HOTARARE Nr. 39 din 28 decembrie 2000
pentru acordarea increderii Guvernului
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 700 din 28 decembrie 2000
Avand in vedere dezbaterile care au avut loc in sedinta comuna a Camerei
Deputatilor si Senatului din data de 28 decembrie 2000 asupra Programului de
guvernare si intregii liste a Guvernului, prezentate de catre domnul Adrian
Nastase, candidatul pentru functia de prim-ministru,
in conformitate cu rezultatul votului consemnat in procesul-verbal din data
de 28 decembrie 2000,
in temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutia Romaniei,
Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1,
pentru realizarea Programului sau de guvernare prevazut in anexa nr. 2.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
PRESEDINTELE SENATUI
NICOLAE VACAROIU
ANEXA 1
LISTA
Guvernului Romaniei
1. Adrian Nastase - prim-ministru
2. Mircea Geoana - ministrul afacerilor externe
3. Hildegard Carola Puwak - ministrul integrarii europene
4. Mihai Nicolae Tanasescu - ministrul finantelor publice
5. Rodica Mihaela Stanoiu - ministrul justitiei
6. Ioan Mircea Pascu - ministrul apararii nationale
7. Ioan Rus - ministru de interne
8. Gheorghe Romeo Leonard Cazan - ministrul dezvoltarii si prognozei
9. Marian Sarbu - ministrul muncii si solidaritatii sociale
10. Dan Ioan Popescu - ministrul industriei si resurselor
11. Ilie Sarbu - ministrul agriculturii, alimentatiei si
padurilor
12. Aurel Constantin Ilie - ministrul apelor si protectiei mediului
13. Miron Tudor Mitrea - ministrul lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei
14. Matei-Agathon Dan - ministrul turismului
15. Silvia Ciornei - ministru pentru intreprinderile mici si
mijlocii si cooperatie
16. Ecaterina Andronescu - ministrul educatiei si cercetarii
17. Razvan Theodorescu - ministrul culturii si cultelor
18. Daniela Bartos - ministrul sanatatii si familiei
19. Georgiu Gingaras - ministrul tineretului si sportului
20. Dan Nica - ministrul comunicatiilor si tehnologiei
informatiei
21. Octav Cozmanca - ministrul administratiei publice
22. Vasile Dincu - ministrul informatiilor publice
23. Petru Serban Mihailescu - ministru pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului
24. Acsinte Gaspar - ministru pentru relatia cu Parlamentul
25. Ovidiu Tiberiu Musetescu - ministrul Autoritatii pentru Privatizare
si Administrarea Participatiunilor
Statului
26. Vasile Puscas - ministru delegat la Ministerul Integrarii
Europene - negociator-sef cu Uniunea
Europeana
27. Serban Constantin Valeca - ministru delegat la Ministerul Educatiei
si Cercetarii - pentru activitatea de
cercetare
ANEXA 2
PROGRAM DE GUVERNARE
pe perioada 2001 - 2004
Programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 reprezinta ansamblul de
actiuni si masuri care vizeaza punerea in aplicare a Ofertei electorale a
P.D.S.R. de la alegerile parlamentare si prezidentiale din noiembrie 2000.
Elaborarea prezentului Program de guvernare s-a realizat pornind de la o
analiza complexa a situatiei economice, sociale si politice din Romania, precum
si a contextului european si mondial in care acest program urmeaza sa fie
realizat.
Un criteriu determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor
guvernamentale a fost cel al concordantei cu cerintele integrarii europene si
euroatlantice.
Evaluarea obiectiva a ultimilor patru ani releva ca s-a inregistrat un
regres economic si o profunda acutizare a crizei in plan social. Esecul
politicilor coalitiei ce a condus Romania in perioada 1996 - 2000 a subminat
increderea cetatenilor in viitorul tarii si a compromis in constiinta opiniei
publice reforma, aceasta devenind sinonima, pentru multi dintre romani, cu
saracia si somajul.
Este demn de remarcat ca in acest context economic si politic dificil un
procent considerabil din electorat a optat pentru o guvernare de tip
social-democrat.
Pentru a asigura coerenta si eficienta guvernarii partidele reunite in
Polul Democrat Social din Romania au hotarat sa-si asume, in pofida tuturor
riscurilor, responsabilitatea formarii unui guvern monocolor minoritar sub
conducerea domnului Adrian Nastase.
Programul de guvernare al P.D.S.R. propune o viziune noua asupra
activitatii Executivului, care se bazeaza pe o serie de solutii novatoare, dar
care iau in considerare sugestii si recomandari ale Uniunii Europene, precum si
cerinte ale Fondului Monetar International si ale Bancii Mondiale.
Principiul echilibrului intre imperativele economiei de piata si cel al
protectiei si solidaritatii sociale este unul dintre fundamentele prezentului
Program de guvernare.
Acesta trebuie analizat si evaluat in conexiune directa cu structura
Cabinetului si cu nominalizarile viitorilor ministri. Echipa guvernamentala
este, prin ea insasi, un semn al dorintei de innoire si profesionalizare a
demersului politic executiv si aduce, pe langa competenta si moralitate,
avantajul unei puternice vointe politice de schimbare a realitatilor romanesti
si de progres.
Un principiu fundamental de conduita al Guvernului Adrian Nastase este
respectarea separatiei puterilor in stat si acordarea rolului firesc de for
legislativ Parlamentului.
Prin modul de concepere a Programului de guvernare si prin modalitatile de
punere in practica a acestuia Executivul doreste sa sporeasca stabilitatea si
coerenta cadrului legislativ, sa ofere transparenta si predictibilitate
deciziilor sale.
Avand in vedere rezultatele evaluarilor situatiei economice, sociale si
politice si consecvent cu prevederile ofertei electorale, Guvernul P.D.S.R. a
stabilit pentru urmatoarea perioada de guvernare urmatoarele prioritati:
- relansarea cresterii economice;
- combaterea saraciei si a somajului;
- refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;
- reducerea birocratiei, combaterea coruptiei si a criminalitatii;
- continuarea si accelerarea procesului de integrare in Uniunea Europeana
si in NATO.
In locul unor abordari abstracte si al centrarii efortului de guvernare pe
zona echilibrelor macromonetare Guvernul P.D.S.R. va adopta o viziune
pragmatica, deschisa spre economia reala si spre nevoile resimtite, in modul
cel mai direct, de catre cetatenii tarii si, din acest motiv, isi propune, ca
indicatori de succes ai politicilor sale economice, cresterea reala si durabila
a produsului intern brut si imbunatatirea semnificativa si generalizata a
standardului de viata al cetatenilor Romaniei.
Cresterea economica durabila va fi realizata prin modernizarea industriei,
agriculturii, infrastructurii si serviciilor. Educatia, invatamantul,
cercetarea si cultura reprezinta, in viziunea Programului de guvernare, vectori
importanti ai strategiei noastre de dezvoltare.
Refacerea increderii in actul de justitie si in mecanismele de impunere a
legalitatii si ordinii publice va dobandi caracter de urgenta pentru viitorul
executiv, in vederea asigurarii protectiei drepturilor si sigurantei
cetateanului.
Interesul national, imperativele momentului, riscul ca echilibrul fragil al
democratiei sa cedeze in fata tensiunilor si presiunilor sociale cer
responsabilitate politica si coeziune din partea fortelor politice democratice,
indiferent de apartenenta lor doctrinara, astfel incat sa se poata parcurge cat
mai repede etapa de instalare a noului Guvern si de trecere la aplicarea de
urgenta a programului de guvernare propus.
Dificultatile specifice acestei etape, acutizarea unor disfunctionalitati
specifice perioadei de iarna, necesitatea de a da in plan extern un raspuns
concret si pozitiv privind capacitatea Romaniei de a se mentine pe drumul
democratiei si al integrarii europene si euroatlantice fac necesara o stare de
pace sociala si politica de cel putin un an, timp in care Guvernul P.D.S.R.,
condus de domnul Adrian Nastase, sa poata adopta masurile de maxima necesitate
si care, asa cum s-a dovedit in cadrul consultarilor politice preliminare
pentru obtinerea votului de investitura in Parlament, reprezinta o buna baza
pentru actiune consensuala pe plan legislativ, precum si la nivelul societatii
civile si al partenerilor sociali si economici.
Pentru a asigura o baza sociala si politica cat mai solida de sustinere a
initiativelor si programelor guvernamentale vom ramane consecvent adeptii unei
maniere de lucru bazate pe dialog politic, social si economic si pe consultarea
partenerilor politici si a opiniei publice.
Avand constiinta faptului ca un program de guvernare este un instrument de
lucru si ca realitatea impune uneori schimbari de strategie si de ritm, dorim
ca atunci cand Executivul se va afla in situatia de a aduce modificari
importante in raport cu prezentul Program de guvernare sa consulte Parlamentul
si sa-si asume raspunderea in fata acestuia si a electoratului pentru
respectivele optiuni.
CAP. 1
Starea societatii romanesti dupa guvernarea din perioada 1996 - 2000
Alternanta la putere in noiembrie 1996 a fost considerata la acel moment,
cu buna-credinta, ca premisa favorabila pentru consolidarea democratiei, pentru
avansarea Romaniei in directia progresului economic si social. La finalul de
mandat al coalitiei care a preluat puterea in urma alegerilor de atunci, orice
analiza a realitatilor, cat de sumara si sub orice aspect ar fi facuta, impune recunoasterea
faptului ca sperantele populatiei au fost dramatic inselate.
Realitatea din anii ce au urmat preluarii puterii de catre coalitia C.D.R.
- U.S.D. - U.D.M.R. confirma, pe de o parte, discrepanta enorma dintre
promisiunile electorale si realizarea programelor prezentate Parlamentului si
opiniei publice de catre guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur
Isarescu. Pe de alta parte, a devenit tot mai evidenta incapacitatea acestor
guverne de a gestiona tranzitia si reforma economica si sociala.
Masurile de politica economica si sociala promovate in perioada 1997 - 2000
au avut efecte de o gravitate extrema pentru situatia tarii, evaluate ca atare
de Comisia Europeana, Fondul Monetar International si agentiile de rating.
1.1. Principalele consecinte ale actului de guvernare in perioada 1996 -
2000 constau in:
- desfasurarea haotica a reformei economice si sociale, lipsita de o
conceptie coerenta, care sa stabileasca cu claritate interesele strategice ale
dezvoltarii si directiile de actiune, in scopul cresterii economice a tarii,
reducerii decalajelor dintre Romania si statele dezvoltate, in perspectiva
integrarii in Uniunea Europeana si in NATO. Desi prioritatea absoluta a
Parteneriatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana din martie 1998 era
elaborarea unei Strategii de dezvoltare economica pe termen mediu, acest lucru
nu s-a realizat decat la insistentele repetate ale Comisiei Europene, in martie
2000;
- agravarea crizei economice prin falimentarea unui mare numar de agenti
economici (dintre care peste 300 mii intreprinderi mici si mijlocii private),
dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea
drastica a procesului investitional, inflamarea inflatiei si devalorizarea
accentuata a monedei nationale. Politica promovata a fost in contradictie
totala cu insasi notiunea de reforma. Rata negativa de crestere ce
caracterizeaza perioada 1997 - 2000 printr-un regres economic de aproape 13% a
plasat Romania pe ultimul loc intre tarile din Europa Centrala si de Est,
alaturi de care dorim sa pasim in NATO si in Uniunea Europeana. In aceste
conditii aplicarea intocmai a prevederilor referitoare la ritmurile de crestere
din "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen
mediu" arata ca regresul inregistrat in perioada in care tara a fost
administrata de coalitia de dreapta ar putea fi recuperat pana la sfarsitul
anului 2003;
- ingerintele administrative in mecanismele de functionare ale economiei de
piata, politizarea excesiva a interventiei statului in economie, absenta unor
prioritati temeinic fundamentate in restructurarea ramurilor productive au
facut tot mai dificila relansarea economica;
- desfasurarea sistematica de actiuni ilegale de instrainare a capitalului
de stat, extrem de pagubitoare pentru avutia nationala, prin: propunerea unor
preturi de oferta mai mici decat cele stabilite de piata, selectarea ofertelor
in functie de interesele clientelei politice ale actualei puteri; evitarea sau
trucarea licitatiilor, lipsa oricarui control in perioada postprivatizare;
interzicerea controlului institutiilor specializate asupra activitatii Fondului
Proprietatii de Stat.
Climatul economic nefavorabil, legislatia instabila si coruptia extinsa au
alungat din Romania marii investitori, asa cum arata toate rapoartele
institutiilor europene si mondiale. Dovada este data de faptul ca adevaratii
investitori straini nu au fost interesati de procesul de privatizare din
Romania, asa cum acesta a fost promovat de guvernele coalitiei de dreapta.
In acest context este de evidentiat ca, in perioada preelectorala,
caracterul ilegal si daunator interesului national al activitatii F.P.S. s-a
agravat, manifestarile ilegale concretizandu-se intr-un adevarat jaf al
economiei;
- sprijinirea de catre ultimul Guvern a unor actiuni frauduloase, prin
adoptarea unei serii de acte normative pentru scutirea sau reducerea debitelor
curente si a majorarilor de intarziere pe care unele societati supuse
privatizarii le aveau catre statul roman; la aceasta s-au adaugat reesalonarile
de datorii pe care Guvernul le-a acordat societatilor economice conduse de
persoane apartinand clientelei politice;
- abandonarea sustinerii agriculturii romanesti si a intereselor taranimii
prin renuntarea la facilitatile si sprijinul statului acordate producatorilor
agricoli, in contradictie cu politicile de subventii practicate de tarile
dezvoltate. La aceasta s-a adaugat si practicarea unor politici vamale care au
dezavantajat si au descurajat producatorul agricol si din industria alimentara
de sprijin si protectie;
- neglijarea rolului capitalului autohton in consolidarea economiei, lipsa
de interes si deteriorarea conditiilor in care au functionat intreprinderile
mici si mijlocii, inclusiv prin anularea unor facilitati fiscale pentru
stimularea si dezvoltarea sectorului privat; practic, s-a instituit un regim
discriminatoriu, investitorii autohtoni fiind inlaturati din competitie pe
piata interna a capitalului;
- promovarea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru
productie si investitii. S-au adoptat masuri care au amplificat fiscalitatea,
in special pe seama impovararii suplimentare a cetateanului;
- lipsa de preocupare pentru crearea de noi locuri de munca si pentru
combaterea somajului; masurile de protectie sociala pentru personalul
disponibilizat prin lichidarea intreprinderilor s-au redus la acordarea unor
plati compensatorii, lipsind populatia de oportunitati veridice de recalificare
si reconversie profesionala;
- prabusirea grava a nivelului de trai, saracirea populatiei Romaniei
atingand cote alarmante. S-a constatat lipsa unei politici coerente si
eficiente de protectie sociala, in totala contradictie cu promisiunile
electorale si cu programele guvernamentale prezentate in Parlamentul tarii;
- conditiile de viata ale cetatenilor s-au degradat continuu, majoritatea
covarsitoare a populatiei - muncitori, pensionari, tarani, tineri,
intelectuali, salariati bugetari - a trait cea mai dramatica scadere a
nivelului de trai din ultimii 11 ani. Cea mai elocventa dovada in acest sens
sunt raportarile Institutului National de Statistica si Studii Economice, ce
atesta scaderea salariului real de la 74,4% in decembrie 1996 la 56,8% la
inceputul lunii noiembrie 2000 fata de octombrie 1990, timp in care puterea de
cumparare a pensionarilor a scazut si mai mult, ajungandu-se ca in anul 2000
ponderea populatiei aflate in saracie sa reprezinte 43% din totalul populatiei
(19,9% in anul 1996);
- situatia din sistemul de sanatate s-a degradat in mod constant, atingand
"cota de alarma"; desi la preluarea puterii fosta coalitie a afirmat
ca sanatatea omului are o semnificatie strategica, actiunile guvernamentale
s-au limitat doar la adoptarea unor masuri de pseudoreforma si chiar de
antireforma care au reusit sa demonteze, in punctele esentiale, tot ce s-a
realizat pana in noiembrie 1996;
- procesul investitional sustinut din surse bugetare a fost concentrat, in
special, pe conservarea si nu pe continuarea si finalizarea obiectivelor de
investitii incepute si aflate in diferite faze de realizare. Obiectivele noi de
investitii au fost practic ignorate cu desavarsire in unii ani ai perioadei
analizate;
- diminuarea dramatica a accesului si cuprinderii tineretului in treptele
superioare de instructie si manifestarea unui dezinteres grav fata de
promovarea acestuia in societate;
- neacordarea fondurilor strict necesare pentru dezvoltarea cercetarii
stiintifice, punand in pericol existenta centrelor traditionale de cercetare,
consolidate de-a lungul multor decenii de generatii stralucite de cercetatori;
- cultura a fost substantial afectata de lipsa de interes pentru sustinerea
unor institutii de cultura de importanta nationala, precum si a unor publicatii
de mare prestigiu.
1.2. Starea actuala a economiei romanesti
Starea actuala a economiei romanesti se caracterizeaza, in mod sintetic,
printr-un sistem institutional slab structurat, determinat de: incertitudinea
drepturilor de proprietate pentru o parte a avutiei nationale (active imobiliare
destinate privatizarii, aflate inca in patrimoniul public; bunuri aflate in
litigii comerciale); constructia institutionala inca deficitara pentru
asigurarea functionalitatii mecanismelor economiei de piata si
operationalitatea redusa a acestora din cauza insuficientei coerente a cadrului
normativ; desfasurarea intr-o proportie considerabila a activitatii economice
pe palierul informal al societatii; interventia, de multe ori discretionara, a
autoritatii publice, supusa deseori intereselor politice conjuncturale.
In aceste conditii, in functionarea economiei sunt de remarcat, in
principal, urmatoarele:
- multi agenti economici cu capital majoritar de stat sau chiar privatizati
urmaresc cu deosebire conservarea locurilor de munca si cresterea salariilor,
fara corespondent in cresteri de productie, productivitate si eficienta; la
fel, la unii agenti economici privati scopul maximizarii profiturilor pare sa
fie atins nu prin utilizarea cu randamente superioare a factorilor de
productie, cat, mai ales, prin majorarea preturilor; in totalul agentilor
economici cei cu performante reale sunt minoritari si in continua scadere;
- deprecierea drastica a capitalului fix si a fortei de munca, limitarea
investitiilor si blocarea dinamicii deciziilor pe termen mediu si lung;
- submonetizarea economiei, cu efect negativ asupra functionarii normale a
acesteia; sume importante disponibile nu-si gasesc plasament sigur in economia
reala, in timp ce aceasta este grav decapitalizata;
- existenta unei economii subterane si lipsa unei demarcatii precise a
acesteia de economia oficiala.
CAP. 2
Programul de actiuni pentru depasirea perioadei de iarna si pregatirea
campaniei agricole
Cea mai urgenta problema este functionarea in conditii normale a sistemului
energetic si aprovizionarea populatiei cu energie termica in lunile de iarna.
2.1. Situatia existenta a stocurilor la carbune energetic, pacura si gaze
naturale
Analizand productia de energie electrica si termica la nivelul anului 2000,
se constata o diminuare considerabila a acestora, si anume energia electrica se
situeaza la nivelul a 29.250 mii MWh, iar energia termica la nivelul a 24.775
Gcal - ceea ce inseamna 70%, respectiv 59% din productia anului 1996, la care
se adauga lipsa acuta de resurse financiare.
Situatia actuala a stocurilor necesare in vederea asigurarii productiei de
energie electrica si termica pe perioada de iarna, pe surse de combustibil, se
prezinta astfel:
Carbune energetic
Avand in vedere consumul zilnic mediu de circa 100 mii tone si stocul
existent de 3.100 mii tone, in conditiile actuale climatice, necesarul este
asigurat numai pentru circa 31 de zile, respectiv 50% din stocul optim.
In acelasi timp, termocentralele pe carbune au dificultati in alimentare,
care se datoreaza: livrarilor de carbune care sunt mai mici decat consumul
zilnic; disfunctiei realitatilor din transportul de la exploatarile miniere la
termocentrale; lipsei resurselor financiare, in special la S.C.
"Termoelectrica" - S.A. pentru achitarea restantelor si facturilor
curente.
O situatie deosebita o reprezinta atat CET Deva, unde stocul asigura o
functionare la parametri normali de 15 - 20 de zile, cat si CET Iasi, care
functioneaza deja la capacitate redusa, stocul fiind aproape epuizat.
In acest context este de subliniat faptul ca prin asa-zisa politica de
restructurare a industriei miniere s-a ajuns la situatia paradoxala ca pentru
aceasta iarna in loc sa exploatam propriile noastre mine, importam la un pret
total dezavantajos in regim de urgenta aproape 300 mii tone carbune energetic.
Pacura
Stocul total de pacura la data de 17 decembrie 2000 era de 512,7 mii tone
(333,2 mii tone la termocentrale si 179,5 mii tone la OIL TERMINAL).
Consumul realizat in prima jumatate a lunii decembrie a fost de 154,3 mii
tone, iar consumul zilnic este de 9,1 mii tone. In aceste conditii stocul
asigura 52 - 56 de zile la nivelul consumului actual. Cantitatile contractate
in perioada 17 decembrie 2000 - 31 ianuarie 2001 (440 mii tone din import si 80
mii tone din tara) sunt conditionate de obtinerea creditelor cu garantie
guvernamentala, care ar putea asigura finantarea acestor contracte.
Gaze naturale
Consumul de gaze naturale la nivelul lunii decembrie 2000 a fost estimat la
2.050 milioane mc. Printre principalele categorii de consumatori, si anume
agentii economici, institutii, populatie si asimilati se distinge si aici ca
avand un consum important S.C. "Termoelectrica" - S.A.
Sursele de gaze naturale din intern si import asigura in luna decembrie
2000 circa 1.903 milioane mc, existand un deficit cantitativ de 4,7 milioane
mc/zi. In conditiile unei temperaturi medii pe tara sub 0 grade C exista riscul
aparitiei unor valori critice ale parametrilor functionali in sistemul national
de transport gaze, in special in localitatile situate la extremitatile acestuia
(Bucuresti, Timisoara, Arad, Iasi, Botosani, Dorohoi).
Referitor la cantitatile de gaze inmagazinate in 2000 si destinate
consumului sectorului rezidential (populatie si asimilati), acestea au cunoscut
o scadere fata de 1999 de circa 100 milioane mc, procesul de injectie pentru
inmagazinare realizandu-se integral cu cantitati de gaze din productia interna,
ceea ce afecteaza grav balanta de plati vara-iarna, din cauza nerealizarii
importului de gaze pe timpul verii.
Situatia financiara
S.C. "Termoelectrica" - S.A. are de incasat de la consumatorii de
energie electrica si termica peste 9.200 miliarde lei pentru livrarile de
energie electrica si termica, din care 2.600 miliarde lei pentru energia
termica. Datoriile acestei societati catre furnizorii de combustibil, inclusiv
impozitele si taxele aferente importurilor, se ridica la 12.000 miliarde lei.
Creditele rambursabile angajate sunt in valoare de 5.695 miliarde lei (178
milioane USD, 83 milioane DM, 32 milioane euro), 2.810 miliarde lei cheltuieli
colaterale, 176 miliarde lei T.V.A. neachitata, 85 miliarde lei reprezentand
pacura luata in contrapartida din Iran.
Acoperirea cantitatilor de combustibili necesari in vederea functionarii
sistemului energetic national, in perioada decembrie 2000 - martie 2001, consum
si formare stocuri in conditiile suplimentarii de energie electrica produsa de
termocentrale (pentru acoperirea efectelor hidroelectricitatii foarte scazute
si a opririi unitatii de la CNE Cernavoda in perioada 23 - 28 decembrie 2000),
reprezinta un efort financiar de circa 20 mii miliarde lei.
2.2. Actiuni pentru asigurarea necesarului de combustibili in perioada
decembrie 2000 - martie 2001
Guvernul va monitoriza cu strictete activitatea companiilor implicate in
asigurarea combustibililor necesari:
Carbune energetic
- Livrarea de catre unitatile miniere de carbune energetic (Compania
Nationala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, Compania Nationala a Huilei
Petrosani, S.C. Banat Anina) a urmatoarelor cantitati:
- 2.409 mii tone - decembrie 2000;
- 2.866 mii tone - ianuarie 2001;
- 2.849 mii tone - februarie 2001;
- 2.998 mii tone - martie 2001.
- Solicitarile lunare ale S.C. "Termoelectrica" - S.A., consumul
in termocentrale, productia la unitatile miniere si stocurile ramase pentru
termocentrale se prezinta astfel:
- mii tone -
______________________________________________________________________________
| | 2000 | 2001
|
|
|_________|_________________________|
| |Decembrie|Ianuarie|Februarie|Martie|
|__________________________________________|_________|________|_________|______|
| Solicitarile Societatii Comerciale | | | |
|
| "Termoelectrica" - S.A. | 2.497 | 3.061 |
2.764 | 3.062|
| Consum in termocentrale | 3.117 | 3.362 | 3.196 |
2.692|
| Productie la unitatile miniere | 2.305 | 2.633 | 2.487 |
2.731|
| Stoc ramas la termocentrale | 2.468 | 1.973 | 1.625 |
1.273|
|__________________________________________|_________|________|_________|______|
In acest cadru se vor asigura:
- Plata zilnica, sub forma de lichiditati, a circa 28 miliarde lei catre
unitatile miniere, datorate de S.C. "Termoelectrica" - S.A., dupa cum
urmeaza: 17,2 miliarde lei la CNLO Targu Jiu; 6,4 miliarde lei la CNH
Petrosani; 3,5 miliarde lei la S.N.C. Ploiesti; 0,8 miliarde lei la S.C. Banat
Anina.
- Acoperirea subventiei de circa 58 miliarde lei pe luna decembrie si 185
miliarde lei pe trimestrul I 2001 pentru a se realiza productia miniera la CNH
Petrosani, S.N.C. Ploiesti si S.C. Banat Anina. Compania Nationala a Lignitului
Oltenia - Targu Jiu, principalul producator de carbune energetic, nu necesita
subventie.
- Incheierea, pana cel mai tarziu 5 ianuarie 2001, de catre S.C.
"Termoelectrica" - S.A. cu furnizorii de carbune energetic de
contracte ferme, care sa cuprinda cantitatile, calitatea si modalitatile de
plata.
- Asigurarea unei livrari ritmice de catre C.F.R. "Marfa" a
cantitatilor de carbune energetic prevazute, prin utilizarea zilnica a peste
1.250 de vagoane.
- Asigurarea lunara a achizitionarii de la S.N.P. "Petrom" - S.A.
cu plata prin compensare a unor cantitati de motorina fixate prin protocol
pentru CNLO Targu Jiu, S.N.C. Ploiesti si CNH Petrosani.
- Cresterea in aceasta perioada a productiei de energie electrica si
termica pe carbune energetic si scaderea corespunzatoare pe pacura si gaze, dat
fiind costul ridicat al acestor produse din import.
- Dirijarea importurilor de huila energetica la CET Iasi si CET Suceava si
suplimentarea consumului cu pacura necesara in vederea optimizarii procesului
de ardere.
- Suplimentarea cu huila energetica si intregirea stocului la CET Deva si
cresterea livrarilor de gaze naturale pentru optimizarea procesului de ardere.
Pacura
Contractarea in cursul lunii decembrie 2000 de catre S.C.
"Termoelectrica" - S.A. a 45.000 tone pacura pentru anul 2001 cu
unitatile S.N.P. "Petrom" - S.A., S.C. "Arpechim" - S.A.
Pitesti si S.C. "Petrobrazi" - S.A., cu plata la livrare.
Pentru asigurarea importurilor de resurse energetice este necesara
incheierea contractelor de imprumut extern cu: ABN Amro Bank (85 milioane USD),
Chasse Manhatan, Deutsche Bank (150 milioane euro), Dresener Benson (69
milioane USD), Reiffeisen Bank, Austria (30 milioane USD), CreditAnstallt
Austria (20 milioane USD), care sa asigure sursele financiare pentru achitarea
facturilor de import, diferenta pana la nivelul necesarului de combustibil
(aproximativ 300 milioane USD) urmand sa se asigure din incasarile de la
beneficiari.
Gaze naturale
In trimestrul I 2001 cererea de gaze naturale pe piata din Romania este
estimata la nivelul de 6.063 milioane mc, sursele interne putand asigura in
acest interval 4.015 milioane mc (66% din cerere), inclusiv gazele din
depozitele de inmagazinare subterana.
In trimestrul I 2001 ponderea consumului de gaze naturale al populatiei si
asimilati din productia interna se prezinta astfel:
- milioane mc -
__________________________________________________________
| | 2001 |
| |_______________________________|
| | Ianuarie | Februarie | Martie |
|__________________________|__________|___________|________|
| Productie interna | 1.428 | 1.278 | 1.309 |
| Consum | | | |
| populatie + asimilati | 850 | 743 | 650 |
| Ponderea consumului | | | |
| populatie + asimilati | | | |
| in productia interna (%) | 60 | 58 | 50 |
|__________________________|__________|___________|________|
Gazele pentru populatie nu vor mai primi alta destinatie, interzicandu-se
societatilor de distributie si producatorilor interni comercializarea gazelor
din productia interna in cote procentuale discriminatorii; pentru agentii
economici, in trimestrul I, cantitatea de gaze naturale din productia interna
nu va depasi nivelul de 50% din necesarul de consum al acestora.
In acelasi timp s-a luat in considerare realizarea unui dialog permanent cu
sindicatele si patronatele de ramura, in vederea asigurarii unui climat
corespunzator pentru o buna desfasurare a proceselor de productie.
2.3. Pregatirea campaniei agricole de primavara
2.3.1. Masuri agrotehnice
Pentru asigurarea efectuarii in perioade optime si in conditii agrotehnice
corespunzatoare a tuturor lucrarilor agricole din primavara anului 2001 vor fi
intreprinse urmatoarele masuri:
- Pentru culturile agricole, insamantate in toamna anului 2000, se va
verifica in mod concret in teritoriu, pana la data de 31 ianuarie 2001, starea
de vegetatie a suprafetelor de grau si orz.
- Pana la 1 februarie 2001 se va face evaluarea cantitatilor de seminte din
categorii biologice superioare, necesare pentru infiintarea culturilor de
primavara si, in functie de aceasta, vor fi luate masuri pentru acoperirea
eventualelor deficite.
- Pana la data de 20 ianuarie 2001 se vor inventaria suprafetele de teren
arabil care mai sunt de arat, lucrare ce va continua cu intensitate crescuta,
astfel incat sa fie arata o suprafata cat mai mare in "ferestrele"
din iarna.
- In perioada imediat urmatoare echipe de specialisti, impreuna cu
detinatorii de terenuri agricole, vor proceda la verificarea situatiei
amenajarilor pentru irigat, urmata de intensificarea lucrarilor de reparatii,
in vederea punerii in functiune, pana la data de 15 martie 2001, a unei
suprafete de minimum 500 mii hectare.
- Specialistii agricoli de la nivelul centrelor comunale, impreuna cu
producatorii agricoli vor urmari permanent evolutia starii de vegetatie a
culturilor si, dupa caz, vor intreprinde masuri de prevenire si combatere a
bolilor si daunatorilor, in vederea reducerii la minimum a pierderilor.
2.3.2. Sustinerea de catre stat a campaniei agricole (2001)
Pentru realizarea lucrarilor agricole din primavara anului 2001, in
conditii agrotehnice corespunzatoare, Guvernul va lua urmatoarele masuri:
- Acordarea direct catre producatorii agricoli a unui sprijin financiar de
un milion lei din bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren arabil
cultivat, precum si pentru plantatiile de vii si pomi si pentru serele de
legume. Aceasta suma va fi acordata producatorilor agricoli numai pentru
achizitii de motorina, ingrasaminte chimice, pesticide si pentru achitarea
prestarii unor lucrari agricole.
- Asigurarea pentru campania agricola de primavara de credite cu dobanda
subventionata destinate producatorilor agricoli, insumand circa 2.500 miliarde
lei.
- Suportarea de la bugetul de stat a 50% din contravaloarea semintelor cu
valoare biologica ridicata, in vederea asigurarii unui fond biologic superior.
- Sprijinirea crescatorilor de animale prin suportarea de la bugetul de
stat a unei parti din costul animalelor de productie si reproductie, in vederea
urgentarii redresarii situatiei grele din sectorul zootehnic.
- Efectuarea de lucrari de reimpadurire si reconstructie ecologica pe
terenurile de pe care s-a recoltat masa lemnoasa sau care au fost despadurite,
in suprafata totala de peste 7.000 ha.
- Livrarea catre populatie a 300 mii mc lemn pentru foc.
CAP. 3
Relansarea economiei nationale
Programul de guvernare porneste de la optiunea larg manifestata la nivel
politic si pe plan social - pentru integrarea Romaniei in structurile
euroatlantice si in Uniunea Europeana, si ia in considerare scenariul
restructurant din "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei
pe termen mediu", transmisa in luna martie 2000 la Comisia Europeana si
considerata de partidele politice semnatare ca "o platforma comuna de
actiune a tuturor fortelor politice si sociale pentru promovarea interesului
national, propasirea tarii si asigurarea bunastarii cetatenilor sai, in
contextul unei largi deschideri internationale".
3.1. Optiuni strategice
Optiunile "Strategiei" se regasesc in Programul de guvernare pe
perioada 2001 - 2004, prin care se creeaza conditii pentru:
- Asigurarea cresterii economice bazate pe sporirea ratei investitiilor
prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea
resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, astfel incat pe
perioada 2001 - 2004 sa se asigure un ritm mediu anual de crestere a produsului
intern brut de 4,5 - 6% .
- Realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese
semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul disciplinei
financiare, obtinerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pietei
interne, stimularea productiei autohtone, accelerarea procesului de privatizare
in conditii de eficienta si transparenta, sprijinindu-se intreprinderile mici
si mijlocii, gestionarea corespunzatoare a datoriei publice si deficitului
contului curent, astfel incat sa se asigure reducerea treptata a inflatiei,
care la nivelul anului 2004 sa poata fi exprimata printr-o singura cifra.
- Imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri, in principal, pe baza
asigurarii unui cadru economico-financiar si legal corespunzator, prin:
- dezvoltarea competitiei de piata, inclusiv prin reducerea sferei de
actiune a monopolurilor;
- calmarea inflatiei in vederea reducerii costului creditului si a
recapitalizarii societatilor comerciale;
- continuarea procesului de liberalizare a preturilor si de combatere a
inflatiei speculative;
- extinderea si diversificarea instrumentelor bancare, reducerea
dobanzii reale, intarirea disciplinei financiare si reducerea blocajului
financiar;
- revizuirea si simplificarea sistemului de impozite si de colectare a
acestora, in sensul stimularii muncii, economisirii si investitiilor;
- combaterea evazionismului (fiscal, vamal etc.), stoparea iesirii
ilegale a capitalului din tara si sporirea veniturilor bugetului de stat, in
conditiile reducerii fiscalitatii;
- cresterea ratei economisirii si a increderii in investirea banilor
prin practicarea unor dobanzi si rate de schimb valutar, corelate in mod
transparent si previzibil cu inflatia, si monitorizarea riscului institutiilor
financiar-monetare cu activitati in domeniul investitiilor;
- stimularea investitiilor de capital romanesc si straine prin
reducerea fiscalitatii pentru profitul investit si prin alte facilitati pentru
cei care investesc pentru dezvoltarea economica si crearea de noi locuri de
munca;
- cresterea fluxului de capital strain si a colaborarii economice
internationale, sprijinite prin definirea, la nivelul subsectoarelor economice,
a unor pachete de oferte complete de investitii confirmate ca prioritare de
catre institutiile guvernamentale si elaborate in limbajul economic familiar
investitorilor straini;
- participarea statului la investitii de capital care asigura formarea
noii structuri economice, competitiva si in concordanta cu cerintele pietei si
ale integrarii europene, cu eventuala vanzare a participatiei respective dupa
realizarea parametrilor proiectati;
- reorganizarea cadrului relational al activitatilor de
cercetare-dezvoltare, corespunzator celui din tarile Uniunii Europene, astfel
incat sa sustina si sa stimuleze inovarea de produs si tehnologica pentru a
evita migrarea specialistilor;
- elaborarea Programului national de cercetare care sa defineasca
tematicile prioritare si potentialii beneficiari, cooperarea cu institutii de
specialitate din Uniunea Europeana in cadrul programelor europene si al
programelor bilaterale, modalitatile de finantare;
- dezvoltarea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul economic
prin formarea de parteneriate intre cercetatori si beneficiari, care sa asigure
o piata previzibila pentru produsele cercetarii; dezvoltarea logisticii si a
serviciilor-suport pentru cresterea capacitatii de informare, de difuzare a
cunostintelor stiintifice si tehnologice, de marketing pe piata cercetarii
etc.; asigurarea finantarii lucrarilor de cercetare care au piata asigurata si
recuperarea ulterioara din comercializarea rezultatelor cercetarii;
- armonizarea legislatiei si reglementarilor din domeniul economic cu
cele din Uniunea Europeana si acreditarea internationala a institutiilor si
agentilor economici cu activitati de verificare, control si certificare a
indeplinirii reglementarilor;
- adoptarea unor structuri organizatorice de succes din economia de
piata (holdinguri, corporatii, asocieri) cu respectarea reglementarilor Uniunii
Europene si mentinerea capacitatii concurentiale care sa permita cresterea
competitivitatii pe plan extern si intern;
- crearea de noi locuri de munca, formarea unei noi piete a muncii,
reducerea costurilor sociale ale restructurarii si accelerarea acesteia prin
cresterea mobilitatii fortei de munca;
- transformarea actualului sistem de institutii de pregatire
profesionala si completarea lui cu componente necesare in vederea prevederii si
efectuarii reorientarii profesionale si pregatirii din timp a fortei de munca
pentru activitati care utilizeaza noi tehnologii si solicita creativitate,
inovare etc., asigurand o calificare eficienta a resurselor umane;
- dezvoltarea sistemului de pregatire pentru ridicarea nivelului
culturii manageriale in economie si adaptarea la cerintele actuale si de
perspectiva din tarile Uniunii Europene;
- reprezentarea si functionarea corespunzatoare in plan regional a
institutiilor guvernamentale economice pentru a asigura servicii suport
intreprinzatorilor locali in dezvoltarea de activitati industriale.
- Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii
Europene, vizand restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si
modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si
retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei
agriculturi intemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea
activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic
pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor
financiare, a sectorului tertiar, in general.
In acest cadru se va urmari totodata modernizarea si dezvoltarea
serviciilor de utilitate publica, astfel incat acestea sa raspunda cat mai bine
nevoilor cetatenilor si economiei nationale, asigurandu-se treptat apropierea
de standardele tarilor membre ale Uniunii Europene; elaborarea si asumarea unui
program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice si
reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului inconjurator.
3.2. Politica macroeconomica
3.2.1. Politica financiara
Politica financiara, cu cele doua componente ale sale - politica fiscala si
politica bugetara - va urmari asigurarea dezvoltarii economico-sociale durabile
si imbunatatirea raportului cerere-oferta prin actiunea concomitenta asupra:
- stimularii cresterii ofertei interne de bunuri si servicii;
- restructurarii cererii agregate din economie, prin reducerea acesteia in
unele sectoare si sporirea cererii in domeniile investitiilor si exporturilor,
cu efecte pozitive asupra cresterii cererii de consum a populatiei.
Totodata politica financiara va contribui in mod substantial la reducerea
continua a ratei inflatiei si la mentinerea in limite finantabile a deficitului
contului curent al balantei de plati.
Guvernul va promova o politica financiara moderat-selectiva in scopul
stimularii sectoarelor cu potential de competitivitate interna si externa, al
atragerii investitiilor straine si creditelor externe, precum si al utilizarii
in mod eficient a fondurilor publice.
Totodata, Guvernul, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei, va promova, cu
deschidere si seriozitate, un dialog permanent cu institutiile financiare
internationale (F.M.I., B.I.R.D., U.E., B.E.R.D., B.E.I.), in vederea
stabilirii unui parteneriat real si al unui climat de incredere.
Politica fiscala
Politica fiscala va urmari accelerarea si aprofundarea in mod coerent a
reformei in acest domeniu, ceea ce se va concretiza in reducerea gradului de
fiscalitate atat prin desfiintarea contributiilor la unele fonduri speciale,
cat si prin reasezarea sarcinii fiscale si a raportului dintre impozitele
directe si indirecte, in vederea stimularii muncii, economisirii, investitiilor,
intreprinderilor mici si mijlocii si a exporturilor, prin:
- scutirea integrala de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea
adaugata pentru importul de utilaje si echipamente, materii prime si materiale
destinate modernizarii intreprinderilor mici si mijlocii;
- eliminarea impozitarii cu 10% a profitului net utilizat de catre agentii
economici pentru cresterea capitalului social;
- reducerea impozitului pe profit pentru societati comerciale din sectoare
industriale cu larg impact asupra dezvoltarii procesului de industrializare a
materiilor prime autohtone;
- revizuirea transelor si cotelor de impozitare a veniturilor banesti ale
populatiei atat pentru stimularea procesului de munca, in scopul cresterii si
consolidarii clasei de mijloc, cat si in vederea sporirii puterii de cumparare
a persoanelor cu venituri reduse, indeosebi in prima etapa de guvernare;
- acordarea unor deduceri personale la impozitul pe venitul global al
populatiei pentru cheltuieli destinate construirii, extinderii si modernizarii
locuintelor detinute in proprietate prin utilizarea materialelor autohtone;
- scutirea de la plata impozitului agricol, prevazut a se aplica incepand
cu anul 2001, pentru proprietarii de teren arabil sau echivalent arabil pana la
10 hectare;
- diferentierea impozitelor platite de populatie pentru cladiri si
terenurile aferente acestora, prin reducerea impozitelor pentru posesorii unei
singure locuinte si aplicarea unor cote progresive pentru posesorii mai multor
locuinte;
- aplicarea unei cote reduse cu pana la 9% la taxa pe valoarea adaugata
pentru: paine si lapte de consum, energie electrica, gaze naturale, lemne de
foc, carbuni pentru populatie si medicamente de uz uman din productia interna,
compensate de la buget, concomitent cu majorarea T.V.A. la unele produse,
respectiv cele de lux si care nu sunt de stricta necesitate pentru populatie;
- revizuirea sistemului de accize in vederea cresterii randamentului fiscal
si a eficientei administrarii acestei taxe de consumatie;
- reorganizarea sistemului jocurilor de noroc si alocarea integrala a
sumelor reprezentand profitul companiei de profil a statului in vederea
finantarii constructiei de locuinte sociale pentru tineret si de sali de sport;
- imbunatatirea organizarii si stimularii aparatului fiscal la nivel
central si local in scopul reducerii evaziunii fiscale si a contrabandei;
- stoparea acordarii in mod arbitrar de scutiri si reduceri la plata
impozitelor si taxelor, ceea ce va permite manifestarea unei concurente loiale,
imbunatatirea mediului de afaceri autohton si cresterea atractivitatii acestuia
pentru investitori;
- intarirea disciplinei financiare atat prin stimularea achitarii la timp
si in cuantumul legal a obligatiilor bugetare ale agentilor economici, cat si
prin sanctionarea ferma a contribuabililor rau-platnici;
- cresterea transparentei si solicitudinii administratiei fiscale fata de
contribuabili prin simplificarea procedurilor si documentatiei de impunere,
precum si a imbunatatirii informarii contribuabililor.
Politica bugetara
In acest domeniu al politicii financiare Guvernul isi va concentra
actiunile pentru cresterea substantiala a eficientei si transparentei
cheltuielilor bugetare atat ca efect al alocarii resurselor publice pe baza de
proiecte si programe avand la baza criterii de performanta concrete, cat si
prin stabilirea unui sistem coerent de prioritati in cadrul acestora.
Totodata politica de achizitii publice va contribui la stimularea ofertei
interne de bunuri si servicii.
Aceste coordonate ale politicii bugetare se vor concretiza prin urmatoarele
actiuni:
- acordarea de subventii si prime pentru stimularea agriculturii pe baza
unui sistem coerent care sa aiba in vedere performantele economice obtinute si
practicile utilizate in cadrul Uniunii Europene;
- sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii pe baza unui fond de
garantare ce se va constitui cu aceasta destinatie;
- reducerea cheltuielilor publice, prin stabilirea unor norme privind
cheltuielile de personal, materiale si dotarile institutiilor publice centrale
si locale;
- sprijinirea dezvoltarii economice a unor judete cu o situatie deosebit de
grea;
- restructurarea datoriei publice interne, in scopul reducerii serviciului aferent
acesteia, prin recuperarea imediata a creantelor statului la niveluri cat mai
apropiate de valoarea lor nominala, actualizata la zi. In acest context se va
imbunatati legislatia de profil atat in directia accelerarii procedurilor
juridice in domeniu, cat si in ceea ce priveste competentele si obligatiile
Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare;
- pentru anul 2001, avand in vedere cheltuielile bugetare angajate de
Guvernul Isarescu in campania electorala si ulterior acesteia pana la expirarea
mandatului, se va avea in vedere un deficit al bugetului general consolidat in
jur de 4% din PIB, care va fi finantat din surse neinflationiste. Incepand cu
anul 2002 politica financiara va asigura realizarea unui "deficit bugetar
in jurul a 3% din PIB", potrivit "Strategiei nationale de dezvoltare
economica a Romaniei pe termen mediu".
3.2.2. Politica monetara si a cursului de schimb
Obiectivul fundamental al politicii monetare va trebui sa fie cel al
sustinerii cresterii economice durabile in conditiile reducerii ratei inflatiei
pana la un nivel de sub 10% in anul 2004.
Totodata, pe fondul unei politici monetare prudente, se va urmari
remonetizarea economiei nationale prin metode neinflationiste.
In aceste conditii cursul de schimb al monedei nationale va continua sa fie
determinat de raportul cerere-oferta de pe piata valutara, iar dinamica
acestuia va inregistra, in scopul mentinerii competitivitatii exporturilor
romanesti si al asigurarii echilibrului extern, o depreciere care se va situa
la cel mult nivelul ratei anuale a inflatiei.
Cresterea credibilitatii externe se va realiza prin sporirea rezervei
valutare a statului care la finele anului 2004 va fi superioara celei actuale
cu circa 2,5 - 2,8 miliarde dolari, ceea ce va permite imbunatatirea cotatiei
de risc a tarii si extinderea accesului Romaniei pe piata privata de capital.
Totodata se vor promova actiuni pentru asigurarea:
- diversificarii instrumentelor politicii monetare si compatibilizarii lor
cu evolutia economiei de piata romanesti, concomitent cu reducerea utilizarii
instrumentelor cu caracter preponderent administrativ;
- pozitionarii Bancii Nationale a Romaniei in situatia de creditor net al
sistemului bancar, cu efecte asupra reducerii ratei dobanzilor pe piata
monetara;
- revitalizarii creditului intern destinat economiei reale, prin
intensificarea activitatii de intermediere - la nivelul bancilor comerciale -
intre cei care economisesc si cei care investesc;
- modernizarii si intaririi, in concordanta cu standardele europene, a
sistemului juridic si institutional al activitatii de reglementare prudentiala
si supraveghere bancara de catre Banca Nationala a Romaniei;
- activizarii pietei de capital prin masuri de stimulare a investitorilor;
- intaririi si modernizarii supravegherii pietei de capital si a
asigurarilor, prin racordarea institutiilor si a instrumentelor specifice
acestei activitati la practicile din Uniunea Europeana.
3.3. Imbunatatirea mediului de afaceri prin ajustare structurala,
privatizare si stimularea intreprinderilor mici si mijlocii, atragerea
investitiilor straine si cresterea exporturilor
3.3.1. Restructurarea si modernizarea industriei si a sectorului energetic
Procesul de ajustare sectoriala va cuprinde, pe de o parte, modernizarea si
dezvoltarea agentilor economici cu potential de competitivitate si, pe de alta
parte, reorientarea, redimensionarea, inchiderea partiala sau falimentarea unor
unitati de productie fara desfacere la intern si la export - actiuni ce vor fi
precedate de rezolvarea problemelor sociale.
Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii,
pentru crearea unei structuri de proprietate care sa sustina cresterea
competitivitatii si adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe,
tinand seama, totodata, de obligatiile pe care Guvernul si le asuma in cadrul
relatiilor cu organismele internationale.
Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea
productivitatii, eficientei si calitatii produselor si serviciilor, asigurarea
unei structuri de productie compatibila cu cele din tarile Uniunii Europene,
astfel incat sa se realizeze o reducere substantiala a costurilor sociale ale
reformei in domeniul sectorial.
Punerea in aplicare a politicii industriale a P.D.S.R. va solutiona
aspectele negative mentionate in Raportul Comisiei Europene, in sectorul
orientarii acestui sector spre piata, in conditii de predictibilitate, astfel
incat agentii economici sa poata actiona in cadrul mecanismelor specifice unei
economii de piata functionale si pe baza unor reguli armonizate cu practica
internationala si indeosebi cu cea europeana.
Actiunile programate pentru restructurare si modernizare iau in considerare
cadrul economic extern si intern caracterizat in principal prin:
- globalizarea pietelor si concentrarea capitalului spre activitati la
nivel mondial;
- accelerarea schimbarii in activitatea industriei, determinata de
progresul tehnologic, impactul informatiei, integrarea Romaniei in structurile
economice ale Uniunii Europene.
Prin dimensiunea pietei interne si a potentialului de resurse disponibile
Romania se situeaza intre tarile europene de dimensiuni medii in care se
justifica un profil complex, cu conditia realizarii de produse si servicii
competitive.
Pentru realizarea obiectivelor de politica industriala un element esential
il reprezinta dezvoltarea sectorului privat si asigurarea functionarii normale
a mecanismelor de piata, care sa contribuie la refacerea echilibrului economic
intra- si extrasectorial.
Principalele cai prin care se va realiza, pe termen mediu, preponderenta
proprietatii private in industrie sunt:
- continuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din
industrie prin atragerea de investitori romani si straini care demonstreaza un
real potential financiar de piata si de cercetare-dezvoltare in sectorul
respectiv si care prezinta garantii in realizarea de investitii importante in
perioada postprivatizare;
- finalizarea privatizarii celor 64 de mari societati comerciale prevazute
in Programul P.S.A.L.;
- intarirea disciplinei legislative in domeniul concurentei, astfel incat
aceasta sa se poata manifesta in conditii specifice unei economii de piata, iar
unitatile industriale sa poata sa-si dezvolte activitatile intr-un climat
favorabil cresterii capacitatii de a face fata competitiei, atat pe piata
interna, cat si pe plan international;
- dezvoltarea mai accelerata a serviciilor industriale prin desprinderea
acestor activitati din societatile si companiile nationale care realizeaza
produse industriale si specializarea lor sub forma de societati distincte;
- atragerea investitiilor straine in industrie prin politici stimulative si
prin prezentarea convingatoare din punct de vedere economic a prioritatilor
privind dezvoltarea cooperarii sub diferite forme cu firme de prestigiu in
domeniu. In acest scop sunt prevazute masuri care sa conduca la reducerea
birocratiei si a verigilor pe care le parcurge in prezent un investitor,
asigurandu-se totodata stabilitatea si predictibilitatea legislatiei in
domeniu. Efectele aplicarii acestor masuri vor consta in remodelarea
capacitatii si structurii industriale, modificarea structurii ofertei de export
romanesc si stimularea cooperarii in cadrul unui climat concurential sanatos cu
parteneri potentiali din tarile dezvoltate, prin luarea in considerare a
conditiilor in care au loc schimburile comerciale cu tarile respective;
- intensificarea procesului de restructurare, astfel incat sa se asigure
cresterea competitivitatii externe si a productivitatii interne in raport cu
factorii de productie, sa sporeasca participarea la satisfacerea cererii
interne si, totodata, la valorificarea oportunitatilor oferite de diverse
acorduri incheiate de Romania pe plan international si care vizeaza
imbunatatirea conditiilor de acces al produselor romanesti pe pietele
internationale;
- reconsiderarea drepturilor actionarului minoritar in societatile
comerciale, urmarindu-se respectarea interesului economic si financiar al
societatii respective, in consens cu reglementarile internationale in domeniu;
- stimularea activitatii in cadrul parcurilor industriale prin corectarea
legislatiei in materie, conform cu practica europeana;
- valorificarea potentialului intreprinderilor mici si mijlocii ca
principal generator de locuri de munca in economie, prin favorizarea accesului
acestora la credite evaluate rezonabil pentru capitalul de lucru; energie si
transport la preturi competitive, precum si imprumuturi pentru dezvoltarea
leasingului de echipamente si mijloace fixe in special pentru sectoare
industriale cu impact asupra dezvoltarii productiei de industrializare a
materiilor prime: industria textila primara (tesaturi si finisaje), industria
de prelucrare a maselor plastice, industria de prelucrare a carnii si laptelui,
industria de sucuri, conserve si alte produse alimentare etc.;
- sprijinirea intreprinderilor nou-create si cu precadere a
intreprinderilor mici, in vederea amplificarii performantei economice,
utilizarii eficiente a fondurilor nerambursabile si a facilitatilor din zonele
defavorizate.
Un alt obiectiv important al politicii industriale se refera la adoptarea
masurilor capabile sa asigure libera circulatie a marfurilor, in contextul
satisfacerii acquisului comunitar, in care scop se are in vedere armonizarea
integrala cu legislatia comunitara in vigoare pentru o serie de produse:
aparatura cu gaz, vase sub presiune, aparatura de joasa presiune, metrologie,
lifturi, detergenti, produse chimice, jucarii etc. In acest context se vor crea
conditii de incepere a negocierilor cu Uniunea Europeana pentru incheierea
acordului privind evaluarea conformitatii calitatii produselor, premisa
esentiala in vederea concretizarii liberei circulatii a marfurilor.
In conditiile actuale nu se poate concepe o politica industriala fara
asigurarea premiselor necesare trecerii la societatea informationala si
conectarea industriei romanesti la proiectele europene. Pentru aceasta
restructurarea industriei si privatizarea acesteia sunt elemente premergatoare
importante care trebuie sa asigure trecerea la o asemenea societate
informationala.
In acest context sunt prevazute o serie de actiuni capabile sa asigure:
- promovarea utilizarii tehnologiilor informatiei si a comunicatiilor in
industrie;
- realizarea unei infrastructuri nationale a informatiei, compatibila cu
cea existenta la nivelul Uniunii Europene;
- dezvoltarea industriei de echipamente si de programe specifice
tehnologiei informatiei si a comunicatiilor.
Avand in vedere rolul preponderent al industriei in exporturile romanesti,
se va asigura climatul economic corespunzator in vederea cresterii ponderii
produselor cu grad ridicat de prelucrare, recunoscute pe piata Uniunii Europene
si mondiala (mobila, confectii din textile romanesti, incaltaminte,
ingrasaminte, nave, mecanica fina etc.), precum si reintroducerea la export a
unor produse romanesti din domeniul exporturilor complexe (echipamente
energetice, fabrici si componente din industria cimentului, echipamente pentru
industria petroliera etc.), contribuind si pe aceasta cale la realizarea
echilibrului dinamic al balantei comerciale a Romaniei.
Pentru atingerea acestor obiective se va actiona pe plan international prin
negocieri bilaterale, regionale sau multilaterale pentru convenirea de noi
facilitati vamale, care sa conduca la cresterea competitivitatii comerciale a
produselor romanesti pe pietele externe si la diversificarea pietelor de
desfacere a acestora, atat in zona geografica adiacenta Romaniei, cat si in
alte zone.
In domeniul energiei sunt avute in vedere actiuni concrete de natura sa
permita o mai buna pregatire pentru indeplinirea exigentelor solicitate de
acquisul comunitar. In acest scop vor fi intreprinse masuri privind crearea
sistemului de monitorizare a stocurilor de siguranta, la nivelul standardelor
europene, si identificarea resurselor necesare acesteia. Totodata se va actiona
pentru adoptarea intregii legislatii secundare, necesara pentru buna functionare
a A.N.R.E. si a A.N.R.G.N., si incadrarea acestora cu personalul calificat
necesar, astfel incat, in cel mai scurt timp, acestea sa devina operationale,
in contextul respectarii reglementarilor europene in materie. In acelasi timp
s-a luat in considerare transpunerea in legislatia romaneasca a reglementarilor
comunitare privind eficienta energetica si siguranta in domeniul energiei
nucleare.
In primul semestru al anului 2001 vor fi puse in functiune capacitatile de
productie din sectorul termoenergetic pentru care s-au realizat importurile
tehnologice de modernizare si completare. Se va urmari restructurarea
sistemului energetic prin crearea unor complexe energetice integrate, care sa
cuprinda in sfera lor de activitate atat producerea energiei electrice si
termice, cat si a carbunelui energetic, pornind de la principii economice
legate de pretul energiei si de fluidizarea circuitului de plati.
Privatizarea in sistemul energetic se va realiza atat pentru distributie,
cat si pentru productia de energie, in principal prin majorarea de capital,
inclusiv prin cotare la bursa, care are un dublu avantaj, respectiv faciliteaza
capitalizarea societatilor si, in al doilea rand, asigura cresterea valorii
actiunilor ramase statului dupa o perioada de operare eficienta in sistem
privat. La privatizarea distribuitorilor de energie electrica se va urmari
impartirea acesteia intr-un numar care sa permita atingerea asa-numitei
"mase critice" minime care sa o faca atractiva pentru un investitor.
In acest sens se considera ca in Romania, la actualul nivel de consum de
energie electrica de circa 4.500 MW, divizarea trebuie sa se faca in 6 - 8
unitati.
In domeniul extractiei de gaze si titei se va urmari privatizarea, in
primul rand, a acelor perimetre neexploatate sau care necesita capital pentru
reintroducerea in exploatare.
In afara cadrului legislativ general privind o politica de incurajare a
investitiilor straine vor fi avute in vedere, in mod special, pentru sectorul
de energie electrica si gaze si alte masuri, printre care:
- introducerea principiului "meritului", in mod treptat, care sa
presupuna obligatia distribuitorului care cumpara energie pentru consumatorii
mici sau mari sa o achizitioneze in conditii competitive, indiferent de natura
furnizorului;
- accesul tertilor la magistralele de transport al energiei electrice si
conductele magistrale de transport gaze naturale, precum si ale celor de
distributie va fi intarit prin asigurarea principiului liberului acces, avand
la baza tariful unic, transparent;
- evitarea, sub orice forma, a monopolizarii retelelor si conductelor, care
trebuie sa ramana deschise tuturor agentilor economici;
- intarirea rolului de arbitru neutru al autoritatilor de supraveghere din
domeniul gazului si energiei, care vor actiona in mod transparent catre
unitatile din sector, indiferent de forma de proprietate.
In cadrul industriei de aparare vor fi continuate preocuparile pe linia
reorganizarii, restructurarii si modernizarii, in cadrul unei companii nationale,
care sa cuprinda unitati de cercetare, de productie si de desfacere pentru
tehnica de lupta si materiale cu destinatie militara. Se va pune accent pe
retehnologizarea si redimensionarea capacitatilor de productie, conversia unor
capacitati la productia pentru scopuri civile, dezvoltarea cooperarii
internationale in domeniul cercetarii-dezvoltarii productiei. Vor fi urmarite
rentabilizarea si privatizarea unor intreprinderi producatoare de tehnica si
echipamente militare, fara ca acestea sa afecteze capacitatile de productie
esentiale pentru securitatea nationala si apararea armata a tarii, care vor
ramane, in continuare, in proprietatea statului. Industria de aparare va
functiona pe baza criteriilor operationale, identificate si solicitate de
Statul Major General si de celelalte organe de comanda din cadrul sistemului
national de aparare.
3.3.2. Relansarea agriculturii
Obiectivul fundamental al programului de guvernare in acest domeniu il
constituie stoparea declinului, redresarea treptata si asigurarea conditiilor
pentru relansarea agriculturii, in concordanta cu potentialul natural, economic
si uman de care dispune Romania, in scopul asigurarii securitatii alimentatiei
populatiei si pentru crearea de disponibilitati destinate schimburilor economice
internationale.
Considerand agricultura o ramura prioritara a economiei nationale,
Programul de guvernare are in vedere, in principal, urmatoarele:
- accelerarea reformei funciare;
- continuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu
capital majoritar de stat (fostele I.A.S.) din agricultura, concomitent cu
verificarea legalitatii privatizarilor anterioare;
- cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole vegetale si
animale, prin valorificarea potentialului productiv national si prin promovarea
unor sisteme de agricultura ecologica, stimulandu-se cresterea performantelor
producatorilor agricoli si a competitivitatii produselor agroalimentare
romanesti pe piata interna si internationala;
- atingerea parametrilor minimali de performanta in domeniul agroalimentar,
la nivelul exigentelor si cerintelor integrarii in Uniunea Europeana;
- consolidarea si dezvoltarea sectorului privat, prin promovarea unor
programe de investitii specifice, eficiente si avantajoase pentru producatorii
agricoli;
- dotarea tehnica a agriculturii, in primul rand prin sprijinirea
producatorilor agricoli in cumpararea de tractoare, masini agricole, utilaje,
echipamente, instalatii, ingrasaminte chimice, pesticide si produse petroliere,
inclusiv cu plata in produse agricole destinate industrializarii si exportului;
- dezvoltarea unei piete concurentiale, reale si stabile, care sa asigure
venituri corespunzatoare producatorilor agricoli, inclusiv prin politici
fiscale directionate prioritar pe produse cum sunt: graul, sfecla de zahar,
floarea-soarelui, soia, laptele de vaca, carnea de pasare, carnea de porc etc.;
- promovarea unui amplu program de dezvoltare rurala in toate zonele tarii:
montane, colinare si de campie, in cadrul unui concept de dezvoltare rurala
privind integrarea economica si sociala a satului romanesc;
- crearea si modernizarea structurilor agrare, in mod deosebit a factorilor
de productie, a institutiilor publice si a organizatiilor parteneriale, precum
si a pietei comerciale si financiare;
- asigurarea unui mediu favorabil pentru atragerea in conditii avantajoase
a capitalului strain, in vederea sustinerii programelor investitionale si de
dezvoltare a productiei agricole din Romania; o atentie deosebita va fi
acordata implementarii proiectelor Programului SAPARD si a altor programe cu
finantare externa.
Pentru atingerea obiectivelor preconizate Programul de guvernare pentru
agricultura este structurat pe trei etape, si anume:
- campania agricola din primavara si vara anului 2001;
- campania agricola din toamna anului 2001;
- perioada 2002 - 2004 si in perspectiva.
In cadrul acestor programe etapizate vor fi intreprinse urmatoarele masuri:
- sprijinirea producatorilor agricoli, cu prioritate a celor ce realizeaza
productie destinata pietei, prin:
- sustinerea de catre stat a campaniei de primavara in anul 2001;
- sustinerea tuturor formelor de exploatatie agricola, indiferent de
proprietatea agricola;
- sprijinirea organizarii de exploatatii agricole performante, inclusiv
prin cresterea dimensiunii acestora, prin asociere, arendare, concesiuni,
vanzare-cumparare;
- acordarea a cate 0,5 ha teren arabil pentru familiile, cu precadere cele
tinere, care nu detin teren agricol si locuiesc in mediul rural;
- asigurarea unui sprijin special pentru tineretul din mediul rural, in
vederea achizitionarii de tractoare, masini agricole si utilaje de prelucrare a
produselor agroalimentare, precum si pentru organizarea si dezvoltarea
exploatatiilor agricole;
- stimularea organizarii si consolidarii asociatiilor profesionale ale
cultivatorilor de cereale si plante tehnice, ale crescatorilor de bovine,
ovine, porcine si pasari, a uniunilor profesionale pe filiere de produs (ulei,
zahar, lapte si produse lactate, carne si produse din carne etc.), a fermelor
cooperatiste de procesare si valorificare a produselor agricole etc., prin:
- stabilirea politicilor, strategiilor si programelor pe filiere de
produs;
- mentinerea unui echilibru de piata, urmarind constanta ofertei, cu
reflectarea directa in nivelul preturilor;
- dezvoltarea si perfectionarea retelei pietelor de gros, pentru
valorificarea produselor agroalimentare;
- crearea cadrului favorabil cercetarii stiintifice pentru dezvoltarea
durabila a agriculturii, industriei alimentare si silviculturii si promovarea
in practica a rezultatelor acesteia, in vederea valorificarii rationale a
resurselor naturale, a protectiei mediului si a obtinerii unor productii
sporite si competitive prin calitate si costuri;
- aplicarea programelor pentru imbunatatirea starii de sanatate a
animalelor si asigurarea salubritatii produselor animaliere prin:
- masuri in vederea asanarii teritoriului de unele boli majore ale
animalelor, inclusiv a celor transmisibile la om;
- actiuni de supraveghere sanitara veterinara permanenta a efectivelor
de animale si a produselor de origine animala;
- masuri pentru prevenirea patrunderii in tara noastra a unor boli
majore si mentinerea protectiei teritoriului fata de acestea.
- in vederea irigarii in anul 2002 a unei suprafete de 1 milion hectare si
in perioada 2003 - 2004 a unei suprafete de circa 2 milioane hectare se vor lua
urmatoarele masuri:
- reabilitarea sistemelor de irigatii;
- stabilirea unui pret unitar unic;
- efectuarea de servicii complete privind aplicarea udarilor si
achizitionarea de echipamente de irigat pentru circa 1 milion hectare;
- reabilitarea lucrarilor de desecare (anual pe circa 200.000 ha), a
lucrarilor de combatere a eroziunii solului (anual, pe circa 400.000 ha),
precum si a digurilor de la Dunare si pe raurile interioare (anual, circa 550
km);
- promovarea de urgenta a legislatiei necesare pentru reducerea efectelor
economice ale factorilor de risc natural asupra culturilor agricole si
efectivelor de animale, precum si pentru infiintarea sistemelor de lupta
antigrindina.
- redefinirea rolului si atributiilor Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Silviculturii, precum si ale institutiilor publice, centrale si
teritoriale pe care le coordoneaza, urmarindu-se realizarea urmatoarelor
deziderate:
- crearea unor structuri competitive cu cele din Uniunea Europeana, in
masura sa implementeze programele agrare, sustinute si din bugetul public, cum
sunt: programele SAPARD, PHARE, SPP etc., paralel cu restrangerea rolului de
agent economic al statului;
- cresterea eficientei serviciilor publice in cadrul unui proces de privatizare,
concesionare si mandatare a unora dintre acestea, cum sunt: asistenta
sanitar-veterinara, controlul produselor de origine animala, controlul
calitatii semintelor, actiune ce se va incheia in anul 2001;
- redefinirea rolului specialistului agricol in asigurarea consultantei
pentru producatorii agricoli, coordonarea programelor agricole si respectarea
legislatiei in domeniu.
3.3.3. Modernizarea industriei alimentare
In vederea prelucrarii produselor agricole, asigurarii alimentelor pentru
hrana populatiei si realizarii de produse pentru export, in Programul de
guvernare sunt avute in vedere urmatoarele obiective principale:
- accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu
capital majoritar de stat, sustinerea retehnologizarii si modernizarii
capacitatilor private si sprijinirea realizarii de noi capacitati de catre
intreprinzatorii privati din tara si, in mod deosebit, atragerea investitorilor
straini care sa asigure realizarea de produse alimentare competitive;
- realizarea concordantei dintre capacitatile industriei alimentare si
oferta productiei vegetale si animale;
- integrarea activitatilor pe filiere de produs, pentru: paine, zahar,
ulei, lapte, carne de porc, carne de pasare etc.;
- sustinerea investitiilor in scopul cresterii performantelor tehnologice
pentru sectoarele care stimuleaza productia interna de materii prime, cu
avantaj comparativ fata de cele similare importate, prin acordarea de credite
in conditii avantajoase;
- intensificarea si eficientizarea controlului calitatii si salubritatii
produselor alimentare, in vederea protectiei starii de sanatate a populatiei;
- stimularea diversificarii sortimentelor de produse alimentare, in
concordanta cu cerintele consumatorilor, cu deosebire a produselor de
panificatie, a celor lactate, a preparatelor din carne si din peste, a
conservelor de legume si fructe.
3.3.4. Dezvoltarea silviculturii
Programul guvernamental acorda o importanta speciala dezvoltarii
silviculturii, avand in vedere ca padurea constituie un patrimoniu national,
care trebuie conservat si protejat.
Stabilirea obiectivelor porneste de la faptul ca padurea reprezinta o
comunitate de viata, cu structura ecosistemica proprie, produce biomasa cu
valoare economica exceptionala si contribuie in mod esential la regenerarea
aerului, a solului si a apelor.
Pornind de la realitatea ca in Romania suprafata fondului forestier
reprezinta numai 26,7% din suprafata teritoriului national, cu mult sub nivelul
mediu european, obiectivele dezvoltarii silviculturii in perioada urmatoare
sunt:
- pastrarea integritatii suprafetei padurilor ca o masura determinanta
pentru viitorul silviculturii, pentru protectia mediului ambiental si pentru
dezvoltarea economico-sociala a tarii;
- conservarea si gestionarea durabila a padurilor si a vegetatiei
forestiere, indiferent de regimul de proprietate;
- continuarea reformei in fondul funciar, prin cresterea ritmului
retrocedarii padurilor catre fostii proprietari (minimum 30% in anul 2001),
concomitent cu infiintarea structurilor proprii pentru aplicarea regimului
silvic si gospodarirea acestor paduri;
- analizarea modului in care isi desfasoara activitatea firmele-capusa de
exploatari forestiere; stoparea cu fermitate a taierilor abuzive care aduc
importante pagube padurilor;
- perfectionarea structurilor institutionale, prin adaptarea la noile forme
de proprietate a padurii si promovarea reglementarilor in silvicultura, in
concordanta cu necesitatile economiei nationale si cu cerintele reglementarilor
din Uniunea Europeana;
- extinderea suprafetei padurilor si a altor forme de vegetatie (peste
100.000 ha in urmatorii 4 ani), luand in considerare, totodata, planurile de
amenajare complexa a teritoriului;
- asigurarea starii de sanatate a padurilor prin aplicarea unor masuri
complexe de combatere biologica si integrata a daunatorilor;
- gestionarea durabila a fondului cinegetic national si a celui piscicol
din apele de munte;
- intensificarea procesului de trecere a silviculturii la economia de
piata;
- integrarea fondului silvic romanesc in structurile forestiere europene si
dezvoltarea cooperarii internationale;
- promovarea sustinuta a educatiei silvice si a formarii constiintei
forestiere a populatiei;
- cresterea gradului de accesibilizare a fondului forestier prin
dezvoltarea retelei de drumuri forestiere pentru intensificarea tuturor
activitatilor din silvicultura;
- accelerarea ritmului privatizarii unor obiective si activitati din silvicultura
(ateliere de impletituri, pastravarii, crescatorii de fazani etc.) in
conditiile dezvoltarii capacitatilor de productie si cresterii numarului
locurilor de munca.
*
* *
Masurile prevazute in programul de guvernare respecta principiile si
orientarile referitoare la conservarea si gestionarea durabila a padurilor,
stabilite de conferintele ministeriale de protectie a mediului din Europa, de
la Strasbourg (1990), Helsinki (1993), Lisabona (1998) si la Conferinta
Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992).
3.3.5. Lucrarile publice si dezvoltarea constructiei de locuinte
Pentru dezvoltarea durabila a teritoriului national si relansarea activitatii
in domeniul constructiilor, cu precadere in domeniul locuintelor, in conditii
de eficienta economica si ecologica, pe fondul armonizarii cadrului legislativ
impus de procesul de integrare europeana, principalele actiuni pe care Guvernul
Romaniei le va intreprinde in aceste domenii sunt urmatoarele:
- relansarea si incurajarea constructiilor si imbunatatirea conditiilor de
locuire in Romania;
- perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si
utilizare in constructii, in vederea cresterii sigurantei si confortului
cetateanului;
- reabilitarea fondului de locuinte existent;
- imbunatatirea calitatii vietii la sate;
- incurajarea si stimularea de constructii social-culturale, in special
sali de sport pentru tineri;
- definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului national
si armonizarea cu programele si strategiile de integrare europeana.
Relansarea si incurajarea constructiilor, imbunatatirea conditiilor de
locuire in Romania
Politica Guvernului vizeaza solutionarea problemelor legate de locuire in
conditiile discrepantei dintre puterea de achizitionare redusa a populatiei, in
special a familiilor tinere, in conditiile pretului locuintelor de piata si ale
starii de degradare avansata a celor existente. Solutionarea crizei locuintei
generata de schimbarea statutului juridic al multor imobile, cresterii
explozive a pretului constructiilor, retragerii statului din activitatea
investitionala si a degradarii avansate a multor imobile, va reintra, ca o
prioritate, in preocuparea Guvernului.
Strategia nationala a locuintei are la baza:
- imbunatatirea relatiei dintre costul de piata al locuintei si venitul
mediu familial;
- accesul la o locuinta decenta a celor exclusi din coordonatele pietei
libere;
- facilitarea procesului investitional privat.
Relansarea constructiei de locuinte nu poate fi imaginata decat printr-un
proces general de relansare a activitatii de constructii, avand ca rezultat
crearea de noi locuri de munca in special pentru tineri, de promovare a
producatorilor autohtoni de materiale de constructii, de diminuare a costului
constructiilor, de intarire a disciplinei in constructii, de incadrare in
planul general de dezvoltare durabila a teritoriului national, de utilizare de
catre stat a tuturor parghiilor pe care le are la dispozitia sa pentru
sprijinirea, incurajarea si stimularea investitiilor private.
Programul guvernamental vizeaza:
- asigurarea nevoilor de locuire in functie de veniturile pe familie;
- construirea a 38.000 de locuinte destinate inchirierii, de diferite
tipuri, cu scheme de finantare diverse, mergand de la investitii private pana
la programe de locuinte sociale;
- incurajarea schimburilor de proprietate.
Perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare
in constructii, in vederea cresterii sigurantei si confortului cetateanului
In primul an de guvernare se va pune in aplicare un program pentru
perfectionarea reglementarilor tehnice de proiectare, executie si utilizare in
constructii, in vederea cresterii sigurantei si confortului cetateanului. Acest
program va cuprinde si elaborarea reglementarilor tehnice pentru investigarea
si monitorizarea starii constructiilor existente.
O atentie speciala se va acorda revizuirii criteriilor de performanta atat
ale cerintelor de calitate, cat si ale reglementarilor tehnice de proiectare si
executie pentru reabilitarea termica a constructiilor existente, cu precizarea
solutiilor eficiente de interventie.
Pentru cei care isi construiesc case de locuit individuale se vor elabora
reglementari tehnice adecvate, in vederea limitarii efectelor cutremurelor,
inundatiilor, incendiilor etc.
Toate reglementarile tehnice vor fi armonizate cu legislatia europeana in domeniul
constructiilor.
Reabilitarea fondului de locuinte existent
In vederea asigurarii sigurantei si stabilitatii constructiilor, cu
prioritate a fondului de locuinte existent, se va promova un program de masuri
administrative si fiscale pentru stimularea renovarilor si modernizarilor
menite sa puna in siguranta exploatarea fondului locativ construit si sa
creasca confortul celui existent, prin proiecte sustinute direct sau indirect
de catre stat; facilitatile fiscale vor acoperi de la 10% pana la 50% din
costul operatiunilor.
Imbunatatirea calitatii vietii la sate
In vederea inlaturarii discrepantelor dintre sat si oras vor fi promovate
proiecte si programe comune cu administratiile locale pentru extinderea
infrastructurii de drumuri comunale si retele edilitare. In acelasi timp,
pentru accesul neingradit la procesul de invatamant al tinerilor din zonele
izolate se vor crea programe de transport scolar.
Incurajarea si stimularea de constructii social-culturale, in special sali
de sport pentru tineri
Programul de guvernare cuprinde relansarea retelelor de asezaminte
social-culturale cuprinzand crese, gradinite, scoli, sali de sport si dotari
sanitare, incluse in cadrul noilor investitii imobiliare, in constructii cu
functionalitate integrata, finantate mixt de la buget si alte surse.
Totodata, in perioada 2001 - 2004 se prevede construirea a 400 de sali de
sport in cadrul institutiilor de invatamant de toate gradele, la orase si sate.
Definitivarea planurilor de dezvoltare durabila a teritoriului national si
armonizarea cu programele si strategiile de integrare europeana
Intocmirea Planului national de amenajare a teritoriului, precum si a
planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanism, ca
principale instrumente in realizarea dezvoltarii economice a localitatilor, se
va incheia in cursul anului 2001. Vor fi respectate principiile dezvoltarii
spatiale europene, care sa sustina politicile de dezvoltare regionala.
Totodata, vor fi elaborate studiile de dezvoltare regionala in zonele
transfrontaliere si planurile de amenajare a teritoriului regiunilor, care sa
fundamenteze planurile de dezvoltare regionala.
3.3.6. Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor
Programul de guvernare urmareste dezvoltarea infrastructurii si a
sistemului national de transport, asigurand: afirmarea pozitiei Romaniei ca
principala placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinentale
pe principalele traiecte geografice Vest-Est si Nord-Sud; organizarea retelelor
nationale pentru toate modurile de transport, astfel incat sa se asigure o mai
buna acoperire a teritoriului, eliminarea zonelor deficitare din punct de
vedere al volumului si al calitatii transportului si satisfacerea mai buna a
nevoilor de deplasare a cetatenilor; dezvoltarea transportului intermodal atat
in trafic, cat si in zonele de impact cu principalele coridoare europene;
asigurarea unei cat mai mari securitati in transport si a protectiei mediului
inconjurator.
In acest cadru se vor avea in vedere:
- reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport
(autostrazi, poduri) pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea
sigurantei acestora si a eficientizarii transportului de marfa, marirea mobilitatii
populatiei, concomitent cu alinierea sistemului national de transport la
sistemul european;
- extinderea finantarilor internationale prin Banca Mondiala sau din surse
private pentru urgentarea modernizarii infrastructurii rutiere, feroviare,
portuare si aeroportuare;
- dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si instalatiilor de transport in
vederea imbunatatirii calitatii serviciilor, a sigurantei circulatiei si a
securitatii transporturilor;
- reorganizarea majora a sistemului de companii si societati de stat din
sistemul feroviar in vederea stoparii pierderilor, reducerii subventiei si
asigurarii unui sistem coerent de coordonare a activitatii C.F.R.;
- restructurarea majora a Administratiei Nationale a Drumurilor prin
externalizarea si privatizarea activitatilor conexe (reparatii, intretinere,
semnalizari), asigurarea conducerii coerente a programului de autostrazi,
reconsiderarea clasificarii drumurilor, utilizarea eficienta a fondurilor
interne si externe si folosirea in mai mare masura a produselor si utilajelor
executate in Romania;
- restructurarea societatilor cu capital de stat din subordinea
ministerului in vederea cresterii eficientei, reducerii subventiilor si
pregatirii procesului de privatizare;
- stimularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de
transport in sistem concurential, in special pentru transportul feroviar si
aerian;
- asigurarea protectiei sociale a populatiei prin mijloace specifice
domeniului;
- sprijinirea capitalului romanesc prin promovarea si sustinerea
investitorilor romani la proiectele de investitii in strainatate;
- asigurarea protectiei si conservarii mediului.
Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor de transport
pentru imbunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si
a eficientizarii transportului de marfa, in vederea alinierii sistemului
national de transport la sistemul european prin:
a) Programe de transport feroviar
- Modernizarea liniei de cale ferata pe coridorul IV - tronson Bucuresti -
Ploiesti - Campina - Brasov;
- Modernizarea liniei de cale ferata pe coridorul IV - Bucuresti -
Constanta;
- Inceperea reabilitarii infrastructurii pe tronsonul feroviar Arad -
Brasov;
- Reluarea lucrarilor abandonate pe tronsonul Ramnicu Valcea - Valcele;
Berbesti - Alunu; Harlau - Flamanzi; Saueni - Darabani;
- Consolidarea infrastructurilor feroviare in zona Portile de Fier;
- Modernizarea liniei Curtici - Arad - Alba Iulia - Medias - Brasov;
- Reabilitarea si modernizarea metroului Bucuresti;
- Extinderea metroului pe tronsonul Drumul Taberei - Pantelimon si
finalizarea tronsoanelor incepute si neterminate.
b) Programe de transport rutier
- Simplificarea sistemului de taxe pentru transportatorii rutieri;
- Sprijinirea transportatorilor rutieri romani prin simplificarea
sistemului de atribuire a licentelor si autorizatiilor pentru transportul
intern si international;
- Reabilitarea retelei de drumuri europene si nationale:
- Finalizarea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse
in etapa a II-a (694 km) si program de siguranta rutiera si dezvoltare
institutionala;
- Finalizarea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse
in etapa a III-a (334 km);
- Inceperea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse
in etapa a IV-a (732 km): Cluj-Napoca - Dej - Bistrita - Campulung Moldovenesc;
Petrosani - Simeria; Lugoj - Timisoara si centurile Timisoarei si Craiovei;
Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Lugoj.
- Proiect de reabilitare DN 1A, extindere la 4 benzi a centurii
municipiului Ploiesti si asistenta tehnica pentru privatizarea intretinerii;
- Amenajari spre si in punctele de control si de trecere a frontierei
(Giurgiu, Varsand, Bechet, Petea, Cenad);
- Program de reabilitare, constructii autostrazi si modernizare a
infrastructurii situate pe traseele coridoarelor paneuropene IV si IX;
- Autostrada Bucuresti - Ploiesti - Brasov;
- Autostrada Bucuresti - Constanta: Tronsonul Bucuresti - Fundulea -
Lehliu - Fetesti - Cernavoda;
- Variante de ocolire a localitatilor: Deva, Orastie, Sebes, Sibiu,
Pitesti;
- Modernizare si extindere la patru benzi a DN5 Bucuresti - Giurgiu;
- Autostrada Nadlac - Timisoara - Arad;
- Pod peste Dunare in zona Braila;
- Centura Bucuresti Nord;
- Dezvoltarea programelor de reabilitare a drumurilor judetene.
c) Programe de transport fluvial si pe cai navigabile interioare
- Lucrari de amenajari hidrotehnice si asigurarea adancimilor la bara
Sulina;
- Reabilitarea cailor si a canalelor navigabile;
- Terminal de containere in Portul Drobeta-Turnu Severin;
- Amenajari de taluzuri inalte si de aparare a malurilor pe canalul Dunare
- Marea Neagra;
- Protectii si consolidari de maluri pe Canalul Poarta Alba - Midia -
Navodari;
- Program de reabilitare si modernizare a infrastructurii situate pe
traseul coridorului paneuropean VII (Dunarea);
- Amenajari pentru asigurarea navigabilitatii pe Dunare (Calarasi -
Sulina), inclusiv sistem de semnalizare si masuratori topohidrografice pe
Dunare.
d) Programe de transport maritim
- Reabilitarea Portului Constanta si continuarea lucrarilor la digurile de
Nord si Sud;
- Prelungirea cu 1 km a digului de larg din Portul Constanta;
- Modernizarea Portului Constanta si constructia statiei de alimentare
electrica (P IV);
- Terminal de containere in Portul Constanta (mol II S).
e) Programe de transport aerian
- Eficientizarea transportului aerian prin aducerea flotei aeriene la
standardele internationale;
- Achizitionarea de noi aeronave (scurt, mediu si lung curier);
- Modernizarea Aeroportului International Bucuresti - Baneasa;
- Amenajarea de spatii comerciale si parcari pentru autoturisme la
Aeroportul International Bucuresti-Otopeni;
- Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni,
faza a II-a.
f) Pactul de stabilitate
- Sector feroviar: Coridorul IX, Nord-Sud (Bucuresti - Giurgiu - 48,0 km);
Coridorul IV, Est-Vest (Curtici - Arad - Deva - Simeria - 183,0 km); Coridorul
IV, Est-Vest - ramura de sud; (Simeria - Petrosani - 80,0 km; Petrosani - Targu
Jiu - 49,5 km; Targu Jiu - Turceni - Filiasi - 71,0 km; Filiasi - Calafat -
93,0 km; Filiasi - Craiova - 36,0 km; Craiova - Calafat - 106,0 km);
- Cai navigabile: Coridorul VII, Est-Vest; Imbunatatirea navigatiei pe
Dunare, inclusiv protectia mediului. Dezvoltarea si modernizarea mijloacelor si
instalatiilor de transport in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor,
sigurantei circulatiei si securitatii transporturilor in perioada 2001 - 2004
Programul de aliniere a sistemului national de transport feroviar la
sistemul european urmareste:
- reabilitarea si achizitionarea din industria romaneasca de locomotive in
cooperare cu firme de prestigiu din strainatate;
- modernizarea a 500 vagoane de marfa si a 100 vagoane de calatori;
modernizarea de statii feroviare majore; asistenta pentru comercializare;
- dotarea transportului feroviar de calatori cu rame electrice si
automotoare (135 buc.);
- realizarea unui sistem computerizat pentru eliberarea de bilete si pentru
rezervarea locurilor;
- modernizarea trenurilor de metrou si achizitionarea de rame noi.
Program de aliniere a sistemului national de transport pe Dunare la
sistemul european
- Modernizarea sistemelor de siguranta a navigatiei pe Dunare;
- Sistem de supraveghere si management al traficului de nave la capitaniile
Galati, Tulcea si Drobeta-Turnu Severin.
Stimularea, incurajarea, consolidarea si liberalizarea pietei interne de
transport feroviar in sistem concurential se vor asigura prin:
- revizuirea actualei organizari a caii ferate si definirea statutului
autoritatii de reglementare din sectorul de transport feroviar;
- sprijinirea dezvoltarii activitatii operatorilor de transport feroviar
privati;
- initierea privatizarii societatilor comerciale externalizate din
S.N.C.F.R.
Asigurarea protectiei sociale a populatiei prin mijloace specifice
domeniului
- Dezvoltarea infrastructurii comunale si crearea transportului rutier
specializat pentru elevi in minimum 120 de localitati pe an, cu sprijinul
consiliilor judetene si locale;
- Subventionarea transportului naval pentru locuitorii din Delta Dunarii si
a transportului rutier pentru locuitorii din Tara Motilor.
Asigurarea protectiei si conservarii mediului
- Diminuarea impactului activitatii sectorului de transport asupra mediului
prin extinderea folosirii autovehiculelor cu emisii tratate si zgomot redus;
- Operarea cu mijloace de transport cu grad scazut de emisii in vederea
reducerii poluarii mediului si cresterii atractivitatii modurilor si
mijloacelor de transport cu grade scazute de poluare;
- Ecologizarea Portului Constanta si a litoralului maritim;
- Efectuarea de lucrari de amenajare (diguri) in vederea protejarii
litoralului romanesc;
- Amenajari si dotari pentru protectia mediului in porturile de pe Dunare.
Adoptarea aquisului comunitar in domeniu, urmarind in principal:
- asigurarea asistentei tehnice pentru armonizarea reglementarilor si
normelor de aplicare a acestora, in concordanta cu prevederile acquisului
comunitar;
- alocarea de fonduri pentru constructia institutionala a autoritatilor de
reglementare feroviara, rutiera, aeriana si navala.
3.3.7. Comunicatii si tehnologia informatiei
Obiectivul strategic al Programului de guvernare in domeniul comunicatiilor
si tehnologiei informatiei este crearea premiselor durabile implementarii
"Societatii Informationale" prin relansarea procesului de
privatizare, liberalizare si dezvoltare a sectoarelor respective.
In acest cadru se vor urmari:
- promovarea si sustinerea unei piete deschise si concurentiale pentru
servicii de comunicatii si informatica, care sa poata asigura prestatii de
calitate la tarife avantajoase;
- micsorarea decalajului tehnologic si eliminarea decalajului legislativ
fata de Comunitatea Europeana si mondiala prin dezvoltarea de tehnologii si
servicii noi, astfel incat consumatorii si operatorii sa aiba un tratament
omogen, nediscriminatoriu si concurential;
- dezvoltarea platformelor si tehnologiilor "Internet" pentru
edificarea unei economii digitale la nivel national.
Prin masurile si actiunile stabilite se vor garanta:
- accesul cetateanului la informatie si libertatea de exprimare;
- accesul la serviciile de comunicatii;
- accesul liber si nediscriminatoriu la serviciile universale de posta si
telecomunicatii;
- integrarea cetateanului in "Societatea Informationala";
- libera circulatie a informatiei.
Autoritatea de stat in domeniu, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei, va proteja cetateanul fata de operator, astfel incat sa-i asigure
un grad stabil de protectie a informatiilor si a vietii sale private,
transparenta tarifelor si a conditiilor de utilizare a serviciilor de
comunicatii. Totodata, va asigura coordonarea pentru:
- intocmirea si derularea programelor de asistenta financiara de la Uniunea
Europeana si a acordurilor guvernamentale in domeniul comunicatiilor si
tehnologiei informatiei;
- conectarea prin Internet si servicii multimedia a cetateanului -
domiciliul si serviciul acestuia - scoala, serviciile publice si administratia,
pentru intarirea si dezvoltarea coeziunii sociale.
Principalele actiuni care asigura realizarea obiectivelor strategice sunt
urmatoarele:
Reforma institutionala si legislativa
Realizarea cadrului institutional necesar dezvoltarii unei economii
moderne, asigurarea unei piete concurentiale puternice, reglementata, care sa
asigure pe de o parte libera concurenta, iar pe de alta parte protejarea
investitiilor si a intereselor cetateanului. In acest scop sunt prevazute
urmatoarele:
- infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, care sa
fie un organism independent politic, neutru tehnologic, cu responsabilitati in
domeniul de administrare de spectru si numerotatie, reglementari si standardizare,
autorizare si licentiere, control si monitorizare;
- asigurarea cadrului legislativ si organizatoric necesar pentru
liberalizarea completa a serviciilor de telecomunicatii si de posta;
- pregatirea operatorilor pentru liberalizarea completa a serviciilor de
comunicatii si adaptarea licentelor existente ale operatorilor nationali;
- crearea cadrului legal corespunzator pentru asigurarea liberei circulatii
a informatiei si definirea statutului juridic al documentului electronic, semnaturii
digitale, bazelor de date electronice si comertului electronic;
- promovarea si sustinerea unei piete deschise si concurentiale pentru
serviciile de comunicatii si informatica;
- definirea unei politici tarifare coerente si realiste, bazata pe costuri
la nivelul operatorilor nationali;
- preluarea de catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a
responsabilitatii proceselor de privatizare a societatilor comerciale aflate in
domeniul acestuia, precum si accelerarea acestor procese;
- infiintarea sistemului unificat de apeluri de urgenta "112" -
una dintre masurile necesare pentru cresterea sigurantei si protectiei
cetateanului si a proprietatii acestuia;
- stabilirea cadrului legislativ si institutional pentru combaterea
fraudelor electronice si a accesului neautorizat la informatiile electronice.
Implementarea strategiilor de dezvoltare a comunicatiilor, pregatirea
pietei romanesti pentru globalizarea comunicatiilor, asigurarea serviciului
universal si realizarea unei piete concurentiale care sa conduca la
imbunatatirea calitatii serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic si scaderea
tarifelor. In acest cadru se vor asigura:
- dezvoltarea accelerata a retelei publice de telefonie prin asigurarea
unui ritm anual de cel putin 500.000 noi abonati telefonici;
- introducerea de noi tehnologii care converg spre globalizarea
comunicatiilor;
- asigurarea serviciului universal de telefonie prin telefonizarea
localitatilor cu o populatie de peste 1.000 locuitori, concomitent cu cresterea
calitatii serviciilor;
- promovarea tehnologiilor multiservicii in domeniul comunicatiilor de
banda larga, incluzand tehnologiile moderne de acces in banda locala;
- armonizarea utilizarii benzii de radiodifuziune terestre FM, a benzilor
de televiziune VHF, armonizarea spectrului radioelectric din Romania cu Tabelul
European de Alocare;
- modernizarea tehnologiilor serviciilor postale concomitent cu cresterea
calitatii si sigurantei trimiterilor postale;
- stimularea productiei interne de subansambluri si piese de schimb pentru
comunicatii pe o perioada limitata prin masuri de stimulare si dezvoltare a IMM
din domeniu;
- implicarea unui minim procentual de capital privat autohton in procesul
de privatizare si licentiere.
Implementarea societatii informationale ca baza pentru cresterea economica,
atragerea investitiilor straine, crearea de noi locuri de munca si cresterea
ponderii produselor si serviciilor tehnologiei informatiei in exportul
Romaniei, prin:
- promovarea informatizarii administratiilor publice prin optimizarea
comunicatiilor de date, nomenclatoare si registre de interes public;
- modernizarea fluxului de informatii interministeriale, administratie
centrala si locala pentru "e-government";
- cresterea gradului de acces al publicului la informatii de interes public
de tip legislatie, indicatori statistici, evidenta populatiei, cadastru,
registru comercial prin Internet si ghiseu electronic. Infiintarea de centre
publice de acces la resurse Internet si Multimedia, inclusiv in zonele mai
putin favorizate;
- dezvoltarea comertului electronic ("e-commerce") pentru
facilitarea furnizarii de bunuri si servicii pe Internet;
- adoptarea si reglementarea tehnologiilor de securizare si criptare;
- promovarea cardurilor "smart" pentru securizarea accesului
electronic cu directa aplicativitate in servicii medicale, plati electronice,
acces mobil Internet, servicii de transport public, telefoane publice;
- stabilirea cadrului legislativ si institutional pentru combaterea
fraudelor electronice si a accesului neautorizat la informatiile electronice;
- sprijinirea si stimularea furnizorilor de servicii informatice;
- asigurarea unui parteneriat activ cu asociatiile profesionale, patronate,
sindicate si organizatii neguvernamentale din domeniu;
- implementarea societatii informationale prin sistem educational,
urmarindu-se asigurarea conditiilor necesare pentru pregatirea specialistilor
in comunicatii si tehnologia informatiei, inlaturarea barierelor si a
decalajelor dintre mediul rural si cel urban, pe de o parte, si intre Romania
si tarile membre U.E. si S.U.A., pe de alta parte. In acest context se vor
realiza:
- promovarea tehnologiei informatiei in invatamant pentru realizarea
obiectivului pe termen lung: "cel putin un calculator cu acces Internet
pentru fiecare scoala pana in 2004";
- dezvoltarea serviciilor suport si a resurselor educationale pentru
Internet;
- asigurarea conditiilor necesare pregatirii corpului didactic pentru
utilizarea Internetului si a resurselor multimedia;
- dezvoltarea invatamantului academic si a cercetarii pe Internet;
- stimularea crearii locurilor de munca pentru absolventi de invatamant
superior si micsorarea ratei de emigrare a specialistilor din domeniu.
3.3.8. Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turistice
Obiectivul strategic al Programului de guvernare in acest domeniu este
relansarea rapida si durabila, acordand o atentie speciala locului turismului
in cadrul economiei nationale, astfel incat sa devina sector prioritar prin
actiunea concertata a organismelor legislative, guvernamentale si ale
administratiei publice locale.
Principalele actiuni sunt urmatoarele:
Incheierea procesului de privatizare in turism pana la sfarsitul anului
2001. Aceasta actiune este considerata fundamentala pentru realizarea
obiectivelor generale ale Programului de guvernare in turism, ca instrument
major in reluarea procesului de dezvoltare si modernizare si de crestere a
contributiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut.
Pentru incheierea procesului de privatizare se vor realiza:
- preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei si efectuarii
procesului de privatizare;
- simplificarea procedurilor de privatizare;
- retragerea statului din societatile in care este actionar nesemnificativ,
prin vanzarea pachetelor de actiuni pe pietele de valori mobiliare;
- finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de
privatizare a fost initiat si recunoscut printr-un management privat (asocieri,
locatii, inchirieri sau alte forme similare);
- utilizarea unui sistem adecvat de facilitati la privatizare.
Armonizarea cu legislatia din tarile U.E. pentru:
- standardele de calitate; standardele pentru constructii; standardele
tehnice; indicatorii statistici pentru turism; inregistrarile si analizele
statistice comune; standardele de pregatire profesionala; standardele
ecologice.
Dezvoltarea si modernizarea bazei turistice, care se vor realiza prin:
- Realizarea proiectelor care pun in valoare turistica elementele
patrimoniului national (situri si monumente istorice, rezervatii naturale,
viata comunitatilor traditionale si a comunitatilor de artizani, factori
naturali cu potential balneoclimateric).
- Sustinerea proiectelor care pun in valoare turistica obiective si
evenimente culturale si spirituale romanesti.
- Initierea si sustinerea proiectelor de dezvoltare si modernizare a
dotarilor de agrement din statiunile turistice.
- Initierea si sustinerea proiectelor de dezvoltare de noi statiuni montane
pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe sustinerea
proiectelor privind transportul pe cablu si partii de schi.
- Crearea de zone turistice "speciale": litoral, Delta Dunarii,
statiuni balneoclimaterice care vor beneficia de un regim special in ceea ce
priveste proiectele noi de investitii si facilitatile fiscale acordate
agentilor economici care vor investi in dezvoltarea turismului din aceste zone.
- Promovarea proiectelor si programelor de dezvoltare si modernizare a
bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul
de dezvoltare si promovare in turism, alte fonduri publice de investitii sau
fonduri private, din finantari internationale, asistenta si consultanta de
specialitate.
Programul EUROPA
Programul global de reabilitare a litoralului romanesc, in concordanta cu
cerintele statiunilor turistice moderne, cuprinde dezvoltarea unor noi statiuni
si a unor noi zone de agrement. In acest sens va fi lansat proiectul
"Europa" care va cuprinde, ca initiative imediate:
- proiectarea si construirea unei noi statiuni pe litoral;
- initierea proiectului "Linie continua litoral", care sa aiba in
vedere ca intreaga coasta a Marii Negre sa fie destinata si sistematizata sub
forma statiunilor turistice, prin construirea unor elemente de infrastructura,
de noi capacitati de primire si de agrement si reabilitarea infrastructurii
turistice existente;
- proiectarea si construirea unor zone de agrement nautic si pe principiul
"Water Land" pe litoral;
- orientarea activitatii de cazinouri pe litoral prin parghii speciale
financiar-fiscale, in scopul diversificarii ofertei turistice si cresterea
perioadei de functionare a bazei turistice pe litoral;
- promovarea pe principalele piete internationale a proiectelor noi.
Proiectul privind realizarea unei noi statiuni pe litoral este caracterizat
prin urmatoarele elemente:
- concesionarea terenului de catre administratia locala la un pret
corespunzator;
- asigurarea de catre Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea
generala a noii statiuni, precum si realizarea unui parteneriat intre: a) stat
(pentru cheltuieli de infrastructura generala); b) autoritatile locale (pentru
concesionarea terenurilor); si c) sectorul privat (pentru constructia si
exploatarea structurilor turistice);
- acordarea de facilitati (scutirea de impozit pe profit pentru o perioada
de pana la 10 ani pentru agentii economici care investesc in aceasta statiune,
scutirea de T.V.A. si taxe vamale pentru utilaje si echipamente importate
pentru aceste proiecte).
Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ si stabil
- Relansarea rapida a turismului romanesc va fi sprijinita prin facilitati
fiscale, pentru privatizare: reinvestirea profitului, stimularea investitiilor
noi, cu deosebire in zonele turistice "speciale", in statiunile
turistice sezoniere, precum si pentru anumite forme de turism si categorii de
turisti.
Simplificarea cadrului legislativ
Se prevede desfasurarea unei activitati de reglementare care sa aduca
normele turismului la caracteristici unitare, simplificate si functionale. In
acest sens se va urmari:
- promulgarea legii turismului;
- stabilirea procedurii de codecizie intre Ministerul Turismului si
celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale privind
initierea, aprobarea, executarea si finantarea noilor proiecte de investitii
majore in domeniul turismului;
- asumarea de catre Ministerul Turismului a rolului exclusiv de
reglementare a metodologiei de atestare a localitatilor turistice, statiunilor
turistice si a zonelor cu potential turistic;
- realizarea unei noi reglementari a regimului juridic al plajelor,
falezelor si zonelor adiacente, a terenurilor aferente partiilor si
instalatiilor pentru sporturi de iarna, in sensul in care acestea sunt
componente esentiale ale turismului; in consecinta, administrarea lor se va
efectua sub autoritatea Ministerului Turismului.
Promovarea potentialului turistic national, prin:
- recastigarea pietei turistice interne si a pietelor externe traditionale
din Europa, precum si a altor piete netraditionale;
- deschiderea a cel putin doua noi birouri de turism (Ungaria si
Danemarca);
- declansarea unor actiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei
turistice romanesti in cataloagele marilor firme tour-operatoare;
- adaptarea permanenta - in forma si continut - a materialelor publicitare;
- diversificarea publicatiilor turistice editate in mai multe limbi de
circulatie internationala si distribuirea lor in tara si strainatate.
Dezvoltarea turismului rural
Pentru dezvoltarea turismului rural in pensiuni turistice si agroturistice
se va relua spiritul de promovare si de stimulare, prin reintroducerea sau
extinderea urmatoarelor facilitati:
- scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o
perioada de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau
agroturistice;
- reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obtinerea si prelungirea
certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice si agroturistice;
- punerea la dispozitie de catre autoritatile locale, din terenurile
disponibile, in conditiile prevazute de lege, a unor suprafete necesare
construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si agroturistice;
- prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si
agroturistice;
- includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil turistic
sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si agroturistice.
Dezvoltarea invatamantului si cercetarii pentru turism, prin:
- elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului,
M.E.C. si M.M.S.S. pentru crearea unui Sistem national de invatamant in turism
la toate nivelurile de instruire si armonizarea cu standardele Uniunii
Europene;
- stabilirea de catre Ministerul Turismului, Consiliul de Standarde
Ocupationale si Evaluare (C.O.S.A.) si M.M.S.S. a unui Program de implementare
a sistemului de evaluare si certificare a competentelor profesionale ale
personalului pentru/si din turism, in concordanta cu standardele ocupationale;
- elaborarea unei noi metodologii privind organizarea si desfasurarea
cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activitatile
hoteliere si de turism;
- stabilirea cooperarii dintre Ministerul Turismului si I.A.T.A. pentru
infiintarea unui Sistem de pregatire si de functionare a agentilor economici in
domeniul turismului si ticketingului;
- Stabilirea unor norme metodologice comune ale Ministerului Turismului si
M.M.S.S. pentru atestarea si practicarea meseriei de "ghid de turism"
de catre persoanele fizice, ca activitate complementara, cu respectarea
prevederilor Legii asigurarilor sociale;
- sustinerea scolilor de profil la toate nivelurile;
- realizarea unor relatii de colaborare eficiente intre Ministerul
Turismului si principalele societati de turism din Romania cu organizatii din
domeniul pregatirii profesionale in turism si hoteliere ale Uniunii Europene;
- Dezvoltarea activitatii Institutului de Cercetare in Turism si
transformarea acestuia in principal furnizor de analize, studii, solutii si
proiecte necesare deciziei in domeniul politicilor in turism.
Realizarea unui parteneriat activ cu asociatiile profesionale, patronale,
sindicale si organizatii neguvernamentale, in sensul participarii acestora la
reglementarile din domeniul turismului
3.3.9. Gospodarirea rationala a apelor
Actiunile prevazute pentru acest domeniu vor avea ca efecte asigurarea unor
resurse de apa de buna calitate pentru populatie si a necesarului pentru
activitatea economica, cu deosebire pentru industrie, agricultura, modernizarea
sistemului de alarmare si avertizare a populatiei pentru situatii de risc,
declansarea unui proces investitional pentru executarea lucrarilor de aparare
impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase.
Principalele masuri ale programului de guvernare vizeaza:
- gospodarirea rationala, cantitativa si calitativa a apelor de suprafata
si subterane, in vederea asigurarii surselor de apa pentru diverse folosinte
prin lucrari hidrotehnice cu impact negativ minim asupra mediului;
- ameliorarea calitatii apelor raurilor prin punerea in functiune a
statiilor de epurare a apelor uzate orasenesti in Bucuresti (Glina), Braila,
Galati, Tulcea; realizarea de lucrari de canalizare si statii de epurare a
apelor uzate in localitati urbane si rurale, potrivit programului de actiuni pe
perioada 2001 - 2004;
- realizarea lucrarilor de alimentare cu apa a localitatilor urbane si
rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru municipiile
Bucuresti, Timisoara, Iasi, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj-Napoca, Oradea,
Baia Mare si Bacau;
- continuarea lucrarilor de regularizare, acumulare si amenajare a
bazinelor hidrografice (realizarea sistemelor complexe de alimentare cu apa Zetea
- Dumbraveni - Medias - Copsa Mica, Valea Prahovei - Azuga - Busteni - Sinaia -
Comarnic - Breaza, ecologizarea si regularizarea raului Sasar in Baia Mare);
- reabilitarea si protejarea litoralului romanesc al Marii Negre si a zonei
maritime aferente tarii noastre, avand in vedere prioritatile Planului
strategic national pentru reabilitarea si protejarea Marii Negre;
- refacerea si conservarea litoralului si a lacurilor cu calitati
terapeutice (Techirghiol, Amara etc.), protejarea litoralului romanesc al Marii
Negre impotriva eroziunii;
- apararea impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase
prin lucrari de regularizare a cursurilor de apa (inclusiv reabilitarea
digurilor de la Dunare), prin modernizarea sistemului informational pentru
avertizarea si alarmarea populatiei;
- armonizarea legislatiei in domeniul apelor cu prevederile noii directive
a Parlamentului European si Consiliului Europei privind cadrul de actiune
comunitar in domeniul politicilor de ape.
3.3.10. Protectia mediului inconjurator
Programul guvernamental respecta principalele obiective si prioritati din
Programul national de actiune pentru protectia mediului, asigurand:
- protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea
durabila a componentelor acesteia pe baze stiintifice, acordandu-se atentie
sporita speciilor de flora si fauna amenintate cu disparitia, precum si celor
cu valoare economica ridicata. Se va urmari ca reconstructia ecologica a unor
sisteme deteriorate sa contribuie la asigurarea unei stari favorabile de
conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicata;
- dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate,
in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel
european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de
evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de
sera, in concordanta cu prevederile Conventiei-cadru pentru schimbari climatice
(1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);
- apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor, precum si
sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui
sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu, realizarea
unui sistem informational eficient, care sa poata raspunde in timp real unor
situatii de urgenta. In acelasi timp un accent special se va pune pe
dezvoltarea unor sisteme de automonitorizare la agentii economici a caror
activitate creeaza un impact deosebit asupra mediului si care prezinta un grad
sporit de risc la poluari accidentale;
- protectia ecosistemului complex Dunare - Delta - Marea Neagra, incluzand
masuri de reconstructie ecologica in zona Deltei Dunarii, pe baza promovarii
unor principii moderne de management durabil, inclusiv prin controlul riguros
al surselor de poluare;
- ecologizarea agriculturii, folosirea rationala a potentialului agricol,
dezvoltarea rurala durabila, in vederea ameliorarii conditiilor de viata si de
mediu in tara noastra;
- aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme,
standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;
- descentralizarea sistemului institutional, introducerea si utilizarea
instrumentelor economice pentru protectia mediului.
Alinierea politicii si practicii de mediu la directivele Uniunii Europene,
in concordanta cu "Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei
pe termen mediu", se va desfasura prin:
- evaluarea capitalului natural al Romaniei in acord cu diversitatea si
vulnerabilitatea actuala a acestuia, dezvoltarea Retelei nationale de arii
protejate;
- initierea masurilor de refacere a capitalului natural in zonele
deteriorate;
- dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa in acord cu
prevederile Conferintei de la Dublin (1992) si ale Summitului de la Rio de
Janeiro (1992);
- realizarea programului national de amenajare si utilizare durabila a
solurilor si de combatere a eroziunii solurilor;
- realizarea programului national de gestiune a deseurilor urbane si
industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor;
- construirea instrumentelor financiare necesare, referitoare la mediu,
pentru preluarea acquisului comunitar, in special in ceea ce priveste domeniul
exploatarii apei, protectiei mediului in industrie, agricultura, protectia
solului si a terenurilor degradate, protectia organica si certificarea
produselor organice;
- consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor
necesare in vederea realizarii unui parteneriat intre institutiile de mediu din
Romania si cele ale Uniunii Europene, asigurandu-se astfel suportul
administrativ necesar pentru valorificarea oportunitatilor si avantajelor
majore care se ofera de Uniunea Europeana prin strategiile si instrumentele
destinate sprijinirii tarii noastre in procesul de pregatire pentru aderare. In
acelasi timp se va asigura descentralizarea sistemului institutional prin
aplicarea consecventa a principiului autonomiei administrative si a
principiului "poluatorul plateste". In acest context se vor stabili
competente de protectie a mediului la nivelul comunitatilor locale reprezentate
de autoritatile locale si se vor incuraja politicile preventive de protectie a
mediului la nivelul agentilor economici, cu efecte in reducerea cheltuielilor
bugetare;
- constituirea Fondului pentru mediu ca principal instrument in sprijinul
realizarii obiectivelor prioritare din Planul national de aderare la Uniunea
Europeana;
- formarea cadrului juridic si institutional pentru facilitarea si
stimularea dialogului intre autoritati si societatea civila asupra strategiei,
politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea
socioeconomica a tarii;
- conservarea si dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului prin
imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ, promovarea
cercetarii stiintifice si promovarea unor lucrari specifice; crearea de noi
locuri de munca in domeniul mediului si reducerea somajului prin reconversia
fortei de munca;
- un obiectiv important in vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos,
in care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, il constituie
realizarea unui cadru legislativ si institutional modern in domeniul
controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de
gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare
dezafectate. Si in aceasta directie un rol esential va reveni cooperarii
internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si
dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si de conventii
internationale.
*
* *
Romania va sprijini aplicarea instrumentelor economice la nivel
international (taxele internationale sau taxele nationale armonizate,
cotele-parti negociabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, implementarea
in asociere, conform Conventiei-cadru pentru schimbari climatice, a mecanismului
de dezvoltare "curata", conform Protocolului de la Kyoto).
3.3.11. Stimularea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM), precum si a
cooperatiei
Guvernul considera ca sectorul IMM si al cooperatiei reprezinta o parghie
hotaratoare pentru dezvoltarea economiei de piata.
Politica Guvernului de dezvoltare a IMM vizeaza maximizarea valorificarii
potentialului IMM si a sectorului cooperatist de a contribui la cresterea
economica durabila, crearea de noi locuri de munca, sprijinirea inovarii si a
progresului tehnic si tehnologic, cresterea competitivitatii economiei
nationale si dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigura stabilitatea
economica si sociala a unei tari.
Obiectivele principale privind dezvoltarea sectorului IMM si al cooperatiei
in perioada 2001 - 2004 sunt:
- crearea a 760.000 locuri de munca prin stimularea infiintarii si
dezvoltarii IMM si a sectorului cooperatist;
- sporirea ponderii IMM si a cooperatiei la crearea produsului intern brut;
- cresterea exporturilor efectuate de sectorul IMM si al cooperatiei cu un
ritm mediu anual de peste 10%;
- intensificarea atragerii de fonduri pentru sprijinirea intreprinzatorilor
privati prin programe internationale, in special in regim nerambursabil, cu
valori superioare celor convenite pana in prezent (circa 25 milioane euro/an).
Pentru dezvoltarea sectorului IMM se va urmari cu prioritate:
- punerea in aplicare, in integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind
stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea
intreprinderilor mici si mijlocii.
- simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ,
cresterea stabilitatii acestuia, diminuarea birocratiei si a coruptiei;
sustinerea organizatiilor de reprezentare a sectorului IMM si consultarea lor;
adoptarea de reglementari privind IMM in conformitate cu practicile existente
pe plan international (contabilitate si sistem de raportare financiara
simplificate si imbunatatite; reguli de inregistrare a garantiilor imbunatatite,
cadru institutional adaptat noilor practici). Se vor introduce proceduri
simplificate privind obtinerea avizelor, autorizatiilor si licentelor de
functionare, centralizate prin camerele de comert si industrie. Totodata se vor
asigura metodologii unice care sa confere concurenta politicilor de dezvoltare
a sectorului IMM; programe pentru sustinerea organizatiilor de reprezentare a
intereselor IMM la nivel national si local, legalizarea sistemului de lobby;
- imbunatatirea accesului IMM la finantare prin:
- acordarea de sprijin financiar si de asistenta pentru dezvoltarea
sistemelor moderne de finantare a IMM (leasing, factoring, venture capital
etc.);
- dezvoltarea de proiecte si actiuni specifice pentru accesul IMM la
surse de finantare (linii de creditare cu o rata a dobanzii accesibila;
garantarea si cogarantarea creditelor);
- asistenta pentru managementul noilor intreprinderi;
- asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea si utilizarea
eficienta a ajutorului financiar din partea Uniunii Europene si a altor
donatori;
- amplificarea participarii IMM romanesti la programe comunitare pe
baza principiului transparentei si al asigurarii fundamentelor
informational-manageriale necesare in vederea elaborarii de proiecte viabile de
catre intreprinzatori;
- imbunatatirea ofertei de servicii pentru IMM in vederea cresterii
performantelor in afaceri. Se vor promova programe pentru imbunatatirea
accesului IMM la informatii despre piata si servicii de management, marketing,
financiare si informatice. De asemenea, vor fi promovate cooperarea intre
intreprinderi, dezvoltarea sistemului de subcontractare, accesul IMM la
comertul electronic, dezvoltarea de incubatoare de afaceri, centre de inovare
si parcuri de afaceri. Se va asigura imbunatatirea pregatirii manageriale prin
introducerea de discipline axate pe antreprenoriat in invatamantul liceal si
universitar. In contextul internationalizarii activitatilor, al integrarii
Romaniei in Uniunea Europeana Guvernul, impreuna cu organele de specialitate
ale administratiei publice, va acorda sprijin IMM pentru dezvoltarea
exporturilor, prin motivare financiara, asigurari de risc pentru operatiuni de
comert exterior, accesul la informatii privind pietele externe, realizarea de
actiuni promotionale si de expozitii in tara si in strainatate;
- accesul prioritar la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si
servicii.
Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice vor stimula accesul IMM la achizitiile publice de bunuri
materiale, lucrari si servicii, in vederea cresterii ponderii IMM in
contractele de achizitii publice, cel putin la un nivel comparabil cu
contributia acestora la realizarea produsului intern brut.
Guvernul va stimula utilizarea tehnologiei informatiei in IMM si va
incuraja, prin politici fiscale, investitiile in tehnologia informatiei. De
asemenea, Guvernul va sprijini activitatea de cercetare si inovare tehnologica
desfasurata de IMM;
- sustinerea ofertei de spatii si facilitati de productie, prin initiative
realizate in parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri,
centrele de inovare si parcurile tehnologice. Guvernul va aplica imediat
prevederile legale privitoare la accesul IMM la spatiile disponibile ale
intreprinderilor cu capital de stat. De asemenea, planurile de dezvoltare ale
zonelor defavorizate vor include masuri specifice in favoarea sectorului IMM;
- Identificarea prioritatilor de dezvoltare si alocare eficienta a
resurselor pe baza de programe de dezvoltare prin parteneriate
economico-sociale intre autoritati publice, societati comerciale, asociatii de
IMM, camere de comert si industrie, centre de consultanta si training, la nivel
central, regional, local si transfrontalier;
- acordarea de facilitati economico-financiare si fiscale potrivit Legii
nr. 133/1999, dupa cum urmeaza:
- scutiri de la plata taxelor vamale pentru masinile, instalatiile,
echipamentele industriale, know-how, care se importa in vederea dezvoltarii
activitatilor proprii de productie si servicii;
- scutiri de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime,
in cazul in care produsele fabricate din acestea sunt, la randul lor, scutite
de la plata taxelor vamale de import;
- eliminarea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit;
- aplicarea sistemului forfetar de impozitare, stabilit in functie de
cifra de afaceri din anul precedent;
- reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care
se creeaza noi locuri de munca.
Actiunile de sustinere a sistemului cooperatist:
- sprijinirea realizarii recomandarilor ONU privind rolul si locul miscarii
cooperatiste in societatea romaneasca;
- promovarea unor programe guvernamentale de sprijinire a miscarii
cooperatiste;
- asigurarea cadrului legislativ favorabil dezvoltarii sistemelor
cooperatiste din domeniile: agricultura, productie si servicii, comert,
constructii, forestier, pescuit etc.;
- sprijinirea organizatiilor cooperatiste mestesugaresti, de productie si
servicii si de consum in dezvoltarea activitatilor organizate, printr-o actiune
legislativa si de creditare, in vederea crearii de noi locuri de munca in
sectoarele cu activitate profitabila;
- realizarea unor forme institutionalizate prin care sa se asigure
consultarea si un dialog permanent intre reprezentantii miscarii cooperatiste
si structurile legislative si decizionale ale statului;
- institutionalizarea unor relatii de parteneriat intre intreprinderile
mici, mijlocii si cooperatiste si societati integratoare, precum si realizarea
unui sistem de transfer de informatii;
- promovarea contractelor de performanta pe produs in relatiile de
furnizare a unor produse si servicii finantate din fondurile publice;
- facilitarea participarii unitatilor cooperatiei la programele de interes
comunitar, ca factor de coeziune;
- stimularea dezvoltarii unor noi tipuri de organizatii cooperatiste in
domeniile: sanatate si asistenta; servicii publice iesite de sub controlul
statului; societati mixte cu intreprinderi mici si mijlocii, cooperative de
afaceri de toate categoriile; consultanta; servicii pentru comunitate.
3.3.12. Desfasurarea transparenta si eficienta a procesului de privatizare
Programul guvernamental abordeaza activitatea de privatizare a societatilor
comerciale pornind de la experienta acumulata pana in prezent in acest domeniu,
precum si de la necesitatea unei schimbari profunde in principiile de realizare
si de eficienta ale acestui proces.
Constructia credibilitatii Guvernului si a institutiilor sale, implicate in
realizarea practica a transferului de proprietate in maini private constituie o
sarcina imediata si esentiala a noului Guvern, credibilitate concretizata in
transparenta si corectitudinea procesului de privatizare, modernizarea si
retehnologizarea societatilor comerciale privatizate, cresterea si
eficientizarea productiei, crearea de noi locuri de munca.
Un element important ce va fi avut in vedere in cadrul programului de
guvernare va fi deplasarea accentului de pe aspectul cantitativ al privatizarii
pe cel calitativ.
Privatizarea nu va mai fi privita ca un scop in sine, ci ca un proces prin
care transferul de proprietate trebuie sa se regaseasca in recapitalizare,
modernizare, investitii, intr-un management superior al societatilor
comerciale, cu efecte pozitive in ceea ce priveste eficienta economica.
In principal, se au in vedere:
Reforma institutionala
Guvernul va realiza politica de privatizare si de administrare a
participatiilor statului in societatile comerciale prin Autoritatea Nationala
de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului.
Aceasta institutie se va organiza prin restructurarea actualului F.P.S.
Noua institutie va actiona, pe langa transferul de proprietate catre sectorul
privat, si pentru:
- administrarea in conditii de eficienta a societatilor comerciale la care
statul mai detine actiuni;
- monitorizarea societatilor comerciale in perioada postprivatizare;
- cofinantarea programelor de retehnologizare si modernizare a societatilor
comerciale pe baza fondurilor obtinute din privatizare.
Transferul de proprietate in sectorul privat
Principalele obiective ale transferului de proprietate vor asigura:
- transparenta si corectitudinea procesului de privatizare;
- utilizarea unui complex de metode de privatizare, cu accent deosebit pe
privatizarea prin piata de capital;
- majorari de capital in societatile comerciale de importanta deosebita,
urmand ca ponderea sectorului de stat in aceste societati sa se reduca
substantial in timp;
- elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care sa asigure
modernizarea, dezvoltarea si eficientizarea activitatii societatilor in urma
privatizarii;
- urgentarea privatizarii societatilor aflate in curs de lichidare in
vederea reintroducerii acestora in circuitul economic;
- continuarea procesului de privatizare a sectorului bancar;
- desfasurarea procesului de privatizare a institutelor de cercetare in
responsabilitatea directa a Departamentului cercetare din cadrul Ministerului
Educatiei si Cercetarii;
- aplicarea de programe complexe de privatizare cu asistenta financiara
internationala pentru societatile mari de importanta deosebita pentru economia
nationala;
- elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societatile
comerciale situate in zone cu impact social major;
- identificarea spatiilor industriale nefolosite si vanzarea, inchirierea
sau leasingul acestor spatii, dupa caz, catre intreprinderi mici si mijlocii
private;
- inventarierea si vanzarea de urgenta a activelor neutilizate din cadrul
societatilor comerciale.
In aplicarea practica a acestor masuri se are in vedere o colaborare
stransa atat cu ministerele de resort, cat si cu administratiile publice
locale. Metodele de privatizare ce se vor aplica sunt cele cunoscute, cu
mentiunea ca, in vederea asigurarii unei mai mari transparente si corectitudini
a vanzarii pachetelor de actiuni, se va utiliza in mai mare masura vanzarea
acestora prin intermediul pietei de capital, al burselor de valori.
Administrarea societatilor comerciale la care statul este actionar
In acest sens se are in vedere implicarea directa in managementul
societatilor comerciale in care statul este actionar semnificativ sau
majoritar, in concordanta cu principiile economiei de piata, prin:
- reconsiderarea modului de reprezentare a statului in adunarile generale
ale actionarilor si in consiliile de administratie si desemnarea, ca
reprezentanti ai statului in societatile comerciale, a unor specialisti din
domeniul de activitate al societatii comerciale respective, specialisti in
domeniul economic si juridic, persoane cu experienta manageriala si
reprezentanti ai ministerelor de resort, institute de cercetare etc.;
- revizuirea criteriilor de performanta pe baza carora vor fi selectati
directorii executivi ai societatilor comerciale, precum si a contractelor de
administrare;
- stabilirea unor criterii de urmarire si raportare periodica de catre
consiliile de administratie ale societatilor comerciale la Autoritatea
Nationala de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului a
aspectelor deosebite in activitatea societatilor comerciale;
- analiza, pe baza de bilant, a activitatii societatilor comerciale si
dispunerea de masuri in consecinta;
- stabilirea, prin acte normative, de raspunderi materiale, civile si
penale, dupa caz, pentru consiliile de administratie si directorul executiv, in
cazul in care se constata ca prin activitatea lor au contribuit la o gestiune
necorespunzatoare a societatii comerciale respective.
Urmarirea activitatii societatilor in perioada postprivatizare
In aplicarea strategiei de privatizare Guvernul porneste de la premisa ca
acest proces nu reprezinta un scop in sine, prin care se schimba doar
proprietarul. Imbunatatirea functionarii societatilor si o schimbare radicala
in managementul acestora, prin orientarea activitatii in stricta concordanta cu
principiile economiei de piata, constituie premise pentru relansarea
activitatii productive, cu un impact corespunzator in celelalte sectoare ale
vietii sociale. Privatizarea nu trebuie sa fie sinonima cu inlocuirea
societatilor de stat neprofitabile cu societati private tot neprofitabile.
Pentru a preveni astfel de fenomene se au in vedere:
- elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze precise si termene de
efectuare a investitiilor, cu precizarea surselor;
- alegerea si selectarea riguroasa a investitorilor strategici in
societatile comerciale de importanta majora pentru economia nationala;
- urmarirea performantelor societatilor comerciale privatizate si modul de
respectare a clauzelor contractuale;
- prevederea in contractele economice de sanctiuni, care sa previna proasta
gestiune postprivatizare;
- prevederea de clauze care sa permita rapid reconsiderarea procesului de
privatizare, chiar anularea unor contracte in cazuri extreme pentru stoparea
prompta a declinului societatilor comerciale respective sau intrarea in
faliment a acestora.
Finantarea programelor de retehnologizare si modernizare a societatilor
comerciale
Guvernul isi propune ca un obiectiv esential al stoparii declinului
economic sprijinirea societatilor comerciale la care statul este actionar, care
au conditii de desfasurare a unei activitati normale, cu fonduri banesti
provenite din privatizare.
In acest sens se au in vedere:
- alocarea unui procent de pana la 60% din sumele incasate pentru
finantarea investitiilor, modernizarilor si, dupa caz, a mijloacelor
circulante, pe baza de programe aprobate de Guvern. Acordarea sumelor in cauza
se va face prin majorarea corespunzatoare a capitalului. In cazul in care
ceilalti actionari doresc sa participe la majorarea de capital, acestia o pot
face cu drept de preemtiune si in conditiile mentinerii nemodificate a
proportiei in capitalul social;
- urmarirea stricta a respectarii destinatiei sumelor alocate in acest scop
si interzicerea utilizarii sumelor in cauza in alte scopuri decat cele pentru
care au fost acordate;
- raportarea trimestriala de catre consiliile de administratie catre
Autoritatea Nationala de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului
a modului in care sunt utilizate sumele in cauza. Pe baza acestor informari
Autoritatea va prezenta informari Guvernului si, in cazul constatarii de
abateri, va propune masuri in consecinta;
- exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice si de alte organe
abilitate a controlului asupra modului de utilizare a sumelor in cauza.
3.3.13. Restructurarea si privatizarea sectorului bancar si de asigurari
Guvernul va urmari ca, prin setul de politici macroeconomice si de ajustare
structurala, sa se asigure cresterea atractivitatii activitatii de intermediere
a masurilor comerciale, respectiv intre cei care economisesc si cei care
investesc.
In scopul intaririi disciplinei financiare in economie, pe fondul
imbunatatirii sensibile a activitatii de supraveghere bancara din partea Bancii
Nationale a Romaniei, va fi acordata o atentie prioritara restructurarii si
privatizarii sectorului bancar prin:
- privatizarea in conditii avantajoase si de transparenta a Bancii
Agricole;
- restructurarea Casei de Economii si Consemnatiuni in sensul imbunatatirii
indicatorilor sai de performanta bancara si al participarii sale la creditarea
constructiei de locuinte si a intreprinderilor mici si mijlocii;
- revizuirea si actualizarea programului de privatizare a Bancii Comerciale
Romane avand ca obiectiv eficientizarea acestui proces, inclusiv prin majorarea
capitalului bancii;
- restructurarea activitatii EXIMBANK in scopul stimularii accelerate a
exporturilor romanesti si al cresterii eficientei indicatorilor de performanta
ai bancii.
Pe fondul relansarii generale a economiei se vor crea premisele necesare
pentru cresterea pietei asigurarilor de bunuri si persoane.
In vederea dezvoltarii, modernizarii si sporirii credibilitatii acestui
sector Guvernul va actiona ca, in paralel cu intarirea supravegherii pietei
asigurarilor, sa creeze conditiile pentru capitalizarea operatorilor de profil,
atat prin acordarea de stimulente catre asigurati, cat si prin privatizarea, in
conditii de eficienta si transparenta, a societatilor de asigurari cu capital
de stat.
3.3.14. Atragerea de investitii straine
Punerea in aplicare a Strategiei de dezvoltare economica pe perioada 2001 -
2004 ia in considerare atragerea unui volum anual de investitii straine directe
de peste 1,8 miliarde dolari.
Pornind de la aceasta premisa si de la situatia actuala, caracterizata
printr-o grava lipsa de credibilitate pe plan international, la care au
contribuit instabilitatea legislativa, birocratia si coruptia, Guvernul isi
propune ca obiectiv prioritar cresterea semnificativa a volumului investitiilor
straine in Romania prin asigurarea unui climat investitional de natura sa
incurajeze si sa atraga investitori straini, care va cuprinde urmatoarele
elemente:
- concentrarea pe functiile de baza in promovarea investitiilor straine, si
anume:
- servicii pentru investitori (informare, asistenta de specialitate,
interfata cu alte institutii);
- crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie pentru
investitori la nivel de tara, regiune, ramura economica;
- generarea de investitii: abordarea directa a investitorilor straini
cu proiecte si propuneri concrete;
- solutionarea operativa a dificultatilor intampinate de investitorii
straini;
- asigurarea tratamentului egal intre investitorii straini si romani in
conditiile crearii unui mediu favorabil investitiilor:
- existenta unor programe corelate si eficiente de dezvoltare
regionala, promovare a exporturilor si de stimulare a investitiilor interne;
- proceduri clare, adaptate practicii internationale;
- acordarea de stimulente pentru investitii, in mod transparent si
nediscriminatoriu;
- sprijinirea financiara corespunzatoare a activitatii de atragere a
investitiilor straine.
Guvernul va actiona in directia corectarii imediate a deficientelor
manifestate pana in prezent, pe urmatoarele directii:
- promovarea Romaniei ca destinatie pentru investitorii straini; asigurarea
unei informari pozitive, complete si corecte asupra oportunitatilor de
investitii din Romania;
- asistarea profesionala a investitorilor straini in etapa de declansare a
afacerii, in vederea reducerii la minimum a greutatilor pe care acestia le-ar
putea intampina in faza de creare a societatilor si la intrarea pe piata
romaneasca.
Actiunile prevazute pentru trimestrul I 2001 sunt:
- revederea si definirea clara a domeniilor strategice pentru atragerea de
investitii straine in economia romaneasca, in colaborare cu ministerele si cu
celelalte institutii implicate;
- elaborarea de propuneri concrete pentru inlaturarea obstacolelor
intampinate de investitorii straini in Romania, cu deosebire in ceea ce
priveste legislatia, contabilitatea, serviciile bancare si financiare etc.;
- inventarierea proiectelor de investitii straine aflate in diferite faze
de derulare in Romania si care sunt blocate sau intarziate din diverse cauze;
- organizarea activitatii de promovare a investitiilor straine, prin
elaborarea portofoliului de materiale promotionale si de informare;
- extinderea bazei de informatii pe Internet, destinate investitorilor
straini;
- reluarea relatiilor cu institutiile internationale din domeniul atragerii
investitiilor straine (Asociatia Mondiala a Agentiilor de Promovare a
Investitiilor Straine, Asociatia Agentiilor de Promovare a Investitiilor
Straine din Tarile CEFTA, Reteaua IPANet coordonata de MIGA/Banca Mondiala,
OPIC etc.);
- organizarea participarii la programele internationale care contin
componente referitoare la investitiile straine;
- trecerea la realizarea unor programe de infratire (twinning) cu
institutii specializate in atragerea investitiilor straine din Uniunea
Europeana.
In etapa imediat urmatoare se vor asigura:
- stabilirea unui portofoliu anual de proiecte de investitii prioritare,
pentru care se va urmari atragerea de investitori straini semnificativi;
- stabilirea unui mecanism permanent de colectare a proiectelor de
investitii romanesti din sectorul public si privat;
- realizarea unei retele nationale de colaborare intre sectorul public si
privat, intre regiuni, destinata promovarii investitiilor straine si rezolvarii
operative a problemelor cu care se pot confrunta pe plan local investitorii
straini;
- asigurarea unei participari efective a reprezentantilor sectorului privat
la stabilirea obiectivelor in domeniul atragerii investitiilor straine;
- asigurarea unui mecanism de monitorizare a fluxurilor de investitii
straine conform practicilor O.E.C.E.;
- pentru dezvoltarea procesului investitional se va elabora un cod de
atragere a investitiilor, care va fi destinat sporirii interesului
investitorilor pentru: zone speciale, zone defavorizate, zone libere, parcuri
tehnologice, dezvoltare regionala, sporirea exporturilor. Codul de atragere a
investitiilor va include, pe langa un set de facilitati fiscale, asistenta
guvernamentala privind completarea sau reabilitarea infrastructurii necesare
investitiei si oferirea de programe de dezvoltare a resurselor umane, in
functie de specificul locurilor de munca ce vor fi create;
- infiintarea unui oficiu special in subordinea directa a primului-ministru
(one stop office), care sa permita accesul facil al investitorilor importanti
din strainatate la structurile de decizie guvernamentale.
Pentru imbunatatirea climatului de afaceri va fi avuta in vedere, in mod
special, solutionarea problemelor legate de: inregistrarea garantiilor pentru
capitalul imprumutat asupra bunurilor din inventar, creantelor etc.;
modificarea unor reguli contabile pentru societati cu raspundere limitata
pentru a deveni mai relevante pentru asociati si investitori; trecerea in timp
la un regim optional in ceea ce priveste standardele internationale de
contabilitate pentru IMM; tratamentul castigurilor si pierderilor nerealizate
din diferente de curs valutar; evaluarea stocurilor; contabilitatea rezervelor
si profitului nedistribuit; deductibilitatea fiscala a pierderilor de capital.
3.3.15. Dezvoltarea activitatilor de comert
Activitatea de comert exterior si cooperarea economica internationala
Comertul exterior si cooperarea economica internationala reprezinta un
vector esential al politicii economice a Guvernului si o componenta
inseparabila a politicii externe a Romaniei. Atingerea obiectivelor de crestere
a exporturilor romanesti si de atragere de capital si investitii reprezinta o
componenta-cheie a strategiei de relansare si dezvoltare economica durabila a
tarii.
Evolutiile recente pe plan international, extinderea rapida a fenomenului
de globalizare si generalizarea utilizarii tehnologiei informatiei impun o
regandire a strategiei si metodelor de actiune in promovarea intereselor
noastre comerciale, in stimularea exporturilor de inalta valoare adaugata,
atragerea de investitii si de capital si promovarea intereselor capitalului
autohton.
Obiectivele prioritare urmarite in domeniul comertului si cooperarii
economice internationale vizeaza:
- angajarea activa a Romaniei in cadrul proceselor, regionale si
multilaterale de modelare a sistemului comercial international, in vederea
utilizarii mai eficiente a drepturilor conferite prin participarea la aceste
procese;
- asigurarea unui cadru legislativ comercial unitar, usor accesibil si
predictibil, in vederea limitarii la minimum a costurilor de
"intrare/iesire" in/din sfera comerciala;
- dezvoltarea unei capacitati informationale moderne care sa conduca la
cresterea vizibilitatii ofertei comerciale romanesti de export, in special la
nivelul intreprinderilor mici si mijlocii;
- sprijinirea concertata la nivelul Guvernului a accesului pe piete externe
si a stimularii competitivitatii produselor, companiilor si a unor sectoare ale
economiei romanesti, folosind mai eficient potentialul oferit de ambasadele si
consulatele Romaniei. In acest scop vor continua eforturile privind
imbunatatirea conditiilor de acces al produselor si serviciilor romanesti pe
pietele internationale;
- utilizarea unor instrumente moderne de promovare a exporturilor in
conformitate cu practicile internationale: sustinerea prin resurse publice a
participarii la diverse targuri, expozitii si misiuni economice internationale;
asigurarea resurselor financiare necesare in vederea promovarii si sustinerii
exporturilor romanesti, in special a instalatiilor si obiectivelor complexe;
simplificarea documentatiei si reducerea taxelor de indeplinire a
formalitatilor vamale; reducerea birocratiei si regandirea rolului EXIMBANK si
a politicilor fiscale, ca instrumente de stimulare a exporturilor;
- consultarea sistematica cu sectorul privat si cu organizatiile
profesionale si patronale in elaborarea si executia strategiei de stimulare a
exporturilor si stabilirea unui mod de lucru complementar intre Centrul Roman
de Comert Exterior, misiunile diplomatice ale Romaniei si camerele de comert si
industrie;
- elaborarea unei strategii unitare si agresive de atragere a investitiilor
straine, de tehnologie si know-how si de imbunatatire a climatului de afaceri
si investitional din Romania;
- realizarea unui echilibru dinamic al balantei comerciale prin dezvoltarea
mai accelerata a exporturilor;
- promovarea intereselor capitalului national prin intermediul
instrumentelor comerciale bilaterale si in cadrul european si multilateral;
- pregatirea corespunzatoare la nivelul Guvernului a noii runde de
negocieri comerciale multilaterale in cadrul Organizatiei Mondiale a
Comertului, in scopul relansarii exporturilor romanesti si al apararii adecvate
a intereselor producatorilor nationali;
- pentru facilitarea integrarii noastre in structurile europene, in
domeniul relatiilor economice internationale se au in vedere continuarea si
accelerarea ritmului de negocieri cu parteneri care au relatii preferentiale cu
Uniunea Europeana pentru incheierea unor acorduri de liber schimb bilaterale.
Comertul interior
- Obiectivul prioritar pentru perioada urmatoare il reprezinta armonizarea
legislatiei cu normele si reglementarile europene in materie, astfel incat sa
se asigure bazele punerii in practica a liberei circulatii a marfurilor si
serviciilor.
- Vor fi intreprinse actiuni concrete in domeniul organizarilor de piata
pentru diverse produse, in special in domeniul agricol.
- Vor fi continuate actiunile privind crearea unui adevarat sistem national
al pietelor de gros si elaborarea unei legislatii care sa permita conectarea
acestora cu centrele de colectare a produselor agricole.
- Largirea cooperarii cu celelalte institutii cu atributii in domeniul
concurentei si al protectiei consumatorilor in scopul evitarii efectelor
negative ale concurentei neloiale pe piata, precum si al apararii intereselor
consumatorilor.
- Pregatirea conditiilor legislative si normative pentru utilizarea pe
scara larga a comertului electronic.
CAP. 4
Combaterea saraciei si a somajului
Politica sociala a Guvernului porneste de la nevoia unei schimbari radicale
de abordare. In vederea crearii conditiilor minime pentru ca cetatenii sa poata
participa efectiv la viata sociala este necesara asigurarea garantiilor
colective, legislative sau de alta natura, in paralel cu cresterea continua a
gradului de responsabilitate individuala.
Modelul social promovat de Guvern se bazeaza pe echilibrul dintre
competitie, colaborare si solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe
de o parte, prin salarizarea diferentiata dupa criteriul eficientei si, pe de
alta parte, printr-o repartitie echilibrata si transparenta a veniturilor
realizate in societate. Pentru a iesi din criza economica in care se afla
Romania are nevoie de mai multe locuri de munca, dar si de solidaritate
sociala.
Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina masurile de
protectie si de asistenta sociala pentru anumite categorii sau grupuri de
persoane cu actiuni care vor contribui la asigurarea locului de munca pentru
obtinerea de venituri permanente si in crestere, ca premisa esentiala de
imbunatatire a conditiilor de viata ale persoanelor active.
Guvernul va intari dialogul cu organizatiile sindicale si patronale. Desi
institutionalizat prin Consiliul Economic si Social, dialogul tripartit va avea
un cadru bine reglementat si la nivelul fiecarui minister. Totodata Guvernul va
pastra principiul tripartitismului in administrarea unor fonduri publice si isi
va intari autoritatea fata de reprezentatii sai in consiliile de administratie
respective.
4.1. Piata muncii
Pe piata muncii actiunea Guvernului va avea ca obiectiv cresterea gradului
de ocupare a populatiei active si, implicit, diminuarea corespunzatoare a
somajului. Guvernul isi propune sa aplice masuri economice de stimulare a
crearii de locuri de munca in conditiile continuarii in ritm accelerat a
proceselor de privatizare si restructurare, astfel incat somajul sa scada sub 8
- 9% in anul 2004.
Acest obiectiv poate fi realizat, in principal, prin relansarea economiei,
dar si prin schimbarea radicala a utilizarii fondului de somaj si a resurselor
aflate la dispozitia Agentiei Nationale de Ocupare si Formare Profesionala.
Astfel, fata de un procent de numai 2 - 3% din fondul de somaj destinat
pana acum masurilor active, in urmatorii 4 ani acesta va creste la 10 - 15% .
De asemenea, tinand seama de ineficienta utilizarii fondurilor, determinata de
o diversitate excesiv de mare de masuri pasive, inclusiv de costuri de
implementare foarte ridicate, principalele destinatii vor fi incadrarea
tinerilor si somerilor, simplificand accesul intreprinzatorilor la fondurile cu
aceasta destinatie.
In ceea ce priveste masurile pasive Guvernul va modifica politica platilor
compensatorii. In conditiile aplicarii unor programe importante de
restructurare pentru care solutionarea integrala, in prealabil, a problemelor
sociale nu a fost posibila, existenta compensatiilor banesti nu trebuie
exclusa. In aceste conditii platile compensatorii vor fi acordate intr-o noua
formula, si anume:
- 50% la momentul disponibilizarii;
- 50% la data incadrarii reusite in mod individual, ca prima de reangajare,
sau in momentul initierii unei activitati pe cont propriu.
Alocatiile pentru somaj se vor dimensiona in functie de vechimea in munca
si de ultimul salariu avut, astfel incat sa se pastreze o putere de cumparare
de cel putin 60% din salariul respectiv. Incepand din anul 2002 alocatia de
somaj va fi raportata la nivelul venitului minim garantat, in scopul stimularii
reintegrarii pe piata muncii. De asemenea, perioada de somaj va creste la un
an, iar celelalte forme de asistenta - ajutorul de reintegrare profesionala si
alocatia de sprijin - vor trece in domeniul venitului minim garantat.
Un loc important in cadrul masurilor active vor avea actiunile de
calificare, recalificare, reorientarea fortei de munca in functie de cererea
existenta pe piata muncii. Acest obiectiv va fi atins prin cel putin 3
demersuri importante, si anume:
- trecerea, incepand cu anul scolar 2001/2002 la optimizarea planurilor de
invatamant, cu precadere a invatamantului vocational, prin actiune comuna a
M.M.S.S. si a Ministerului Educatiei si Cercetarii, in scopul reglarii
raportului dintre cerere si oferta pe piata muncii;
- elaborarea unor programe de reconversie profesionala, pe baza prognozelor
privind modificarile structurale care vor avea loc in economia nationala;
aceste programe vor avea in vedere, cu predilectie, sporirea sanselor de
integrare pe piata muncii a tinerilor si femeilor;
- intensificarea activitatii si dezvoltarea serviciilor de informare,
consiliere, mediere si calificare in cadrul Agentiei Nationale de Ocupare si
Formare Profesionala, in concordanta cu conceptul pregatirii continue.
Guvernul va incuraja agentii privati in domeniul recalificarii fortei de
munca si finantarii cursurilor sau a programelor pe baza garantiilor
suplimentare acordate pentru incadrarea ulterioara a cursantilor.
Pentru asigurarea coerentei actiunilor pe piata muncii, la nivelul
M.M.S.S., cu participarea partenerilor sociali, va fi definitivat, pana cel mai
tarziu la 15 mai 2001, Planul national de actiune in domeniul ocuparii. De
asemenea, impreuna cu asociatiile profesionale si cu Comisia pentru Standarde
Ocupationale, vor fi elaborate standardele ocupationale in regim armonizat cu
cele europene, pana cel mai tarziu in semestrul I 2002.
4.2. Politica salariala
Obiectivul programului de guvernare in domeniul veniturilor salariale il
constituie asigurarea unui salariu care sa permita cel putin un nivel minim
decent de viata.
Guvernul considera ca prin politica veniturilor salariale, munca trebuie sa
redevina o valoare sociala; un astfel de obiectiv nu poate fi realizat in
situatia in care, adeseori, un salariat castiga la fel ca un somer sau ca un
alt asistat social.
In aceste conditii procesul de reabilitare a calitatii de salariat trebuie
sa depinda de ajustarile tehnologice, manageriale si organizatorice in raport
cu care produsele romanesti pot deveni competitive si prin alte cai decat prin
limitarea costurilor salariale. De aceea vor fi folosite parghiile pe care un
sistem concurential le permite, pentru ca, intr-un viitor previzibil, pastrand
echilibrele necesare unui grad de ocupare cat mai ridicat, salariatii sa devina
o componenta structurala importanta a clasei de mijloc.
Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie,
ca element de referinta in intregul sistem salarial, pentru a stimula procesul
de remotivare a muncii. Se are in vedere o crestere treptata a salariului
minim, astfel incat in 2004 acesta sa fie - in termeni reali - cu cel putin 50%
mai mare decat la sfarsitul anului 2000. In procesul de fundamentare a fiecarei
etape de majorare se va folosi ca instrument valoarea cosului zilnic, cu consultarea
sindicatelor si patronatelor.
Aceasta masura va fi luata in paralel cu actiuni de micsorare a costurilor
unui loc de munca, in scopul diminuarii muncii la negru. In acest fel masurile
intreprinse vor determina o diferenta semnificativa intre veniturile unui
salariat si ale unui somer, generand o atitudine activa pe piata muncii.
In sistemul bugetar Guvernul va initia o reierarhizare a salariilor in
functie de importanta domeniului si de performanta serviciilor prestate.
Aceasta reierarhizare va fi negociata cu partenerii sociali, astfel incat sa se
evite modificarile conjuncturale, de multe ori subiective, ale valorilor de
referinta sectoriale sau ale coeficientilor de ierarhizare.
In cadrul societatilor comerciale cu capital de stat, al regiilor autonome
si companiilor nationale se va urmari respectarea legislatiei privind
remunerarea in concordanta cu obligatiile asumate prin contractul de
administrare, cu eficienta activitatii si cu plata obligatiilor fata de bugetul
de stat.
In cadrul politicii generale de incurajare a accesului tinerilor absolventi
din institutiile de invatamant superior se va asigura scutirea de la plata
impozitului pe salariul acestora in primii 2 ani de la angajare.
4.3. Asigurarile sociale
Guvernul considera ca diversificarea resurselor de asigurari de batranete
este un obiectiv obligatoriu. In acest scop sistemul de asigurari sociale se va
baza pe mai multi "piloni". Intre acestia, sistemul public reprezinta
fundamentul asigurarilor sociale, iar reformarea sa o data cu adoptarea noii
legi a pensiilor publice si a altor drepturi de asigurari sociale reprezinta
doar un inceput. Implementarea acestei legi a inceput insa cu o formula de
recorelare a pensiilor care nu elimina inechitatile intre generatii diferite de
pensionari in ceea ce priveste cuantumul pensiilor.
Pentru corectarea acestor situatii Guvernul va asigura recorelarea
pensiilor pe baza unui program care se va desfasura pe o durata de 3 ani,
incepand cu trimestrul IV 2001, pentru a se stabili proportiile firesti intre
diferitele categorii de pensionari.
Guvernul va propune Parlamentului eliminarea din actuala legislatie a
prevederii privind plafonarea pensiilor, stabilind valoarea minima garantata de
stat a punctului de pensie. Aceasta masura va fi luata avand in vedere si
echilibrarea fluxului de contributii pentru asigurarile sociale cu cel al
platilor, realizat atat printr-o colectare mai buna a veniturilor, prin
intarirea disciplinei financiare, cat si printr-o politica restrictiva privind
inlesnirile la plata datoriilor catre bugetul asigurarilor sociale.
Un rol important in implementarea legii va reveni Casei Nationale de Pensii
si Asigurari Sociale, care prin structura consiliului de administratie va avea
o mare influenta in vederea armonizarii intereselor angajatorilor, angajatilor
si pensionarilor.
In vederea protejarii puterii de cumparare a pensionarilor pensiile vor fi
indexate trimestrial cu un procent care sa acopere integral rata inflatiei.
Totodata nu se vor impozita pensiile a caror valoare se va situa sub un nivel
egal cu doua salarii medii nete pe economie.
In privinta pensiilor pentru agricultori Guvernul va asigura cresterea in
termeni reali, comparativ cu sfarsitul anului 2000, cu 20% in 2001, cu 40% pana
in anul 2002, cu pana la 75% in 2003 si cu pana la 100% in 2004.
In privinta schemelor de pensii obligatorii, bazate pe capitalizare si
contributii definite, administrate de sectorul privat, Guvernul considera ca
acestea ar putea fi implementate dupa existenta certa a surselor de acoperire a
deficitului creat fondului public de pensii. Proiectul legii fondurilor
universale de pensii prevede ca o treime din bugetul public de pensii sa treaca
in administrarea privata, fara a se specifica din ce surse va fi acoperit
deficitul astfel creat. Este motivul pentru care credem ca impunerea unei
astfel de legi prin ordonanta de urgenta a fost un gest hazardat, incompatibil
cu transparenta si responsabilitatea pe care le presupune dezbaterea
parlamentara.
In ceea ce priveste schemele de pensii suplimentare si optionale se va
urmari atragerea in acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de
economisire.
Totodata, prin acordarea unor facilitati fiscale substantiale, schemele de
pensii suplimentare vor fi un domeniu important al intelegerilor dintre patroni
si salariati; o pensie suplimentara acordata dintr-un astfel de fond constituit
la nivel de ramura poate deveni un element stimulativ pentru incheierea si
respectarea contractelor colective de munca, in conditii de eficienta si de
crestere a productivitatii.
In legatura cu imbunatatirea conditiilor de munca Guvernul va solicita
Senatului aprobarea cat mai rapida a legii privind asigurarea pentru accidente
de munca si boli profesionale, astfel incat sa fie rezolvate problemele legate
de:
- obligativitatea introducerii in acest sistem de asigurare a tuturor
angajatilor cu contract individual de munca;
- suportarea asigurarii respective de catre angajator, in calitatea sa de
beneficiar al muncii depuse;
- diferentierea contributiei in functie de nivelul de risc la care sunt
supusi angajatii.
Introducerea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale va permite alinierea Romaniei la practica internationala in domeniu
si, de asemenea, armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana.
4.4. Asistenta sociala
Guvernul considera ca familia trebuie pusa in centrul preocuparilor de
natura sociala si va subordona acestui obiectiv toate programele de asistenta
sociala. In aceasta viziune familia va beneficia de doua tipuri de prestatii
sociale:
- alocatii pentru subzistenta;
- alocatii pentru dezvoltare familiala.
Alocatiile pentru subzistenta vor urmari combaterea saraciei, aplicarea
principiului trecerii de la programe universaliste la cele tintite catre
paturile nevoiase. Aceste alocatii vor fi concretizate prin urmatoarele masuri:
- stabilirea alocatiei de stat pentru copii la nivelul de 10% din salariul
mediu pe economie;
- alocarea prin programul venitului minim garantat a cel putin 0,4% din PIB
pentru combaterea saraciei extreme;
- asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de pregatire
a copiilor pentru inceperea anului scolar.
Alocatia pentru dezvoltare familiala este o suma nerambursabila acordata
familiilor in care media de varsta a sotilor este de maximum 30 de ani, in
scopul facilitarii accesului la o locuinta sau la unele bunuri de folosinta
indelungata.
Prin alocatii pentru dezvoltare familiala Guvernul are in vedere pe termen
lung: cresterea rolului familiei in societate; diminuarea substantiala a
numarului de familii sarace, dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea
implicarii statului prin alocatii de subzistenta.
In privinta asistentei sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate
Guvernul va promova o lege privind combaterea marginalizarii sociale, avand ca
obiectiv facilitarea accesului la un loc de munca si la o locuinta, precum si
asigurarea accesului la serviciile de sanatate si educatie.
CAP. 5
Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, protectia copilului
5.1. Ocrotirea sanatatii
Programul guvernamental in acest domeniu porneste de la faptul ca
ingrijirea sanatatii trebuie sa fie un bun social colectiv, accesibila tuturor
cetatenilor Romaniei, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe fondul
asigurarii unui acces liber si echilibrat la serviciile de sanatate.
In stabilirea actiunilor si masurilor pentru realizarea obiectivului
strategic "O Romanie mai sanatoasa, cu o morbiditate scazuta si mai putine
decese premature" s-au luat in considerare neconcordanta existenta intre
nevoile de ingrijire ale populatiei, structurile si orientarea serviciilor de
sanatate, precum si faptul ca sistemul sanitar actual se caracterizeaza
printr-un numar prea mare de tipuri de unitati sanitare cu suprasolicitarea
unor servicii, ineficienta altora si orientarea excesiva spre serviciile
intraspitalicesti in detrimentul celor ambulatorii si comunitare.
In acest context se vor urmari:
- dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenta primara, de
specialitate in ambulator, spital si de urgenta) in scopul cresterii calitatii
ingrijirilor, al unui raspuns mai eficient la solicitarile consumatorilor,
precum si al realizarii raportului cost/eficienta corespunzator. Pentru
ameliorarea indicatorilor de mortalitate si morbiditate in populatia generala
se vor aplica 32 de programe nationale si se va dezvolta reteaua serviciilor de
sanatate publica prin schimbarea raportului sectoarelor
spitalicesc/extraspitalicesc.
Statul, prin reprezentantii sai, trebuie sa fie un garant al modului de
dezvoltare si supraveghere a asistentei medicale in Romania pentru toate
categoriile de cetateni (din mediul urban si rural, copii, batrani, salariati,
someri, defavorizati social, persoane cu venituri modeste sau fara venituri).
Ministerul Sanatatii si Familiei va emite si va aplica acte normative care
sa inlocuiasca sistemul centralizat si de comanda printr-un sistem
descentralizat si eficient in favoarea cetateanului, sistem care sa defineasca
relatia dintre autoritatile centrale si cele locale. Cresterea autonomiei
serviciilor de sanatate va stimula competitia si calitatea serviciilor
medicale. Ministerul Sanatatii si Familiei va fi ferm si corect, restabilind
autoritatea institutiei de stat, dezvoltand strategia si punand in practica
politica Guvernului in domeniul sanatatii populatiei prin aplicarea
principiilor moderne de satisfacere a asistentei medicale, de protectie si
sustinere a starii de sanatate colective si individuale.
Ministerul Sanatatii si Familiei isi pastreaza responsabilitatea
gestionarii de fonduri pentru:
- gestionarea alocarii bugetare pentru sanatate;
- gestionarea programelor de sanatate de importanta nationala;
- reglementarea sectorului de sanatate public si privat;
- realizarea cercetarii privind politica sanitara;
- finantarea cladirilor si a echipamentelor de inalta performanta;
- dezvoltarea capacitatii manageriale;
- crearea unui sistem pluralist de finantare a activitatii medicale, compus
din resurse publice si private.
Sistemul se va baza pe sanse egale pentru servicii medicale si va asigura
echitabil problema platilor serviciilor prestate. Modalitatile de plata vor fi
facute cunoscute intregii populatii. Finantarea sistemului de sanatate se va
face din fondurile asigurarilor si din platile pacientilor. Bugetul de stat va
finanta programele medicale nationale si investitiile in spitale, constructii
si echipamente de inalta performanta. Fondurile de asigurari de sanatate vor
finanta serviciile de sanatate (primara, ambulatorie, spitaliceasca, de
urgenta, stomatologica, reabilitare, produse farmaceutice compensate).
Pacientul va contribui partial la plata unor servicii medicale si integral la
plata altor servicii medicale, precum si la cea a medicamentelor compensate.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, furnizoarea principala de resurse
financiare pentru serviciile medicale, va defini clar pachetul de servicii de
sanatate oferit populatiei, va stabili drepturile pacientilor, va spori
calitatea asistentei medicale prin impunerea de standarde de calitate, va
rationaliza serviciile medicale inevitabile intr-un sistem bugetar limitat, va
sprijini descentralizarea si cresterea actului managerial central si local.
Se are in vedere dezvoltarea unui model de alocare obiectiva a fondurilor
existente in sistem catre spitale, in functie de caracteristicile spitalului si
ale patologiei pacientilor tratati de fiecare spital. Sistemul de finantare
propus va utiliza o metoda - testata si utilizata in multe tari dezvoltate -
bazata pe sistemul grupelor de diagnostic (Diagnostic Related Groups - DRG);
- dezvoltarea si consolidarea actiunii de privatizare, in special a
activitatii medicale si farmaceutice, precum si inceperea privatizarii
unitatilor medicale ambulatorii de specialitate si spitalicesti. Ministerul
Sanatatii si Familiei va elabora pana la 15 mai 2001 o strategie de privatizare
a unitatilor medicale ambulatorii de specialitate si spitalicesti, tinand seama
de specificul perioadei de tranzitie in care se gaseste Romania si de nivelul
sau de dezvoltare economica, in corelare cu nivelul de venituri ale populatiei.
Realizarea procesului de privatizare va avea loc, in primul rand, prin
modificarea legii proprietatii publice si trecerea spitalelor si ambulatoriilor
de specialitate din proprietatea publica in proprietatea privata a statului.
Totodata vor fi sustinute si alte forme de privatizare, precum asocierea
investitionala si concesiunea, cu pastrarea obiectului de activitate -
asistenta medicala.;
- crearea conditiilor legale pentru infiintarea caselor de asigurari de
sanatate private cu acces neingradit, ceea ce va permite gasirea unor noi surse
de finantare, realizarea principiului de universalitate, de solidaritate, de
subsidiaritate, de echitate si de autonomie a asistentei sanitare din Romania;
- definirea precisa a rolului Colegiului Medicilor din Romania, al
Colegiului Farmacistilor din Romania si al Colegiului Asistentilor Medicali
prin concentrarea pe activitati profesionale. Activitatea colegiilor va fi
independenta atat fata de administratia de stat, locala si centrala, cat si
fata de partidele politice.
Aceste colegii vor oferi garantii societatii civile si statului privind
practicarea riguroasa a profesiei de medic, farmacist si asistent medical la un
nivel profesional si moral ireprosabil;
- elaborarea statutului medicului, statutului farmacistului, statutului
cadrului medical auxiliar si a raporturilor acestora in societate (cu politia,
justitia, biserica), astfel incat sa se asigure acestor profesii (medic,
farmacist, asistent medical) locul onorabil pe care il merita;
- invatamantul medical va avea responsabilitati contractuale, cu programe
de pregatire profesionala la cel mai inalt standard international, atat in ceea
ce priveste partea teoretica, cat si in ceea ce priveste calificarea practica.
Anual se va stabili numarul posibil si necesar de medici care pot fi formati,
se va hotari numarul optim de studenti pentru fiecare facultate, crescand
numarul de absolventi de medicina generala, stiut fiind faptul ca in prezent in
Romania densitatea medicilor este de 17/10.000 de locuitori, fata de densitatea
medie din Europa de 28 - 29/1.000 de locuitori. Vor fi stabilite criterii clare
privind acreditarea invatamantului medical privat. Facultatea de medicina va
dispune de acreditarile academice necesare, care se bazeaza numai pe
invatamantul metodic, cercetare si pe o baza materiala adecvata.
Introducerea "numerus clausus" pentru stabilirea necesarului de
medici va putea asigura o dispersie unitara a absolventilor in teritoriu,
evitandu-se astfel aparitia somerilor in medicina.
Spitalele din Romania vor fi infratite cu spitale din Uniunea Europeana si
S.U.A., facilitand astfel schimburi de specialisti, crearea de colective mixte
de cercetare, care vor duce implicit la imbunatatirea actului medical;
- elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul
Industriei si Energiei pana la 15 mai 2001 a unui program complex bazat pe
principii moderne de productie, elaborate de organe specializate europene si
adoptate de Agentia Nationala a Medicamentului, prin care sa se asigure, pe de
o parte, necesarul sectorului de sanatate si, pe de alta parte, stimularea
productiei autohtone de aparatura si instrumentar medical modern si competitiv,
se va face prin acordarea de facilitati financiare si fiscale producatorilor.
Atat produsele farmaceutice romanesti, cat si aparatura si instrumentarul
medical vor fi achizitionate cu prioritate de unitatile sanitare, in conditii
de competitivitate.
O actiune importanta in acest sector consta in reorganizarea sistemului de
control al produselor farmaceutice, biologice, de uz uman si sanguine, precum
si in dezvoltarea domeniului farmacologiei clinice;
- acordarea de catre stat a unor facilitati pentru acces la credite ieftine
medicilor si farmacistilor, realizandu-se cadrul legal pentru acordarea de
facilitati fiscale si financiare pe termen lung pentru practica medicala si
farmaceutica privata, in scopul infiintarii de cabinete medicale particulare
pentru asigurarea asistentei medicale primare, precum si a unor unitati
sanitare pentru asistenta medicala ambulatorie si spitaliceasca.
O preocupare speciala va consta in introducerea sistemelor de finantare tip
leasing si a microcreditelor. Utilizarea fondului de rezerva al Casei Nationale
de Asigurari de Sanatate ca un revolving-fund, pentru finantarea acestor
operatiuni, fara a se solicita medicilor garantii materiale sau patrimoniale,
va impulsiona achizitionarea de echipamente noi in sistemul public si privat;
- atragerea personalului medical superior si mediu in zone izolate sau
defavorizate prin oferirea unor facilitati (salarii substantial majorate, sedii
pentru dispensar cu dotari corespunzatoare cu aparatura, echipamente si
materiale sanitare si cu mijloace de transport adecvate zonei, locuinta si
teren agricol in folosinta, precum si conditii avantajoase pentru pensionare).
Se vor initia negocieri pentru obtinerea sprijinului Bancii Mondiale in vederea
dotarii cu echipamente a dispensarelor fara medic din zonele defavorizate. In
cele 299 de comune in care exista dispensare fara medic, cu sprijinul
autoritatilor locale se vor realiza reabilitarile fizice necesare pentru a se
crea posibilitatea introducerii echipamentelor achizitionate in spatii
adecvate;
- salarizarea personalului sanitar superior si mediu atat in medicina
primara, cat si in cea de specialitate se va face in functie de prestatiile
efectuate, de eficienta si calitatea actului medical, indiferent de statutul
public sau privat al furnizorului. Se vor introduce mecanisme de plata (plata
per capita, per act sau combinarea celor doua modalitati) care sa stimuleze
furnizorii sa ofere servicii sanitare de calitate;
- se va promova o noua metoda de compensare a medicamentelor prin
introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, in functie de
categoriile de boli. In acest scop se va utiliza practica Organizatiei Mondiale
a Sanatatii privind elaborarea listei de medicamente compensate, urmarindu-se
totodata promovarea in aceasta lista a produselor din oferta interna. De
asemenea, se va introduce un program gratuit, coerent de contraceptie in domeniul
sanatatii reproducerii, pentru prevenirea sarcinilor nedorite si scaderea
numarului de avorturi si a complicatiilor ce rezulta din acestea;
- acordarea gratuita de lapte praf din productia interna copiilor in varsta
de 0 - 1 an. Aceasta actiune, asociata cu imunizarea completa a copiilor, va
avea ca rezultat reducerea morbiditatii si mortalitatii juvenile,
constituindu-se ca un fundament al medicinei preventive;
- reorganizarea asistentei medico-chirurgicale de urgenta prin crearea
progresiva a unor centre cu dotare tehnico-medicala specifica, mijloace de
transport si comunicare adecvate, cu arondare pe o raza de maximum 25 km.
Serviciile oferite de asistenta medicala de urgenta vor fi remunerate cu un
spor fata de alte servicii medicale. Asistenta medicala de urgenta va organiza
si programe de actiune in comun cu primariile, politia, pompierii, apararea
civila.
- Reorganizarea pe principiul competentei si al eficientei a asistentei
medicale ambulatorii de specialitate acordate in orase de centrale de
diagnostic si tratament si crearea la nivel rural a unor centre de asistenta
medicala dotate cu mijloace de evacuare medicalizat. In acest context se vor
asigura:
- imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor medicale prin
restructurarea si reorientarea lor, cu scopul de a raspunde necesitatilor de
ingrijire a populatiei;
- introducerea conceptului de cost-eficienta, prin organizarea unor
servicii medicale integrate;
- cresterea rolului medicinei preventive si a promovarii sanatatii.
- Renovarea, modernizarea si dotarea cu aparatura de inalta performanta a
spitalelor reprezentative, precum si crearea conditiilor pentru activitati
medicale civilizate in toate spitalele tarii. Se vor crea servicii de asistenta
spitaliceasca de scurta durata (o zi).
- Infiintarea de spitale-centre medico-sociale pentru persoane sarace cu
venituri sub limita existentei si pentru cele care nu platesc asigurari sociale
de sanatate, precum si infiintarea de spitale-camin pentru persoanele in varsta,
bolnave si fara apartinatori. Infiintarea acestor centre medico-sociale se va
realiza prin reorganizarea unitatilor spitalicesti disponibilizate de catre
Ministerul Sanatatii si Familiei. Activitatea in centrele medico-sociale se va
finanta din fonduri de la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, asistenta
medicala fiind asigurata de Ministerul Sanatatii si Familiei si de casele de
asigurari de sanatate. Prin colaborare cu O.N.G.-uri din Europa si S.U.A. si
prin crearea unui cadru legislativ adecvat, asistenta medico-sociala in aceste
centre se va putea realiza la standarde internationale.
- Acordarea de asistenta medicala gratuita elevilor si studentilor prin
angajarea de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii a medicilor de medicina
generala, care vor incheia contracte cu Casa Nationala de Asigurari Sociale de
Sanatate. Prin aceasta se faciliteaza accesul la asistenta medicala si, in caz
de nevoie, internarea in orice unitate spitaliceasca.
5.2. Politica familiala
Politica familiala se axeaza pe trei directii fundamentale: familiile cu
copii mici; casatoriile si relatiile intrafamiliale; echilibrul intre munca si
familie.
Masurile avute in vedere sunt:
- Crearea unei retele de oficii pentru asistenta familiala, in vederea sustinerii
si intaririi familiei ca entitate fundamentala a societatii, prin:
- asistenta familiala, care include si sprijin financiar si servicii de
suport al relatiilor intra- si interfamiliale;
- Programul National de Planificare Familiala, care contribuie la
imbunatatirea asistentei acordate mamei si copilului, ce va include activitati
de informare, educare si comunicare, formarea profesionala a personalului
medical, intarindu-se astfel, indeosebi in zonele izolate, serviciile de
sanatate a reproducerii;
- sprijinirea comunitatilor de a-si crea propriile lor capacitati care
sa rezolve problemele locale;
- furnizarea de servicii de consultanta si consiliere familiilor in
dificultate.
- Efectuarea de campanii de informare a parintilor asupra modului de
abordare a principalelor evenimente ce survin in viata de familie.
- Asigurarea comunicarii intre familii si serviciile comunitare, precum si
facilitarea legaturilor si cunoasterii reciproce a membrilor comunitatii.
- Identificarea familiilor la risc si acordarea asistentei necesare cat mai
precoce.
Prin programul sau Guvernul va aplica masuri pentru crearea unui sistem
real si eficient de protectie a familiei, intr-o abordare complexa care vizeaza
reforma intregului domeniu de protectie sociala.
Principalele masuri necesare in vederea implementarii depline a
prevederilor directivelor comunitare:
- masuri de informare si constientizare a angajatilor, patronilor,
sindicatelor si functionarilor publici cu responsabilitati in domeniul de
aplicare a legislatiei muncii, asupra prevederilor legislatiei nationale
corespondente actului comunitar;
- masuri pentru adoptarea si urgentarea aplicarii Planului national de
actiune pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati;
- modificarea proiectului legii egalitatii sanselor si reintroducerea lui
in procedurile parlamentare, in urma adoptarii Ordonantei Guvernului nr.
137/2000 pentru prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare,
care a preluat mare parte din prevederile proiectului initial;
- aplicarea principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in
privinta accesului la angajare, formare profesionala si promovare, a
conditiilor de munca;
- constituirea Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse, organism
independent de promovare a principiului egalitatii de tratament intre barbati
si femei, avand rol de monitorizare a aplicarii prevederilor directivelor
comunitare;
- elaborarea proiectului de lege privind protectia maternitatii;
- asigurarea respectarii drepturilor sociale in conformitate cu prevederile
Cartei Sociale Europene, revizuite.
In acest context stabilirea unui cadru unic de organizare a sistemului de
asistenta familiala si sociala, a modalitatilor de finantare, a tipurilor de
prestatii reprezinta, pe termen mediu, obiective majore ale reformei in
domeniul asistentei sociale.
In Romania integritatea principiului egalitatii de tratament intre femei si
barbati nu presupune cheltuieli suplimentare fata de cele necesare aplicarii
prevederilor actelor normative curente a caror influenta bugetara este evaluata
si prevazuta de Guvern; dezvoltarea capacitatii institutionale presupune insa
cheltuieli bugetare si extrabugetare ce pot fi acoperite din programe de
cooperare internationala pentru care Guvernul Romaniei si-a aratat
disponibilitatea de participare.
5.3. Obiective strategice pentru protectia copilului
Protectia drepturilor tuturor copiilor din Romania trebuie sustinuta ferm
si fara echivoc, iar sanatatea si bunastarea lor va fi o prioritate a
Programului de guvernare. In acest scop se va promova un sistem global, unitar,
modern si durabil, care sa tina cont de standardele europene.
In acest context se vor urmari:
- elaborarea si promovarea unui program national de educatie publica cu
privire la responsabilitatea familiei, rolul acesteia in cresterea si educarea
copiilor, finantat de Comisia Europeana;
- introducerea unui capitol bugetar (10 milioane dolari, pentru o perioada
de 2 ani), care sa sustina desfasurarea unui program referitor la sanatatea
copiilor romani, in parteneriat cu Organizatia Mondiala a Sanatatii;
- implementarea unui program in valoare de 27 milioane euro, autorizat de
Grupul de nivel inalt al donatorilor internationali si finantat de Comisia
Europeana;
- asigurarea din bugetul de stat a 500 mii dolari pe o perioada de 4 ani
pentru audit, precum si pentru alte programe de bunastare a copiilor;
- crearea unui sistem legislativ unitar cu privire la protectia drepturilor
copilului, justitia juvenila si responsabilitatile organizatiilor
neguvernamentale cu activitati in domeniu, in concordanta cu Conventia O.N.U.
cu privire la drepturile copilului si cu principiile stabilite prin Conventia
de la Haga;
- reformarea sistemului de justitie in vederea crearii unui sistem juridic
de protectie a copilului si asigurarea investigarii tuturor delictelor cu
privire la copii de catre organele de urmarire penala, acolo unde este necesar;
- intensificarea masurilor pentru combaterea crimei organizate, cu referire
speciala la traficul de copii;
- reanalizarea de fond, la recomandarea Parlamentului European, a regimului
adoptiilor internationale.
Avand in vedere responsabilitatea statului in protectia copiilor in
dificultate si tinand seama de criteriile stabilite de Consiliul European de la
Copenhaga si prin Rezolutia Parlamentului European cu privire la aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana, o atentie prioritara va fi acordata asigurarii
si respectarii drepturilor acestor copii, urmarindu-se scoaterea lor din
"conul de umbra" in care se afla si plasarea intr-o zona de interes
special, acordarea de sanse egale cu ceilalti copii la educatie, integrare
sociala si speranta.
Guvernul va sprijini activitatea Grupului la nivel inalt al donatorilor
internationali, stabilit pentru promovarea si implementarea unei abordari
coordonate privind protectia copilului sub coordonarea primului-ministru si a
raportului Parlamentului European pentru Romania.
Se va asigura, in parteneriat cu Delegatia Comisiei Europene in Romania,
implementarea Programului PHARE, de 25 milioane euro, intitulat "Copiii
mai intai".
Masurile de urgenta pentru restructurarea sistemului de protectie a
copilului in dificultate sunt:
- elaborarea pana la 25 februarie 2001 a unei noi strategii in domeniul
protectiei copilului;
- integrarea politicilor de protectie a copilului in ansamblul general al
politicilor sociale, astfel incat sa se asigure ca prestatiile sociale
contribuie la sprijinirea familiilor in cresterea si ingrijirea propriilor
copii;
- intarirea capacitatii institutionale la nivel central, prin crearea unei
autoritati nationale cu atributii in elaborarea, coordonarea si controlul
implementarii politicilor de protectie a drepturilor copilului si de adoptie;
- intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor administratiei
publice locale, in vederea diversificarii activitatilor de protectie a
copilului, care sa permita dezvoltarea acestuia intr-un mediu familial,
beneficiind de o ingrijire personalizata si adecvata nevoilor sale;
- promovarea parteneriatului dintre autoritatile administratiei publice
locale si societatea civila, in vederea folosirii resurselor tuturor actorilor
publici sau privati cu activitati/atributii in domeniul protectiei copilului;
- dezvoltarea si diversificarea de servicii alternative, intr-un sistem
integrat de servicii comunitare, care sa puna accent cu precadere pe prevenirea
si reducerea abandonului si a institutionalizarii copilului, cu incepere din
semestrul I al anului 2001, astfel incat sa se ajunga la sfarsitul anului 2002
ca numarul acestora sa fie de cel putin 250;
- diversificarea modalitatilor de sprijin acordat familiilor aflate in
situatii de risc, in vederea prevenirii abandonului si institutionalizarii
copilului, incluzand si servicii medicale corespunzatoare;
- restructurarea pana la sfarsitul anului 2002 a unui numar de cel putin 40
de institutii de tip rezidential pentru protectia copilului, prin crearea de
asezaminte de tip familial si dezvoltarea de programe de integrare a copiilor
institutionalizati in familia naturala sau substitutiva;
- mediatizarea si promovarea plasamentului familial si dezvoltarea in
paralel a serviciilor de sustinere a copilului si a familiei de plasament;
- dezvoltarea unei retele de lucratori sociali la nivelul comunitatii
locale, care sa aiba posibilitatea identificarii mai rapide a situatiilor care
ar putea periclita dezvoltarea fizica, psihica sau morala a copilului;
- elaborarea de standarde de calitate pentru toate tipurile de servicii
alternative de protectie a copilului, concomitent cu stabilirea unui sistem de
acreditare a tuturor furnizorilor de servicii, ai caror beneficiari sunt copiii
in dificultate si familiile lor;
- dezvoltarea si implementarea, ca obiectiv permanent, de programe de
formare a personalului implicat in protectia copilului, in vederea atingerii
standardelor de calitate definite pentru fiecare tip de serviciu;
- reconsiderarea, in regim de urgenta, a procedurilor privind adoptia, ca
masura de protectie a copilului, in vederea promovarii adoptiei nationale si a
masurilor alternative de sustinere a copilului in familie;
- elaborarea si implementarea de programe specifice de informare sistematica
a opiniei publice asupra efectelor abandonului si institutionalizarii
copilului, asupra importantei cresterii si educarii acestuia intr-un mediu
familial;
- dezvoltarea de programe, cu obiective specifice pentru urmatorii 2 ani,
asigurate cu fonduri de sprijinire si recuperare a copilului si a
adolescentilor cu handicap, in contextul lor familial si comunitar;
- demararea imediata de programe de orientare socioprofesionala pentru
tinerii de peste 18 ani care parasesc centrele de plasament si corelarea
acestora cu alte programe de dezvoltare regionala;
- initierea unor proiecte care sa cuprinda masuri de prevenire si
interventie eficienta in cazurile de abuz si de neglijare a copilului, inclusiv
in familie, prin crearea cadrului legislativ corespunzator;
- sprijinirea programelor de educatie sexuala si planificarea familiala a
adolescentilor din centrele de plasament, luandu-se in considerare
caracteristicile psihice, comportamentale si statutul social ale acestor
tineri;
- imbunatatirea perceptiilor si ameliorarea prejudecatilor cu privire la
copiii infectati HIV, cu handicap, rromi, refugiati.
CAP. 6
Educatia, cercetarea si cultura - factori strategici ai dezvoltarii
6.1. Educatia - prioritate nationala
Guvernul Romaniei considera ca, pentru domeniul educatiei si cercetarii
stiintifice, Romania trebuie sa se angajeze hotarat pe directia aleasa de
tarile dezvoltate. Toate societatile, inclusiv cele mai dezvoltate, se afla
astazi intr-o mare tranzitie istorica, ce se va intinde pe mai multe decenii,
prin care se infaptuieste trecerea de la civilizatia de tip industrial la
societatea postindustriala, informationala, intelectuala si cultural-intensiva.
Romania trebuie sa raspunda concomitent provocarilor reformei interne si
sfidarilor pe care le implica acomodarea cu noile tendinte ale civilizatiei pe
plan mondial.
Romania intra in competitia istorica pentru dezvoltare, avand un potential
deosebit sub raport cultural, stiintific si uman. Relansarea economica va permite
alocarea unor resurse sporite pentru cultura, sanatate, invatamant si cercetare
stiintifica. In felul acesta Romania se va situa in acord cu noile tendinte ce
se afirma pe plan mondial.
Programul guvernamental isi bazeaza strategia de dezvoltare pe forta
creatoare a intelectualitatii, care are de jucat un rol esential in tranzitia
spre un nou model de societate. Produsele viitorului vor incorpora o tot mai
intensa componenta intelectuala, de gandire si creatie, in acord cu exigentele
societatii informationale, cultural-intensive.
Strategia formarii si reformarii resurselor umane constituie punctul de
pornire a politicilor de modernizare economico-sociala a Romaniei. Politicile
educationale pe care le va promova Guvernul Romaniei au ca obiectiv principal
invatamantul insusi, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic.
Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila
pentru dezvoltarea unei societati pe termen lung. De aceea institutiile de
invatamant si educatie, precum si cele de cercetare stiintifica sunt privite ca
institutii strategice pentru destinul national.
Programul de guvernare porneste de la ideea ca performantele noastre vor fi
determinate in primul rand de competenta si pregatirea oamenilor, de felul lor
de a munci, de capacitatea structurilor institutionale de a valorifica eficient
acest potential.
Educatia este factorul strategic al dezvoltarii de perspectiva si ea
priveste modelarea multidimensionala si anticipativa a factorului uman.
Schimbarile din sistemul de educatie vor avea efecte in toate componentele
societatii, fiind parghia hotaratoare pentru trecerea la un nou tip de
societate. Oamenii sunt chemati sa invete permanent, sa invete sa isi
amelioreze prin forte proprii conditiile de viata, sa isi proiecteze viitorul
cu luciditate si indrazneala.
Pentru a se putea inscrie in noul orizont al civilizatiei postindustriale
Romania trebuie sa isi reactiveze potentialul creator de care dispune, forta
intelectuala si resursele morale ale societatii, dorinta de afirmare si
spiritul de initiativa ale tineretului, sistemul de educatie si celelalte
calitati ale factorului uman.
Sistemul de invatamant este apreciat de Guvernul P.D.S.R. ca o prioritate
nationala care trebuie sa se bucure de o atentie speciala in politica de
dezvoltare pe termen lung.
In scopul racordarii sale la cerintele contemporane sunt prevazute actiuni
pentru:
- consolidarea rolului scolii ca principala institutie de educatie si
invatamant;
- asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce priveste o noua
"alfabetizare" a populatiei, reprezinta poarta de intrare in
civilizatia lumii de maine. Va fi sustinut un program minimal pe baza caruia,
in cativa ani, fiecare scoala sa fie echipata cu calculatoare cu acces la
Internet si cu baza necesara pentru acest tip de instructie. Se vor
achizitiona, in perioada 2000 - 2004, 500.000 de calculatoare realizate in
productia interna;
- asigurarea conditiilor pentru invatarea si utilizarea fluenta, in primul
rand de catre tineret, a doua limbi de circulatie internationala. Aceasta
conditie este indispensabila pentru o comunicare eficienta in lumea de azi si
pentru accesul la informatie;
- asimilarea temeinica a limbajelor artistice care au devenit componente
obligatorii ale vietii sociale si ale dezvoltarii contemporane, mai ales in
sectoarele de varf ale societatii informationale;
- aprofundarea studiului limbii, istoriei si civilizatiei romane, ca
elemente fundamentale pentru pastrarea identitatii nationale, in contextul
integrarii noastre europene si al globalizarii, caracteristici majore ale
proceselor contemporane.
Programul de guvernare in acest domeniu se concentreaza asupra urmatorilor
factori decisivi: educatia de baza pentru toti; capacitatea de
autoperfectionare a sistemului educational; invatamantul superior si cercetarea
stiintifica; educatia permanenta intr-o societate educationala.
Intr-o asemenea perspectiva educatia si cercetarea stiintifica nu sunt
considerate institutii "de consum", ci factori de multiplicare si de
dezvoltare a resurselor.
Conform principiului educatiei de baza pentru toti fiecare persoana (copil,
tanar sau adult) trebuie sa beneficieze de o instruire adecvata nevoilor sale
fundamentale de invatare (scriere, exprimare uzuala, calcul aritmetic,
rezolvare de probleme, cunostinte, deprinderi, aptitudini etc.).
Din acest motiv educatia de baza este considerata ca un fundament al
intregului edificiu cultural, profesional si civic al personalitatii umane. Educatia
de baza nu este un fenomen natural care se produce de la sine, o data cu
dezvoltarea fiziologica a individului. Aceasta este un important factor de
proces cultural, cu mari implicatii pentru starea generala a resurselor umane
ale unei natiuni, care va fi realizat printr-o politica coerenta si prin
mijloace adecvate.
Intrucat educatia de baza si componentele care o alcatuiesc evolueaza
continuu, programele din acest domeniu vor fi actualizate permanent si adaptate
diversilor beneficiari: copiii prescolari, elevii din ciclul primar, tinerii
analfabeti, adultii cu o formare incompleta sau inadecvata, persoanele expuse
la somaj si excludere sociala.
Intrucat, din cauza conditiilor de viata, unele categorii de populatie
(persoane cu nevoi speciale; minoritati culturale; persoane care locuiesc in
zone defavorizate; tinerii si adultii analfabeti; populatiile migratoare;
persoane fara adapost stabil; copiii strazii; persoanele private temporar de
libertate; somerii pe termen lung; imigrantii; refugiatii de razboi sau in urma
calamitatilor naturale) nu au acces la educatia de baza, acestea vor beneficia
de programe de protectie si sustinere educationala:
- programe speciale de educatie pentru persoane cu handicap;
- programe compensatorii pentru persoanele excluse de la viata sociala
normala;
- programe intensive de prevenire a abandonului scolar;
- programe de generalizare a invatamantului prescolar;
- programe pentru cea de-a doua sansa pentru tinerii si adultii cu o
instruire incompleta;
- programe de sustinere a limbilor si culturilor minoritare;
- programe de dezvoltare a zonelor defavorizate;
- programe de reinsertie pentru persoanele marginalizate sau excluse
social.
Educatia de baza pentru toti se va realiza prin:
- refacerea echitatii in educatie, mult afectata de degradarea conditiilor
de viata, de accentuarea discrepantelor social-economice, de segmentarea
liantului social si de declinul general al serviciilor publice;
- ameliorarea calitatii invatamantului, astfel incat sa se ajunga la
standardele de performanta ale tarilor din U.E. si O.E.C.D.;
- formarea competentelor de baza pentru toti (copii, tineri, adulti),
astfel incat pregatirea profesionala ulterioara si participarea la viata activa
sa se bazeze pe un edificiu cultural autentic;
- relansarea educatiei in mediul rural si in zonele defavorizate;
- asigurarea unor programe de educatie compensatorie sau pentru cea de-a
doua sansa pentru cei care au fost exclusi momentan din sistemul formal al
educatiei de baza.
Ansamblul masurilor de realizare a standardelor de integrare europeana si
de crestere a competitivitatii fortei de munca din Romania porneste de la
performantele superioare ale invatarii. Din acest motiv ameliorarea performantelor
generale ale tuturor elevilor si studentilor este o prioritate majora a
Programului de guvernare si dezvoltare a resurselor umane.
In aceasta perspectiva sunt prevazute urmatoarele actiuni:
- stimularea motivatiei elevilor si studentilor, asocierea acestora la
organizarea si gestionarea procesului de invatare;
- antrenarea elevilor in activitati culturale si sportive extrascolare;
- subventionarea de la bugetul de stat a intretinerii in tabere scolare a
elevilor din invatamantul obligatoriu proveniti din familii ale caror venituri
se situeaza sub doua salarii medii pe economie;
- punerea accentului pe rezultatele pe termen lung, nu pe performantele
utilizabile in prezent, exclusiv in mediul academic (invatare pentru nota,
predare doar pentru examinare si memorizare, recursul dominant la procesele
intelectuale cu retinere scurta);
- eliminarea "scolii paralele";
- elaborarea de programe de prevenire a abandonului si a insuccesului
scolar;
- trecerea la un alt sistem de control al calitatii in invatamant, prin
evaluare formativa si examene centrate pe performante, nu pe reproducerea de
cunostinte;
- formarea unor calificari bazate pe competente reale, care sa conteze mai
mult decat diplomele sau certificatele formale;
- lansarea unui program national care sa permita realizarea anuala a 100 de
sali de sport.
Relansarea educatiei in mediul rural vizeaza urmatoarele obiective:
- redimensionarea retelei scolare;
- constituirea unei retele de transport scolar (anual, 120 de localitati);
- asigurarea scolilor cu cadre didactice calificate;
- dotarea scolilor cu mijloace moderne de invatamant, cu retele de
informare si comunicare;
- dotarea bibliotecilor scolare.
Invatamantul superior va avea o contributie directa majora la formarea
resurselor umane.
Pana la formarea unei adevarate piete a muncii, care sa regleze relatia cu
oferta de absolventi calificati, sunt necesare masuri care sa limiteze si sa
elimine in perspectiva pericolele date de somajul cadrelor calificate,
emigrarea masiva si subutilizarea profesionala.
Folosind propriile capacitati de inovare si reforma, invatamantul superior
va deveni o parghie care sa dea impuls societatii romanesti, prin racordare la
evolutiile sociale si economice pe care sa le influenteze si sa le
directioneze.
Actiunile concrete ce se vor desfasura in cadrul universitatilor, in scopul
dezvoltarii resurselor umane, sunt:
- adaptarea specializarilor la nevoile de pe piata muncii;
- dezvoltarea cercetarii stiintifice universitare;
- incurajarea fluxului de revenire a tinerilor care studiaza in
strainatate;
- integrarea universitatilor particulare acreditate in sistemul de
invatamant superior romanesc;
- intarirea parteneriatelor internationale;
- stimularea unor noi forme universitare, precum si invatamantul la
distanta.
Pentru imbunatatirea managementului resurselor didactice si de cercetare
din institutiile de invatamant superior, se au in vedere: asigurarea
functionarii optime a mecanismelor de conducere a institutiilor de invatamant
superior, in conditii de autonomie universitara si de gestionare financiara ce
solicita cresterea resurselor extrabugetare; recrutarea de tineri preparatori
si asistenti universitari, prin dezvoltarea personalului didactic si de
cercetare. Diversificarea institutionala si mai ales a fluxurilor studentesti
si extinderea invatamantului la distanta consacra tipuri noi de studenti si
solicita forme diferite de organizare si transmitere a cunoasterii.
In cadrul programului de investitii publice, incepand cu semestrul II al
anului 2001 vor fi abordate reamenajarea si constructia de camine noi pentru
studentii din invatamantul de stat.
De asemenea, incepand cu anul scolar 2001/2002, prin subventii de la
bugetul de stat se va acoperi o parte reprezentand 20 - 50% din plata cazarii
in camine a studentilor din invatamantul de stat, in functie de venitul
familial.
Universitatile vor fi sprijinite sa se apropie cat mai mult de piata
muncii, nu numai prin oferta de specialisti, ci si prin realizarea de noi
tehnologii sau echipamente si produse de cercetare.
In consens cu "Cartea alba asupra educatiei si formarii",
elaborata de Uniunea Europeana, Programul guvernamental situeaza pe un loc
important realizarea "societatii educationale", care valorifica
eficient resursele umane, prin: educatie permanenta; cresterea rolului
expertizei in luarea deciziilor; accesul generalizat la orice forma de
cunoastere; extinderea mijloacelor de comunicare; cresterea motivatiei
individuale pentru invatare si emancipare personala; participare civica si
responsabilitate sociala.
In mod traditional sistemul educativ din Romania este, in principal, un
sistem de invatamant. Societatea educationala din Romania se limiteaza, in
prezent, in cea mai mare parte a sa, la posibilitatile oferite de educatia
formala si formarea initiala. O data iesit din scoala generala sau dotat cu o
diploma individul era lasat in voia sa, fara o oferta adecvata de educatie
permanenta. In aceste conditii in Romania atat educatia adultilor, cat si
educatia informala (realizata in afara institutiilor de invatamant) sunt
insuficient dezvoltate.
Acest tip de societate (in Uniunea Europeana denumit "Knowledge
Society") presupune noi demersuri de politica educationala. Vechile
paradigme ale invatamantului pentru toti si ale selectiei prin excludere sunt
inlocuite printr-o politica de conciliere a doua prioritati aparent
incompatibile: educatia pentru toti si educatia pentru fiecare.
In acest sens se vor initia si se vor dezvolta:
- accesul larg la servicii de educatie si formare;
- educatia pe toata durata vietii;
- extinderea functiei educative a societatii la un ansamblu de institutii
formative (scoala si universitatea, dar si mass-media, familia, comunitatile,
institutiile, societatile comerciale, O.N.G.);
- amanarea selectiei si excluderii din sistemul de invatamant;
- educatia pe masura, in functie de interese si aptitudini.
Programul de guvernare urmareste ca societatea romaneasca sa devina o
societate educationala in sensul definit de Uniunea Europeana. Pentru aceasta
isi propune: educatia ca proprietate nationala; educatia adultilor si invatarea
permanenta; coordonarea institutionala si politica. De asemenea, se vor asigura
refacerea si consolidarea pozitiei sociale a personalului din invatamant, prin
recunoasterea si stimularea materiala si morala a valorilor.
Directiile de actiune pentru asigurarea educatiei permanente si construirea
societatii educationale sunt:
- sustinerea adecvata a sistemului educational (resurse financiare, sprijin
politic, sustinere publica);
- definirea cadrului legislativ pentru educatia permanenta si educatia
adultilor;
- diversificarea si extinderea ofertei de educatie permanenta;
- includerea educatiei si formarii ca o componenta necesara in toate
programele de dezvoltare pe ansamblul economiei si pe ramurile acesteia;
- coordonarea institutionala a principalilor actori ai proceselor
educationale (institutiile publice, societatea civila, institutiile politice,
partenerii sociali, centre de inovare si dezvoltare);
- coordonarea programelor cu finantare externa, astfel incat sa se evite
paralelismele, segmentarea pe proiecte nesemnificative, dezacordurile
metodologice si dependenta excesiva de resursele externe.
6.2. Cercetarea stiintifica
Activitatea de cercetare stiintifica reprezinta cel mai inalt mod de
dezvoltare a resurselor umane, atat prin continua pregatire/informare pe care o
solicita, cat si prin rezultatele obtinute.
Cu toate acestea, desi indispensabila pentru dezvoltare si pentru
rezolvarea problemelor globale ale societatii, cercetarea stiintifica a fost
prima sacrificata, fiind considerata un lux in raport cu urgentele momentului.
Directia principala a Programului de guvernare in acest domeniu o
reprezinta crearea unui sistem national de cercetare-dezvoltare, ca factor de
multiplicare a resurselor, capabil sa sustina dezvoltarea societatii romanesti.
Principalele directii de actiune in acest domeniu sunt urmatoarele:
- restructurarea sistemului national al cercetarii stiintifice, prin
definirea domeniilor strategice si finantarea, cu prioritate, a cercetarii in
aceste domenii prin diversificarea surselor de finantare si o mai buna valorificare
a rezultatelor cercetarii si inventiilor romanesti; asigurarea unei legaturi
mai stranse intre cercetare si necesitatile agentilor economici;
- adaptarea sistemului national de cercetare stiintifica si dezvoltare
tehnologica la cerintele procesului de integrare in Uniunea Europeana. Vor fi
valorificate eficient oportunitatile pe care le ofera programele comunitare in
domeniu, in vederea compatibilizarii cu cerintele societatii informationale.
Esalonarea in timp a prioritatilor in acest domeniu si repartizarea fondurilor
bugetare vor urmari consolidarea legaturilor dintre sistemul
cercetare-dezvoltare si cerintele progresului economic al tarii, in scopul
preluarii rapide de catre agentii economici a rezultatelor
cercetarii-dezvoltarii;
- dotarea si informatizarea laboratoarelor, pentru a le situa la niveluri
comparabile cu cele similare din Uniunea Europeana. In Programul sectorial al
domeniului respectiv sunt prevazute masuri care vor asigura transformarea unor
centre si institute in platforme performante de cercetare, ca institutii de
interes national, care sa dezvolte si sa valorifice potentialul de cercetare
existent, sa limiteze pericolul disiparii lui in alte sectoare de activitate
sau in afara tarii;
- pentru integrarea in structurile europene, se are in vedere promovarea
unor proiecte de colaborare si de creare, pe teritoriul Romaniei, a unor centre
de cercetare stiintifica, in care se vor reuni echipe de specialisti, din tara
noastra si din tari ale Uniunii Europene, in domenii in care exista o traditie
stiintifica valoroasa si sunt previzibile avantaje stiintifice si economice
pentru Romania, inclusiv pentru conservarea sistemului ecologic national si
valorificarea potentialului natural al Romaniei;
- dezvoltarea activitatii de cercetare-dezvoltare tehnologica in plan
regional, stimulandu-se activitatea de inovare si de valorificare a
rezultatelor obtinute in centre teritoriale interdisciplinare de
cercetare-dezvoltare;
- asigurarea interfetei dintre cercetare si industrie, la nivel national si
regional, prin dezvoltarea unei infrastructuri institutionale specifice, avand
menirea de a facilita transferul si valorificarea in economie a rezultatelor
obtinute prin Programul national de cercetare-dezvoltare.
In vederea consolidarii pozitiei socioprofesionale a cercetatorilor si
specialistilor P.D.S.R. va milita pentru stimularea materiala si morala a
valorilor, pentru adoptarea legii cercetarii si statutului cercetatorului si
pentru revizuirea sistemului de salarizare in domeniul cercetarii stiintifice.
Punerea in aplicare a Programului P.D.S.R. va asigura trecerea efectiva a
sistemului cercetarii-dezvoltarii din tara noastra la o structura operationala
de tip european, capabila sa asigure cresterea competitivitatii noastre in
acest domeniu si punerea in valoare a potentialului stiintific de care
dispunem.
Prin Programul de guvernare se propune, pe de o parte, eliminarea
constrangerilor si surselor de blocaj si, pe de alta parte, identificarea
cailor de iesire din criza. In acest cadru, se vor pastra ca institutii publice
numai institutele de cercetare-dezvoltare cu activitate de prestigiu,
reprezentative pentru domeniile respective, care vor fi periodic acreditate.
In planul managementului cercetarii se vor aplica masuri privind
perfectionarea managementului institutional, prin: organizarea de programe
specifice, inclusiv sub asistenta tehnica PHARE; selectarea prin concurs a
managerilor (pentru institute si laboratoare) in institutele nationale;
evaluarea periodica a managerilor.
Masurile din Programul de guvernare urmaresc cu precadere cresterea
competentei si eficientei activitatii de cercetare-dezvoltare, prin:
- obtinerea de rezultate de interes pentru beneficiarii din
economie/societate;
- corelarea tematicilor de cercetare cu finantare de la buget cu strategia
sectoriala pe termen mediu si lung;
- promovarea parteneriatului intre cercetatori si beneficiari/utilizatori
ai rezultatelor cercetarii;
- sprijinirea aplicarii rezultatelor obtinute la beneficiari/utilizatori;
- dezvoltarea resurselor umane prin: formare si perfectionare pentru si
prin activitatea de cercetare-dezvoltare; formarea si perfectionarea resurselor
umane, astfel incat sa devina capabile sa utilizeze rezultatele cercetarii si
dezvoltarii;
- dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare si formarea de centre
de excelenta in domenii prioritare;
- dezvoltarea infrastructurii de inovare (oficii de inovare si afaceri,
centre de transfer tehnologic, oficii de informare tehnologica);
- infiintarea fondurilor de risc pentru aplicarea rezultatelor cercetarii;
- instituirea unui sistem flexibil de gestionare a fondurilor bugetare pe
programele de cercetare-dezvoltare;
- instituirea unui sistem de bonificatii pentru institutiile care deruleaza
teme finantate de Uniunea Europeana.
In aceasta perspectiva, din bugetul de stat se vor finanta urmatoarele
tipuri de activitati: activitati de cercetare-dezvoltare; activitati de
transfer tehnologic in sensul transfer de cunostinte, consultanta si asistenta
tehnica; activitati de valorificare/implementare a rezultatelor la beneficiari;
activitati suport, de tip orizontal, pentru sprijinirea realizarii programului
prin dezvoltarea resurselor umane, atat din activitatea de
cercetare-dezvoltare, cat si din partea beneficiarilor programului; organizari
de cursuri; stagii de formare; diseminarea cunostintelor si a experientei
acumulate; activitati de conducere a programelor.
Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare va fi elaborat in
deplina concordanta cu obiectivele incluse in Programul National de Aderare a
Romaniei la Uniunea Europeana.
In cadrul actiunilor de restructurare se va avea in vedere
descentralizarea, prin atribuirea de catre minister a conducerii de programe
catre institutii cu profil de cercetare-dezvoltare, universitati acreditate sau
structurile acestora, agenti economici, alte institutii publice cu profil de
cercetare-dezvoltare.
In acest context schimbarile vizeaza:
- schimbarea mentalitatii referitoare la cercetare, prin recunoasterea
faptului ca stiinta genereaza dezvoltare durabila;
- schimbarea statutului activitatii de cercetare-dezvoltare din domeniu
subventionat in domeniu de investitii, corespunzator rolului pe care trebuie
sa-l indeplineasca in orice societate care are ca obiectiv dezvoltarea
socioeconomica;
- restructurarea in continuare a sistemului stiintei si tehnologiei, in
scopul cresterii performantelor, competitivitatii si impactului sau
socioeconomic;
- definirea coerenta a domeniilor prioritare ale cercetarii stiintifice
romanesti;
- asigurarea conditiilor de formare si dezvoltare pentru si prin cercetare
a resurselor umane, pentru a atinge nivelul recunoasterii stiintifice
internationale;
- atragerea si mentinerea in activitatea de cercetare-dezvoltare a
tineretului cu performante profesionale deosebite;
- legiferarea statutului cercetatorului si a activitatii de
cercetare-dezvoltare, care sa asigure baza de recunoastere si racordare in sistemele
stiintei si tehnologiei europene si internationale;
- cresterea capacitatii de difuzare si valorificare in economie si in
societate a potentialului tehnologic romanesc.
In principalele capitole ale programului guvernamental specific acestui
domeniu se prevede:
Dezvoltarea capacitatii de generare de cunostinte stiintifice si
tehnologice prin:
- sprijinirea formarii si dezvoltarii nucleelor, centrelor si retelelor de
excelenta, in domenii considerate de prioritate, care sa constituie surse
interne de competenta stiintifica si expertiza tehnologica de inalt nivel,
precum si tehnologii avansate, corelate cu cerintele strategice de dezvoltare
pe termen lung;
- dezvoltarea resurselor din domeniul cercetarii prin: programe de granturi
pentru cercetare; imbunatatirea conditiilor de formare continua, prin si pentru
cercetare, combinand pregatirea postuniversitara cu activitatile de
cercetare-dezvoltare; imbunatatirea accesului la sursele de informare;
dezvoltarea calitatilor manageriale pentru conducerea proiectelor de
cercetare-dezvoltare (inclusiv internationale); promovarea unei culturi
orientate spre inovare si calitate; crearea de conditii motivate pentru
cercetatori, in mod deosebit pentru cei tineri, care sa impiedice exodul
competentelor;
- integrarea unitatilor de cercetare-dezvoltare romanesti in retele si
programe internationale;
- cresterea calitatii eficientei unitatilor de cercetare-dezvoltare, prin:
procurarea de echipamente, aparatura si software de ultima generatie; dezvoltarea
de laboratoare/facilitati majore cu acces multiplu; aplicarea unor proceduri
standard de evaluare a organizatiilor, activitatilor si personalului din
domeniul cercetarii-dezvoltarii, conform normelor internationale; participarea
universitatilor si institutelor de cercetare la elaborarea strategiilor de
dezvoltare economica durabila; imbunatatirea procedurilor de selectie, a
practicilor manageriale si orientarii spre piata a unitatilor de
cercetare-dezvoltare.
Dezvoltarea capacitatii de difuzare a cunostintelor stiintifice si
tehnologice, prin: cresterea capacitatii unitatilor de cercetare-dezvoltare de
a difuza cunostintele, rezultatele, experientele, dezvoltand serviciile de
marketing si birourile de legatura cu industria etc., precum si activitatea de
promovare publica (cataloage de produse, buletine/publicatii informative si
promotionale, conferinte, demonstratii produse/tehnologii, prezentari
audio-video, lansari de programe/proiecte).
Dezvoltarea capacitatii de utilizare a cunostintelor stiintifice si
tehnologice, prin: cresterea capacitatii de absorbtie a inovarii in mediul
economic, ca urmare a unor cursuri si stagii de formare si perfectionare pentru
beneficiarii/utilizatorii rezultatelor cercetarii-dezvoltarii; sustinerea
mobilitatii cercetatorilor, specialistilor si studentilor din institutele de
cercetare si universitati catre firme; imbunatatirea accesului firmelor la
facilitati informationale si la servicii de asistenta stiintifica si
tehnologica.
Dezvoltarea potentialului de cercetare-dezvoltare si inovare la nivelul
firmelor, ca urmare a: elaborarii de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare
intre parteneri industriali si unitati de cercetare-dezvoltare; utilizarii de
scheme de cofinantare pentru proiectele colaborative intre agentii economici si
unitatile de cercetare-dezvoltare; introducerii sistemelor de management al
calitatii; incurajarii cercetarii in domeniul culturii si patrimoniului
national.
6.3. Renasterea culturii nationale
Programul de guvernare in domeniul culturii porneste de la faptul ca o
reforma reala trebuie sa recunoasca in valorile si bunurile care apartin
mostenirii culturale calitatea de surse fundamentale ale cunoasterii trecutului
si prezentului nostru, precum si de componente ale culturii nationale si
universale. Patronajul spiritual asupra acestora este un drept fundamental al
fiecarui om. De aceea ocrotirea, pastrarea si punerea lor la dispozitia
publicului, fara nici un fel de discriminare, este o obligatie a societatilor
din toate timpurile pe care acum Guvernul Romaniei si-o asuma in intregime.
Cultura este fundamentul necesar oricarei dezvoltari autentice si durabile
si contribuie la procesul de intarire a independentei nationale, fiind un
atribuit esential al identitatii nationale. Orice strategie politica nationala
trebuie sa includa si directiile actiunii culturale, iar cultura trebuie
privita ca o investitie de interes national. Cultura este un element
fundamental al politicii de protectie sociala; dreptul la cultura, pluralismul
cultural si dialogul intercultural sunt valori esentiale ale unei societati
deschise, democratice.
Programul de guvernare considera ca omul constituie finalitatea
dezvoltarii, axul de referinta al tuturor politicilor culturale si democratice.
In acest sens politicile si strategiile de dezvoltare se intemeiaza pe
prevederile Constitutiei Romaniei, ale Pactului international referitor la
drepturile economice, sociale si culturale, ale altor documente internationale
recunoscute de Romania si ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, care
stipuleaza ca: "Toate persoanele au dreptul sa ia parte liber la viata
culturala a comunitatii, sa practice artele si sa participe la progresul
stiintific si la binefacerile acestuia".
Accesul la cultura este un factor principal de coeziune sociala si un
insemn al consolidarii identitatii culturale in procesul integrarii europene.
De aceasta trebuie sa beneficieze toate categoriile sociale, inclusiv grupurile
defavorizate si marginalizate pana in momentul de fata.
Componenta culturala este caracteristica unui standard calitativ ridicat al
vietii spirituale, individuale si sociale, iar cresterea profesionalismului si
accesului la cultura, in general, conduce la un nivel calitativ superior al
vietii.
Strategia generala in domeniul culturii reflecta principiile de baza ale
Comunitatii Europene, prevazute in Conventia culturala europeana, si vizeaza,
cu prioritate, aplicarea art. 30 din Constitutia Romaniei, prin asigurarea
conditiilor pentru satisfacerea cerintelor si aspiratiilor culturale ale
cetateanului, ale comunitatilor locale si ale comunitatii nationale.
Programul de guvernare in domeniul culturii este structurat pe urmatoarele
coordonate definitorii: accesul liber si egal la informatie; patrimoniul cultural
national; creatia culturala; consumul cultural; racordarea la cerintele
societatii romanesti si ale integrarii europene. Coordonarea programelor de
importanta nationala presupune, concomitent, descentralizarea administrativa,
decizionala si manageriala, implicarea institutiilor publice de cultura
subordonate autoritatilor locale in procesul de armonizare a politicilor
culturale locale cu cele nationale, aplicarea strategiilor sectoriale,
diversificarea ofertei culturale si satisfacerea cerintelor exprimate de
membrii comunitatilor rurale sau urbane.
Reorganizarea si restructurarea institutionala se vor face prin:
- stabilirea de raspunderi in domeniul protejarii si punerii in valoare a
patrimoniului cultural national;
- reabilitarea sistemului national al institutiilor profesioniste de
spectacole si concerte si al mecanismelor de sustinere a creatiei;
- construirea si organizarea Bibliotecii Nationale a Romaniei;
- restructurarea institutiilor care asigura educatia permanenta: camine
culturale, case de cultura, cluburi, scoli populare de arta, universitati
populare, biblioteci publice;
- programe si proiecte editoriale de importanta nationala;
- parteneriat cu autoritatile publice locale si cu structurile societatii
civile, cu O.N.G., cu organizatiile profesionale ale creatorilor de arta si
artistilor interpreti, precum si dialogul social cu sindicatele.
Protectia si restaurarea monumentelor istorice, a siturilor si
ansamblurilor arheologice de importanta nationala si europeana, indeosebi a
celor cuprinse in lista patrimoniului mondial UNESCO, constituie o prioritate a
guvernarii in domeniul culturii; in acest cadru se vor urgenta clarificarea,
pregatirea discutarii in Parlament a ordonantei sub aspect legislativ a patrimoniului
imobil.
Strategia guvernamentala in privinta culturii scrise si a lecturii publice
considera ca introducerea in circuitul cultural national si international,
precum si al comunicarii publice a operelor fundamentale, in toata diversitatea
lor, constituie un element esential in promovarea identitatii si dezvoltarii
spirituale a societatii noastre. In prezent, o conditie de baza a functionarii
societatii informationale si a statului de drept o reprezinta reteaua nationala
de biblioteci care stocheaza, prelucreaza si difuzeaza informatia. Prin
intermediul bibliotecilor, informatiile pot fi puse fara ingradire la
dispozitia fiecarui om si se asigura dreptul constitutional al cetateanului la
accesarea egala si libera la informatie. Intretinerea si dezvoltarea sistemului
national de biblioteci, precum si a serviciilor lecturii publice sunt in
beneficiul societatii in intregul ei. Sustinerea de catre stat a bibliotecilor
este de importanta strategica.
Avand in vedere numarul foarte mare al bibliotecilor publice (Biblioteca
Nationala, 41 de biblioteci judetene, 207 biblioteci municipale si orasenesti,
aproximativ 2.700 de biblioteci comunale), va fi promovata o strategie
sectoriala, incluzand proiecte si programe diversificate pentru reabilitarea si
mentinerea acestui important sector al culturii nationale.
In domeniul institutiilor de spectacol, teatru, muzica si coregrafie, prin
masurile programate se va impune creatia nationala, teatrala si muzicala, prin
imprimari, editari si achizitii ale produselor realizate, precum si promovarea
patrimoniului teatral si muzical national, alcatuirea unui corpus coerent de
valori reprezentative care sa ilustreze evolutia artelor teatrala, muzicala si
coregrafica de la inceputuri pana in prezent; in acelasi timp se va urmari
revitalizarea productiei cinematografice autohtone.
Protejarea si dezvoltarea culturii minoritatilor nationale presupun o
actiune permanenta pentru a asigura consolidarea structurilor politice si
minoritatilor nationale, asocierea reprezentantilor acestora la luarea
deciziilor si promovarea expresiei lor culturale, pentru continuarea si
amplificarea activitatilor specifice menite sa favorizeze productia si
difuzarea activitatilor culturale ale comunitatilor, precum si pentru cresterea
numarului actiunilor menite sa promoveze interculturalitatea si dialogul dintre
culturi.
6.4. Comunicarea publica si relatiile statului cu societatea civila si cu
cetateanul
- Politici de transparenta si comunicare cu mass-media si societatea civila
pentru crearea unei opinii publice favorabile privatizarii, reformei si
initiativei sociale si individuale.
- Testarea masurilor guvernamentale prin analize si studii prospective
pentru realizarea unei stabilitati decizionale si legislative.
- Monitorizarea permanenta a efectelor sociale ale reformei si a
politicilor de dezvoltare.
- Asigurarea de garantii si dezvoltarea unor politici privind dreptul la
comunicare si libertatea cuvantului si a presei. Libertatea presei nu trebuie
sa ramana "un drept al celor care poseda o presa", ci sa se
transforme in dreptul tuturor de a comunica, adica in facilitarea accesului la
mijloacele de comunicare in masa pentru toti cetatenii tarii.
- Sprijinirea, in contextul libertatii presei, a jurnalismului civic centrat
pe informare corecta, dezbaterea problemelor economice si sociale, stimularea
dorintei de a participa la gestionarea afacerilor publice.
- Facilitarea, prin strategii culturale de factura institutionala, a
adaptarii sociale la procesele de globalizare.
- Coordonarea si producerea mesajului public guvernamental si gestionarea
difuzarii sociale optime a acestui mesaj.
- Realizarea unor actiuni interministeriale de comunicare privind intarirea
autoritatii statului si a institutiilor sale.
- Cooptarea in circuitul public si in procesul de decizie guvernamentala a
specialistilor si expertizei din lumea academica si universitara, precum si a
institutelor de cercetare.
- Managementul atitudinilor colective privind intarirea componentei pozitive
a identitatii nationale si a cetateniei romane.
6.5. Cultele si viata religioasa
Programul Guvernului asigura, prin masurile stabilite, libertatea de
gandire, de constiinta si religioasa, proclamate de Constitutia Romaniei si
Conventia europeana a drepturilor omului. In proiectarea actiunilor
guvernamentale s-a luat in considerare faptul ca democratia si religia sunt
valori complementare care exprima in modul cel mai nobil conditia umana.
Democratia ofera cadrul cel mai favorabil libertatii de constiinta, exercitarii
credintei si pluralismului religios, iar din perspectiva sa, religia, prin
angajamentul moral si etic, prin valorile pe care le apara, precum si prin
spiritul sau formativ si prin expresia sa culturala reprezinta un partener de importanta
majora pentru societatea democratica.
In acest context se vor asigura:
- promovarea unui dialog permanent cu reprezentantii vietii religioase,
tinand seama de faptul ca tara noastra este unul dintre spatiile europene cu
cea mai diversa alcatuire religios-confesionala;
- descurajarea oricaror forme de prozelitism, a extremismului religios,
generator de intoleranta, prejudecati si violente care ameninta orice
democratie;
- protejarea pluralismului religios, a tuturor minoritatilor religioase
recunoscute de lege, asigurarea respectului de care trebuie sa se bucure
Biserica Ortodoxa Romana si rezolvarea pasnica, armonioasa a diferendelor
dintre aceasta si Biserica Greco-Catolica;
- realizarea cu atentie si larga deschidere a solicitarilor privind
retrocedarea catre culte a bunurilor confiscate in epoca totalitara si
rezolvarea cat mai convenabila a acestora;
- sustinerea, impreuna cu toate cultele religioase recunoscute prin lege, a
unor actiuni cu caracter social-filantropic (copiii strazii, persoanelor cu
handicap, orfelinate, azile de batrani, familii defavorizate) prin intermediul
institutiilor abilitate ale statului;
- acordarea in continuare a asistentei financiare - in limitele
posibilitatilor statului - in conformitate cu necesitatile cultelor religioase;
- urgentarea promovarii legii cultelor, care sa statueze atat drepturile,
cat si responsabilitatile cultelor religioase din Romania.
6.6. Politica in domeniul tineretului
Programul de guvernare in acest domeniu porneste de la problemele majore
specifice tinerei generatii, printre care: insatisfactia pe care tinerii o au
fata de calitatea vietii; nemultumirea tinerilor fata de lipsa competitiei
reale si a oportunitatilor de afirmare corecta; transformarea tinerilor in
principala sursa de alimentare a somajului; afectarea prioritara a tinerilor de
actuala criza de locuinte; participarea sociala scazuta a tinerilor, generata
de perceptia unui mediu social nefavorabil afirmarii profesionale, marcat de
coruptie, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea unei
vulnerabilitati marite a tinerilor; cresterea riscului de marginalizare si
excludere a tinerilor din societate.
Guvernul va promova programe speciale pe termen scurt si mediu care vor
urmari:
- sporirea participarii tinerilor la viata economica prin proiecte-pilot in
afaceri si experimentarea unor centre pentru dezvoltarea si folosirea eficienta
a resurselor umane;
- valorificarea potentialului creativ al tineretului, prin stimularea
activitatilor tehnico-aplicative in domeniul informativ, prin cultivarea grijii
publice a statului fata de tinerii deosebit de inzestrati;
- acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul intregului proces
educational. Tinerii sunt si trebuie sa fie egali in cadrul procesului de
invatamant. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizeaza orice
fel de discriminari;
- sprijinirea restructurarii sistemelor de educatie si instruire pentru
tineret, in sensul promovarii cunoasterii limbii, culturii si traditiilor
nationale;
- crearea conditiilor care sa asigure sporirea participarii tinerilor la
viata economica, prin promovarea unui sistem formativ de natura a facilita
mobilitatea tinerilor intre sistemul de invatamant si piata fortei de munca;
stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin invatare si prin
implicarea acestora in structurile economice private, inclusiv prin acordarea
de credite si facilitati fiscale; facilitarea accesului tinerilor pe piata
muncii, a adaptarii si readaptarii acestora la rigorile economiei de piata;
initierea si sustinerea de programe de informare, consiliere si orientare
profesionala a tinerilor, precum si sustinerea de initiative in domeniul
consilierii de cariera, reconversiei profesionale si medierii muncii. In
acelasi timp va actiona pentru valorificarea potentialului creativ al tinerilor
prin alfabetizarea si specializarea in domeniul tehnicii de calcul si
utilizarii tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ, adaptat
evolutiei scolare a tinerilor supradotati, si infiintarea unor centre de
valorificare a creativitatii tehnico-stiintifice;
- atragerea tinerilor la viata publica si la luarea deciziei corespunzator
principiilor de cogestiune si comanagement prin initierea de masuri care sa
faciliteze difuzarea informatiei necesare tinerilor, prin crearea si
consolidarea unei retele de centre de informare si documentare pentru tineret,
precum si editarea unor studii si lucrari pentru tineret;
- stimularea formarii de comportamente prosociale, reducerea delincventei
in randul tineretului; sustinerea actiunilor de educatie moral-religioasa,
civica, igienico-sanitara; relansarea sportului si turismului pentru tineret,
concomitent cu dezvoltarea dimensiunii educative a activitatilor de vacanta si
timp liber;
- stimularea asociativitatii tineretului; sustinerea prioritara a
parteneriatului cu structurile de si pentru tineret reprezentative ale
societatii civile; permanentizarea consultarii cu organizatiile de tineret ale
partidelor politice; recunoasterea functiilor sociale specific promotoare ale
structurilor de si pentru tineret (socializare - integrare - participare);
- protectia sociala a tinerilor realizata prin: crearea si promovarea unor
structuri educationale de natura sa contribuie la facilitarea si optimizarea
integrarii socioprofesionale a tinerilor defavorizati, marginalizati, a celor
cu nevoi speciale etc.; realizarea unor programe integrate de asistenta a
tinerilor defavorizati;
- sprijinirea participarii tineretului la activitatea internationala de
tineret si a integrarii structurilor nationale de tineret cu cele
internationale; incurajarea schimburilor internationale de tineri si promovarea
mobilitatii tinerilor in spatiul european;
- reorganizarea Consiliului National al Tineretului prin consultari cu
structurile de tineret reprezentative;
- initierea unui instrument de integrare a serviciilor publice in domeniul
tineretului, in vederea crearii unei interfete unice in relatiile cu tinerii si
structurile de si pentru tineret (infiintarea Centrului de Sprijinire a
Initiativelor Tinerilor - CSIT);
- recunoasterea pe deplin a rolului si importantei tineretului in
societatea romaneasca; Guvernul va promova, pana cel tarziu la 30 iunie 2001,
legea tineretului.
6.7. Educatia fizica si sportul
Principalele actiuni prevazute la nivel guvernamental vizeaza:
- desfasurarea activitatii in aceste domenii in deplina concordanta cu
Legea educatiei fizice si sportului si a regulamentului de aplicare a legii;
- masuri comune cu Ministerul Educatiei si Cercetarii in scopul dublarii
numarului de ore de educatie fizica; construirea a 100 sali de sport;
- modernizarea bazei materiale, in special a celei unde se pregatesc
loturile olimpice;
- realizarea de investitii noi (hotel sportiv in Bucuresti si sala de sport
la Poiana Brasov) si terminarea investitiilor incepute in ultimii ani;
- elaborarea statutului antrenorilor si perfectionarea pregatirii
profesionale a acestora;
- initierea si desfasurarea programului national "sportul pentru
toti";
- organizarea Institutului National de Cercetare Sportiva si elaborarea de
masuri in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei pentru imbunatatirea
activitatii Institutului de medicina sportiva;
- reevaluarea criteriilor de clasificare sportiva de performanta;
- intensificarea luptei impotriva violentei la manifestarile sportive;
- reorganizarea programului national antidoping, in conformitate cu
Conventia antidoping a Consiliului Europei;
- desfasurarea de actiuni speciale pentru pregatirea Jocurilor Olimpice
2004;
- imbunatatirea activitatii structurilor sportive, federatiilor si
cluburilor; aplicarea de masuri comune cu ministerele pentru imbunatatirea
activitatii cluburilor departamentale;
- reorganizarea sistemului de supraveghere si control al activitatii
sportive.
CAP. 7
Intarirea statului de drept si reconsiderarea reformei in justitie
7.1. Reabilitarea si reconstructia sistemului democratic romanesc
La finalul legislaturii 1996 - 2000 intregul mecanism de guvernare se
caracterizeaza prin deteriorarea sistemului politic si institutional al
statului de drept, instabilitate legislativa, slabirea rolului si autoritatii
statului.
Aceste fenomene pun in evidenta o stare de legalitate scazuta, ilustrata de
ignorarea sau incalcarea Constitutiei si a legilor tarii, nu numai de catre
unele autoritati publice, dar si de catre cetateni care au intrat in conflict
cu legea.
Practic, am asistat tot mai frecvent la rasturnarea valorilor si
principiilor autentice ale statului de drept si la inlocuirea acestora cu
interese personale sau partizane, de grup politic, la scaderea autoritatii
publice si a fortei dreptului.
Pornind de la aceste realitati, care afecteaza normalitatea societatii
romanesti, Guvernul va realiza urmatoarele obiective si prioritati concrete:
- reabilitarea societatii democratice si a statului de drept;
- refacerea autoritatii statului si a legitimitatii actului de guvernare;
- redarea increderii cetateanului in stat, asezarea nevoilor populatiei in
centrul politicii si activitatii statale;
- reechilibrarea raporturilor dintre cele trei puteri ale statului,
infaptuirea echitabila a actului de justitie si democratizarea justitiei;
- adoptarea unei legislatii care sa reprezinte in mod real interesele
nationale, dar si cele ale cetateanului, si care sa aiba ca finalitate
redresarea economica, sociala si politica a tarii.
Parte integranta a programului partidului de guvernamant, reforma
institutiilor politice si a justitiei se caracterizeaza prin:
- reabilitarea institutiilor statului pe temeiul principiilor statului de
drept si ale democratiei constitutionale;
- depolitizarea si democratizarea actului de justitie;
- un parteneriat real intre guvernant si reprezentantii autentici ai
societatii civile;
- transparenta actului de guvernare, consultarea cetatenilor in procesul de
decizie la nivel central si local, pentru crearea unui parteneriat real intre stat
si cetatean;
- cresterea eficientei actului de guvernare in interesul cetateanului;
- stabilitatea legislativa si armonizarea legislatiei romanesti cu
reglementarile Uniunii Europene.
7.2. Vom propune revizuirea cadrului constitutional pentru asigurarea
suprematiei legii si respectarea ierarhiei actelor normative.
De la adoptarea Constitutiei pana in prezent experienta politica si cea
legislativa au relevat calitatea deosebita a Legii fundamentale, aprobata prin
Referendumul National din 8 decembrie 1991, dar si necesitatea promovarii unor
revizuiri impuse de transformarile sociale si politice petrecute in ultimii
ani.
- P.D.S.R. si-a manifestat, in mai multe randuri, pozitia cu privire la
revizuirea Constitutiei, considerand ca aceasta problema poate fi abordata pe
un fond de stabilitate economica si institutionala, intr-un climat de dezbatere
democratica a textelor constitutionale, astfel incat acestea sa capete
completari si precizari in concordanta cu noile realitati social-economice si
politice ale tarii si cu cerintele si asteptarile cetatenilor.
- Guvernul considera ca se impune cu necesitate efectuarea unui proces de
atenta revizuire si adaptare a unor prevederi constitutionale in raport cu
actualele realitati social-politice ale tarii, precum si cu exigentele
procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
Pentru evaluarea necesitatii revizuirii Constitutiei Guvernul propune
instituirea unei comisii constitutionale formate din membri ai Camerei
Deputatilor si ai Senatului, sprijinita in activitatea sa de specialisti in
drept constitutional.
Pentru asigurarea suprematiei legii si respectarea ierarhiei actelor
normative se va actiona, prin efortul conjugat al celor trei puteri ale
statului, pentru ca legea sa-si recapete rolul pe care il are in orice stat de
drept. Principiul constitutional potrivit caruia "Nimeni nu este mai
presus de lege" trebuie sa devina o realitate, nu doar un simplu deziderat
sau exigenta ideala.
Transformarea Parlamentului Romaniei in centru motor al vietii politice si
al democratiei constitutionale
Intr-o prima etapa, pana in anul 2004, propunem eliminarea paralelismelor
intre cele doua Camere ale Parlamentului. In realizarea acestui obiectiv pornim
de la necesitatea mentinerii, cel putin in etapa actuala, a sistemului
bicameral, in deplina concordanta cu optiunile electoratului si cu traditia
parlamentara romaneasca. Pe fondul acestei constructii politice este necesar ca
Senatul si Camera Deputatilor sa dobandeasca configuratii, roluri si atributii
distincte, care sa justifice functionarea bicamerala a Reprezentantei
nationale.
- Senatul va reprezenta politic judetele (comunitatile administrative
locale) si va avea atributii de politica externa. Va decide in legatura cu legile
privind administratia comunitatilor locale, precum si asupra acordurilor,
tratatelor internationale sau legilor cu implicatie in politica externa a
Romaniei.
- Camera Deputatilor ar avea votul decisiv in toate celelalte situatii
de legiferare.
- Stabilirea unui domeniu de reglementare al Guvernului prin decrete cu
putere de lege.
- Guvernul considera ca pentru legislatura 2004 - 2008 se impune majorarea
normei de reprezentare si reducerea numarului deputatilor si senatorilor, prin
stabilirea unui raport de 2/1 (220 de deputati si 110 senatori).
- Intr-o etapa ulterioara pot fi avute in vedere si varianta unui parlament
unicameral si asumarea raspunderii intregului proces legislativ de catre
acesta, fapt ce va avea drept consecinta restrangerea institutiei delegarii
legislative numai la cazuri cu totul exceptionale, motivate ca atare de Guvern.
Pentru repunerea Parlamentului in rolul sau constitutional de reprezentant
suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare Guvernul va propune
si va actiona pentru:
- restabilirea raporturilor constitutionale intre Parlament si Guvern;
- respectarea cu strictete a dispozitiilor constitutionale referitoare la
delegarea legislativa catre Guvern si la competenta acestuia de a adopta
ordonante si ordonante de urgenta;
- fundamentarea politica si social-economica a proiectelor de acte
normative si armonizarea acestora cu legislatia Uniunii Europene;
- consultarea organizatiilor societatii civile interesate in procesul de
elaborare a diferitelor initiative legislative;
- asigurarea unei mai mari eficiente a procesului legislativ, prin
simplificarea si sporirea celeritatii procedurilor de dezbatere si adoptare a
legilor;
- introducerea pe ordinea de zi a prioritatilor legislative la cererea
Guvernului sau a parlamentarilor;
- stabilirea, exclusiv de catre Parlament, a cadrului legislativ privind
alegerile parlamentare si prezidentiale, Guvernul ocupandu-se doar de aspectele
tehnice, organizatorice;
- reglementarea institutiei motiunilor simple si de cenzura, precum si a
procedurii de numire si de revocare a ministrilor, inclusiv stabilirea
procedurii prin care poate fi eliberat din functie primul-ministru; elaborarea
unor proceduri unitare in cazul actelor de remaniere guvernamentala, inclusiv
prin promovarea unei motiuni de cenzura impotriva unuia sau mai multor membri
ai Guvernului;
- modificarea Legii electorale cu privire la mecanismul alegerii
deputatilor si senatorilor. Guvernul va propune partidelor politice
parlamentare o ampla dezbatere privind introducerea, pentru legislatura 2004 -
2008, a sistemului majoritar uninominal cu doua tururi de scrutin (si, intr-o
etapa ulterioara, cu un singur tur de scrutin), fie a unor sisteme distincte
pentru alegerea celor doua Camere legislative: pentru Camera Deputatilor
alegerea sa se faca pentru un anumit numar de mandate prin scrutin majoritar
uninominal (cu doua sau cu un singur tur de scrutin), restul deputatilor urmand
sa fie desemnati pe liste prin reprezentare proportionala, iar pentru Senat
alegerile sa se desfasoare pe baza scrutinului majoritar uninominal (cu doua
sau cu un singur tur de scrutin).
7.3. Reconsiderarea reformei in domeniul justitiei
Modul in care fosta guvernare a tratat Curtea Suprema de Justitie, Curtea
Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al
Magistraturii, Ministerul Public, Avocatul Poporului a facut ca aceste
institutii fundamentale ale statului de drept sa nu isi exercite corespunzator
atributiile prevazute in Constitutie si in legile lor de organizare si
functionare.
Ca efecte directe, starea de legalitate a devenit foarte scazuta datorita
frecventelor incalcari ale Constitutiei si ale principiului ierarhiei normelor
juridice; s-a manifestat, de asemenea, o stare de efectivitate scazuta a
legilor, indeosebi prin neaplicarea sau interpretarea arbitrara a acestora de
catre unele autoritati publice si, implicit, ca raspuns, de catre cetateni.
Se constata rasturnarea valorilor autentice ale statului de drept,
diminuarea functiilor statului, ambele conducand la disolutia autoritatii
acestuia.
In acelasi timp au aparut si se manifesta necontrolat anumite fenomene de
"juristocratie", exprimate printr-un exces al independentei puterii judecatoresti
datorita interpretarii abuzive a principiului independentei magistratilor;
acest exces a fost stimulat de politizarea justitiei si anularea oricaror forme
legale de control asupra instantelor si magistratilor. Ca rezultat se constata
frecvente incalcari ale drepturilor omului, indeosebi ale dreptului la aparare
si ale prezumtiei de nevinovatie.
Tinand seama de toate aceste aspecte, Guvernul se angajeaza in realizarea
unei reforme profunde a justitiei, pentru asigurarea unui sistem judiciar
independent si responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de
drept, a unui sistem care sa fie eficient, functional si apropiat de cetatean.
Obiectivele prioritare ale reformei in domeniul justitiei pe care Guvernul
si le propune se refera la:
- stabilitatea legislativa;
- simplificarea si coerenta reglementarilor juridice;
- predictibilitatea politicii legislative;
- armonizarea legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene;
- celeritatea actului de justitie;
- onestitate si profesionalism in realizarea actului de justitie;
- garantarea executarii hotararilor judecatoresti.
Prin infaptuirea acestor obiective Guvernul urmareste continua
democratizare a justitiei, parte integranta a procesului de reabilitare si
intarire a statului de drept in Romania, precum si ridicarea justitiei romane
la nivel european. In acest sens avem in vedere:
- depolitizarea intregului sistem judiciar. Numirea in functie a
magistratilor si promovarea acestora se vor face numai pe baza competentei
profesionale si a calitatilor morale. Magistratii trebuie sa simta ca sunt
intr-adevar independenti. Vor fi insa cu adevarat independenti numai atunci
cand vor intelege ca independenta lor se opreste in fata legii. Ne propunem sa
folosim toate mijloacele legale de care dispunem pentru a-i determina sa
inteleaga exact semnificatia si limitele acestui principiu si sa revedem toate
reglementarile care au permis anumite derapaje semnalate de societatea civila
si de mass-media;
- revederea acelor reglementari care au indepartat justitia de cetate, au
creat nedreptati si chiar suferinte oamenilor.
Experienta ultimilor ani, ilustrata si de nenumarate cereri de stramutare a
proceselor, care au impus instantei supreme constituirea unor complete
speciale, reprezinta un semnal de alarma ce semnifica neincrederea cetateanului
in corectitudinea actului de justitie.
Guvernul va propune in acest sens noi reglementari care sa asigure:
- simplificarea procedurilor judiciare in scopul asigurarii accesului real
la justitie al cetatenilor si al accelerarii judecarii proceselor;
- inlaturarea situatiilor generatoare de arbitrar si subiectivism in actul
de justitie prin redistribuirea competentelor de judecata si echilibru in
formarea completelor de judecata;
- reintroducerea obligativitatii motivarii hotararilor judecatoresti.
Motivarea hotararilor judecatoresti oglindeste cel mai bine gradul de pregatire
profesionala si corectitudinea judecatorului si, de asemenea, faciliteaza exercitarea
controlului post factum asupra modului de solutionare a cauzelor. Iata de ce
vom reveni la obligativitatea motivarii tuturor hotararilor judecatoresti;
- crearea unui sistem de garantii minimale si reale pentru exercitarea
drepturilor partilor in justitie, prin reasezarea taxelor si tarifelor in
domeniul judiciar, acordarea asistentei juridice diferentiate pentru persoanele
lipsite de resurse financiare, protectia financiara a victimelor infractiunii;
- garantarea efectivitatii hotararilor judecatoresti prin extinderea si
diversificarea serviciilor de executari;
- modernizarea serviciilor tehnice si auxiliare ale instantelor.
Adaptarea legislatiei in acord cu situatia economica si sociala din
Romania, cu exigentele legislatiei internationale si a Uniunii Europene in
vederea indeplinirii acquisului comunitar.
- Elaborarea si adoptarea, ca prioritate legislativa, a Codului penal si a
Codului de procedura penala, ca urmare a faptului ca actualele coduri
reprezinta un hibrid rezultat din modificari succesive efectuate pe parcursul a
10 ani. Viitoarele coduri trebuie sa incrimineze faptele aparute in sfera
economico-financiara si a criminalitatii organizate si sa prevada modificarea
sistemului probator, precum si institutii noi, cum sunt agentul acoperit,
livrarile supravegheate si protectia martorilor. Elaborarea acestor acte
normative de mare importanta o vom face cu consultarea unor reputati
specialisti - practicieni si teoreticieni ai dreptului. Totodata acestora le
vom supune spre examinare si, ulterior, poate unui referendum posibilitatea de
a reveni in procedura penala la sistemul juratilor (Curtea cu juri), existent
si in Romania intre cele doua razboaie mondiale si prezent astazi in multe
tari, precum Franta, S.U.A. etc.
- Elaborarea si adoptarea, tot ca prioritate legislativa, a codurilor
fiscal, contraventional, rutier si al muncii
- Infiintarea unor instante specializate pentru solutionarea proceselor cu
minori, precum si a proceselor comerciale, fiscale, administrative, de munca -
in masura sa asigure judecata in cat mai bune conditii a litigiilor de aceasta
natura
- Introducerea institutiei Judecatorului de instructie, masura care se
impune cu stringenta in vederea cresterii eficientei in lupta impotriva
criminalitatii si coruptiei
- Modificarea Legii pentru organizarea judecatoreasca. Se vor defini prin
lege efectele starii de inamovibilitate a judecatorilor si ale starii de
stabilitate a procurorilor, urmarindu-se consolidarea statutului magistratului
prin realizarea efectiva a drepturilor conferite acestora de Legea pentru
organizarea judecatoreasca, corelativ cu un control coerent si exigent al
indeplinirii obligatiilor
- Imbunatatirea dotarilor materiale ale instantelor si parchetelor prin
extinderea spatiilor existente sau construirea altora, precum si prin
inzestrarea cu logistica necesara desfasurarii unei activitati civilizate
- Imbunatatirea substantiala a pregatirii profesionale a magistratilor, cu
un accent deosebit pe componentele etice si morale. Se va aplica o politica de
crestere a prestigiului si a situatiei materiale a magistratilor, printr-o buna
salarizare a acestora si prin acordarea unor drepturi necesare in vederea
exercitarii acestei importante functii in societate
- Elaborarea unui cod deontologic al profesiei de magistrat
- Inlaturarea birocratiei, coruptiei, arbitrariului si abuzului din randul
personalului auxiliar, prin ridicarea nivelului de pregatire profesionala,
cresterea gradului de raspundere si imbunatatirea salarizarii acestuia
- Asigurarea unei activitati de protectie anticoruptie reala, care sa
garanteze caracterul echitabil al actului de justitie si prevenirea coruptiei
in randul magistratilor, prin extinderea competentelor Serviciului de
informatii si protectie anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei
- Reorientarea reformei executional-penale din domeniul crearii conditiilor
materiale spre schimbarea conceptiei de resocializare
- Transformarea penitenciarelor din structuri militare in asezaminte
civile, prin infiintarea Departamentului Administratiei Nationale a
Penitenciarelor, integrat in Ministerul Justitiei
- Dezvoltarea parteneriatului cu autoritatile publice si comunitatile
locale, descentralizarea accentuata a structurilor in paralel cu dezvoltarea
activitatii de inspectie si control pentru intronarea autoritatii legii
- Adoptarea unei legislatii executional-penale in concordanta cu
dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile fundamentale ale
omului.
Cresterea rolului Curtii Supreme de Justitie prin:
- modificarea prevederilor legale privind exercitarea recursului in anulare
prin extinderea motivelor de recurs, in scopul inlaturarii hotararilor
judecatoresti definitive si irevocabile, care se dovedesc a fi netemeinice si
nelegale. Se urmaresc, in acest fel eliminarea abuzurilor sau erorilor
judiciare si totodata intarirea controlului Curtii Supreme de Justitie asupra
legalitatii sentintelor date de instantele inferioare;
- extinderea competentei ca instanta de control judiciar;
- activitatea de uniformizare si reglare a practicii judiciare, contribuind
astfel la mentinerea legalitatii si consolidarea statului de drept.
Rolul Parchetului si al procurorilor va fi reconsiderat si intarit.
- Consideram inadmisibile modificarile aduse dupa anul 1996 Legii nr.
92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, prin care s-a instituit dreptul
ministrului justitiei de a da direct dispozitii procurorilor si al
inspectorilor generali din minister si al consilierilor ministrului de a
controla activitatea procurorilor.
- Apreciem, de asemenea, ca este inadmisibil sistemul numirii si revocarii
procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie de
catre Presedintele Romaniei la propunerea ministrului justitiei. Potrivit
dispozitiilor constitutionale, propunerile vor fi facute de Consiliul Superior
al Magistraturii. Totodata avizul de cercetare, arestare si trimitere in
judecata a magistratilor trebuie sa apartina Consiliului Superior al
Magistraturii, si nu ministrului justitiei.
- Se va reda autoritatea procurorului general al Parchetului de pe langa
Curtea Suprema de Justitie si se va asigura independenta tuturor membrilor
Ministerului Public - ca reprezentanti ai intereselor generale ale societatii,
in apararea legalitatii, aflati in prima linie a confruntarii directe cu
criminalitatea - prin scoaterea conditiei lor profesionale si sociale de sub
influenta politicului si renuntarea la subordonarea lor excesiva fata de
puterea executiva.
- Adaptarea Statutului procurorului in conformitate cu noile realitati.
Regandirea relatiei Ministerului Public cu puterea executiva si cu puterea
judecatoreasca
Trecerea Politiei Judiciare in subordinea directa a parchetelor
Se va actiona in directia sporirii rolului si ponderii Consiliului Superior
al Magistraturii in selectia, numirea, promovarea si destituirea magistratilor
pe criterii strict obiective, profesionale si morale, eliminandu-se influentele
si presiunile politice de orice fel.
- Guvernul se pronunta pentru largirea componentei Consiliului Superior al
Magistraturii prin includerea unor personalitati de mare prestigiu ale vietii
stiintifice si universitare din domeniul dreptului.
- Institutul National al Magistraturii trebuie sa devina o institutie de
pregatire profesionala calificata a magistratilor debutanti, care sa imbine
specializarea teoretica cu dobandirea unei experiente practice, prin studierea
aprofundata a practicii judecatoresti, precum si a jurisprudentei Curtii
Europene a Drepturilor Omului.
7.4. Prevenirea si controlul criminalitatii
Proliferarea fara precedent a fenomenelor antisociale din sfera
criminalitatii reprezinta un serios motiv de ingrijorare pentru cetateni, o
sursa de insecuritate pentru viata sociala, dar si, in egala masura, o reala
agresiune impotriva bazelor statului de drept si institutiilor acestuia.
Acutizarea acestor fenomene se datoreaza nemijlocit gravelor erori de guvernare
facute de catre fosta coalitie aflata la putere in legislatura 1996-2000.
Guvernul considera ca lupta impotriva acestui flagel trebuie purtata in
deplinul respect al legii, fara conotatii politice. Consolidarea ordinii de
drept, a credibilitatii autoritatilor publice este vital necesara pentru
limitarea fenomenului criminalitatii, pentru garantarea vietii cetatenilor.
Oricat de severe se vor dovedi legile, neaplicarea lor este sinonima cu
inexistenta acestora.
Tinand seama de actuala stare de fapt, Guvernul isi propune:
- reglementarea riguroasa a raspunderii ce revine procurorilor si organelor
Ministerului de Interne in vederea eradicarii abuzurilor si ilegalitatilor
savarsite in timpul serviciului;
- simplificarea si sporirea eficientei structurilor departamentelor din
ministerele de resort, eliminandu-se paralelismele si disfunctionalitatile care
s-au manifestat in perioada care a trecut de la infiintarea lor pana in
prezent;
- cresterea eficientei cooperarii dintre Ministerul de Interne, Ministerul
Public, Ministerul Justitiei si instantele de judecata;
- intarirea actiunilor de prevenire si control al criminalitatii, in
general al criminalitatii organizate, economico-financiare si coruptiei, in
special pentru limitarea si stoparea criminalitatii;
- instituirea unei comisii parlamentare privind combaterea criminalitatii
organizate si a coruptiei;
- infiintarea Comitetului National de Prevenire a Criminalitatii, sub
conducerea primului-ministru;
- infiintarea Institutului National de Criminologie, in subordinea
Ministerului Justitiei, avand drept scop activitatea stiintifica de diagnoza si
prognoza a fenomenului criminalitatii.
7.5. Combaterea coruptiei
Guvernul va actiona cu fermitate pentru combaterea coruptiei, pentru
diminuarea substantiala a fenomenelor de evaziune fiscala, de contrabanda si de
spalare a banilor, implicit a economiei subterane.
In acest sens se au in vedere urmatoarele masuri:
- completarea si inasprirea legislatiei actuale in scopul eliminarii
birocratiei si pentru asigurarea unor formulari clare si transparente, care sa
elimine posibilitatile de interpretare subiectiva si arbitrara a prevederilor
legale in aplicare;
- introducerea de reglementari precise pentru stabilirea competentelor
fiecarei institutii, in scopul prevenirii abuzurilor si actelor de coruptie;
- stimularea concurentei loiale si asigurarea transparentei achizitiilor
publice, in vederea eliminarii si prevenirii aparitiei procedurilor si
sistemelor clientelare;
- obligativitatea infiintarii in fiecare institutie din administratia
publica a unui singur oficiu de primire a solicitarilor cetatenilor, indiferent
de continutul acestora, pentru a se elimina contactul direct dintre cetatean si
functionarii publici care raspund direct de rezolvarea problemei solicitate; in
mod similar se va proceda pentru investitorii straini, organizandu-se un
serviciu unic in cadrul fiecarei institutii;
- restructurarea si modernizarea sistemului si procedurilor vamale, in
scopul eliminarii si prevenirii coruptiei in acest domeniu si al asigurarii
unei activitati eficiente.
7.6. Intarirea rolului celorlalte institutii publice cu atributii deosebite
in mecanismul statului de drept
- Se va acorda o deosebita atentie cresterii importantei Curtii
Constitutionale, ca institutie care asigura suprematia Constitutiei. In
realizarea legalitatii si in functionarea statului de drept Curtea
Constitutionala este primul si cel mai puternic obstacol in calea abuzurilor
puterilor statului.
- Vor fi propuse imbunatatiri ale Legii de organizare si functionare a
Curtii Constitutionale, prevazandu-se, intre altele, stabilirea unui termen in
care Parlamentul trebuie sa reexamineze textele legale declarate
neconstitutionale de aceasta autoritate publica; de asemenea, in textul legii
vor fi mentionate unele criterii de evaluare a conditiilor constitutionale de
numire a judecatorilor Curtii Constitutionale. Curtea va trebui sa-si
imbogateasca mijloacele de control al constitutionalitatii legilor, mentinand
sistemul piramidal ierarhic al constructiei legislative.
- Curtea Constitutionala va media eventualele conflicte care pot
interveni intre puterile statului.
- Consiliul Legislativ va trebui sa se implice efectiv in constructia
legislativa, indeosebi in problemele de armonizare a legislatiei romanesti cu
reglementarile Uniunii Europene, evidentiind implicatiile sociale si economice
pe care le pot avea in perspectiva proiectele de acte normative primite spre
avizare. Consiliul Legislativ urmeaza sa actioneze pentru:
- simplificarea, unificarea si rationalizarea legislatiei, astfel incat
sa fie asigurata compatibilitatea normelor interne cu standardele juridice
europene;
- codificarea legislatiei pe materii (materie penala si procesual
penala, materie fiscala, materie financiar-bancara etc.), ca remediu impotriva
actualei legislatii redundante si incoerente.
- O atentie deosebita va fi acordata intaririi si extinderii competentelor
si activitatii Curtii de Conturi, inclusiv sau mai ales in problemele specifice
privatizarii.
- Imbunatatirea functionarii institutiei Avocatul Poporului va fi realizata
prin extinderea drepturilor si sferei de actiune ale acestei institutii, pentru
o cat mai eficienta protectie a drepturilor cetatenesti. Guvernul considera ca
in momentul actual protectia acestor drepturi prin intermediul institutiei
Avocatul Poporului este nesatisfacatoare, prezenta acesteia in societate fiind
nesemnificativa.
Guvernul Romaniei isi exprima deplina convingere ca realizarea integrala a
obiectivelor privind reconsiderarea reformei in justitie va consolida statul de
drept, autoritatea institutiilor statului si caracterul democratic al
societatii romanesti - aspecte fundamentale pentru programul social, inclusiv
pentru accelerarea integrarii Romaniei in structurile europene si
euroatlantice.
CAP. 8
Apararea nationala, ordinea publica si siguranta cetateanului
8.1. Apararea nationala
Apararea nationala a suferit de pe urma proastei administrari generate de
politizarea excesiva a institutiilor statului, de fragmentare si de lipsa de
resurse, devenite cronice. Organismul militar este confruntat cu greutati
nemaiintalnite pana acum, fiind, in buna masura, lipsit de sprijin si orientare
din partea conducerii politice a ministerului. In plus, unele modificari la
varf si avansari in grad, care s-au bucurat de o larga publicitate la vremea
respectiva, au fost in masura sa adanceasca diferentele dintre personalul
ministerului si cel al trupelor.
Corpul de comanda si-a pierdut in mare masura motivatia de a lucra
eficient, si-a diminuat autoritatea in fata gradelor inferioare, din cauza
dezacordului evident dintre planuri si resurse, in timp ce trupa, in general
demoralizata, da dovada de o neincredere crescanda fata de reforma si
restructurare, considerate, alaturi de proasta administrare, ca factori
principali ai situatiei actuale.
Aceste neajunsuri afecteaza candidatura Romaniei la NATO, unde, pe de o
parte, documente importante sunt trimise cu intarzieri nejustificate (de pilda,
"PARP Survey", care trebuia trimis la NATO pana la 30 octombrie), iar
pe de alta parte, unii parametri luati in calcul pentru aderare cunosc o
deteriorare continua. In consecinta, daca la momentul Madrid 1997 Romania se
afla, sub acest aspect, in rand cu primii candidati, acum se afla printre
ultimii.
8.1.1. Obiective majore ale apararii nationale
Data fiind situatia actuala din armata, actiunea Guvernului va trebui sa se
desfasoare concomitent pe mai multe planuri:
- deblocarea interna a ministerului si reasigurarea unei comunicari
eficiente a conducerii acestuia cu celelalte structuri ale organismului
militar;
- restaurarea credibilitatii conducerii si relansarea procesului de
reducere a efectivelor existente, restructurarea si modernizarea armatei,
urmarindu-se materializarea efectiva a programelor adoptate;
- imbunatatirea managementului efortului de integrare euroatlantica;
- indeplinirea obligatiilor asumate de Romania pe plan international
(actiuni in sprijinul pacii).
- Obiectivul strategic il reprezinta realizarea unui nivel corespunzator al
structurilor militare din punct de vedere numeric si al dotarii fortelor, care
sa asigure o capacitate operativa la nivelul impus de cerintele Programului de
aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacitatii de a participa la
prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor si apararea colectiva in plan
regional. Procesul de restructurare si modernizare a organismului militar, care
cunoaste in prezent o anumita incetinire, va fi relansat prin sustinerea
efortului material si financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de
organizare a Armatei.
- Un obiectiv de cea mai mare importanta si de urgenta imediata este
imbunatatirea rapida a procesului de management al resurselor umane. In aceasta
directie se vor urmari:
- depolitizarea organismului militar, introducerea unor mecanisme
sigure care sa previna repolitizarea sa, precum si reintroducerea competentei
profesionale drept unic criteriu de promovare in cariera militara. "Ghidul
Carierei Militare", aflat actualmente in stadiu de proiect, va fi
finalizat in aceasta directie, urmand sa fie aduse modificarile necesare in
legislatia aflata in vigoare;
- redimensionarea corpului de comanda cu nivelul fortelor aflate in proces
de diminuare numerica, restructurare si modernizare, urmarindu-se adoptarea
unui sistem asemanator celui existent in tarile NATO. Astfel vor fi
reglementate nu numai promovarea cadrelor, dar si iesirea lor din sistem, in
cazul in care nu exista functie corespunzatoare pentru ele;
- imbunatatirea nivelului expertizei civile, atat in termeni
cantitativi, cat si calitativi, prin masuri de restructurare a programei
Colegiului National de Aparare, introducerea unui sistem mai echilibrat si mai
echitabil de selectionare a cursantilor, precum si prin cresterea parametrilor
educationali si de instructie, pentru pozitiile care urmeaza sa fie ocupate de
civili in cadrul Ministerului Apararii Nationale si al comisiilor de aparare,
ordine publica si siguranta nationala din Parlament;
- profesionalizarea structurilor militare, urmand ca in final Romania
sa dispuna de un sistem mixt, compus din cadre si militari, pe baza de
contract, cuplat cu un anumit numar de militari in termen.
- In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, in termenul
prevazut urmeaza sa fie definitivate si prezentate Parlamentului spre dezbatere
si adoptare Strategia nationala de securitate si Cartea Alba a Guvernului, care
vor reflecta situatia si interesele de securitate si aparare ale tarii, privite
prin prisma integrarii in NATO si a noului sau concept strategic.
8.1.2. Guvernul va actiona pentru imbunatatirea cat mai rapida a
conditiilor de pregatire si de viata ale militarilor si familiilor lor.
In aceasta categorie intra lansarea unui program de constructie a
locuintelor de serviciu, precum si elaborarea urgenta a unei noi legi a
pensiilor pentru cadrele militare, care sa elimine diferentierile nejustificate
create in timp. De asemenea, acolo unde va fi posibil, se vor incheia conventii
cu celelalte institutii ale statului, pentru a se prelua o parte din cadrele
eliberate din Armata, asigurandu-se astfel o mai buna protectie sociala a
acestora si a familiilor lor. Aceste masuri vor avea un efect pozitiv asupra
moralului, cresterii combativitatii si gradului de operativitate al fortelor.
Guvernul si conducerea Ministerului Apararii Nationale vor intensifica
procesul de aliniere a bugetarii la standardele finantarii pe baza de programe.
Treptat, pe masura ce economia va spori nivelul resurselor pentru aparare,
cheltuielile pentru acest capitol vor cunoaste o pondere sporita in cadrul PIB
si al bugetului, pana la un nivel corespunzator nevoilor defensive si
integrarii euroatlantice.
8.1.3. Activitatea de inzestrare si achizitii va trebui sa devina
transparenta - cel putin in interiorul sistemului - bazata pe egalitatea
sanselor, rationala si desfasurata cu o birocratie redusa. Impreuna, aceste
masuri vor diminua coruptia. Vor fi incurajate participarea marilor firme,
crearea de joint ventures, precum si aplicarea stricta a principiului
egalitatii sanselor in procesul de ofertare.
Guvernul isi propune sa reconfere Parlamentului, prin intermediul
comisiilor sale de aparare, ordine publica si siguranta nationala, autoritatea
necesara asupra organismului militar si politicii de aparare. Astfel, cele doua
comisii vor fi informate in mod regulat despre toate masurile importante luate
in domeniul organismului militar. In afara audierii candidatilor la posturile
de membri ai cabinetului, comisiile vor avea posibilitatea sa faca acelasi
lucru pentru candidatii la rangul de general si de reprezentanti militari in
exterior. De asemenea, comisiile vor obtine dreptul de a asculta ofiterii
superiori care doresc sa raporteze tentative de politizare, fara ca de fata sa
fie superiorii lor civili, si de a face recomandarile care se impun.
In aceeasi directie, si anume de a intari controlul civil asupra
organismului militar, precum si de a elimina una dintre sursele importante ale
politizarii acestuia, directorul Directiei Generale de Informatii a Armatei va
fi numit direct de primul-ministru, la propunerea ministrului apararii
nationale.
8.1.4. Integrarea in NATO
- In conditiile in care aderarea la NATO reprezinta obiectivul major al
tarii in perioada urmatoare, avand in vedere apropierea datei reuniunii la varf
a liderilor Aliantei, prevazuta pentru anul 2002, indeplinirea obiectivelor
cuprinse in Planul national anual de aderare va constitui prioritatea numarul
1. In acest sens se va urmari recastigarea rapida a credibilitatii externe
pierdute in timpul celor patru ani de guvernare anterioara. Imediat dupa
instalare, conducerea Ministerului Apararii Nationale va trece la o investigare
serioasa a gradului de acoperire cu resurse a obiectivelor angajate, urmand ca
alocarea de resurse suplimentare, daca se va dovedi necesar, sa fie facuta in
virtutea importantei acestui obiectiv.
- Intrucat activitatea de integrare in structurile euroatlantice nu se
reduce doar la Armata, ci vizeaza ansamblul societatii romanesti, relatiilor cu
celelalte institutii implicate in proces, indeosebi cu Ministerul Afacerilor
Externe, li se va acorda atentia cuvenita.
8.1.5. Obligatiile militare internationale
- In ciuda absentei unor resurse indestulatoare si a fenomenului de
supraextindere, Guvernul va lua masurile necesare pentru a garanta indeplinirea
obligatiilor curente ale Romaniei in cadrul SFOR, KFOR, SEDM&SEEBRIG,
negocierile BLACKSEAFOR, semnarea acordului CENCOOP si participarea activa in
cadrul SHIRBRIG. In momentul in care nivelul resurselor se va imbunatati se vor
asuma si alte obligatii, pornindu-se de la faptul ca o angajare deplina si
activa reprezinta o conditie necesara pentru asigurarea pacii si stabilitatii
regionale, materializandu-se astfel rolul Romaniei de factor generator de
securitate in aria noastra geografica.
8.2. Restructurarea sistemului de ordine publica
Programul de guvernare porneste de la constatarea scaderii alarmante a
sigurantei cetateanului, a cresterii fenomenului infractional si a
criminalitatii, a dezvoltarii structurilor de tip mafiot si a erodarii actului
de comanda, ceea ce determina restructurarea radicala a actualului sistem de
ordine publica.
Programul guvernamental trateaza intr-o maniera noua, europeana, asigurarea
si functionarea structurilor nationale si locale de ordine publica,
asigurandu-se demilitarizarea unor structuri prin trecerea serviciilor publice
respective la autoritatile publice locale.
Ministerul de Interne va deveni un organism puternic, calificat si capabil
sa-si exercite functiile esentiale de asigurare a sigurantei cetateanului si a
ordinii publice nationale, avand in vedere urmatoarele obiective principale:
8.2.1. Reconstructia sistemului institutional de ordine publica
- Transformarea aparatului central al Ministerului de Interne,
inspectoratelor generale si comandamentelor de arma in structuri suple de
conducere si control, prin reducerea numarului actual de posturi, transferarea
acestora la unitatile operative, reorganizarea unor directii, servicii,
incadrarea posturilor pe criterii de competenta si experienta in domeniul
managementului specific
- Constituirea unor structuri unice ale Ministerului de Interne la nivelul
judetelor si al municipiului Bucuresti, realizandu-se o conceptie unitara in
indeplinirea atributiilor specifice institutiei, cresterea operativitatii in
actiune, prevenirea si stapanirea fenomenului infractional, precum si
coordonarea eforturilor in plan local pentru gestionarea situatiilor de criza
- Desfiintarea unor structuri care au competente in mai multe judete, in
mod deosebit din politie si jandarmerie (inspectoratele de politie
transporturi, comandamentele teritoriale de jandarmi)
- Reducerea treptata a posturilor de conducere, a celor prevazute cu gradul
de general si colonel, realizarea unor structuri organizatorice de tip
piramidal in unitati, in deplin acord cu perspectivele stabilite prin Ghidul
carierei lucratorului din politie, jandarmerie si politia de frontiera
- Unificarea structurilor politiei de ordine publica cu cele ale politiei
rutiere din municipii si orase si transferarea atributiilor privind ordinea
publica si de evidenta informatizata a persoanei catre administratia locala
(carti de identitate, pasapoarte, carti de alegator, permise de conducere,
certificate de inmatriculare)
- Descentralizarea Politiei Romane si democratizarea raporturilor
functionale ca premisa esentiala a unui sistem judiciar eficient si independent
- Continuarea actiunii de profesionalizare a jandarmeriei si intrebuintarea
acesteia intr-o mai mare masura pentru asigurarea ordinii publice, inclusiv in
mediul rural
- Accentuarea procesului de securizare a frontierei de stat a Romaniei,
prin transferarea unui numar important de posturi din inspectoratele judetene
ale politiei de frontiera la unitatile de executie.
8.2.2. Descentralizarea deciziei, a responsabilitatilor si a alocarii
resurselor
- Transferarea la nivelurile de maxima eficienta si operativitate (judetean
si al municipiului Bucuresti) a unor competente referitoare la gestionarea
resurselor umane, indeosebi a celor privind dinamica de personal, precum si a
responsabilitatilor de gestionare a fondurilor
- Construirea unui sistem logistic flexibil si eficient care sa asigure
rezolvarea problemelor de dotare atat in plan central, cat si in plan
teritorial
- Reproiectarea structurilor proprii de invatamant, a duratei cursurilor,
continutului programelor, sistemului de recrutare, selectie si incadrare a
personalului
- Perfectionarea conceptiei privind planificarea asigurarii ordinii publice
in Romania.
8.2.3. Impunerea unui comportament modern si eficient de munca lucratorului
din Ministerul de Interne
- Incadrarea si promovarea personalului se vor realiza exclusiv pe
criteriile profesionalismului, competentei, abilitatii manageriale si
eficientei
- Asigurarea stabilitatii si continuitatii lucratorilor care realizeaza
performante profesionale, reconstructia demnitatii meseriei de lucrator din
politie, jandarmerie si politie de frontiera
- Excluderea din structurile ministerului a personalului care nu se
adapteaza criteriilor de eficienta si de conduita morala specifice institutiei
sau nu isi exercita "dreptul de politie" conform standardelor din
tarile dezvoltate
- Adoptarea in regim de urgenta a masurilor necesare pentru salarizarea
lucratorilor din politie, jandarmerie si politia de frontiera in concordanta cu
responsabilitatile si riscurile la care sunt expusi, astfel incat sa se asigure
acestora un standard de viata decent si prevenirea actelor de coruptie.
8.2.4. Eficientizarea colaborarii cu autoritatile din sistemul de aparare,
siguranta nationala si justitie, precum si cu societatea civila
- Perfectionarea si intarirea cooperarii cu Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul Justitiei, Parchetul General, Serviciul Roman de Informatii, cu
celelalte autoritati cu atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale
- Constituirea unui sistem national de gestionare a crizelor si conexarea
acestuia la organismele existente in NATO si Uniunea Europeana.
8.2.5. Continuarea si dezvoltarea relatiilor cu institutiile similare din
strainatate
- Dezvoltarea relatiilor stabilite anterior si realizarea de noi contacte
si relatii cu alte structuri similare, care sunt de natura sa contribuie la
stoparea fenomenului infractional transfrontalier pe baza tratatelor,
conventiilor si acordurilor la care Romania este parte
- Intarirea cooperarii pe linia combaterii migratiei ilegale prin controlul
si securizarea frontierelor, introducerea unor noi elemente de siguranta in
pasaportul romanesc, la standarde occidentale, precum si prin abordarea
realista a problemei readmisiei persoanelor fara cetatenie
- Indeplinirea de catre minister a masurilor prevazute in Programul
national anual de pregatire a integrarii in NATO
- Mediatizarea in plan international a demersurilor romanesti pentru
racordarea la standardele general acceptate privind fortele si serviciile de
ordine publica.
8.2.6. Perfectionarea legislatiei specifice
- Inasprirea prevederilor legale, in vederea diminuarii substantiale a
coruptiei, a fenomenelor de evaziune fiscala, de contrabanda si spalare a
banilor, implicit a economiei subterane
- Armonizarea legislatiei privind activitatea Ministerului de Interne cu
reglementarile europene.
8.3. Comunitatea serviciilor de informatii si de protectie a informatiilor
Guvernarea P.D.S.R. va actiona in acest domeniu potrivit standardelor si
practicilor moderne, asigurand conditiile pentru ca institutiile respective sa
functioneze normal, fara imixtiuni si ingerinte politice sau de grup. In acest
sens se vor urmari:
- asigurarea protectiei reale a drepturilor si libertatilor fundamentale
ale cetatenilor romani;
- instituirea unui sistem riguros de acces la informatii si de valorificare
a acestora in folosul tarii;
- definitivarea legii comunitatii serviciilor de informatii, urmarindu-se
in special eliminarea paralelismelor si corelarea activitatii lor;
- elaborarea si aplicarea reglementarilor privind protectia informatiei,
statutul lucratorilor din serviciile de informatii si protectia acesteia.
CAP. 9
Reforma administratiei publice centrale si locale. Dezvoltarea regionala
9.1. Reforma administratiei publice centrale si locale
Programul guvernamental abordeaza frontal accelerarea reformei
administratiei publice centrale si locale, pornind de la evaluarea critica a
Comisiei Europene a situatiei actuale din acest domeniu. In acest cadru
programul urmareste realizarea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana,
demonstrand ca Romania isi poate intari treptat capacitatea administrativa de a
face fata obligatiilor care ii revin in calitate de viitor stat membru.
Programul de guvernare privind administratia publica centrala si locala are
la baza urmatoarele obiective fundamentale:
- restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale;
- schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean;
- descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei
administrative si financiare;
- demilitarizarea treptata a unor servicii comunitare;
- depolitizarea structurilor administratiei publice; eliminarea clientelismului
politic;
- stoparea birocratiei;
- coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in
administratie;
- aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a
localitatilor rurale si urbane;
- intarirea autoritatii statului si a raspunderii acestuia;
- armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene;
asigurarea coerentei si stabilitatii acestuia.
9.1.1. Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale
Noua structura guvernamentala reflecta pe deplin conceptia P.D.S.R. de
modernizare si adaptare concreta a administratiei publice la realitatile
economiei si societatii romanesti, raspunzand in acelasi timp structurilor
similare din tarile Uniunii Europene si din alte state dezvoltate, cu
mentinerea elementelor traditionale, valoroase ale administratiei publice
romanesti.
Restructurarea administratiei publice centrale si locale se va realiza, in
principal, prin:
- restructurarea Guvernului in vederea eficientizarii actului de guvernare;
- reorientarea activitatii unor ministere si reducerea unui numar important
de agentii guvernamentale;
- trecerea unor agentii guvernamentale in subordinea sau coordonarea
ministerelor in vederea asigurarii unei activitati coerente si eficiente, a
unor relatii functionale normale;
- infiintarea unor ministere noi, pentru a raspunde mai eficient
prioritatilor de relansare economica si de pregatire a aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana (Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Dezvoltarii si
Prognozei, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si al Cooperatiei);
- unificarea si transformarea unor agentii guvernamentale, dovedite ca
ineficiente, in ministere (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologia Informatiei,
Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul Turismului);
- infiintarea in structura organizatorica a ministerelor a unor oficii,
conduse de secretari de stat, pentru: relatia cu Parlamentul, sindicatele si
patronatul; integrare europeana si relatii externe; investitori straini si
autohtoni;
- stabilirea, in conformitate cu reglementarile legale, a unor structuri de
organizare cadru - suple si eficiente - privind organizarea si functionarea
ministerelor si agentiilor guvernamentale, prefecturilor, consiliilor judetene
si locale, primariilor; reducerea numarului departamentelor, directiilor
generale, directiilor, oficiilor, serviciilor si birourilor din administratia
publica centrala si locala;
- reducerea substantiala a numarului persoanelor cu functii de conducere
din administratia publica centrala si locala (secretari generali adjuncti,
directori generali, directori generali adjuncti, directori, directori adjuncti,
sefi de oficii, sefi de servicii si de birouri);
- reducerea pe ansamblu, in mod esalonat, cu circa 30% a personalului din
ministere si agentii guvernamentale, precum si din cadrul autoritatilor publice
locale.
Pentru intarirea capacitatii administrative a structurilor guvernamentale
se vor stabili, prin hotarari ale Guvernului, obiectivele, atributiile si
responsabilitatile fiecarui minister si fiecarei autoritati publice centrale,
prefecturi si fiecarui serviciu public descentralizat; pentru functionarii
publici se vor stabili criterii precise de performanta care vor sta la baza
evaluarii anuale a activitatii acestora.
9.1.2. Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean
prin:
- realizarea unui serviciu public in folosul exclusiv al cetateanului;
cresterea rigurozitatii in motivarea si formularea raspunsurilor, precum si
scurtarea termenelor in care autoritatile si serviciile publice au obligatia sa
raspunda solicitarilor cetatenilor;
- eliminarea blocajelor birocratice din administratia centrala si locala cu
care sunt confruntati cetatenii si agentii economici;
- consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la
procesul decizional;
- perfectionarea cadrului de functionare a democratiei participative;
- asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa
cu cetatenii.
9.1.3. Descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei
locale administrative si financiare, prin:
- accelerarea procesului de descentralizare a serviciilor publice si
preluarea atributiilor de administrare si finantare a unor activitati de catre
autoritatile administratiei locale - consilii judetene si consilii locale;
- transferarea catre autoritatile publice locale a activitatilor si
resurselor corespunzatoare de la bugetul de stat pentru finantarea unor
servicii publice destinate comunitatilor locale: invatamant, sanatate, cultura,
politie comunitara, pompieri, aparare civila etc.;
- asezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor si taxelor locale, care
trebuie sa devina principala sursa de alimentare a bugetelor locale;
- perfectionarea Legii finantelor publice locale in scopul asigurarii
surselor de finantare pentru functionarea normala a serviciilor publice ale
fiecarei comunitati locale; crearea premiselor necesare pentru structurarea si
aprobarea unor bugete locale solid fundamentate, capabile sa asigure finantarea
lucrarilor de interes comunitar.
9.1.4. Demilitarizarea treptata, pana cel mai tarziu in anul 2002, a unor
servicii comunitare, prin:
- preluarea evidentei populatiei si organizarea acesteia ca serviciu
comunitar de catre primarii si consiliile judetene (cartea de identitate,
cartea de alegator, intocmirea listelor electorale permanente, permise auto,
certificate de inmatriculare etc.);
- transferarea in subordinea prefecturilor a evidentei pasapoartelor, prin
organizarea unui serviciu public judetean specializat;
- organizarea unor servicii comunitare pentru situatii de urgenta
(incendii, inundatii, grindina, cutremure, inghet), care vor prelua atributiile
actuale ale unitatilor de pompieri si de aparare civila;
- infiintarea la nivelul fiecarei unitati administrative - comuna, oras,
municipiu - a politiei comunitare pentru ordinea publica, prin preluarea unor
atributii specifice de la inspectoratele de politie.
Actiunile prevazute vor contribui la intarirea masurilor de siguranta
personala, de paza si securitate a fiecarui cetatean si a bunurilor sale,
urmarindu-se adoptarea de urgenta a unor prevederi legale, in concordanta cu
normele din statele europene avansate.
9.1.5. Depolitizarea structurilor administratiei publice si eliminarea
clientelismului politic, prin:
- respectarea Legii privind statutul functionarului public si aplicarea
consecventa a principiului angajarii functionarilor publici exclusiv pe
criterii de competenta profesionala;
- promovarea in functii publice numai pe criterii de performanta si de
moralitate, in spiritul si pe baza legii;
- gestionarea coerenta si corecta a carierei functionarului public prin
salarizare corespunzatoare, stimularea si asigurarea unor conditii normale de
lucru in scopul respectarii principiului stabilitatii si continuitatii in
munca;
- crearea unui sistem performant - national si regional - de pregatire a
functionarilor publici si, respectiv, a persoanelor alese in consiliile locale
si judetene.
9.1.6. Stoparea birocratiei administratiei publice, prin:
- rationalizarea procedurilor administrative; stabilirea unor termene
precise de solutionare a cererilor;
- rationalizarea circuitului documentelor;
- extinderea utilizarii in administratia publica a echipamentelor si
tehnologiilor informatice;
- simplificarea procedurilor de emitere a avizelor si acordurilor prin
generalizarea sistemului "ghiseului unic".
9.1.7. Coerenta actului administrativ; perfectionarea managementului in
administratie, prin:
- eficientizarea raporturilor dintre administratia publica centrala si
locala, dintre autoritatile publice judetene si cele din comune si orase;
- aplicarea unitara si eficienta a sistemului de norme si reglementari in
administratia publica centrala si locala;
- crearea unui sistem informational integrat al administratiei publice
centrale si locale;
- fundamentarea deciziilor privind politicile sociale pe studii si expertize,
constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologica la nivel central,
precum si in cadrul consiliilor judetene.
9.1.8. Aplicarea unor politici rationale de dezvoltare si modernizare a
localitatilor rurale si urbane, prin:
- acordarea statutului de comuna unui numar de peste 1.000 de sate care
indeplinesc criteriile legale, asigurandu-se astfel apropierea autoritatii
administrative de cetatean;
- organizarea ca orase a unui numar important de comune care, prin dotarile
tehnico-edilitare (alimentare cu apa si gaze, canalizare, telefonie etc.), se
apropie de statutul de localitate urbana;
- pregatirea conditiilor pentru organizarea administrativ-teritoriala in
conformitate cu standardele Uniunii Europene.
9.1.9. Intarirea autoritatii statului si a raspunderilor acestuia, prin:
- repunerea in drepturile constitutionale si legale a autoritatilor publice
- ministere si agentii guvernamentale, prefecturi, consilii judetene, consilii
locale, primari;
- monitorizarea aplicarii reformei administrative si a performantelor
operationale ale autoritatilor publice centrale si locale;
- intarirea controlului gestiunii banului public si asigurarea
transparentei cheltuielilor prin informarea periodica a contribuabililor.
9.1.10. Armonizarea cadrului legislativ cu reglementarile Uniunii Europene,
prin:
- asigurarea coerentei si a stabilitatii pe termen lung a cadrului
legislativ in domeniul administratiei publice centrale si locale;
- initierea unei ample actiuni de imbunatatire a reglementarilor existente
in domeniu si elaborarea unor reglementari noi, bazate pe principiile prevazute
de Constitutie si de Carta Europeana a Autonomiei Locale;
- elaborarea si inaintarea la Parlament, in cursul anului 2001, a urmatoarelor
proiecte pentru asigurarea unitatii de interpretare si aplicare, pentru
evitarea paralelismelor, a excesului de reglementari si a modificarilor
repetate ale aceluiasi act normativ:
- Codul administrativ;
- Codul de procedura administrativa;
- Codul electoral.
9.2. Dezvoltarea regionala
Guvernul va actiona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regionala
prevazute in Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen
mediu, in deplin acord cu politica europeana de coeziune economica si sociala.
In acest cadru se vor asigura:
- diminuarea dezechilibrelor regionale existente;
- stimularea dezvoltarii echilibrate;
- revitalizarea zonelor defavorizate;
- preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
- corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale;
- stimularea cooperarii interregionale interne si internationale care
contribuie la progresul economic si social;
- dezvoltarea in continuare a relatiilor speciale, privilegiate ale
Romaniei cu Republica Moldova, consolidarea spatiului cultural si spiritual
comun in concordanta cu normele si valorile integrarii intr-o Europa unita;
- pregatirea cadrului institutional pentru a raspunde criteriilor de
integrare in structurile Uniunii Europene si de utilizare a fondurilor
structurale si de acces la Fondul de coeziune al Uniunii Europene.
9.2.1. Pentru punerea in aplicare a politicii de dezvoltare regionala
Guvernul va actiona la nivel national pentru:
- promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii, in
vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice
durabile;
- promovarea unei dezvoltari armonioase spatiale si a retelei de
localitati;
- cresterea capacitatii regiunilor - din punct de vedere institutional,
financiar, decizional - la sustinerea propriului proces de dezvoltare;
- promovarea principiilor dezvoltarii durabile;
- asigurarea de sanse egale in ceea ce priveste accesul la informare,
cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua.
9.2.2. La nivel regional se va actiona pentru:
- stimularea capacitatii competitive a regiunilor si valorificarea
potentialului propriu de dezvoltare, prin:
- intarirea capacitatii institutionale de a elabora si de a pune in
aplicare programe si proiecte de dezvoltare pentru imbunatatirea structurii
economice regionale, urmarindu-se diversificarea economiei, expansiunea
initiativelor private prin preluarea de catre stat sau comunitati a efortului
material necesar in vederea demararii unor activitati productive pentru:
pregatirea terenurilor ramase dupa dezafectarea uneia sau mai multor
intreprinderi in cazul platformelor industriale, pentru pornirea de noi
activitati destinate industriei si mestesugurilor; cai de transport locale, in
special cai de acces spre zonele in care urmeaza sa se dezvolte o noua
intreprindere; parcuri industriale, centre tehnologice (cercetare, design,
prototipuri etc.), unitati de aprovizionare si unitati de indepartare a
reziduurilor; pregatirea terenurilor pentru industria turistica;
- dezvoltarea activitatilor de cercetare stiintifica, dezvoltare
tehnologica si de creare a societatii informationale in raport cu potentialul
si specificul zonelor, in sprijinul economiei acestor zone, pe baza de
cercetari proprii si transfer tehnologic;
- diminuarea decalajelor de dezvoltare interregionale si intraregionale,
prin:
- imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale
(infrastructura de drumuri; infrastructura comunicatiilor; infrastructura
reprezentata de suprafetele de teren care trebuie amenajate, astfel incat sa
corespunda cerintelor implantarii de noi industrii);
- dezvoltarea resurselor umane, indeosebi in acele regiuni cu industrii
in declin (industrie siderurgica, metalurgica, extractiva, chimica si
constructii de masini), in vederea crearii de oportunitati pentru ocupare
durabila (calificarea si recalificarea nu numai a somerilor, ci si a celor care
lucreaza in intreprinderi de stat ce urmeaza sa se restructureze; politici
active de ocupare a fortei de munca; imbunatatirea integrarii pe piata muncii a
persoanelor cu probleme speciale);
- dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural, prin: punerea in
valoare a potentialului uman pentru a face fata noilor cerinte; asigurarea
accesului populatiei din zonele rurale la servicii de sanatate si invatamant de
calitate; dezvoltarea infrastructurilor hidroedilitare, de transport,
comunicatii si energetice, promovarea si diversificarea activitatilor
economice; dezvoltarea unei agriculturi performante si diversificate; crearea
unor intreprinderi mici si mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal,
comercial si de prestari de servicii;
- dezvoltarea turismului, concentrata pe turismul rural, turismul
cultural si pe alte "nise de piata", actionandu-se pentru: realizarea
de studii de marketing si analize de prefezabilitate si fezabilitate, cu
asistenta unor experti internationali; abordarea sistematica a pietei si infrastructurii
existente, care sa grupeze, intr-un cadru coerent, pe o baza regionala si
subregionala, strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici si
privati implicati; investitii publice directe pentru restaurarea/ameliorarea
atractiilor turistice insemnate (situri ale patrimoniului cultural, cladiri
istorice, frumuseti naturale etc.);
- preintampinarea aparitiei unor zone-problema;
- promovarea unor politici diferentiate, conform unor particularitati
zonale (zone monofunctionale, predominant agricole, miniere, aglomerari urbane,
zone naturale si construite protejate, zone de granita, zone cu probleme de
mediu);
- asigurarea transparentei in alocarea si utilizarea resurselor, inclusiv a
celor alocate de Uniunea Europeana, din fondurile structurale, a asistentei
financiare nerambursabile din partea unor guverne, organizatii internationale
etc.;
- cresterea eficientei procesului de mediatizare a programelor in randul
agentilor economici; perioada de depunere a proiectelor va fi de maximum 3
luni;
- dezvoltarea unor servicii de instruire si consultanta in elaborarea
documentelor pentru proiectele agentilor economici;
- procesul de selectie a investitorilor va pune un accent deosebit pe
criterii de bonitate si pe fezabilitatea afacerilor propuse.
CAP. 10
Relatiile interetnice
Protectia minoritatilor nationale va fi realizata prin asigurarea
posibilitatilor pentru manifestarea libera si deplina a tuturor minoritatilor,
a respectarii drepturilor omului, in conformitate cu angajamentele Romaniei de
integrare europeana si euroatlantica.
- Guvernul va actiona pentru continuarea si dezvoltarea initiativelor
institutionale si legislative din ultimul deceniu.
- Guvernul se va implica pentru asigurarea dreptului de a-si pastra si
dezvolta liber exprimarea identitatii etnice pentru toti cetatenii romani
apartinand minoritatilor nationale, astfel incat sa se poata manifesta pe
deplin in sfera culturii, limbii, religiei, educatiei si invatamantului, vietii
publice. Va fi stimulat efortul comun si dialogul cu minoritatile nationale in
vederea imbunatatirii actului decizional si afirmarii identitatii etnice in
randul populatiei.
- Se va actiona pentru dezvoltarea diversitatii culturale in folosul
intregii societati, in scopul excluderii aparitiei unor curente de orientare
extremista care promoveaza intoleranta si ura interetnica. Se va asigura
totodata buna functionare a unui sistem de educatie in materie de respectare a
legii si de dezvoltare a valorilor democratice.
- In conceptia P.D.S.R. minoritatile sunt pentru orice tara o mare resursa.
Un bun management al acestei resurse este o cale de a servi in egala masura
dezvoltarea identitatii minoritatilor, precum si o cale de a garanta cooperarea
interculturala. Acest model poate fi definit ca un model civic multicultural.
10.1. Obiectivele specifice de sustinere a dezvoltarii multiculturale sunt:
- asigurarea unui cadru comunitar favorabil continuarii dezvoltarii
fiecarui model cultural specific atat in comunitatea respectiva, cat si in
comunitatea locala si la nivel national;
- dezvoltarea unui model de transfer catre majoritate al valorilor
culturale ale minoritatilor, astfel incat sa se poata asigura fiecarui cetatean
posibilitatea sa asimileze cunostinte privind spiritualitatea si istoria
"celorlalti" din acelasi spatiu;
- gestionarea diversitatii, tensiunilor si a distorsiunilor ce pot sa apara
la un moment dat, astfel incat sa poata fi prevenite conflictele si sa se poata
asigura managementul crizelor;
- Guvernul va analiza posibilitatea largirii cadrului existent al
invatamantului si al componentelor media in limbile minoritatilor.
10.2. Vor fi analizate in continuare posibilitatile de consolidare si
dezvoltare a identitatii etnice pentru minoritatea cea mai numeroasa,
minoritatea maghiara, cu privire la educatie, cultura, limba si religie.
In acest sens se va avea in vedere:
- largirea cadrului existent al invatamantului, pe specialitati si niveluri
de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar;
- interconectarea si integrarea programelor culturale de radio si de
televiziune in limba maghiara, astfel incat sa se realizeze o coerenta si o
consistenta sporite ale acestora la nivel national;
- asigurarea conditiilor pentru folosirea limbii materne in activitatile
publice, in asa fel incat pe o asemenea cale sa se incurajeze atat
multiculturalismul, cat si integrarea multilingvistica;
- asigurarea conditiilor pentru conservarea si dezvoltarea patrimoniului
confesional, in contextul respectului pentru principiile libertatii de
constiinta si pluralismului religios;
- reprezentarea corecta in structurile socioprofesionale ale tarii, pe baza
principiului egalitatii sanselor si in contextul efortului pentru edificarea
unitatii in diversitate a societatii.
10.3. Elaborarea unei strategii nationale si programe specifice, care sa
asigure imbunatatirea substantiala a situatiei rromilor, prin:
- forme diversificate de invatamant, tinandu-se seama de nivelul actual de
instruire a rromilor;
- realizarea de catre televiziunea nationala a unor programe educative si
de atragere a persoanelor analfabete pentru invatarea limbii romane si
limitarea abandonului scolar;
- implicarea institutiilor responsabile ale statului in socializarea
tinerilor rromi;
- realizarea unui program de locuinte sociale in mediul rural, destinate
familiilor de rromi si atribuirea de teren agricol;
- orientarea asistentei educationale-sanitare pentru rromi;
- reprezentarea rromilor in administratia publica locala;
- politici de responsabilizare civica si educatie cetateneasca pentru
populatia de rromi;
- participarea statului la proiecte internationale de sprijinire materiala
si culturala a rromilor.
10.4. Elaborarea unor strategii de integrare culturala si sociala a
celorlalte comunitati etnice.
CAP. 11
Politica externa si promovarea imaginii reale a Romaniei
11.1. Obiective majore de politica generala
Politica externa a Romaniei contine fireste elemente de continuitate,
consecinta a consensului existent la nivel politic si popular asupra
prioritatilor noastre pe plan international: integrarea europeana si
euroatlantica, dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate, afirmarea rolului
Romaniei la nivelul institutiilor regionale si internationale, contributia la
consolidarea securitatii nationale, a stabilitatii democratiei si a statului de
drept, la respectarea valorilor democratice si a drepturilor omului si la
dezvoltarea economiei de piata functionale, a comertului international si
investitiilor. In acelasi timp situatia generala a tarii, rezultatele modeste
inregistrate pe calea integrarii si erodarea statutului international al
Romaniei indica necesitatea unui nou spirit in asigurarea coerentei, eficacitatii
si predictibilitatii politicii noastre externe.
In aceasta etapa cruciala pentru destinul natiunii diplomatia romaneasca
are sansa istorica de a contribui decisiv la realizarea intereselor nationale
si la conturarea unui nou viitor pentru toti cetatenii Romaniei. Prin
consecventa, seriozitate si dinamism Guvernul Romaniei va actiona cu
responsabilitate pentru refacerea credibilitatii si respectabilitatii
internationale ale Romaniei si ale cetatenilor sai.
Definirea si promovarea prioritatilor politicii externe romanesti vor fi
raportate nemijlocit si consecvent interesului national si vor fi puse in
serviciul demnitatii nationale si personale a cetateanului, al nevoilor si
obiectivelor sale.
Obiectivul fundamental al politicii externe in urmatoarea perioada va
consta in accelerarea integrarii Romaniei in structurile politice, economice si
strategice europene si euroatlantice.
Se vor bucura de o importanta speciala: continuarea in ritm accelerat a
negocierilor cu Uniunea Europeana, in vederea scurtarii orizontului aderarii
Romaniei in structurile comunitare si a recuperarii handicapului acumulat fata
de alte state candidate; revitalizarea candidaturii Romaniei pentru Alianta
Nord-Atlantica, avand ca obiectiv invitarea Romaniei pentru negocieri de
aderare la Reuniunea la nivel inalt a NATO din 2002; exercitarea ireprosabila
de catre Romania a Presedintiei in exercitiu a O.S.C.E. in 2001.
Una dintre componentele esentiale ale demersului de politica externa a
Romaniei o va constitui stimularea dezvoltarii relatiilor economice cu alte
state si promovarea intereselor economice nationale, cu un accent deosebit pe
stimularea exporturilor si competitivitatii companiilor si produselor
romanesti, atragerea de investitii si capital international, consolidarea,
extinderea si recastigarea pietelor noastre externe. Asigurarea accesului
nerestrictiv pe aceste piete si obtinerea de facilitati pentru stimularea
exporturilor romanesti vor fi dublate de promovarea si apararea intereselor
comerciale ale capitalului national. Dimensiunea economica, comerciala si
investitionala va reprezenta un criteriu important in stabilirea prioritatilor
noastre de politica externa.
Prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si al misiunilor
diplomatice si consulare ale Romaniei va fi asigurata coerenta institutionala
si functionala pe plan intern si extern intre componenta politica si cea
economica ale politicii externe romanesti.
Politica externa a Romaniei va contribui la formularea unor strategii si
solutii moderne la realitatile si sfidarile globalizarii, integrarii si
regionalizarii lumii contemporane. Sansa Romaniei de a se numara printre
castigatorii fenomenului globalizarii rezida in primul rand in pastrarea
identitatii noastre culturale si spirituale, in stimularea creativitatii,
educatiei si cercetarii romanesti, in dinamizarea relatiilor dintre romanii de
pretutindeni.
In procesul elaborarii strategiilor si executiei actiunilor de politica
externa Guvernul Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe vor acorda o atentie
speciala consultarii ample si structurate cu Parlamentul Romaniei, cu
societatea civila, cu reprezentantii mediilor de afaceri, de presa si
academice, cu reprezentantii comunitatilor romanesti din afara tarii.
Obiectivele de politica externa generala se vor orienta spre:
- dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate si de cooperare regionala cu
tarile din zona;
- dezvoltarea relatiilor bilaterale, indeosebi cu tarile cu care Romania
impartaseste aceleasi valori si interese, in vederea realizarii intregului lor
potential in plan politic, economic, strategic si cultural-stiintific;
- dinamizarea diplomatiei multilaterale, in principal in cadrul
Organizatiei Natiunilor Unite si al agentiilor sale specializate, si intensificarea
participarii Romaniei la organizatiile si structurile subregionale, regionale,
europene si euroatlantice, pentru promovarea dialogului constructiv si
afirmarea profilului Romaniei pe plan international;
- sprijinirea dialogului si cooperarii Guvernului cu institutiile
financiare internationale si facilitarea accesului sectorului privat si public
la capitalul si pietele internationale;
- reluarea demersurilor pentru aderarea Romaniei la Organizatia pentru
Cooperare si Dezvoltare Economica in Europa (OECD);
- sustinerea activa a intereselor cetatenilor romani si ale conationalilor
din afara granitelor si incurajarea relatiilor lor cu tara;
- intarirea capacitatii Romaniei de a face fata amenintarilor
neconventionale la adresa securitatii (crima organizata, proliferarea armelor
de distrugere in masa, coruptia, traficul de droguri si fiinte umane,
criminalitatea economica si electronica etc.);
- promovarea imaginii, culturii, spiritualitatii si stiintei romanesti in
lume.
11.2. Cai si mijloace de indeplinire a obiectivelor politicii externe a
Romaniei
11.2.1. Uniunea Europeana
Aderarea la Uniunea Europeana reprezinta prioritatea strategica a politicii
Romaniei, a carei realizare depinde de eforturile concertate ale institutiilor
guvernamentale, societatii civile, mediului de afaceri si ale fiecarui cetatean
roman. Dupa Consiliul European de la Nisa si incheierea Conferintei
Interguvernamentale, Uniunea Europeana a creat premisele institutionale pentru
realizarea extinderii Uniunii. Desi ambitios, obiectivul propus, ca Romania sa
adere la Uniunea Europeana la orizontul anului 2007, este inca realizabil.
Perioada urmatoare va fi esentiala pentru validitatea acestui obiectiv.
Politica externa este numai una dintre fatetele procesului complex de
integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Ministerul Afacerilor Externe si
Ministerul Integrarii Europene vor coordona eforturile externe si pe plan
intern de pregatire, derulare si accelerare a negocierilor de aderare la
Uniunea Europeana, in conformitate cu strategiile de dezvoltare si interesele
politice si economice ale Romaniei.
Guvernul va avea ca repere Strategia economica pe termen mediu si Planul
national de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si Raportul Comisiei
Europene privind progresele inregistrate de statele candidate la aderare in
anul 2000.
Guvernul va actiona pentru ca Romania sa depaseasca situatia actuala in
care, in mod nejustificat si in contradictie flagranta cu potentialul economic
si uman al tarii, este pe ultimul loc printre statele candidate din punct de
vedere al indicatorilor economici si al progreselor in procesul de negociere.
Romania va apela la experienta de integrare a statelor recent admise in
Uniunea Europeana si la cea a statelor central-europene avansate in procesul de
negocieri.
La randul ei, Romania va acorda sprijin statelor din Balcanii de Vest,
angajate in procesul de stabilizare si asociere la Uniunea Europeana, candidati
potentiali la aderarea la Uniunea Europeana, pentru a reusi sa se apropie de
Uniunea Europeana si sa dobandeasca in timp statutul de candidat invitat sa
inceapa negocierile de aderare.
Romania va continua sa sprijine activ, din perspectiva intereselor
nationale, Republica Moldova si Ucraina, in realizarea optiunilor lor de
apropiere de Uniunea Europeana, daca cetatenii si guvernele statelor vecine vor
continua aceasta orientare.
Guvernul va acorda prioritate maxima realizarii conditiilor necesare pentru
ridicarea in urmatoarele 12 luni a restrictiilor privind regimul de vize al
cetatenilor romani in statele membre ale Uniunii Europene. Pentru realizarea
acestui obiectiv Guvernul va elabora un plan de actiune si va aloca resursele
necesare pentru remedierea disfunctiilor constatate de statele Uniunii Europene
in indeplinirea conditiilor necesare privind intarirea controlului la
frontiere, reducerea drastica a migratiei ilegale din Romania, asigurarea bunei
functionari a acordurilor bilaterale de readmisie, incheierea sau ratificarea
rapida a noilor acorduri de readmisie, operarea sistemului on-line de
verificare a informatiilor intre punctele de control al frontierelor si
institutiile centrale, securizarea pasapoartelor si actualizarea legislatiei
privind regimul strainilor. Guvernul va coopera cu statele membre ale Uniunii
Europene si cu Comisia Europeana, inclusiv pentru obtinerea asistentei necesare
in vederea finalizarii rapide a proceselor care asigura indeplinirea
criteriilor pentru liberalizarea regimului vizelor.
Guvernul Romaniei se va angaja in participarea la procesul de reflectie
asupra viitorului Uniunii Europene. Ca viitor membru al Uniunii, Romania este
interesata de finalitatea integrarii europene si de asigurarea unui loc in
cadrul Uniunii Europene, corespunzator cu ponderea geografica, economica si
demografica pe care tara noastra - singurul stat mare, alaturi de Polonia,
dintre statele candidate - o va avea in momentul aderarii.
Guvernul va folosi toate posibilitatile de consultare si participare
oferite statelor candidate de Politica Europeana de Securitate si Aparare si va
asigura participarea Romaniei la un nivel corespunzator ponderii si importantei
pe care le va avea Romania, ca membru al Uniunii Europene, la viitoarele
actiuni europene de gestionare a crizelor.
11.2.2. NATO
Aderarea la NATO este esentiala pentru consolidarea stabilitatii si
securitatii nationale, pentru asigurarea apararii Romaniei. De asemenea,
aderarea Romaniei la NATO va contribui la consolidarea stabilitatii intregii
regiuni. Pentru atingerea obiectivului enuntat Guvernul Romaniei isi va asuma
responsabilitatile legate de pregatirea aderarii, va crea conditiile, va
gestiona mecanismele si va aloca resursele necesare efortului de integrare in
NATO.
Actiuni si programe de pregatire a aderarii:
- Romania va coopera strans cu NATO si cu membrii Aliantei pentru crearea
consensului in jurul extinderii la Summitul Aliantei din 2002 si asupra
candidaturii noastre. Romania va continua sa aplice riguros Programul national
de aderare din cadrul MAP.
- Romania va continua sa participe activ la Parteneriatul pentru Pace si la
Consiliul de Parteneriat Euroatlantic. Romania va urmari cu interes evolutiile
legate de dezvoltarea unei Identitati Europene de Securitate si Aparare, fiind
pregatita sa contribuie efectiv la constituirea unei forte europene, precum si
la actiuni de mentinere a pacii sub egida NATO.
- Romania va indeplini, in continuare, obligatiile si angajamentele
internationale in domeniul neproliferarii si controlului armamentelor, precum
si al exporturilor de produse strategice si al tehnologiei cu dubla utilizare,
in acord cu politicile si prioritatile NATO.
- Guvernul va incuraja implicarea activa a institutelor de relatii
internationale din Romania, a cercurilor universitare si academice, a
societatii civile, pentru sustinerea candidaturii Romaniei pentru integrarea in
NATO.
11.2.3. O.S.C.E. - Exercitarea Presedintiei in exercitiu a O.S.C.E.
Ca urmare a deciziei adoptate de catre Summitul O.S.C.E. de la Istanbul,
Romania va prelua incepand cu 1 ianuarie 2001 Presedintia in exercitiu a
O.S.C.E., cea mai inalta pozitie incredintata Romaniei pe plan international.
In aceasta inalta calitate Romania va promova idealurile pacii, cooperarii si
securitatii in spatiul O.S.C.E., valorile democratiei, ale statului de drept si
ale respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale omului,
aducandu-si contributia pe baza valorilor de libertate si demnitate, a
aspiratiilor de stabilitate si prosperitate proprii natiunii romane.
Prioritatile Presedintiei romane la O.S.C.E.:
- Romania va actiona pentru consolidarea rolului O.S.C.E. ca for de dialog
politic si de cooperare in problemele securitatii, in intelesul atotcuprinzator
al acesteia, la sporirea eficientei O.S.C.E. in domeniul diplomatiei
preventive, al gestionarii crizelor si in reconstructia postconflict, la
consolidarea institutiilor democratice si a statului de drept, la apararea si
respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in spatiul euroatlantic;
- Romania isi propune sa desfasoare un dialog activ cu toate statele membre
ale organizatiei si sa actioneze intr-o maniera impartiala si eficienta in
administrarea dosarelor importante aflate pe agenda organizatiei, acordand o
importanta egala activitatilor si misiunilor O.S.C.E. Presedintia in exercitiu
a O.S.C.E. se va angaja direct in realizarea unor progrese pe linia
solutionarii conflictelor care ameninta stabilitatea si pacea in spatiul
euroatlantic, promovand dialogul si realizarea acordului intre partile aflate
in conflict. Presedintia romana va sustine evolutiile democratice, sprijinirea
consolidarii unui climat propice pentru promovarea dezvoltarii economice si
facilitarea reglementarii problemelor existente in Europa de Sud-Est, Caucaz si
Asia Centrala;
- intensificarea cooperarii cu secretarul general al O.S.C.E., cu Inaltul
Comisar pentru Minoritati Nationale, cu directorul Biroului O.S.C.E. pentru
Democratie si Drepturile Omului, cu directorul Biroului Economic, cu
reprezentantul pentru libertatea presei, cu directorul Centrului pentru
Prevenirea Conflictelor, cu sefii de misiuni din spatiul O.S.C.E.;
- realizarea unei cooperari sistematice si sustinute cu Biroul O.S.C.E.
pentru Democratie si Drepturile Omului de la Varsovia, inclusiv cu Punctul de
contact pentru populatiile Roma/Sinti;
- coordonarea intre statele O.S.C.E. a politicilor de combatere a crimei
organizate, coruptiei si traficului de persoane;
- continuarea preocuparilor organizatiei paneuropene in domeniul economic;
- dezvoltarea unei stranse cooperari intre O.S.C.E. si Adunarea
Parlamentara a O.S.C.E. (A.P.O.S.C.E.), in beneficiul organizatiei paneuropene;
- intensificarea consultarilor si cooperarii intre O.S.C.E. si, respectiv,
Comisia Europeana, NATO/E.A.P.C., Consiliul Europei.
11.2.4. Intensificarea relatiilor bilaterale
Guvernul va urmari cu prioritate:
- extinderea relatiilor politice, economice si culturale cu statele membre
ale Uniunii Europene; intensificarea cooperarii cu fiecare dintre aceste state,
pe domenii sectoriale de interes comun si in cadrul programelor comunitare,
pentru facilitarea preluarii de catre Romania a acquisului comunitar;
dezvoltarea relatiilor cu partenerii traditionali ai Romaniei din Europa de
Vest, in primul rand cu Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania,
Belgia, Olanda si Austria, precum si cu parteneri cu care potentialul de
cooperare este inca insuficient explorat, cum sunt: Danemarca, Suedia,
Finlanda, Norvegia, Portugalia, Luxemburg, Irlanda;
- consolidarea Parteneriatului Strategic cu S.U.A. in domeniile politic,
economic, militar si in combaterea amenintarilor neconventionale la adresa
securitatii; realizarea unei dinamici corespunzatoare a contactelor cu caracter
politic si economic, la toate nivelurile; extinderea listei de proiecte de
cooperare bilaterala; utilizarea in mod eficient a fazei intensificate a
Parteneriatului strategic si stimularea cresterii volumului de investitii
americane in Romania;
- stimularea relatiilor economice si politice cu toate statele G - 8 si G -
24;
- dezvoltarea cu dinamism si pragmatism a relatiilor speciale si
privilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, pe baza identitatii de limba,
cultura si istorie, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economica,
sustinerea fluxurilor investitionale in Republica Moldova, continuarea si
amplificarea sprijinului economic direct, asistenta pentru diversificarea
resurselor energetice disponibile Republicii Moldova pentru cresterea gradului
de independenta energetica a tarii, sprijinirea admiterii Republicii Moldova in
Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est, sustinerea proiectelor europene de
cooperare regionala si subregionala la care Republica Moldova ar putea
participa;
- dezvoltarea ampla a raporturilor Romaniei cu Ungaria, Ucraina si Bulgaria
si reluarea relatiilor traditionale de cooperare cu R.F. Iugoslavia;
- dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate cu statele din Europa de
Sud-Est; intensificarea cooperarii cu Croatia, fosta republica iugoslava
Macedonia si Bosnia-Hertegovina; sprijinirea proceselor democratice si a
dezvoltarii economice a Albaniei si a exercitarii de catre Albania a
Presedintiei Procesului de cooperare in Europa de Sud-Est (S.E.E.C.P.), in anul
2001; sustinerea, prin intermediul Presedintiei romanesti a O.S.C.E., a
consolidarii stabilitatii in Europa de Sud-Est si a reglementarii problemelor
inca nesolutionate, prin negocieri;
- utilizarea intregului potential de cooperare cu cei doi membri NATO din
Europa de Sud-Est, Turcia si Grecia, in probleme de interes regional si in
probleme referitoare la integrarea europeana si euroatlantica;
- coordonarea actiunilor si promovarea intereselor comune cu statele
candidate la integrarea euroatlantica, in primul rand cu Polonia, Republica
Ceha, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia;
- relansarea relatiilor cu Federatia Rusa, intensificarea dialogului
politic si a consultarilor in probleme de interes comun si diversificarea
domeniilor de cooperare economica, inclusiv pe terte piete;
- intensificarea relatiilor traditionale cu Republica Populara Chineza,
aprofundarea cooperarii economice bilaterale, in noile conditii create prin
aderarea Republicii Populare Chineze la Organizatia Mondiala a Comertului, realizarea
unui dialog bilateral pragmatic, intensificat si de substanta;
- consolidarea relatiilor cu statul Israel, pe baza traditiilor de
cooperare, a pozitiei principiale si consecvente a Romaniei de sustinere a
acestei tari in organismele internationale, a existentei puternicei comunitati
romanesti din Israel si a posibilitatilor substantiale de conlucrare in
domeniul economic;
- dezvoltarea relatiilor cu statele arabe, reluarea cooperarii traditionale
in domeniile: economic, al resurselor energetice si al schimburilor
universitare si culturale; imprimarea unei noi dinamici dialogului politic cu
statele arabe din Orientul Mijlociu si din zona Golfului;
- dezvoltarea relatiilor si cooperarii in domenii de interes comun cu
Sfantul Scaun;
- aprofundarea relatiilor cu Georgia, Armenia si Azerbaidjan, din
perspectiva intereselor comune pentru asigurarea stabilitatii in Caucazul de
Sud si pentru dezvoltarea economica a zonei la intregul potential;
- intensificarea relatiilor cu statele din Asia Centrala si sustinerea
eforturilor acestor state pentru consolidarea stabilitatii si securitatii in
regiune;
- relansarea raporturilor cu state din America Latina si recastigarea
pietelor traditionale pentru produsele romanesti;
- intensificarea relatiilor cu statele din zona Asia - Pacific, relansarea
legaturilor economice cu partenerii traditionali, stimularea cooperarii cu
India si Pakistan, revigorarea legaturilor cu Vietnamul, sprijinirea activa a
procesului reconcilierii intercoreene si a legaturilor economice cu peninsula
coreeana;
- dezvoltarea relatiilor de cooperare economica si politica cu Australia,
Indonezia, Malaysia si Noua Zeelanda;
- revigorarea relatiilor cu Africa de Sud, Nigeria si cu alti parteneri
importanti ai Romaniei in Africa.
11.2.5. Promovarea cooperarii regionale si subregionale
- Conceputa ca o dimensiune complementara demersurilor diplomatice pentru
aderarea la NATO si Uniunea Europeana, activitatea de cooperare in plan
regional si subregional va fi continuata cu dinamismul pe care il va imprima
prezenta Romaniei la Presedintia in exercitiu a O.S.C.E. O atentie speciala se
va acorda, in noul context creat in Europa de Sud-Est, prin revenirea R. F.
Iugoslavia in organizatiile internationale si regionale, participarii la
eforturile regionale de solutionare a diferendelor si situatiilor de criza
existente.
- Romania va acorda o atentie speciala folosirii integrale a potentialului
oferit de activitatile si proiectele Pactului de stabilitate pentru Europa de
Sud-Est. Vom contribui la consolidarea Procesului de cooperare in Europa de
Sud-Est (S.E.E.C.P.), la activitatea Procesului Royaumont si a Initiativei de
Cooperare in Europa de Sud-Est (S.E.C.I.), astfel incat toate statele din
regiune sa valorifice mecanismele si resursele Centrului S.E.C.I. pentru
combaterea crimei organizate, in vederea promovarii unor politici coerente de
combatere a riscurilor neconventionale la adresa securitatii in regiune.
- O atentie speciala va fi acordata valorificarii potentialului de
cooperare economica al Organizatiei de Cooperare Economica la Marea Neagra,
prin derularea si aplicarea proiectelor agreate (energie, sistem
financiar-bancar, transporturi, turism), in scopul racordarii mai eficiente a
activitatilor acesteia la prioritatile economiei nationale si la interesele
cercurilor oamenilor de afaceri romani.
- Un rol important va fi acordat dezvoltarii dimensiunii central-europene a
politicii externe romanesti, prin stimularea relatiilor de cooperare cu state
central-europene din vecinatatea sau proximitatea Romaniei, membre sau
candidate la aderarea la Uniunea Europeana sau care au aderat recent la
Organizatia Tratatului Nord Atlantic (NATO), in scopul unei racordari mai
fidele a tarii noastre la proiectele de cooperare regionala (I.C.E.,
C.E.F.T.A.) si al stimularii proceselor de convergenta economica si
institutionala cu institutiile vest-europene.
- In contextul cooperarii regionale, vor fi consolidate relatiile de buna
vecinatate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R.
F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de
cooperare trilaterala si a sustinerii initiativelor locale de cooperare
transfrontaliera.
11.2.6. Cooperarea in combaterea amenintarilor neconventionale la adresa
securitatii
- Intarirea capacitatii Romaniei de a face fata sfidarilor globale la
adresa securitatii (coruptia, crima organizata, traficul de droguri si de
fiinte umane, criminalitatea economica si electronica) va reprezenta un
obiectiv major al politicii externe romanesti.
- In contextul interdependentei crescande a economiilor si spatiilor de
securitate nationale, politica externa trebuie sa sprijine accesul Romaniei la
beneficiile globalizarii si cuplarea sa la eforturile comunitatii
internationale de combatere a criminalitatii transfrontaliere. Actiuni
consecvente si de substanta ale Romaniei de combatere a coruptiei, migratiei
ilegale, traficului de persoane si de droguri, precum si de intarire a
securitatii frontierei devin esentiale in procesul de integrare euroatlantica a
Romaniei. De asemenea, credibilitatea Romaniei pe pietele financiare
internationale si in comertul mondial nu poate fi pastrata fara un efort
sustinut de combatere a criminalitatii financiare si electronice.
- In cadrul demersurilor de politica externa ale Romaniei va fi acordata o
atentie speciala canalizarii de resurse si cunostinte spre intarirea
capacitatilor interne si a cooperarii regionale si internationale de aplicare a
legii si combatere a coruptiei si riscurilor neconventionale.
- Romania va fi un promotor activ al luptei impotriva coruptiei si
amenintarilor transfrontaliere atat in plan intern, cat si in cadrul Pactului
de Stabilitate si al initiativelor regionale din care face parte.
- Ca tara gazda a Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea
criminalitatii transfrontaliere, Romania va asigura desfasurarea in bune
conditii a activitatii Centrului, precum si coordonarea eficienta a Grupului de
Actiune ("Task Force") pentru combaterea traficului de fiinte umane;
- Eforturile interne si regionale vor fi conjugate cu o participare activa
a Romaniei la activitatile in acest domeniu ale organizatiilor internationale,
intre care Organizatia Internationala a Migratiei, Interpol, Europol, Consiliul
Europei, O.E.C.D., O.N.U.
11.2.7. Colaborarea in cadru multilateral
Participarea Romaniei la forme de cooperare multilaterala va continua sa
fie armonizata cu interesele Romaniei privind integrarea in structurile
europene si euroatlantice si cu obiectivele programului de guvernare in plan
politic si economic.
Guvernul va actiona pentru:
- obtinerea sprijinului statelor membre O.N.U. pentru candidatura Romaniei
la un post in Consiliul de Securitate, in perioada 2003 - 2004;
- continuarea participarii active a Romaniei la formele si structurile
regionale de cooperare - Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est,
Initiativa Central-Europeana, Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra;
- sustinerea activitatii Centrului Regional S.E.C.I. pentru combaterea
infractionalitatii transfrontaliere si examinarea posibilitatii promovarii unor
proiecte ale centrului in cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de
Sud-Est sau impreuna cu Organizatia Internationala pentru Migratii;
- implicarea activa in activitatile Consiliului Europei si ale mecanismelor
acestuia; intensificarea cooperarii cu Curtea Europeana a Drepturilor Omului in
toate problemele de interes pentru Romania;
- aprofundarea cooperarii in cadrul Procesului de cooperare in Europa de
Sud-Est (S.E.E.C.P.); promovarea, si in acest cadru, a procesului de
stabilizare si asociere initiat de Uniunea Europeana pentru statele din
Balcanii Occidentali; stabilirea unei legaturi structurate intre Uniunea Europeana
si S.E.E.C.P.; urmarirea aplicarii Cartei relatiilor de buna vecinatate,
stabilitate, securitate si cooperare in Europa de Sud-Est, primul document
politic multilateral semnat intre statele din regiune la Bucuresti, la 2
februarie 2000;
- reluarea rapida a navigatiei pe Dunare si realizarea unor cooperari
multilaterale intre statele riverane la aceasta mare artera fluviala europeana;
- continuarea participarii la reuniuni si initiative ale Regimului de
Control al Tehnologiilor pentru Rachete (M.T.C.R.), in vederea obtinerii
calitatii de membru;
- intensificarea demersurilor pentru asocierea Romaniei la grupuri de lucru
din cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa (O.E.C.D.)
pentru pregatirea conditiilor de admitere a Romaniei in organizatie, in paralel
cu ameliorarea indicatorilor economici ai tarii;
- participarea la proiectele europene TRACECA si INOGATE;
- asocierea Romaniei la proiecte promovate in cadrul gruparii GUUAM si
consolidarea relatiilor cu statele membre ale gruparii, in perspectiva
examinarii oportunitatii participarii Romaniei la aceasta structura de
cooperare regionala;
- Participarea activa la actiunile desfasurate in cadrul miscarii
francofone si stimularea cooperarii dintre misiunile statelor francofone si ale
tarilor cu origini latine, in terte state.
11.3. Promovarea relatiilor cu comunitatile romanesti din afara granitelor
- Guvernul va sprijini pastrarea identitatii culturale si lingvistice a
comunitatilor romanesti din statele vecine, precum si crearea conditiilor
pentru manifestarea acestei identitati in statul ai carui cetateni sunt. In
deplina transparenta Guvernul va include problemele etnicilor romani pe agenda
dialogului cu statele vecine si a cooperarii cu organizatiile internationale.
Se va actiona pentru imbunatatirea tratamentului minoritatilor romanesti
din alte state, conform normelor internationale privind drepturile persoanelor
apartinand minoritatilor si tratatelor bilaterale ale Romaniei.
- Va continua alocarea de fonduri pentru sustinerea scolilor, institutiilor
de cult, institutiilor culturale si pentru burse de studiu de care pot
beneficia indeosebi membrii comunitatilor romanesti din statele vecine.
- Guvernul va stimula activizarea legaturilor economice transfrontaliere si
investitiile in comunitatile romanesti din afara granitelor.
- Guvernul va sprijini strangerea legaturilor cu tara ale comunitatilor
romanesti din intreaga lume, va acorda asistenta pentru pastrarea identitatii
lor etnice si culturale, va incuraja realizarea de investitii in Romania de
catre romanii din afara hotarelor tarii.
- Se va promova un dialog cuprinzator si deschis referitor atat la
problemele cu care se confrunta comunitatile romanesti, cat si la asteptarile
conationalilor din afara tarii, in vederea identificarii in comun a celor mai
bune solutii.
- Va fi facilitata intensificarea contactelor comunitatilor romanesti cu
persoane si organizatii din Romania.
- O atentie speciala se va acorda cultivarii limbii romane vorbite in afara
granitelor Romaniei prin sprijinirea editarii si circulatiei cartilor,
ziarelor, revistelor sau productiilor audiovizuale.
- Va fi incurajata difuzarea in Romania a presei scrise si audiovizuale din
Republica Moldova si din comunitatile romanesti din afara tarii, pentru
asigurarea unei bune cunoasteri a preocuparilor conationalilor nostri.
11.4. Dimensiunea culturala a politicii externe si promovarea imaginii
reale a Romaniei
Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale si a relatiilor
culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii romane,
reintegrarea lor in circuitul valorilor universale, asigurarea cunoasterii
tezaurelor culturale ale altor natiuni si promovarea unui climat de respect si
toleranta, bazat pe dialogul intre culturi si intre civilizatii. Prin alocarea
corespunzatoare a resurselor Guvernul va promova realizarea in alte tari ale
lumii de evenimente, sarbatori si comemorari dedicate culturii si istoriei
nationale ale Romaniei. Va sprijini ilustrarea corecta si cunoasterea
aprofundata a contributiei minoritatilor nationale din Romania la cultura si
civilizatia tarii.
In cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene Guvernul va acorda
prioritate prezentarii ample de informatii despre Uniunea Europeana in Romania
si despre Romania in statele membre ale Uniunii Europene, astfel incat in
momentul in care Romania va finaliza negocierile de aderare la Uniunea
Europeana, sa fie de facto un membru acceptat in familia natiunilor europene.
11.5. Finalizarea reformei serviciului diplomatic si a institutiilor cu
responsabilitati in domeniul politicii externe
Guvernul va actiona pentru dezvoltarea utilizarii tehnologiilor
informationale, ca instrument necesar de sprijin al activitatii diplomatice si
al demersurilor de promovare a intereselor Romaniei. In acest scop va fi atrasa
si valorificata in mod eficient asistenta externa in domeniul tehnologiilor
informationale. Se va asigura suportul tehnic si administrativ pentru transmiterea
rapida a fluxurilor informationale intre institutiile statului cu
responsabilitati in domeniul politicii externe.
Va continua reforma administrativa a serviciului diplomatic, armonizand
necesitatea atragerii unor tineri de valoare in acest domeniu cu imperativul
utilizarii judicioase a diplomatilor cu experienta si cu cel al respectarii
specializarilor pe domenii. Criteriul determinant pentru promovarea in
serviciul diplomatic va fi profesionalismul. Diplomatii de valoare vor fi
sustinuti in mod activ pentru a ocupa functii in organismele si organizatiile
internationale.
Guvernul va adopta anual, pe baza propunerilor M.A.E., criterii de
performanta pentru oficiile diplomatice si agentiile economice privind volumul
schimburilor comerciale dintre Romania si tarile respective (import-export),
volumul investitiilor din/in tara respectiva etc.
11.6. Asigurarea cadrului legislativ specific
- Guvernul va coopera cu comisiile parlamentare, in primul rand cu cele de
politica externa, pentru asigurarea ratificarii operative a conventiilor,
acordurilor si tratatelor incheiate de Romania, cu prioritate a instrumentelor
juridice cu impact direct asupra prioritatilor politicii externe, comerciale si
de promovare economica a Romaniei.
- Guvernul va intensifica procesul de consultare si cooperare pentru
accelerarea substantiala a adoptarii cadrului juridic de preluare a acquisului
comunitar si a armonizarii legislatiei romanesti cu cea a Uniunii Europene.
- Guvernul va acorda o atentie prioritara crearii mecanismelor care sa
asigure aplicarea rapida, corecta si eficienta a legislatiei necesare in
procesul de negociere cu Uniunea Europeana.
CAP. 12
Pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana
Guvernul Romaniei va actiona, cu determinare maxima, pentru pregatirea
aderarii la Uniunea Europeana, prioritate de prim rang pentru activitatea
tuturor ministerelor si organismelor guvernamentale.
Intensificarea dinamicii procesului de pregatire pentru indeplinirea
criteriilor economice se va realiza in concordanta cu Strategia nationala de
dezvoltare a Romaniei pe termen mediu si cu programele de preaderare prin care
se asigura coordonarea de ansamblu si pe sectoare a politicilor, obiectivelor
si masurilor necesare.
Actiunile ce se vor desfasura in acest domeniu iau in considerare
concluziile recentelor dezbateri ale Parlamentului European pe marginea
Raportului privind progresele inregistrate de Romania in anii 1999 si 2000, in
care sunt mentionate ca principale nerealizari:
- lipsa de progres in ceea ce priveste solutionarea problemelor copiilor
institutionalizati;
- starea economiei romanesti si cu deosebire a agriculturii;
- coruptia raspandita la toate nivelurile societatii romanesti;
- intarzieri in reforma administratiei publice, indeosebi prin nealocarea
de resurse catre structurile teritoriale;
- ritm lent in preluarea acquisului comunitar.
Guvernul va actiona pentru eliminarea acestor deficiente si pentru
accelerarea procesului de negociere in vederea aderarii intr-un timp rezonabil
la Uniunea Europeana. In acest scop, se vor urmari:
a) consolidarea gradului de indeplinire a criteriilor politice potrivit
cerintelor Uniunii Europene, cu deosebire a celor referitoare la standardele
umanitare, in sensul aplicarii unor strategii de protejare a copiilor
defavorizati; integrarea cetatenilor minoritari, indeosebi a rromilor, in viata
social-economica si culturala a tarii, combaterea oricaror forme de extremism,
sovinism si xenofobie;
b) coordonarea intregii actiuni de pregatire a aderarii la Uniunea
Europeana, de implementare a principiilor referitoare la drepturile
fundamentale stabilite in cadrul Uniunii Europene prin Ministerul Integrarii
Europene, ca autoritate guvernamentala care va asigura:
- pregatirea corespunzatoare a negocierilor prin intocmirea riguroasa a
dosarelor de fundamentare si a documentelor de pozitie; evaluarea temeinica a
problemelor proprii fiecarui capitol de negociere; cresterea numarului
capitolelor care vor fi deschise pentru negociere in perioada urmatoare;
- evaluarea si monitorizarea stadiului de pregatire a fiecarui capitol atat
din punct de vedere al transpunerii si aplicarii acquisului comunitar, cat si
din cel al reformelor economice si capacitatii institutionale, in vederea
continuarii si accelerarii procesului de negociere;
- monitorizarea programelor de dezvoltare in vederea pregatirii pentru
aderare, in principal a Programului National de Aderare a Romaniei la Uniunea
Europeana;
- asigurarea corelatiei dintre programele nationale sectoriale de
dezvoltare si politicile comunitare in domeniu;
- realizarea prioritatilor din Parteneriatul pentru Aderare in corelatie cu
evaluarile din rapoartele anuale ale Comisiei Europene;
- asigurarea cadrului legislativ pentru functionarea mecanismului intern de
coordonare a procesului de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;
- urmarirea unei bune pregatiri a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana
atat la nivelul administratiei publice centrale, cat si prin promovarea unor
proiecte in care sa fie tot mai mult implicate autoritatile administratiei
locale;
- imbunatatirea cadrului juridic si institutional in vederea implementarii
si monitorizarii Programului PHARE si a instrumentelor financiare
prestructurale ISPA (infrastructura si mediu inconjurator) si SAPARD
(agricultura si dezvoltare rurala);
c) adoptarea cu prioritate de catre Parlament a legilor vizand armonizarea
cu legislatia europeana;
d) folosirea transparenta si eficienta a fondurilor nerambursabile
provenite de la Uniunea Europeana si Grupul celor 24;
e) informarea corecta a opiniei publice, a autoritatilor administratiei
publice centrale si locale, a altor institutii, asociatii, organizatii
implicate in procesul de negociere a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
despre stadiul si rezultatele etapelor de negociere desfasurate, despre
avantajele si costurile aderarii la Uniunea Europeana;
f) elaborarea, impreuna cu Comisia Europeana, a unei strategii de imagine a
Romaniei in tarile membre ale Uniunii Europene, de natura sa accelereze
procesul de negociere pentru aderare la Uniune;
g) obtinerea deciziei Consiliului Ministerial al Uniunii Europene privind
eliminarea in anul 2001 a obligativitatii vizelor pentru cetatenii romani care
doresc sa calatoreasca in tarile membre ale Uniunii Europene;
h) elaborarea unui program national de pregatire a tinerilor specialisti in
domeniul afacerilor europene.
Guvernul Romaniei se va raporta in mod constant la documentele Consiliului
European de la Nisa din decembrie 2000, si anume: "Carta Drepturilor
Fundamentale", "Agenda Sociala Europeana", "Declaratia
asupra viitorului Uniunii Europene", pentru a asigura convergenta
actiunilor de pregatire pentru aderare cu deciziile forurilor europene.
Dat fiind faptul ca o data cu Tratatul de la Nisa extinderea Uniunii
Europene a capatat o dimensiune temporala prin stabilirea anului 2003 pentru
primirea primelor tari candidate, Guvernul isi va intensifica eforturile, in
prima parte a anului 2001, pentru a raspunde corespunzator evaluarilor ce vor
avea loc in luna martie si, respectiv, in luna iunie, la consiliile europene de
la Stockholm si Goteborg privind situatia politica, economica si sociala din
tarile candidate, in contextul strategiei de extindere a Uniunii Europene.
*
* *
Punerea in aplicare a Programului de guvernare pe perioada 2001 - 2004
creeaza conditii pentru imbunatatirea substantiala a starii economice si
sociale din Romania, prin transformarea societatii romanesti intr-un adevarat
stat de drept, bazat pe libertate, justitie sociala, dreptate si solidaritate,
in cadrul unei democratii sociale moderne si al unei economii de piata bine
structurate si functionale.
ANEXA 1
ENERGIE ELECTRICA PRODUSA IN TERMOCENTRALE
Figura 1 - Energie electrica produsa in termocentrale - se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la
pagina 52.
ANEXA 2
ENERGIE TERMICA PRODUSA IN TERMOCENTRALE
Figura 2 - Energie termica produsa in termocentrale - se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la
pagina 53.
ANEXA 3
ESTIMARI TRIMESTRUL I 2001 PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICA SI NECESARUL DE
COMBUSTIBIL
Figura 3 - Estimari trimestrul I 2001 productie energie electrica si
necesarul de combustibil - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 54.
ANEXA 4
Ciclurile de extractie din inmagazinare 1999 - 2000 si 2000 - 2001
Figura 4 - Ciclurile de extractie din inmagazinare 1999 - 2000 si 2000 -
2001 - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28
decembrie 2000, la pagina 55.
ANEXA 5
BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
- ESTIMARE TRIM. I 2001 -
Figura 5 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare
trim. I 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700
din 28 decembrie 2000, la pagina 56.
ANEXA 6
BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
- ESTIMARE IANUARIE 2001 -
Figura 6 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare
ianuarie 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700
din 28 decembrie 2000, la pagina 57.
ANEXA 7
BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
- ESTIMARE FEBRUARIE 2001 -
Figura 7 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare
februarie 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
700 din 28 decembrie 2000, la pagina 58.
ANEXA 8
BALANTA "SURSE - CONSUMURI" GAZE NATURALE
- ESTIMARE MARTIE 2001 -
Figura 8 - Balanta "Surse - consumuri" gaze naturale (estimare
martie 2001) - se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700
din 28 decembrie 2000, la pagina 59.
ANEXA 9
STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE PE PRINCIPALELE CLASE DE CONSUMATORI
IN PERIOADA 1 OCTOMBRIE 1999 - 31 MARTIE 2001
Figura 9 - Structura consumului de gaze naturale pe principalele clase de
consumatori in perioada 1 octombrie 1999 - 31 martie 2001 - se gaseste in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la
pagina 60.
ANEXA 10
INFLUENTA TEMPERATURILOR MEDII PE TARA ASUPRA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE
IN SECTORUL REZIDENTIAL (POPULATIE + ASIMILATI)*) IN INTERVALUL OCTOMBRIE - MARTIE
DIN PERIOADA 1996 - 2001
Figura 10 - Influenta temperaturilor medii pe tara asupra consumului de
gaze naturale in sectorul rezidential (populatie + asimilati)*) in intervalul
octombrie - martie din perioada 1996 - 2001 - se gaseste in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 61.
------------
*) (Populatie + asimilati) cuprind: FONDUL PIETII, CENTRALE TERMICE DE
ZONA, UNITATI APARTINAND MIN. INVATAMANTULUI, MIN. APARARII NATIONALE, MIN. DE
INTERNE, MIN. SANATATII, DIVERSI
ANEXA 11
EVOLUTIA PRODUCTIEI ANUALE DE GAZE NATURALE SI A IMPORTULUI IN PERIOADA
1982 - 1999 si estimat pentru anul 2000*)
Figura 11 - Evolutia productiei anuale de gaze naturale si a importului in
perioada 1982 - 1999 si estimat pentru anul 2000 - se gaseste in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 28 decembrie 2000, la pagina 62.
------------
*) Pentru luna decembrie 2000 - valori estimate conform comunicarilor.
ANEXA 12
STRUCTURA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE IN TRIMESTRUL I/PERIOADA 1996 - 2001
Figura 12 Structura consumului de gaze naturale in trimestrul I/perioada
1996 2001 se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700
din 28 decembrie 2000, la pagina 63.