LEGE   Nr. 15 din 11 februarie 1991

Lege  pentru solutionarea conflictelor colective de munca

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 33 din 11 februarie 1991

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Exercitarea dreptului la munca si revendicarea drepturilor economice si sociale aferente muncii sint garantate de legile tarii si nu pot fi ingradite.
    Art. 2
    (1) Conflictele cu privire la interesele profesionale cu caracter economic si social ale salariatilor, organizati sau neorganizati in sindicate, rezultate din desfasurarea raporturilor de munca dintre unitate, pe de o parte, si salariatii acesteia ori majoritatea salariatilor ei, pe de alta parte, constituie conflicte colective de munca si se solutioneaza potrivit prevederilor prezentei legi.
    (2) Conflictele colective de munca pot avea loc si intre conducerea unitatii si salariatii unei subunitati sau unui compartiment al acesteia, precum si intre conducerea unitatii si salariatii care exercita aceeasi meserie sau profesie in respectiva unitate.
    Art. 3
    Nu constituie conflicte colective de munca:
    a) litigiile dintre salariati si unitate a caror solutionare este supusa altor reglementari legale decit cele prevazute in prezenta lege;
    b) revendicarile salariatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi.
    Art. 4
    (1) In conflictele colective de munca, salariatii sint reprezentati de sindicate.
    (2) In cazul in care in unitate nu este constituit un sindicat sau daca nu toti salariatii sint membri de sindicat, in vederea solutionarii conflictului colectiv de munca, salariatii isi vor alege reprezentantii lor.
    Art. 5
    Salariatii pot declara greva numai in conditiile prevazute de prezenta lege.
    Art. 6
    In sensul prezentei legi, prin unitate se inteleg regiile autonome, societatile comerciale, alte organizatii cu scop lucrativ, institutiile publice, asociatiile de orice fel si organele de stat.

    CAP. 2
    Concilierea conflictelor colective de munca

    SECTIUNEA I
    Concilierea directa
    Art. 7
    (1) In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca, organul sindical sau, in lipsa acestuia, reprezentantii alesi ai salariatilor vor sesiza conducerea unitatii despre aceasta situatie.
    (2) Sesizarea se va face in scris, cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv motivarea acestora, precum si a propunerilor de solutionare, iar conducerea unitatii este obligata sa o primeasca si sa o inregistreze.
    (3) Cerinta prevazuta de alin. 2 se considera indeplinita si daca revendicarile salariatilor, motivarea acestora si propunerile de solutionare sint exprimate de sindicat sau de catre reprezentantii alesi ai salariatilor cu ocazia primirii la conducerea unitatii si discutiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal.
    Art. 8
    Conducerea unitatii are obligatia de a raspunde in scris organului sindical sau, in lipsa acestuia, reprezentantilor salariatilor, in termen de 48 de ore de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicarile formulate.
    Art. 9
    In situatia in carte unitatea nu a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, nu s-a realizat un consens, conflictul colectiv de munca se considera declansat.

    SECTIUNEA II
    Concilierea organizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
    Art. 10
    In cazul in care conflictul colectiv de munca a fost declansat in conditiile prevazute la art. 9, sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor sesizeaza Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, prin organele sale teritoriale - directiile de munca si protectie sociala - in vederea continuarii concilierii.
    Art. 11
    (1) Sesizarea pentru concilierea conflictului de munca se formuleaza in scris si va cuprinde, in mod obligatoriu, cel putin urmatoarele mentiuni:
    a) unitatea la care s-a ivit conflictul colectiv de munca, cu indicarea sediului si numelui conducatorului;
    b) obiectul conflictului colectiv de munca si motivarea acestuia;
    c) dovada indeplinirii cerintelor prevazute de art. 7-9;
    d) indicarea persoanelor delegate sa reprezinte, la conciliere, sindicatul sau, dupa caz, salariatii.
    (2) Sesizarea se depune in doua exemplare la directia de munca si protectie sociala in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea si trebuie sa fie datata si semnata de organul sindical indicat de statut sau, dupa caz, de reprezentantii salariatilor.
    Art. 12
    In termen de 24 de ore de la inregistrarea sesizarii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale desemneaza delegatul sau pentru participare la concilierea conflictului colectiv de munca, care are obligatia sa ia masuri pentru:
    a) comunicarea sesizarii catre conducatorul unitatii in termen de 48 de ore de la desemnarea sa;
    b) convocarea partilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depasi sapte zile de la inregistrarea sesizarii.
    Art. 13
    (1) Pentru sustinerea intereselor lor la conciliere, sindicatul sau, dupa caz, salariatii aleg o delegatie formata din 2-5 persoane, care va fi imputernicita in scris sa participe la concilierea organizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Din delegatia sindicatului pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau confederatiei la care sindicatul este afiliat.
    (2) In mod exceptional, cind natura activitatii unitatii o impune, delegatul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale poate stabili ca la conciliere sa participe un numar mai mare de delegati din partea sindicatului sau salariatilor.
    (3) Poate fi aleasa ca delegat al sindicatului sau, dupa caz, al salariatilor orice persoana salariata a unitatii de cel putin trei ani sau de la infiintarea acesteia, daca unitatea nu are trei ani de la infiintare, si care a implinit virsta de 21 ani, nu a fost condamnata pentru savirsirea infractiunilor prevazute la art. 46 si 47 din prezenta lege si nici nu se afla in executarea uneia din pedepsele complimentare prevazute de art. 64 din Codul penal.
    Art. 14
    Pentru sustinerea punctului de vedere al unitatii, conducatorul acesteia, daca nu participa personal, va desemna, printr-o imputernicire scrisa, o delegatie de 2-5 membri ai consiliului de administratie care sa participe la conciliere.
    Art. 15
    (1) Concilierea poate avea loc la sediul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale ori al directiei de munca si protectie sociala sau intr-un loc stabilit de parti.
    (2) Procedura de conciliere se incheie in ziua pentru care au fost convocate partile, in afara de cazul in care ele, de comun acord, hotarasc continuarea ei.
    Art. 16
    (1) La data fixata pentru conciliere, delegatul Ministerul Muncii si Protectiei Sociale verifica imputernicirile delegatilor partilor si staruie ca acestia sa actioneze pentru a se realiza concilierea.
    (2) Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de catre parti si de delegatul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
    (3) Procesul-verbal se intocmeste in trei exemplare, cite unul pentru delegatii sindicatului sau, dupa caz, ai salariatilor, conducerea unitatii si delegatul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
    Art. 17
    In cazul in care in urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la solutionarea conflictului colectiv de munca, acesta este obligatoriu pe intreaga durata stabilita si pentru toate partile intre care a avut loc conflictul colectiv de munca.
    Art. 18
    In situatiile in care acordul cu privire la solutionarea conflictului colectiv de munca este numai partial, in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora s-a realizat acordul si cele ramase nesolutionate, impreuna cu punctele de vedere ale fiecarei parti referitoare la acestea din urma.
    Art. 19
    Rezultatele concilierii mentionate la art. 17 si 18 vor fi aduse la cunostinta salariatilor de cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii.

    CAP. 3
    Declansarea, desfasurarea si incetarea grevei

    Art. 20
    (1) Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului. Hotarirea de declarare a grevei se ia de catre sindicate, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor. Pentru salariatii neorganizati in sindicate, hotarirea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel putin jumatate din numarul acestora.
    (2) Grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise.
    (3) Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de 2 ore, daca se face cu incetarea lucrului, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin 48 de ore greva propriu-zisa.
    Art. 21
    Greva este organizata si condusa de organul sindical sau, dupa caz, de reprezentantii salariatilor, care vor stabili si durata acesteia.
    Art. 22
    Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate toate posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv de munca prin procedurile de conciliere prevazute la art. 7-19 si daca momentul declansarii a fost adus la cunostinta conducerii unitatii de catre organizatori, cu 48 de ore inainte.
    Art. 23
    In situatia in care, dupa declararea grevei, jumatate din membrii de sindicat sau jumatate din salariatii care au hotarit declararea grevei renunta la greva, aceasta trebuie sa inceteze.
    Art. 24
    (1) Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor profesionale cu caracter economic si social ale salariatilor.
    (2) Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.
    (3) Este interzisa, de asemenea, greva pentru anularea masurii desfacerii contractului de munca de catre unitate, incadrarea in unitati sau schimbarea din functie a unei persoane.
    Art. 25
    Nu pot fi declarate greve pentru obtinerea modificarii clauzelor contractului colectiv de munca, a unui acord realizat anterior sau a unei hotariri definitive a comisiei de arbitraj, pronuntate conform art. 43, prin care s-a solutionat un conflict colectiv de munca pe toata durata de aplicare a acestora.
    Art. 26
    (1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrins sa participe la greva sau sa refuze sa participe.
    (2) Salariatii care nu participa la greva isi pot continua activitatea, daca aceasta este posibil.
    (3) Salariatii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva.
    (4) Nu se considera actiune de natura sa impiedice activitatea faptul ca din cauza grevei a incetat intregul proces de productie din unitate.
    Art. 27
    Organizatorii grevei, impreuna cu conducerea unitatii, au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor ori ar putea cauza pagube ireparabile.
    Art. 28
    Pe durata grevei, conducerea unitatii nu poate fi impiedicata sa-si desfasoare activitatea de salariatii aflati in greva sau de organizatorii acesteia.
    Art. 29
    (1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale salariatilor si nu poate avea consecinte negative pentru grevisti sau organizatori.
    (2) Dispozitiile alin. 1 nu se aplica daca greva este suspendata sau este declarata ilegala, potrivit art. 30 sau, dupa caz, art. 35 alin. lit. b).
    (3) Pe durata grevei, salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din raportul de munca, cu exceptia dreptului la salariu si la sporuri de salariu.
    Art. 30
    Curtea Suprema de Justitie, la sesizarea conducerilor unitatilor in care s-a declansat un conflict colectiv de munca, poate suspenda pe un termen de cel mult 90 de zile inceperea sau continuarea grevei, daca prin aceasta ar fi afectate interese majore pentru economia nationala sau interese de ordin umanitar.
    Art. 31
    (1) Sesizarile adresate Curtii Supreme de Justitie se solutioneaza in termen de 7 zile de la inregistrarea lor.
    (2) Hotaririle pronuntate sint definitive.
    Art. 32
    (1) In timpul grevei, organizatorii continua negocierile cu conducerea unitatii in vederea satisfacerii revendicarilor care au constituit motivele incetarii colective a lucrului.
    (2) In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii ajung la un acord, greva inceteaza.
    (3) Refuzul organizatorilor grevei de a indeplini obligatia prevazuta la alin. 1 atrage raspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unitatii.
    Art. 33
    Conducatorul unitatii, cind apreciaza ca greva a fost declarata ori se continua fara respectarea legii, se poate adresa judecatoriei in raza careia isi are sediul unitatea, cu o cerere pentru constatarea neindeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege pentru declansarea sau continuarea grevei.
    Art. 34
    Judecatoria fixeaza termen pentru solutionarea cererii, care nu poate fi mai mare de trei zile de la sesizare, si dispune citarea partilor.
    Art. 35
    (1) Judecatoria examineaza cererea si pronunta, de urgenta, o hotarire prin care, dupa caz:
    a) respinge cererea unitatii;
    b) admite cererea unitatii si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala.
    (2) Impotriva hotaririi judecatoriei se poate declara recurs la tribunalul judetean sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, in termen de trei zile de la pronuntare.
    Art. 36
    (1) Judecatoria si tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti solutioneaza cererea sau, dupa caz, recursul in complet format potrivit legii pentru judecarea litigiilor individuale de munca.
    (2) Judecarea conflictelor colective de munca se face potrivit Codului de procedura civila, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
    (3) In cazul in care dispun incetarea grevei ca fiind ilegala, instantele vor decide obligarea celor vinovati la despagubiri cerute de unitate pentru pagubele ce i-au fost pricinuite.
    Art. 37
    Toate actele de procedura intocmite potrivit dispozitiilor prezentei legi sint scutite de taxa de timbru.
    Art. 38
    (1) In situatia in care greva s-a derulat pe o durata de 20 de zile fara ca partile implicate sa fi ajuns la o intelegere si daca continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interesele economiei nationale sau interese de ordin umanitar, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale poate solicita solutionarea conflictului colectiv de munca de catre o comisie de arbitraj.
    (2) Initiativa Ministerului Muncii si Protectiei Sociale se comunica in scris partilor din conflictul colectiv de munca. La data comunicarii se suspenda continuarea grevei.
    Art. 39
    (1) Comisia de arbitraj se compune din trei arbitri.
    (2) Lista persoanelor care pot fi desemnate ca arbitri se stabileste o data pe an de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, dintre specialistii in domeniul economic, tehnic, juridic si alte profesii, cu consultarea sindicatelor si a Camerei de Comert si Industrie.
    Art. 40
    In raport de obiectul conflictului colectiv de munca, arbitrii se desemneaza dupa cum urmeaza:
    - un arbitru stabilit de conducerea unitatii;
    - un arbitru stabilit de sindicat sau, dupa caz, de reprezentantii salariatilor;
    - un arbitru stabilit de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
    Art. 41
    Comisia de arbitraj isi desfasoara activitatea de solutionare a conflictului colectiv de munca la sediul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale sau, dupa caz, la sediul directiei de munca si protectie sociala.
    Art. 42
    Dupa stabilirea comisiei de arbitraj, partile sint obligate sa depuna la aceasta intreaga documentatie privind conflictul colectiv de munca si sustinerile lor.
    Art. 43
    (1) In termen de trei zile de la primirea documentatiei prevazute la art. 42 comisia de arbitraj are obligatia sa convoace partile si sa examineze, impreuna cu acestea, conflictul colectiv de munca, pe baza dispozitiilor legii si a prevederilor contractelor colective de munca aplicabile.
    (2) Comisia de arbitraj se pronunta printr-o hotarire definitiva, in termen de 24 de ore de la incheierea dezbaterilor.
    (3) Hotarirea se comunica partilor in termen de 24 de ore de la pronuntare.
    (4) Prin hotarirea comisiei de arbitraj conflictul colectiv de munca inceteaza.
    Art. 44
    Pentru activitatea desfasurata in solutionarea unui conflict colectiv de munca, membrii comisiei de arbitraj primesc onorariu care se stabileste si se plateste de catre partile in litigiu in mod egal. In situatia in care nu se realizeaza acordul partilor cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileste de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, tinind seama si de propunerile partilor.

    CAP. 4
    Dispozitii finale

    Art. 45
    (1) Nu pot declara greva:
    a) salariatii care detin functii de specialitate in aparatul Parlamentului, Guvernului, ministerelor al altor organe centrale ale administratiei de stat, prefecturilor si primariilor, functii de procuror sau judecator, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, precum si personalul militarizat din unitatile aflate in subordinea Ministerului Justitiei;
    b) salariatii din unitatile sistemului energetic national, din serviciile operative de la reactoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu care, prin oprire, prezinta pericol de explozie, precum si cei din unitatile care executa productie pentru nevoile de aparare a tarii.
    (2) In situatia existentei unui conflict de munca intre unitate si salariatii prevazuti la alin. 1 lit. b) ori personalul civil din unitatile subordonate Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, organul sindical sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor vor rezolva revendicarile prin conciliere directa si cu participarea delegatului Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
    (3) Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel, de la plecarea si pina la intoarcerea in tara, nu poate declara greva. Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman.
    (4) In unitatile sanitare, de invatamint, telecomunicatii, ale radioteleviziunii, in unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv cele de reparat material rulant, in unitatile de transporturi fluviale, in unitatile de aviatie civila si cele de stat care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu piine, lapte, carne, gaze, energie electrica, caldura si apa, greva este permisa cu conditia ca organizatorii sa asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala.
    Art. 46
    (1) Fapta persoanei care prin amenintari ori violente impiedica sau obliga un salariat sau un grup de salariati sa participe la greva sau sa munceasca in timpul grevei, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda de la 2.000 la 7.000 lei, daca fapta nu intruneste elementele unei alte infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava.
    (2) Tentativa se pedepseste.
    Art. 47
    Declararea grevei de catre organizatori cu nesocotirea interdictiilor si conditiilor prevazute la art. 24 alin. 2 sau la art. 45 alin. 1, 3, si 4 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda de la 2.000 la 7.000 lei, daca fapta nu intruneste elementele unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava.
    Art. 48
    Participarea salariatilor la greva nu inlatura raspunderea lor materiala, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, daca faptele savirsite in timpul grevei atrag, potrivit legii, aceasta raspundere.

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 7 februarie 1991.

                  PRESEDINTELE SENATUI
              academician ALEXANDRU BIRLADEANU

    Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 11 februarie 1991.

              PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
                        MARTIAN DAN

    In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei,
    promulgam Legea pentru solutionarea conflictelor colective de munca si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial al Romaniei.

                    PRESEDINTELE ROMANIEI
                        ION ILIESCU