta hotarare are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru
desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, atat pentru realizarea,
exploatarea, monitorizarea, inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor
noi, cat si pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor
existente, in conditii de protectie a mediului si sanatatii populatiei.
(2) Reglementarea acestei activitati are drept scop prevenirea sau
reducerea pe cat posibil a efectelor negative asupra mediului, in special
poluarea apelor de suprafata, subterane, a solului, aerului, inclusiv a
efectului de sera, precum si a oricarui risc pentru sanatatea populatiei, pe
intreaga durata de viata a depozitului, cat si dupa expirarea acesteia.
(3) Semnificatia termenilor specifici utilizati este prevazuta in anexa nr.
1.
Art. 2
Prevederile prezentei hotarari se aplica oricarui depozit definit conform
lit. b) din anexa nr. 1.
Art. 3
Prezenta hotarare nu se aplica urmatoarelor activitati:
a) imprastierea pe sol, in scopul ameliorarii calitatii sau fertilizarii, a
namolurilor de la statiile de epurare orasenesti, a namolurilor de dragare sau
a altor tipuri de namoluri similare;
b) folosirea unor deseuri inerte la lucrari de reamenajare/restaurare,
umplere sau pentru constructii in depozite de deseuri;
c) depunerea namolurilor de dragare nepericuloase in lungul apelor din care
au fost extrase sau in albia raurilor;
d) depozitarea solului necontaminat sau a deseurilor inerte rezultate in
urma activitatilor de prospectare si extractie, a tratarii si stocarii
resurselor minerale, precum si a celor din exploatarea carierelor.
Art. 4
Depozitele se clasifica in functie de natura deseurilor depozitate, astfel:
a) depozite pentru deseuri periculoase;
b) depozite pentru deseuri nepericuloase;
c) depozite pentru deseuri inerte.
Art. 5
(1) Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:
a) deseurile lichide;
b) deseurile explozive, corosive, oxidante, foarte inflamabile sau
inflamabile, proprietati ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;
c) deseurile periculoase spitalicesti sau alte deseuri clinice periculoase
de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr.
I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 426/2001, si avand categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din
anexa nr. I C la aceeasi ordonanta de urgenta;
d) anvelopele uzate intregi, excluzand anvelopele uzate taiate si cele
folosite ca materiale in constructii;
e) orice alt tip de deseu care nu indeplineste criteriile de acceptare,
conform prevederilor anexei nr. 3.
(2) Autoritatea centrala pentru protectia mediului are obligatia sa
elaboreze strategia nationala privind reducerea cantitatii de deseuri
biodegradabile depozitate, care este parte integranta din Strategia nationala
privind gestiunea deseurilor. Strategia nationala privind reducerea cantitatii
de deseuri biodegradabile cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva,
reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor
si energiei, astfel incat sa se realizeze urmatoarele obiective:
a) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce
la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si
raportata in anul 2002, in maximum 5 ani de la data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari;
b) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce
la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si
raportata in anul 2002, in maximum 8 ani de la data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari;
c) cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se va reduce
la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si
raportata in anul 2002, in maximum 15 ani de la data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari.
(3) Termenele prevazute la alin. (2) lit. a), b) si c) se pot prelungi cu
maximum 4 ani.
Art. 6
(1) In depozitele de deseuri periculoase este permisa numai depozitarea
deseurilor periculoase care indeplinesc conditiile prevazute in anexa nr. 3.
(2) In depozitele de deseuri nepericuloase este permisa depozitarea
urmatoarelor deseuri:
a) deseuri municipale;
b) deseuri nepericuloase de orice alta origine, care indeplinesc criteriile
de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase stabilite
in anexa nr. 3;
c) deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate,
vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate
la lit. b) si care indeplinesc criteriile relevante de acceptare stabilite in
anexa nr. 3; aceste deseuri periculoase nu se depoziteaza in celule destinate
deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.
(3) In depozitele de deseuri inerte este permisa numai depozitarea
deseurilor inerte.
(4) In scopul de a indeplini criteriile de acceptare la o anumita clasa de
depozite este interzisa amestecarea deseurilor.
(5) Lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit si
definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe
lista specifica unui depozit se aproba prin ordin al ministrului autoritatii
centrale pentru protectia mediului, care se emite in termen de 90 de zile de la
data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
Art. 7
(1) Depozitarea deseurilor conform prevederilor art. 6 alin. (1) si (2)
este permisa numai daca deseurile sunt supuse in prealabil unor operatiuni de
tratare.
(2) Lista operatiunilor de tratare a deseurilor este inclusa in Normativul
tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea, monitorizarea si
inchiderea depozitelor de deseuri, care se aproba prin ordin al ministrului
autoritatii centrale pentru protectia mediului, in termen de 90 de zile de la
data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
Art. 8
(1) In situatia in care depozitele sunt localizate pe teritoriul a doua sau
mai multe judete si/sau deservesc mai mult decat o localitate, programul
operatiunilor de depozitare se stabileste de comun acord cu toate autoritatile
administratiei publice locale implicate.
(2) In cazul localitatilor cu populatie mai mica de 20.000 de locuitori se
realizeaza cate un depozit care sa deserveasca mai multe astfel de localitati.
Art. 9
(1) Costurile aferente activitatii de depozitare se suporta de catre
generatorii si detinatorii de deseuri.
(2) Autoritatile administratiei publice locale vor lua masuri ca toate
costurile implicate in organizarea si exploatarea unui depozit de deseuri,
precum si costurile estimate ale inchiderii si urmaririi postinchidere a
depozitului sa fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea
fiecarui tip de deseu in acel depozit.
Art. 10
Operatorul depozitului, care solicita un acord de mediu pentru un depozit
de deseuri, trebuie sa faca dovada depunerii unei garantii bancare de buna
executie, conform legislatiei in vigoare.
Art. 11
(1) Operatorul depozitului este obligat sa isi constituie un fond pentru
inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, denumit "Fond pentru
inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postinchidere".
(2) Fondul se pastreaza intr-un cont deschis la una dintre bancile
comerciale agreate de autoritatile administratiei publice locale. In situatia
in care operatorul depozitului are calitatea de institutie publica, fondul se
pastreaza intr-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate
publica in a carei raza acesta isi are sediul fiscal.
(3) Fondul se constituie in limita sumei stabilite prin proiect pentru
inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, din cota-parte din
tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrarii in
functiune a depozitului.
(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteaza fondul se stabileste
prin proiect.
(5) Fondul constituit este purtator de dobanda, iar dobanda obtinuta
constituie sursa suplimentara de alimentare a fondului.
(6) Fondul prevazut la alin. (1) nu se include la masa credala in caz de
lichidare judiciara, el urmand sa fie folosit doar in scopul pentru care a fost
constituit.
(7) Controlul alimentarii si utilizarii fondului se realizeaza de catre
autoritatea publica locala, in conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare.
(8) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura transparenta
informatiei privind costul depozitarii deseurilor si al implicatiilor
realizarii depozitului de deseuri.
CAP. 2
Procedura de emitere a acordului si a autorizatiei de mediu pentru un
depozit de deseuri
Art. 12
(1) Autorizarea activitatii privind depozitarea deseurilor se face cu
respectarea prevederilor legislatiei de mediu in vigoare, respectiv prin
emiterea acordului si/sau a autorizatiei de mediu.
(2) Procedura specifica de autorizare pentru desfasurarea activitatii de
depozitare a deseurilor se elaboreaza de autoritatea centrala pentru protectia
mediului si se adopta prin ordin al ministrului acestei autoritati, in termen
de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
(3) Documentatia care se inainteaza autoritatii teritoriale de protectie a
mediului, in vederea obtinerii acordului de mediu, trebuie sa cuprinda:
a) clasa depozitului;
b) lista cuprinzand tipurile de deseuri, conform art. 6 alin. (5), si
cantitatea totala de deseuri care este autorizata sa fie depozitata in depozit;
c) cerintele pentru pregatirea depozitului, operatiunile de depozitare,
procedurile de monitorizare si control, inclusiv planuri de interventie in caz
de accidente, precum si prevederile pentru operatiunile de inchidere si
urmarire postinchidere, cu respectarea prevederilor anexelor nr. 2, 3 si 4 in
elaborarea documentatiei;
d) dovada depunerii unei garantii bancare, conform prevederilor art. 10, ca
asigurare ca depozitul se realizeaza conform proiectului;
e) incredintarea managementului depozitului unui operator cu atributii in
acest domeniu, care sa exploateze depozitul in conditii de maxima siguranta
pentru mediu si sanatatea populatiei;
f) obligatia operatorului depozitului de a raporta la autoritatea
competenta tipurile si cantitatile de deseuri eliminate si rezultatele
programului de monitorizare.
Art. 13
Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului inspecteaza depozitul
inainte de inceperea exploatarii, pentru a stabili conformitatea cu datele
prevazute in acordul de mediu, in vederea emiterii autorizatiei de mediu.
Art. 14
Informatiile cuprinse in autorizatiile de mediu emise pentru depozitele de
deseuri sunt prezentate, la cerere, Institutului National de Statistica.
CAP. 3
Proceduri de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri
Art. 15
(1) Operatorii depozitelor de deseuri sunt obligati sa respecte, la
primirea deseurilor in depozit, urmatoarele proceduri de receptie:
a) verificarea documentatiei privind cantitatile si caracteristicile
deseurilor, originea si natura lor, inclusiv a buletinelor de analiza pentru
deseuri industriale periculoase si pentru deseuri urbane unde exista
suspiciuni, precum si privind identitatea producatorului si/sau a detinatorului
deseurilor;
b) inspectia vizuala a deseurilor la intrare si la punctul de depozitare
si, dupa caz, verificarea conformitatii cu descrierea prezentata in
documentatia inaintata de detinator, conform procedurii stabilite la pct. 3
nivelul 3 din anexa nr. 3;
c) pastrarea cel putin o luna a probelor prelevate pentru verificarile
impuse conform prevederilor pct. 3 nivelul 1 sau 2 din anexa nr. 3, precum si
inregistrarea rezultatelor determinarilor;
d) pastrarea unui registru cu inregistrarile privind cantitatile si
caracteristicile deseurilor depozitate, originea si natura, data livrarii,
identitatea producatorului, a detinatorului sau, dupa caz, a colectorului - in
cazul deseurilor municipale, iar in cazul deseurilor periculoase, localizarea
precisa a acestora in depozit. Pentru depozitele zonale sau municipale datele
se introduc si pe suport informatic tip baza de date.
(2) Operatorul depozitului elibereaza celui care preda deseurile, in mod
obligatoriu, o confirmare scrisa a receptiei fiecarei cantitati livrate
acceptate la depozit.
Art. 16
La controlul efectuat de autoritatea competenta pentru protectia mediului
operatorul depozitului este obligat sa demonstreze cu documente ca deseurile au
fost acceptate in conformitate cu conditiile cuprinse in autorizatia de mediu
si ca indeplinesc criteriile prevazute in anexa nr. 3 pentru clasa de depozit
respectiva.
CAP. 4
Proceduri de control si urmarire in faza de exploatare a depozitului de
deseuri
Art. 17
Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de
automonitorizare a depozitului de deseuri si sa suporte costurile acestuia.
Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de
deseuri cuprind:
a) automonitorizarea tehnologica;
b) automonitorizarea calitatii factorilor de mediu;
Art. 18
(1) Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii
si functionarii urmatoarelor amenajari si dotari posibile din depozite:
a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
b) starea impermeabilizarii depozitului;
c) functionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor si a digurilor;
e) urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;
g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor rezultate de
la fermentarea deseurilor;
h) functionarea instalatiilor de evacuarea a apelor pluviale;
i) starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul depozitului, cum
ar fi cele de compostare, sortare de materiale reciclabile, spalare/dezinfectie
auto, incinerare.
(2) Automonitorizarea tehnologica are ca scop reducerea riscurilor de
accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare,
colmatarea sistemelor de drenaj si tasari inegale ale deseurilor in corpul
depozitului.
Art. 19
(1) Automonitorizarea calitatii factorilor de mediu pentru faza de
exploatare se realizeaza conform prevederilor anexei nr. 4.
(2) Determinarile prevazute in anexa nr. 4 se efectueaza de laboratoare
acreditate, conform prevederilor legale in vigoare, iar rezultatele acestor
determinari se pastreaza intr-un registru pe toata perioada de monitorizare.
Art. 20
Operatorul depozitului este obligat sa raporteze autoritatii teritoriale
pentru protectia mediului, dupa cum urmeaza:
a) semestrial, datele acumulate in urma monitorizarii, pentru a demonstra
conformitatea cu prevederile cuprinse in autorizatia de mediu, precum si
stadiul indeplinirii masurilor de remediere din programul pentru conformare;
b) in maximum 12 ore, orice efecte ecologice negative semnificative
constatate prin programul de monitorizare.
Art. 21
Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului decide masurile de
remediere ce se impun in urma analizei informarilor prezentate de operatorul
depozitului, iar costul acestora este suportat de operator.
CAP. 5
Proceduri de inchidere a depozitelor de deseuri si urmarirea postinchidere
a acestora
Art. 22
Depozitul sau o sectiune a acestuia se inchide dupa cum urmeaza:
a) cand sunt indeplinite conditiile cuprinse in autorizatia de mediu
referitoare la perioada de functionare;
b) la cererea operatorului depozitului si dupa analiza si decizia de
acceptare a cererii, emisa de autoritatea teritoriala pentru protectia
mediului;
c) prin decizie motivata a autoritatii teritoriale pentru protectia
mediului.
Art. 23
Procedura de aprobare a inchiderii depozitului sau a unei parti a acestuia
consta in urmatoarele etape:
a) autoritatea teritoriala pentru protectia mediului evalueaza toate
rapoartele inaintate de operatorul depozitului si efectueaza o inspectie finala
la amplasament;
b) autoritatea teritoriala pentru protectia mediului hotaraste inchiderea
depozitului. Aceasta decizie nu afecteaza responsabilitatea operatorului
depozitului, prevazuta in autorizatia de mediu;
c) autoritatea teritoriala pentru protectia mediului comunica operatorului
depozitului aprobarea pentru inchidere.
Art. 24
(1) Depozitul este inchis conform unui plan care face parte din proiectul
depozitului si este inclus in autorizatia de mediu, conform prevederilor anexei
nr. 2.
(2) Suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se
inregistreaza in registrul de cadastru si se marcheaza vizibil pe documentele
cadastrale.
Art. 25
(1) Operatorul depozitului este responsabil de intretinerea, supravegherea,
monitorizarea si controlul postinchidere al depozitului, conform autorizatiei
de mediu.
(2) Perioada de urmarire postinchidere este stabilita de autoritatea
teritoriala pentru protectia mediului. Aceasta perioada este de minimum 30 de
ani si poate fi prelungita daca prin programul de monitorizare postinchidere se
constata ca depozitul nu este inca stabil si prezinta un risc potential pentru
factorii de mediu.
(3) Monitorizarea postinchidere va fi efectuata conform procedurilor
prevazute in anexa nr. 4, iar rezultatele determinarilor efectuate sunt
pastrate de operatorul depozitului intr-un registru pe toata perioada de
monitorizare.
(4) Operatorul depozitului este obligat sa anunte in mod operativ
autoritatea teritoriala pentru protectia mediului despre producerea de efecte
semnificativ negative asupra mediului, relevate prin procedurile de control, si
sa respecte decizia autoritatii teritoriale pentru protectia mediului privind
masurile de remediere impuse in perioada postinchidere.
CAP. 6
Depozite existente
Art. 26
(1) Pentru ramanerea in functiune a depozitelor existente la data intrarii
in vigoare a prezentei hotarari, in maximum un an de la aceasta data operatorii
depozitelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa intocmeasca bilantul de mediu nivel II si, daca este cazul, evaluarea
de risc, conform prevederilor legale in vigoare;
b) sa prezinte autoritatii teritoriale pentru protectia mediului programul
pentru conformare al depozitului, inclusiv sursele de finantare pentru
realizarea obiectivelor propuse, daca in urma evaluarilor de mediu autoritatea
prevazuta mai sus stabileste ca depozitul poate continua sa functioneze.
(2) Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului avizeaza lucrarile
din programul pentru conformare necesare pentru remedierea deficientelor,
precum si termenele prevazute pentru realizarea lor si stabileste o perioada
maxima, de la data acordarii autorizatiei de mediu, pentru realizarea acestui
program.
(3) Autoritatea teritoriala pentru protectia mediului comunica autoritatii
administratiei publice locale, in functie de concluziile evaluarilor de mediu
pentru un depozit, decizia de continuare sau de incetare a activitatii de
depozitare a deseurilor la acel depozit.
Art. 27
Operatorii depozitelor care sunt in exploatare la data intrarii in vigoare
a prezentei hotarari si care primesc autorizatie de mediu in functie de
rezultatele evaluarilor de mediu au obligatia sa isi constituie un fond pentru
inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, denumit "Fond pentru
inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postinchidere",
conform prevederilor art. 11.
Art. 28
Pentru depozitele care sunt in exploatare la data intrarii in vigoare a
prezentei hotarari si care nu primesc autorizatie de mediu autoritatea
teritoriala pentru protectia mediului hotaraste ca acestea sa isi inceteze
activitatea in conformitate cu prevederile cuprinse in cap. V privind
procedurile de inchidere. Pentru depozitele de deseuri municipale aflate in
aceasta situatie autoritatile administratiei publice locale vor lua masuri
pentru realizarea unui nou depozit.
Art. 29
Autoritatile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru
deschiderea unui nou depozit in situatia in care depozitul existent atinge
circa 75% din capacitatea proiectata.
Art. 30
(1) Depozitele de deseuri periculoase existente in evidenta autoritatii
teritoriale pentru protectia mediului se supun urmatoarelor prevederi:
a) se clasifica conform prevederilor art. 4, au interdictia de a primi la
depozitare deseurile enumerate la art. 5 si operatorii acestora respecta
procedura de primire a deseurilor in depozit, conform prevederilor art. 15 si
anexei nr. 3, in maximum 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei
hotarari;
b) operatorul depozitului accepta la depozitare doar deseuri periculoase
tratate conform prevederilor art. 6 si 7, in maximum 8 ani de la data intrarii
in vigoare a prezentei hotarari.
(2) Pentru depozitele existente operatorul depozitului elaboreaza un
program pentru conformare, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1).
Art. 31
In maximum 8 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari orice
depozit de deseuri existent se conformeaza cerintelor acesteia, inclusiv ale
anexelor, exceptand prevederile pct. 1 din anexa nr. 2.
CAP. 7
Sanctiuni
Art. 32
Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza dupa cum
urmeaza:
a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) si ale art. 20 lit. a) de
catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (8) de catre primari si
consiliile locale, cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 17 si a celor referitoare la respectarea
termenului stabilit conform art. 26 alin. (1) de catre operatorii depozitelor,
cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) - d), art. 25 alin.
(3), art. 26 alin. (1) lit. a) si ale art. 30 alin. (1) lit. a) de catre
operatorii depozitelor, cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
e) neindeplinirea atributiilor si a responsabilitatilor conform
prevederilor art. 9 alin. (2) si ale art. 28 de catre primari si consiliile
locale, cu amenda de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) - (4) si
ale art. 7 alin. (1) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la
50.000.000 lei la 75.000.000 lei;
g) neindeplinirea prevederilor art. 10, art. 11 alin. (1) - (4), art. 16,
19, art. 20 lit. b), art. 22 lit. a), art. 24 alin. (1), art. 25 alin. (1), (2)
si (4), art. 26 alin. (1) lit. b), art. 27 si ale art. 30 alin. (1) lit. b) si
alin. (2) de catre operatorii depozitelor, cu amenda de la 75.000.000 lei la
100.000.000 lei;
h) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2) si ale art. 29 de catre
primari si consiliile locale, cu amenda de la 75.000.000 lei la 100.000.000
lei.
Art. 33
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 32
se fac de catre personalul imputernicit din cadrul autoritatii centrale pentru
protectia mediului si al autoritatii teritoriale pentru protectia mediului,
precum si din cadrul administratiei publice centrale sau locale, conform
atributiilor stabilite de legislatia in vigoare.
Art. 34
Prevederile art. 32 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
CAP. 8
Dispozitii finale
Art. 35
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 36
Prezenta hotarare intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul apelor si protectiei mediului
Florin Stadiu,
secretar de stat
Ministrul sanatatii si familiei,
Daniela Bartos
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
ANEXA 1
SEMNIFICATIA
unor termeni in intelesul prezentei hotarari
a) Autoritate competenta - autoritatea careia ii revin atributii si
responsabilitati ce decurg din prezenta hotarare
b) Depozit - amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin
depozitare pe sol sau in subteran, inclusiv:
- spatii interne de depozitare a deseurilor, adica depozite in care un
producator de deseuri executa propria eliminare a deseurilor la locul de
producere,
- un loc stabilit pentru o perioada de peste un an pentru stocarea
temporara a deseurilor,
dar exclusiv:
- spatiul unde deseurile sunt descarcate pentru a permite pregatirea lor
pentru un transport ulterior in scopul recuperarii, tratarii sau eliminarii
finale in alta parte,
- spatiul de stocare a deseurilor inainte de recuperare sau tratare, pentru
o perioada mai mica de 3 ani, ca regula generala, sau spatiul de stocare a
deseurilor inainte de depozitare, pentru o perioada mai mica de un an
c) Depozitare subterana - mod de depozitare permanenta a deseurilor intr-o
cavitate geologica adanca
d) Deseu - definit in anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr.
426/2001
e) Deseuri biodegradabile - deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau
aerobe, cum ar fi deseurile alimentare sau de gradina, hartia si cartonul
f) Deseuri inerte - deseuri care nu sufera nici o transformare
semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu
reactioneaza in nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu
afecteaza materialele cu care vin in contact intr-un mod care sa poata duce la
poluarea mediului sau sa dauneze sanatatii omului. Levigabilitatea totala si
continutul de poluanti ai deseurilor, ca si ecotoxicitatea levigatului trebuie
sa fie nesemnificative si, in special, sa nu pericliteze calitatea apei de
suprafata si/sau subterane
g) Deseuri lichide - orice deseuri in forma lichida, inclusiv apele uzate,
dar exclusiv namolurile
h) Deseuri municipale - deseuri menajere si alte deseuri care, prin natura
sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere si care sunt generate pe
raza localitatilor
i) Deseuri nepericuloase - deseuri care nu sunt incluse in categoria
deseurilor periculoase conform lit. j)
j) Deseuri periculoase - deseuri definite in anexa nr. I C, I D si I E la
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 426/2001
k) Detinator - definit in anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001
l) Eluat - solutia obtinuta printr-un test de levigare a deseurilor,
efectuat in laborator
m) Gaz de depozit - amestecul de compusi in stare gazoasa, generat de
deseurile depozitate
n) Levigat - orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este
eliminat sau mentinut in depozit
o) Operatorul depozitului - orice persoana fizica sau juridica autorizata,
investita cu atributii si responsabilitati pentru un depozit, care se poate
schimba de la faza de pregatire la cea de exploatare si urmarire postinchidere
p) Program pentru conformare - definit in Ordinul ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de
realizare a bilanturilor de mediu, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
r) Prag de alerta - nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor
in urma unei expuneri de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri
imediate conform legislatiei in vigoare
s) Solicitant - orice persoana care solicita o autorizatie pentru
depozitarea deseurilor, conform prevederilor prezentei hotarari
t) Tratare - definita in anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001.
ANEXA 2
CERINTE GENERALE
pentru toate clasele de depozite de deseuri
1. Cerinte generale la amplasarea si proiectarea unui depozit
1.1. Cerinte generale pentru amplasarea unui depozit
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face tinandu-se seama de
planurile de urbanism general si planurile de urbanism zonal.
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmatoarei scheme:
a) se defineste clasa de depozit care se intentioneaza sa se realizeze;
b) se identifica si se inventariaza amplasamentele posibile;
c) se analizeaza amplasamentele, in functie de clasa de depozit si de
tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii
pluricriteriale;
d) amplasamentul considerat in urma analizei pluricriteriale ca fiind cel
mai favorabil realizarii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de
vedere ecologic, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, prin
intocmirea studiului de impact, dupa care solicitantul va parcurge etapele
legale pentru obtinerea acordului de mediu;
e) autoritatea competenta analizeaza studiul de impact si stabileste in
colectivul de analiza tehnica oportunitatea alegerii amplasamentului, in
functie de care se ia decizia realizarii obiectivului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor posibile se face in functie de:
a) topografia si structura hidrogeologica a terenului, luandu-se in
considerare in special adancimea panzei freatice si folosintele de apa;
b) configuratia terenului, forma depozitului si incadrarea in peisaj;
c) fluxul de ape spre amplasament, precum si pozitia fata de apele si
instalatiile de canalizare si epurare existente;
d) directia vanturilor dominante si efectul lor in raport cu pozitia fata
de zonele locuite;
e) folosinta terenului;
f) existenta unor zone protejate, culturale sau ecologice;
g) distanta fata de centrele de producere a deseurilor si fata de
infrastructura existenta;
h) pericole de inundare, de alunecare, tasare sau de avalanse;
i) riscuri seismice majore;
j) existenta in zona a unor aeroporturi, linii de inalta tensiune sau obiective
militare.
1.1.4. Distantele minime de amplasare fata de anumite repere se stabilesc
pentru fiecare caz pe baza analizarii emisiilor si a altor reglementari
existente, in cadrul unor studii de impact asupra mediului si sanatatii.
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:
Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:
a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice;
b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea
lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona;
c) structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane;
d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albia minora si majora a
acestora, fata de ape statatoare, fata de ape cu regim special si surse de
alimentare cu apa;
e) starea de inundabilitate a zonei;
f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii.
Criterii climatice:
a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte
obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti in atmosfera;
b) regimul precipitatiilor.
Criterii economice:
a) capacitatea depozitului si durata de exploatare;
b) distanta pe care sunt transportate deseurile de la sursa de producere la
locul de depozitare;
c) necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit (drumuri de acces,
utilitati).
Criterii suplimentare:
a) vizibilitatea amplasamentului;
b) accesul la amplasament.
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai in cazul in care caracteristicile
amplasamentului din punct de vedere al conditiilor sus-mentionate sau al
masurilor de remediere ce trebuie luate respecta legislatia de mediu in
vigoare.
1.2. Cerinte generale la proiectarea si realizarea unui depozit
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie sa respecte urmatoarele:
a) dimensiunile depozitului trebuie sa fie corelate cu volumul total de
deseuri ce urmeaza a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite,
pe baza prognozelor de dezvoltare municipala sau zonala;
b) perioada de exploatare sa fie de minimum 10 ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie sa prezinte:
a) natura si provenienta deseurilor ce urmeaza sa fie depozitate;
b) cantitatile de deseuri;
c) tehnologii de tratare a deseurilor inainte de depozitare si/sau in
incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adica:
- modul de impermeabilizare a cuvetei depozitului (baza si pereti
laterali);
- modul de protectie a sistemului de impermeabilizare;
- sistemul de drenare, colectare, epurare si evacuare a apelor exfiltrate;
e) sistemul de colectare, inmagazinare si valorificare a gazelor de
fermentare, unde este cazul;
f) organizarea tehnica a depozitului, utilitati;
g) instructiuni de exploatare a depozitului;
h) procedura de inchidere a depozitului;
i) sistemul de control si supraveghere a depozitului;
j) masurile de siguranta in timpul exploatarii, cum ar fi: prevenirea
incendiilor, prevenirea si combaterea exploziilor si planul de interventie in
caz de accidente sau avarii intr-un depozit;
k) masuri pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare: deratizare,
dezinsectie;
l) masuri de protectie a muncii.
Solutia tehnologica ce va fi adoptata este optiunea proiectantului, acesta
asumandu-si raspunderea ca depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de
mediu.
1.2.3. Dupa atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizata
acoperirea finala, cu continuarea actiunii de captare a gazelor de fermentare
si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.
1.2.4. Materiale folosite
a) Pentru impermeabilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale
cu caracteristici similare argilei si o impermeabilizare artificiala cu
geomembrana sau alt material similar, care trebuie sa asigure un coeficient de
permeabilitate K </= 1 x 10^-9 m/s si conditiile de rezistenta
fizico-chimica si de stabilitate in timp cerute de proiectant. Se va folosi
geomembrana neteda la baza depozitului si rugoasa pe taluzuri si pentru
acoperirea finala.
b) Pentru separarea straturilor de drenare si impermeabilizare de corpul
depozitului se vor folosi geotextile cu rol de protectie.
c) Tuburile de drenaj folosite pentru drenarea levigatului trebuie sa fie
de polietilena si trebuie sa fie prevazute cu fante.
d) Stratul drenant consta dintr-un strat de pietris cu diametrul granulelor
intre 16 si 32 mm.
1.3. Cerinte generale pentru impermeabilizarea depozitelor
1.3.1. In vederea protectiei solului si a apei subterane si de suprafata
baza, peretii laterali si acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate.
Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de catre proiectant, astfel incat
depozitul sa raspunda cerintelor prezentei hotarari, inclusiv ale anexelor.
1.3.2. Un depozit trebuie sa fie amplasat si proiectat astfel incat sa
satisfaca conditiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane
sau de suprafata si a asigura colectarea eficienta a levigatului in
conformitate cu prevederile pct. 2.1 "Controlul apei si gestiunea
levigatului"; aceasta se realizeaza prin combinarea barierei geologice
naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului in timpul fazei de
exploatare/active si prin combinarea unei bariere geologice cu o
impermeabilizare superioara in cursul fazei pasive/postinchidere.
1.3.3. Bariera geologica este creata de conditiile geologice si
hidrogeologice de sub si din vecinatatea unui depozit si trebuie sa confere o
capacitate suficienta de atenuare si prevenire a unui potential risc ecologic
pentru sol si apa subterana.
Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta dintr-un
strat mineral care indeplineste cerintele de permeabilitate si grosime, cu un
efect cel putin echivalent cu cel rezultat din urmatoarele conditii:
- depozit pentru deseuri periculoase: K </= 1,0 x 10^-9 m/s; grosime
>/= 5 m;
- depozit pentru deseuri nepericuloase: K </= 1,0 x 10^-9 m/s; grosime
>/= 1 m;
- depozit pentru deseuri inerte: K </= 1,0 x 10^-7 m/s; grosime >/= 1
m.
1.3.4. Metoda folosita pentru determinarea coeficientului de permeabilitate
pentru depozite, pe suprafata analizata si pentru tot amplasamentul, trebuie sa
fie metoda standardizata sau recunoscuta international.
1.3.5. Acolo unde bariera geologica nu indeplineste in mod natural
conditiile de mai sus, ea poate fi completata cu argila (sau cu alt material
natural cu proprietati de impermeabilizare echivalente), oferind o protectie
echivalenta. O bariera geologica de impermeabilizare naturala nu trebuie sa fie
mai subtire de 0,5 m (tabelul 2.1).
1.3.6. In afara barierei geologice descrise mai sus, depozitul este
prevazut cu o impermeabilizare artificiala care indeplineste conditiile de
rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in timp, corespunzator conditiilor
de etansare cerute, si un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se
asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel
minim.
Tabelul 2.1.
____________________________________________________________________________
| Categoria depozitului | Deseuri nepericuloase | Deseuri periculoase |
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Impermeabilizare artificiala| necesara | necesara |
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Strat drenant >/= 0,5 m | necesar | necesar
|
|_____________________________|________________________|_____________________|
1.3.7. Daca autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului,
dupa evaluarea potentialelor pericole fata de mediu, considera ca este necesara
prevenirea formarii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a
suprafetei superioare. Recomandarile pentru etansarea suprafetei sunt:
Tabelul 2.2.
____________________________________________________________________________
| Categoria depozitului | Deseuri nepericuloase | Deseuri periculoase |
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Strat filtrant gaze | necesar | nu este necesar |
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Impermeabilizare artificiala| nu este necesara | necesara |
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Impermeabilizare naturala | necesara | necesara |
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Strat drenant > 0,5 m | necesar | necesar
|
|_____________________________|________________________|_____________________|
| Acoperire superioara cu | necesara | necesara |
| pamant > 1 m (din care sol | |
|
| vegetal >/= 0,3 m) | |
|
|_____________________________|________________________|_____________________|
1.3.8. Autoritatea centrala sau teritoriala pentru protectia mediului
stabileste conditii generale sau specifice pentru depozitele de deseuri inerte
si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice sus-mentionate.
1.3.9. Autoritatea centrala stabileste conditiile generale sau specifice
pentru depozitele de deseuri subterane si pentru caracteristicile mijloacelor
tehnice sus-mentionate.
2. Cerinte generale de control si protectia factorilor de mediu
2.1. Controlul apei si gestiunea levigatului
2.1.1. In corelatie cu caracteristicile depozitului si conditiile
meteorologice, vor fi luate masurile corespunzatoare pentru:
a) controlul cantitatii de apa din precipitatiile care patrund in corpul
depozitului;
b) prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane in deseurile
depozitate;
c) colectarea apei contaminate si a levigatului;
d) epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la
standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor din depozit.
2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplica la depozitele de deseuri inerte;
decizia este luata de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, daca
evaluarea, tinandu-se seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care
trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru
mediu.
2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului
de drenaj se evacueaza conform urmatoarelor variante:
a) la o statie de epurare proprie si apoi intr-un receptor natural;
b) la o statie de epurare oraseneasca;
c) intr-un bazin si apoi este transportat periodic la o statie de epurare.
2.1.4. Santurile de garda trebuie prevazute pe tot conturul depozitului
pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele invecinate
depozitului.
2.1.5. Daca autoritatea competenta, pe baza unui studiu de impact si/sau
bilant de mediu, decide, in conformitate cu prevederile pct. 2.1
"Controlul apei si gestiunea levigatului", ca nu sunt necesare
colectarea si tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezinta
pericol potential pentru sol, apa freatica sau de suprafata, conditiile
prevazute la pct. 1.3.3 - 1.3.7 nu se aplica.
2.2. Controlul gazului
2.2.1. Sistemul de colectare si de evacuare a gazelor de fermentare consta
din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalatii
de prelucrare/valorificare.
2.2.2. Gazul de depozit se colecteaza in toate depozitele care accepta
deseuri biodegradabile. Daca gazul colectat nu poate fi folosit pentru a
produce energie, el trebuie ars.
2.2.3. Colectarea, tratarea si folosirea gazului de depozit conform pct.
2.2.2 se efectueaza astfel incat sa nu se produca pagube sau distrugerea
mediului si sa se reduca riscurile pentru sanatatea populatiei.
2.2.4. Controlul acumularii si migrarii gazului de depozit, precum si
cantitatea si compozitia gazului se realizeaza conform prevederilor pct. 2.2.4
si tabelului 4.2 din anexa nr. 4.
2.3. Asigurarea stabilitatii
2.3.1. Repartizarea deseurilor in depozit trebuie facuta astfel incat sa se
asigure stabilitatea masei de deseuri si a structurilor asociate (sistemele de
impermeabilizare, sistemele de colectare si evacuare a apelor exfiltrate si a
gazelor etc.), in special pentru evitarea alunecarilor.
2.3.2. Daca exista impermeabilizare artificiala, trebuie apreciat daca
substratul geologic - tinandu-se seama de morfologia depozitului - este
suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizarii.
2.4. Sisteme de siguranta si paza
2.4.1. Depozitele se imprejmuiesc si se instituie paza lor, pentru
reducerea posibilitatilor de patrundere ilegala pe amplasament a oamenilor si
animalelor.
2.4.2. Portile se inchid in afara orelor de lucru.
2.4.3. Sistemul de control si acces la fiecare depozit trebuie sa contina
un program de masuri pentru a detecta si descuraja aruncarea ilegala de deseuri
in depozit.
2.5. Combaterea altor inconveniente si riscuri
2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate masuri pentru diminuarea si
a altor noxe si riscuri, precum:
a) emisia de mirosuri si praf;
b) particule materiale antrenate de vant;
c) zgomot si trafic;
d) pasari, paraziti si insecte;
e) formarea de aerosoli;
f) incendii, explozii, alunecari.
2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel incat noxele provenite de pe
amplasament sa nu fie dispersate pe drumurile publice si in zonele invecinate.
2.6. Incadrarea in peisaj
Amenajarile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea
unui depozit de deseuri se realizeaza in functie de folosintele terenurilor
adiacente, prin:
a) realizarea unei perdele vegetale de protectie cu o latime ce se va
stabili in proiect si, daca este cazul, plantarea unei perdele formate din mai
multe etaje de arbori si arbusti repede crescatori;
b) amplasarea in frontul vizual a constructiilor social-administrative;
c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;
d) inierbarea cu plante ierboase - graminee - si plantarea unor specii
rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului, care au ajuns
la cota finala, pentru refacerea structurii solului si a biocenozei, in paralel
cu eliminarea poluantilor si cu introducerea treptata a acestor terenuri in
peisajul natural al zonei.
Prin executarea lucrarilor tehnice de inchidere a depozitului trebuie sa i
se confere terenului incadrarea in peisajul zonal.
ANEXA 3
CRITERII SI PROCEDURI
de acceptare a deseurilor in depozit
1. Principii generale
1.1. Criteriile pentru acceptarea deseurilor la o anumita clasa de depozite
trebuie sa tina seama in special de:
a) protectia factorilor de mediu, in special a apei subterane si de
suprafata;
b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare si
de tratare a levigatului, sistemele de colectare si de evacuare a gazului de
depozit;
c) asigurarea desfasurarii normale a proceselor de stabilizare a deseurilor
in depozit;
d) protectia sanatatii umane.
1.2. Acceptarea deseurilor la o anumita clasa de depozite se bazeaza pe:
a) listele de deseuri acceptate, definite dupa natura si origine;
b) caracteristicile deseurilor, determinate prin metode de analiza
standardizate.
2. Criterii de acceptare
2.1. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, conform prevederilor
art. 6 alin. (5) din hotarare, stabileste listele nationale de deseuri
acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasa de depozite si defineste
criteriile ce trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe liste.
2.2. Lista nationala de deseuri acceptate pe fiecare clasa de depozite si
criteriile de acceptare servesc la intocmirea listei specifice fiecarui depozit
sau a listei cu deseuri acceptate ce vor fi specificate in autorizatia de mediu
a depozitului.
2.3. Criteriile de acceptare a deseurilor intr-o clasa de depozite, bazate
pe caracteristicile deseurilor, se vor referi la:
a) compozitia fizico-chimica;
b) continutul de materie organica;
c) biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri;
d) concentratia compusilor potential periculosi/toxici in relatie cu
criteriile enuntate anterior;
e) levigabilitatea prognozata sau testata a compusilor potential
periculosi/toxici in relatie cu criteriile enuntate mai sus;
f) proprietatile ecotoxicologice ale deseurilor si ale levigatului
rezultat.
2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor inerte, bazate pe
caracteristicile deseurilor, vor fi corelate cu nivelul scazut al dotarilor si
amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu ale depozitelor de deseuri
inerte.
3. Proceduri generale pentru testarea si acceptarea deseurilor
3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea si testarea deseurilor in
vederea acceptarii la depozitare se stabilesc pe 3 niveluri ierarhice:
Nivelul 1: Caracterizare generala, realizata cu metode de analiza
standardizate pentru determinarea compozitiei fizicochimice a deseurilor si
pentru testarea comportarii la levigare si/sau a variatiei caracteristicilor
deseurilor pe termen scurt si lung.
Nivelul 2: Testarea incadrarii corecte a deseurilor intr-un depozit, care
se realizeaza prin verificari periodice efectuate prin analize simple,
standardizate si prin metode de caracterizare a comportarii, pentru a se
determina daca un deseu isi mentine incadrarea in conditiile prevazute in
autorizatia de mediu si/sau in criteriile specifice de referinta. Testele se
vor concentra pe variabile-cheie (indicatori variabili) si pe comportarea
identificata prin caracterizarea generala.
Nivelul 3: Verificarea la fata locului printr-un control rapid pentru a se
confirma ca deseul depozitat este acelasi cu cel care a fost supus la testarea
de nivel 2 si ca este cel descris in documentele de insotire. Ea poate consta
intr-o inspectie vizuala a incarcaturii de deseuri inainte si dupa descarcarea
la depozit.
3.2. Pentru a se regasi pe o lista de referinta un deseu este caracterizat
la nivelul 1 si trebuie sa satisfaca criteriile corespunzatoare, care vor fi
stabilite pentru fiecare tip de depozit.
3.3. Pentru a ramane pe o lista specifica a depozitului un deseu se
testeaza la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, si
trebuie sa satisfaca criteriile corespunzatoare pentru fiecare tip de depozit.
3.4. Toate incarcaturile de deseuri ce intra intr-un depozit se supun
nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 si 2 se realizeaza in masura in care
este posibil.
3.5. In situatia in care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile
procedurile de testare sau exista alte prevederi legislative ce prevaleaza,
anumite deseuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la
nivelul 1.
3.6. Informatiile furnizate de determinarile efectuate pot fi completate cu
informatii de la producatorii deseurilor, de la laboratoare de cercetare si din
literatura de specialitate.
4. Recomandari pentru criteriile preliminare de acceptare a deseurilor
4.1. In aceasta faza preliminara deseurile acceptate intr-o anumita clasa
de depozite trebuie sa fie nominalizate pe o lista nationala ori sa indeplineasca
criterii similare cu cele impuse pentru includerea pe lista.
4.2. Pentru cele 3 clase principale de depozite pot fi folosite urmatoarele
recomandari generale pentru a stabili criterii preliminare de acceptare a
deseurilor la depozitare sau pe listele corespunzatoare:
(i) depozite de deseuri inerte: pe lista prevazuta in autorizatia de mediu
a depozitului pot fi acceptate numai deseurile definite conform anexei nr. 1
lit. f) la hotarare;
(ii) depozite pentru deseuri nepericuloase: pe listele de acceptare nu
trebuie sa se regaseasca deseuri definite conform anexei nr. I E la Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 426/2001;
(iii) depozite de deseuri periculoase: lista preliminara pentru deseurile
periculoase acceptate contine doar acele tipuri de deseuri definite in anexa
nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 426/2001. Deseurile care contin compusi potential toxici
in concentratii ridicate si constituie un risc profesional si/sau ecologic ori
care ar impiedica stabilizarea deseurilor in cadrul ciclului proiectat de viata
al depozitului nu vor fi acceptate pe liste fara o tratare prealabila.
ANEXA 4
PROCEDURI
de control si urmarire a depozitelor de deseuri
1. Prevederi generale
1.1. Procedurile de control si urmarire se aplica:
a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deseuri, pentru obtinerea unor
date de referinta pe factori de mediu, anterior constructiei si exploatarii
acestora;
b) depozitelor in exploatare;
c) depozitelor dupa inchidere.
1.2. Prin activitatea de urmarire si control se garanteaza ca:
a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protectie a
mediului functioneaza integral;
b) depozitul existent, care functioneaza in baza unui program pentru
conformare, indeplineste masurile de remediere la termenele prevazute;
c) depozitul indeplineste conditiile prevazute in autorizatia de mediu;
d) deseurile acceptate la depozitare sunt cele care indeplinesc criteriile
pentru categoria respectiva de depozit.
1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor
sunt cele standardizate la nivel national ori european sau sunt metodologii
cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor - exploatarea,
monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri, care se aproba prin ordin
al ministrului autoritatii centrale pentru protectia mediului.
1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea
definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu, vor fi
analizate de laboratoare acreditate.
2. Sistemul de control si urmarire a calitatii factorilor de mediu
Sistemul de control si urmarire a calitatii factorilor de mediu cuprinde:
2.1. Datele meteorologice
2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit
si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza
depozitului sau se deverseaza din depozit.
2.1.2. Datele necesare intocmirii balantei apei se colecteaza de la cea mai
apropiata statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa
urmaririi in faza de exploatare, precum si in cea de urmarire postinchidere
este prezentata in tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Date meteorologice |In faza de | In faza de urmarire
|
|crt.| |functionare| postinchidere
|
|____|___________________________________|___________|_________________________|
| 1. | Cantitatea de precipitatii | zilnic | zilnic, dar si ca
valori|
| | | | lunare medii
|
|____|___________________________________|___________|_________________________|
| 2. | Temperatura minima si maxima la | zilnic | medie lunara
|
| | ora 15,00 | |
|
|____|___________________________________|___________|_________________________|
| 3. | Directia si viteza dominante ale | zilnic | nu este necesar
|
| | vantului | | |
|____|___________________________________|___________|_________________________|
| 4. | Evapotranspiratia | zilnic | zilnic, dar si ca
valori|
| | | | lunare medii |
|____|___________________________________|___________|_________________________|
| 5. | Umiditatea atmosferica la | zilnic | medie lunara
|
| | ora 15,00 | |
|
|____|___________________________________|___________|_________________________|
2.2. Controlul apei de suprafata, al levigatului si al gazului de depozit
2.2.1. Controlul calitatii apei de suprafata, a levigatului, a gazului de
depozit si frecventa determinarilor se realizeaza conform tabelului 4.2.
2.2.2. Masurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor
de levigat se efectueaza pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din
depozit.
2.2.3. Urmarirea calitatii apei de suprafata, aflata in vecinatatea unui
depozit, se efectueaza in cel putin doua puncte, unul in amonte si unul in aval
de depozit.
2.2.4. Urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza
pe sectiuni reprezentative ale depozitului.
2.2.5. Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului
(rambleu, debleu etc.).
Tabelul 4.2.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Parametrii urmariti | In faza de | In faza de urmarire
|
|crt.| | functionare | postinchidere*3)
|
|____|___________________________________|_______________|_____________________|
| 1. | Volumul levigatului | lunar*1), *3) | la 6 luni |
|____|___________________________________|_______________|_____________________|
| 2. | Compozitia levigatului*2) | trimestrial*3)| la 6 luni
|
|____|___________________________________|_______________|_____________________|
| 3. | Volumul si compozitia apei de | trimestrial*3)| la 6 luni
|
| | suprafata*7) | |
|
|____|___________________________________|_______________|_____________________|
| 4. | Posibile emisii de gaz si presiune| lunar*3), *5) | la 6 luni*6)
|
| | atmosferica*4), CH4, CO2, H2S, H2 | |
|
| | etc. | |
|
|____|___________________________________|_______________|_____________________|
*1) Frecventa prelevarii poate fi adaptata pe baza morfologiei depozitului
(rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificata in autorizatia de mediu.
*2) Parametrii si indicatorii analizati variaza in functie de compozitia
deseurilor depozitate; ele trebuie stabilite in autorizatia de mediu si trebuie
sa reflecte caracteristicile deseurilor.
*3) Daca in punctele de prelevare volumul si compozitia apei de suprafata
sunt relativ constante, masuratorile se pot face la intervale mai mari de timp.
*4) Masuratorile sunt legate in special de continutul de materie organica
din deseuri.
*5) CH4, CO2, O2 - regulat, alte gaze dupa necesitate, in functie de
compozitia deseurilor depozitate, in scopul de a reflecta afectarea
levigatului.
*6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.
*7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului autoritatea
competenta poate decide daca aceste masuratori nu sunt necesare.
2.3. Protectia apei subterane
2.3.1. Urmarirea calitatii apei subterane ofera informatii privind
contaminarea acesteia, datorata depozitarii deseurilor.
2.3.2. Controlul calitatii apei subterane se realizeaza prin foraje de
control in cel putin 3 puncte, un punct amplasat in amonte si doua in aval fata
de depozit, pe directia de curgere.
2.3.3. Numarul punctelor de urmarire se poate mari pe baza unor
prospectiuni hidrogeologice si a necesitatii depistarii urgente a
infiltratiilor accidentale de levigat in apa.
2.3.4. Inaintea intrarii in exploatare a depozitelor noi se preleveaza
probe din cel putin 3 puncte pentru a se stabili valori de referinta pentru
prelevarile ulterioare.
2.3.5. Indicatorii care sunt analizati in probele prelevate sunt alesi pe
baza calitatii apei freatice din zona si a compozitiei prognozate a levigatului
(tabelul 4.3). Alegerea corecta a indicatorilor de analizat si datele privind
mobilitatea apei subterane in zona asigura identificarea rapida a schimbarii
calitatii apei.
Tabelul 4.3.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Parametrii urmariti | In faza de | In faza de urmarire
|
|crt.| | functionare | postinchidere
|
|____|___________________________|_____________________|_______________________|
| 1. | Nivelul apei subterane | la fiecare 6 luni*1)| la fiecare 6 luni*1)
|
|____|___________________________|_____________________|_______________________|
| 2. | Compozitia apei subterane | frecventa in functie| frecventa in functie
|
| | | de viteza de | de viteza de
|
| | | curgere*2), *3) | curgere*2), *3)
|
|____|___________________________|_____________________|_______________________|
*1) Daca nivelul apei freatice variaza, se mareste frecventa prelevarii
probelor.
*2) Frecventa se stabileste pe baza cunostintelor si a evaluarii vitezei
fluxului de apa subterana.
*3) Cand prin determinarile efectuate pe probele prelevate se constata
atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea si se reiau determinarile
efectuate. Daca nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de
interventie specificat in autorizatia de mediu.
2.3.6. Pragurile de alerta se determina tinandu-se seama de formatiunile
hidrogeologice specifice zonei in care este amplasat depozitul si de calitatea
apei. Nivelul de control al poluarii se bazeaza pe compozitia medie determinata
din variatiile locale ale calitatii apei subterane pentru fiecare foraj de
control. Daca exista date si este posibil, pragul de alerta se specifica in
autorizatia de mediu.
2.4. Topografia depozitului
Urmarirea topografiei depozitului se realizeaza conform datelor inscrise in
tabelul 4.4.
Tabelul 4.4.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Parametrii |In faza de | In faza de urmarire
|
|crt.| |functionare| postinchidere
|
|____|_______________________________________|___________|_____________________|
| 1. | Structura si compozitia depozitului*1)| anual |
|
|____|_______________________________________|___________|_____________________|
| 2. | Comportarea la tasare si urmarirea | anual | citire anuala
|
| | nivelului depozitului | |
|
|____|_______________________________________|___________|_____________________|
*1) Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupata de
deseuri, volumul si compozitia deseurilor, metodele de depozitare, timpul si
durata depozitarii, calculul capacitatii remanente de depozitare.