HOTARARE   Nr. 790 din 27 septembrie 1999

privind aprobarea stemelor unor municipii

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 490 din 12 octombrie 1999

    In temeiul prevederilor art. 10 alin. 1 si 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tarii si sigiliul statului,

    Guvernul Romaniei hotaraste:

    ARTICOL UNIC
    Se aproba stemele municipiilor Arad (judetul Arad), Bistrita (judetul Bistrita-Nasaud), Caracal (judetul Olt), Deva (judetul Hunedoara), Petrosani (judetul Hunedoara), Radauti (judetul Suceava), Ramnicu Valcea (judetul Valcea), prevazute in anexele nr. 1 - 7 care fac parte integranta din prezenta hotarare.

                PRIM-MINISTRU
                 RADU VASILE

                      Contrasemneaza:
                      Secretar de stat,
                      seful Departamentului pentru
                      Administratie Publica Locala,
                      Vlad Rosca

    ANEXA 1

                               STEMA
                         MUNICIPIULUI ARAD

    Stema municipiului Arad se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 2.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului ARAD, judetul ARAD

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Arad, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut taiat de un brau ingust, undat, de argint.
    In partea superioara, pe fond de azur, doua cetati crenelate, de argint, iar deasupra acestora un brat in armura tinand in mana o sabie, toate din acelasi metal.
    In partea superioara, pe o esarfa alba, s-a scris cu litere negre deviza "VIA VERITAS VITA".
    In campul inferior, pe fond rosu, insemnele Episcopatului: mitra si crucea incrucisate cu carje; de sub mitra ies doua omofoare de argint. Totul este profilat pe conturul unei carti deschise.
    Scutul este timbrat de o coloana murala de argint formata din sapte turnuri crenelate.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - compozitia evoca istoria asezarii, precum si faptul ca vestigiile arheologice dovedesc existenta ei anterior atestarii documentare (secolul XIII);
    - constructiile atesta permanenta lupta de aparare;
    - elementele din campul inferior releva rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad in lupta de emancipare nationala.

    ANEXA 2

                               STEMA
                        MUNICIPIULUI BISTRITA

    Stema municipiului Bistrita se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 2.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului BISTRITA, judetul BISTRITA-NASAUD

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Bistrita, potrivit anexei nr. 2, se compune dintr-un scut partajat in furca rasturnata.
    In primul cartier, pe fond de aur, statuia lui Andrei Muresanu, asezata pe un soclu zidit, ambele de argint.
    In cartierul doi, pe camp de azur, este reprezentata, tot din argint, o constructie etajata, terminata cu acoperis ascutit, dotata cu doua fanioane. Deasupra portii cetatii se zareste un scut cu stema Moldovei, capul de bour cu stea intre coarne, flancat de roze in dreapta si de semiluna conturnata in stanga. Lateral, constructia este continuata cu un zid crenelat.
    In cartierul trei, pe fond rosu, iesind dintr-un cartus de aur, se afla un cap de strut, de argint, care tine in cioc o potcoava de aur.
    Scutul este timbrat cu o coroana murala de argint formata din sapte turnuri crenelate.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - capul de bour, precum si constructia releva legaturile existente in evul mediu intre orasul Bistrita si Tara Moldovei (Bistrita fiind posesiunea domnitorilor acestui principat romanesc);
    - strutul, vechiul simbol al asezarii, concedare a regalitatii maghiare, aminteste activitatea comerciala desfasurata odinioara de localnici;
    - monumentul lui Andrei Muresanu face aluzie la rolul locuitorilor in lupta de emancipare nationala.

    ANEXA 3

                               STEMA
                          MUNICIPIULUI DEVA

    Stema municipiului Deva se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 3.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului DEVA, judetul HUNEDOARA

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Deva, potrivit anexei nr. 3, se compune dintr-un scut taiat.
    In partea superioara, pe fond rosu, un personaj ecvestru purtand costum antic si steagul dac, un sarpe cu cap de lup, totul de aur.
    In partea inferioara, pe fond albastru, o cetate de argint avand la dreapta soarele de aur, format dintr-o bulina centrala cu raze si la stanga semiluna de argint.
    Scutul este timbrat de o coroana murala de argint formata din sapte turnuri crenelate.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - personajul, regele Decebal, aminteste inalta civilizatie dacica;
    - constructia evoca cetatea medievala la adapostul careia localitatea s-a dezvoltat;
    - soarele si semiluna semnifica viata tumultuoasa a localitatii, important centru administrativ, economic si social-cultural al judetului Hunedoara;
    - coroana murala care timbreaza scutul, semn specific centrelor urbane, vorbeste despre unitatea obstii si desemneaza, totodata, locul pe care aceasta asezare il ocupa in ierarhia oraseneasca, faptul ca este municipiu resedinta de judet.

    ANEXA 4

                               STEMA
                        MUNICIPIULUI CARACAL

    Stema municipiului Caracal se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 3.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului CARACAL, judetul OLT

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Caracal, potrivit anexei nr. 4, se compune dintr-un scut despicat; in dreapta, pe rosu, lupoaica capitolina; partea din stanga, albastra, este taiata de o fascie crenelata rosie.
    In campul superior s-a plasat palaria inaripata a zeului Mercur si doua spice de grau incrucisate, totul de aur.
    In partea inferioara, un turn de argint crenelat, cu poarta deschisa si o fereastra luminata albastru.
    Scutul este timbrat de o coroana murala de argint formata din cinci turnuri crenelate.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - turnul este o aluzie la denumirea localitatii, Caracale insemnand in limba peceneza "cetate neagra";
    - lupoaica capitolina evoca intensul proces de romanizare ce s-a desfasurat in antichitate in aceasta zona;
    - spicele de grau amintesc bogatia solului si cultura cerealelor, traditionala in aceasta zona;
    - palaria inaripata vorbeste despre activitatea comerciala desfasurata in aceasta localitate.

    ANEXA 5

                               STEMA
                      MUNICIPIULUI PETROSANI

    Stema municipiului Petrosani se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 4.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului PETROSANI, judetul HUNEDOARA

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Petrosani, potrivit anexei nr. 5, se compune dintr-un scut scartelat piezis.
    In primul cartier, pe fond rosu, o floare-de-colt (floarea-reginei), de argint.
    In cartierele doi si trei, pe fond de azur, cate un brad natural.
    In ultima partitiune, pe rosu, o carte deschisa, naturala, pe care broseaza doua ciocane incrucisate, negre.
    Scutul este timbrat de o coroana murala formata din cinci turnuri crenelate de argint.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - brazii si floarea-reginei evoca relieful muntos al zonei;
    - cartea deschisa aminteste existenta in acest municipiu a unicului institut din tara care pregateste cadre cu studii superioare in domeniul industriei miniere;
    - cele doua ciocane incrucisate - simbolul mineritului - evidentiaza traditia medievala a acestei activitati economice;
    - coroana murala, insemn al centrelor urbane, vorbeste despre unitatea obstii.

    ANEXA 6

                               STEMA
                        MUNICIPIULUI RADAUTI

    Stema municipiului Radauti se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 4.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului RADAUTI, judetul SUCEAVA

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Radauti, potrivit anexei nr. 6, se compune dintr-un scut pe fond de contrahermina (impestritari de argint pe camp negru) incarcat cu capul de bour, avand intre coarne o stea cu cinci raze, flancat in dreapta de o roza si in stanga de o semiluna conturnata, toate de aur.
    Capul de bour este insotit de cinci coroane voievodale, dispuse trei in sef si doua pe flancuri, de asemenea, de aur.
    Scutul este timbrat de o coroana murala de argint formata din cinci turnuri crenelate.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - campul aminteste de perioada in care asezarea a depins de Austria;
    - capul de bour si coroanele deschise evoca faptul ca aici se afla mormantul primilor domni ai Moldovei.

    ANEXA 7

                               STEMA
                    MUNICIPIULUI RAMNICU VALCEA

    Stema municipiului Valcea se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999, la pagina 5.

                    DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE
elementelor insumate ale stemei municipiului RAMNICU VALCEA, judetul VALCEA

    Descrierea stemei:
    Stema municipiului Ramnicu Valcea, potrivit anexei nr. 7, se compune dintr-un scut taiat in banda, dotat cu sef.
    In primul cartier, pe rosu, s-a repartizat un zid de argint crenelat, pe care broseaza o carte deschisa, naturala; in interiorul zidului se afla un turn de biserica.
    In al doilea cartier, pe azur, cinci stele de aur dispuse trei sus si doua jos.
    In sef, pe albastru, o caruta cu surugiu si doua perechi de cai, totul de argint.
    Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri crenelate.
    Semnificatia elementelor insumate:
    - stelele simbolizeaza energia electrica si industriile aflate pe teritoriul municipiului;
    - caruta aminteste traditionalul postalion care facea legatura intre Tara Romaneasca si Transilvania;
      constructia evoca Episcopia Ramnicului si Noului Severin existenta aici;
      cartea deschisa face aluzie la tipografia care a functionat la Ramnic intre 1705 si 1830.