Legea Nr.156 din 05.07.2011

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum şi a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 519 din 22 iulie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul IOrdonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 29 august 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 488/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Titlul ordonanţei se modifică şi va avea următorul cuprins: ORDONANŢĂ privind organizarea activităţii de expertiză criminalistică 2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 1(1) Expertizele criminalistice judiciare se efectuează de experţi criminalişti autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor publice sau în cadrul laboratoarelor publice ori private de specialitate, constituite conform dispoziţiilor legale. Expertul criminalist trebuie să fie imparţial şi independent în exprimarea şi formularea opiniilor ştiinţifice.(2) La efectuarea expertizelor criminalistice judiciare pot participa şi experţi criminalişti autorizaţi, numiţi de organele judiciare la recomandarea părţilor.(3) Institutele publice, laboratoarele publice sau private de specialitate, precum şi experţii criminalişti autorizaţi sunt cuprinşi în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi, constituit la nivel naţional, întocmit pe specialităţi şi actualizat de Ministerul Justiţiei. Tabelul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi se afişează pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.(4) Experţii din cadrul aceluiaşi institut public sau laborator de expertize criminalistice public ori privat nu pot avea şi calitatea de experţi numiţi de organele judiciare la recomandarea părţilor. 3. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1¹ , cu următorul cuprins: Articolul 1¹ Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice se face potrivit regulamentului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă. 4. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Specialităţile de expertiză criminalistică în care se poate obţine calitatea de expert criminalist autorizat sunt următoarele:a)expertiza grafică şi tehnică a documentelor; b)expertiza dactiloscopică a urmelor palmare şi plantare; c)expertiza traseologică a urmelor lăsate de fiinţe şi obiecte; d)expertiza balistică a armelor şi a muniţiilor; e)expertiza fizico-chimică a probelor materiale; f)expertiza criminalistică în accidentele de trafic terestru; g)expertiza criminalistică în accidentele de trafic aerian; h)expertiza criminalistică în accidentele de trafic fluvial şi maritim; i)expertiza criminalistică în explozii şi incendii; j)expertiza vocii şi vorbirii; k)expertiza imaginilor; l)expertiza biologică; m)expertiza genetică; n)expertiza aplicaţiilor şi datelor informatice; o)expertiza pentru detecţia comportamentului simulat (poligraf); p)expertiza drogurilor şi a stupefiantelor. 5. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Examenul pentru dobândirea calităţii de expert criminalist autorizat, precum şi procedura de retragere a acestei calităţi sunt reglementate potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. 6. La articolul 3, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6) , cu următorul cuprins:(6) Calitatea de expert criminalist autorizat în cadrul institutelor şi laboratoarelor publice se dobândeşte prin examen, organizat de către acestea, în condiţiile legii. 7. La articolul 4 alineatul (1), litera c) se abrogă. 8. La articolul 4 alineatul (1), literele d) , f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)a desfăşurat în mod neîntrerupt o activitate de profil de cel puţin 4 ani şi are studii superioare de specialitate, dovedite cu diplomă de licenţă, în domeniul genului de expertiză criminalistică pentru care candidează;........ ................ ................ ................ ................ ........ ........... f)nu a suferit o condamnare definitivă pentru o infracţiune săvârşită în împrejurări legate de exercitarea profesiei sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu intenţie; g)a fost declarată admisă la examenul organizat în acest scop. 9. La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) , cu următorul cuprins:(4) Retragerea calităţii de expert criminalist autorizat se face prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care expertul criminalist autorizat în condiţiile art. 3 nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e) şi f). 10. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 5(1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 4 este înscrisă, la cerere, în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi.(2) Experţii criminalişti autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor şi laboratoarelor publice sunt înscrişi în Tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi.(3) Calitatea de expert criminalist autorizat şi specialitatea se dovedesc cu legitimaţia de expert eliberată de Ministerul Justiţiei. 11. La articolul 7, alineatul (2) se abrogă. 12. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 8(1) Partea din proces care solicită să participe la efectuarea expertizei judiciare şi un expert criminalist autorizat recomandat de ea va achita acestuia un onorariu stabilit de comun acord, adus la cunoştinţă, în scris, organului judiciar care numeşte expertul.(2) Cuantumul maxim al onorariilor ce pot fi solicitate şi încasate pentru efectuarea expertizelor criminalistice este stabilit prin ordin al ministrului justiţiei.(3) Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile experţilor criminalişti autorizaţi constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, având destinaţia prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare. 13. La articolul 9 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)în urma condamnării definitive pentru comiterea unei infracţiuni săvârşite în împrejurări legate de exercitarea profesiei sau a unei alte infracţiuni săvârşite cu intenţie. 14. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 10(1) Experţii criminalişti autorizaţi îşi desfăşoară activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice judiciare în cadrul institutelor sau laboratoarelor publice de specialitate ori în cadrul laboratoarelor private de expertize criminalistice, în condiţiile prevăzute de lege privind autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice.(2) Experţii criminalişti autorizaţi pot să îşi exercite activitatea şi individual sau în societăţi civile profesionale, constituite potrivit legii, care au ca obiect de activitate participarea la efectuarea expertizelor criminalistice, în condiţiile legii. 15. La articolul 11, alineatul (2) se abrogă. 16. După articolul 12¹ se introduce un nou articol, articolul 12² , cu următorul cuprins: Articolul 12² Experţii criminalişti autorizaţi au obligaţia de a respecta regulile Codului deontologic, care se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului administraţiei şi internelor. 17. După articolul 14 se introduce anexa „Regulament privind autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice“, având cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Articolul II(1) Experţii criminalişti care îşi desfăşoară activitatea în cadrul institutelor şi laboratoarelor publice dobândesc, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, calitatea de experţi criminalişti autorizaţi, fără îndeplinirea vreunei formalităţi.(2) Experţii criminalişti autorizaţi care sunt înscrişi, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în tabelul nominal cuprinzând experţii criminalişti autorizaţi îşi păstrează această calitate.(3) Experţii criminalişti autorizaţi potrivit prezentei legi să efectueze expertize criminalistice sunt experţi oficiali în sensul Codului de procedură penală. Articolul IIIÎn termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va emite ordinul pentru aprobarea Procedurii privind evaluarea laboratoarelor private de expertize criminalistice în vederea autorizării. Articolul IVOrdonanţa Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 29 august 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 488/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. Articolul VLegea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Titlul legii se modifică şi va avea următorul cuprins: LEGE privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice 2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 1Prezenta lege reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. 3. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 2(1) În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.(2) Activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice dispuse de instanţele judecătoreşti sau de organele de urmărire penală, realizată de personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, constituie un factor important în sporirea eficienţei activităţii organelor judiciare, în cadrul procesului de înfăptuire a justiţiei. 4. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 3(1) Personalul auxiliar de specialitate funcţionează în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 116-118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.(3) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.(4) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent procedural, aprod şi şofer. 5. După articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3¹ , cu următorul cuprins: Articolul 3¹ (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice, denumite în continuare INEC, organizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 368/1998 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - I.N.E.C., cu modificările ulterioare.(2) Personalul de specialitate criminalistică este format din experţi criminalişti şi asistenţi criminalişti.(3) Personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este format din tehnicieni criminalişti şi secretari-dactilografi laborator expertize criminalistice. 6. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 4Personalul prevăzut la art. 3 şi 3¹ este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei şi să participe la formarea profesională continuă. 7. După articolul 89 se introduce un nou capitol, capitolul VII^1 , alcătuit din articolele 89¹ -89⁴⁴ , cu următorul cuprins: Capitolul VII^1Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC Secţiunea 1Principiile exercitării profesiei de expert criminalist Articolul 89¹ Expertul criminalist care funcţionează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conţinutul raportului de expertiză criminalistică. Articolul 89² Expertul criminalist are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparţialitate, profesionalism şi obiectivitate. Articolul 89³ Expertul criminalist trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea şi independenţa acestuia, precum şi de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii prestigiului justiţiei şi al instituţiei în care funcţionează. Articolul 89⁴ Expertul criminalist trebuie să cunoască şi să respecte limitele competenţei sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice. Secţiunea a 2-aIncompatibilităţi şi interdicţii Articolul 89⁵ Funcţia de expert criminalist este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, a celor de instruire din cadrul instituţiilor de formare profesională, precum şi a funcţiilor de cercetare. Articolul 89⁶ Experţilor criminalişti le este interzis: a) să participe la efectuarea expertizelor criminalistice în perioada în care deţin calitatea de experţi criminalişti în cadrul INEC; b) să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC; c) să exercite orice activităţi de natură să lezeze prestigiul instituţiei din care fac parte. Articolul 89⁷ Expertul criminalist nu poate acorda consultaţii de specialitate, în legătură cu atribuţiile ce îi revin, persoanelor care nu funcţionează în cadrul INEC. Articolul 89⁸ (1) Expertul criminalist este obligat să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora.(2) Declaraţia se înregistrează şi se depune la dosarul profesional personal al fiecărui expert. Articolul 89⁹ (1) Experţii criminalişti nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.(2) Experţii criminalişti completează anual o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2). Articolul 89¹⁰ Dispoziţiile art. 77 alin. (2) şi (3), art. 78, 79 şi 81 se aplică în mod corespunzător. Articolul 89¹¹ Prevederile prezentei secţiuni se aplică şi celorlalte categorii de personal care funcţionează în cadrul INEC. Secţiunea a 3-aRecrutarea şi numirea în funcţie a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89¹² Recrutarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, în condiţiile legii. Articolul 89¹³ (1) La concursul pentru ocuparea funcţiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a)are cetăţenia română şi capacitate deplină de exerciţiu; b)are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă în domeniul specializării în care candidează; c)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; d)cunoaşte limba română şi are domiciliul în România; e)are cunoştinţe de operare pe calculator; f)este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei; g)nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică; h)cunoaşte o limbă străină de circulaţie internaţională, la nivel mediu. (2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. Articolul 89¹⁴ (1) La concursul pentru ocuparea funcţiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; c)cunoaşte limba română şi are domiciliul în România; d)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; e)are studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere. (2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat de directorul institutului, la propunerea Consiliului institutului. Secţiunea a 4-aFormarea profesională continuă şi evaluarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89¹⁵ (1) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează în scopul îmbunătăţirii pregătirii profesionale a acestuia şi al creşterii calităţii nivelului ştiinţific al rapoartelor de expertiză criminalistică.(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de evoluţia procedeelor tehnice de analiză şi interpretare din diversele discipline ştiinţifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanţă cu standardele interne şi internaţionale în materie.(3) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe genuri de expertiză criminalistică. Articolul 89¹⁶ Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii institutului prin Consiliul acestuia, şefilor laboratoarelor interjudeţene, precum şi fiecărui expert şi asistent în parte, prin pregătire individuală. Articolul 89¹⁷ (1) Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de INEC, de instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate, precum şi la alte forme de perfecţionare profesională.(2) Directorul institutului aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului. Articolul 89¹⁸ (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă şi performanţă profesională a personalului de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale.(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic şi se avizează de directorul institutului.(3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a personalului de specialitate criminalistică se poate acorda unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.(4) Experţii criminalişti şi asistenţii criminalişti care nu sunt de acord cu calificativul acordat pot face contestaţie la Consiliul institutului, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunţată de Consiliul institutului este definitivă. Articolul 89¹⁹ (1) Experţii şi asistenţii criminalişti care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de INEC.(2) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie prin susţinerea unui examen.(3) Expertul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ şi care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (2) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului institutului, de către director. Articolul 89²⁰ (1) Evaluarea şi calificativele anuale obţinute de personalul de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal.(2) Dosarele profesionale personale ale personalului de specialitate criminalistică se întocmesc şi se păstrează de INEC.(3) Dispoziţiile art. 75 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Articolul 89²¹ (1) Activitatea personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este evaluată anual de superiorul ierarhic, prin acordarea calificativelor prevăzute la art. 89¹⁸ alin. (3).(2) Dispoziţiile art. 89¹⁸ alin. (4) şi art. 89²⁰ se aplică în mod corespunzător. Secţiunea a 5-aPromovarea în grade profesionale şi accesul la funcţii de conducere al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică §1. Promovarea în grade profesionale Articolul 89²² (1) Promovarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică în grade profesionale se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare.(2) Modul de organizare şi desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin regulament aprobat de directorul institutului la propunerea Consiliului institutului.§2. Accesul la funcţiile de conducere din cadrul INEC Articolul 89²³ Directorul şi directorul adjunct ai institutului sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei dintre experţii cu grad profesional maxim şi cu studii juridice care funcţionează în cadrul institutului. Articolul 89²⁴ (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere se face de către directorul institutului.(2) Pentru numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean, precum şi pentru numirea în funcţia de şef de sector în cadrul institutului este necesară o vechime de peste 10 ani în profesia de expert criminalist şi minimum 3 ani vechime în cadrul INEC.(3) Numirea şefilor de laboratoare interjudeţene nou-înfiinţate se poate face şi prin derogare de la condiţiile de vechime prevăzute la alin. (2), dar numai în situaţia în care numirea nu se poate face în condiţiile alin. (2). Secţiunea a 6-aSuspendarea din funcţie a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89²⁵ (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcţie în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (1).(2) Suspendarea din funcţie se dispune de către directorul institutului, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (3) se aplică în mod corespunzător. Articolul 89²⁶ Decizia prevăzută la art. 89²⁵ alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul institutului persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcţie. Articolul 89²⁷ Dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi (3), art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător. Secţiunea a 7-aEliberarea din funcţie a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89²⁸ (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 52.(2) Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a directorului institutului.(3) Prevederile art. 54 sunt aplicabile şi pentru categoriile de personal prevăzute la alin. (1). Secţiunea a 8-aDelegarea, detaşarea şi transferul personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89²⁹ (1) În cazul în care institutul sau un laborator interjudeţean din subordinea acestuia nu poate funcţiona normal datorită volumului prea mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenţei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.(2) Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Articolul 89³⁰ Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detaşat sau transferat prin decizie motivată a directorului institutului în condiţiile prevăzute la art. 56 şi 58, care se aplică în mod corespunzător. Articolul 89³¹ Prevederile art. 57 sunt aplicabile şi în cazul delegării sau detaşării personalului de specialitate criminalistică sau a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică. Secţiunea a 9-aDrepturile şi îndatoririle personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89³² Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestora în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea îndeplinirii funcţiei deţinute, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora. Articolul 89³³ Pentru activitatea desfăşurată, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu funcţia deţinută, cu vechimea şi cu alte criterii prevăzute de lege. Articolul 89³⁴ (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice.(2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum şi a unor documente interne ori internaţionale.(3) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăţilor ştiinţifice ori academice, precum şi al asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional. Articolul 89³⁵ (1) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul şi îndatorirea de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională.(2) Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:a)organizate la iniţiativa ori în interesul INEC; b)urmate la iniţiativa acestuia, cu acordul directorului institutului; c)organizate de Ministerul Justiţiei sau de alte instituţii specializate din ţară ori din străinătate. (3) În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile prezentei legi.(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), INEC şi Ministerul Justiţiei au obligaţia să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare. Articolul 89³⁶ (1) INEC are obligaţia să asigure personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.(2) Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecţie adaptat specificului activităţii desfăşurate în cadrul INEC. Secţiunea a 10-aRăspunderea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică Articolul 89³⁷ Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ şi penal, în condiţiile legii. Articolul 89³⁸ Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. Articolul 89³⁹ Constituie abateri disciplinare: a)refuzul de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite; b)părăsirea locului de muncă şi lipsa de la serviciu fără aprobarea celui în drept să acorde învoiri; c)încălcarea normelor de protecţie, igienă şi securitate a muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor; d)încălcarea normelor de comportare civică şi etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relaţiilor de muncă. Articolul 89⁴⁰ (1) Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte:a)absenţa nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv; b)plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator; c)refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite; d)asumarea de obligaţii sau responsabilităţi faţă de persoane, organe ori organizaţii, interne sau internaţionale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calităţii de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului. (2) Săvârşirea de către salariat a oricăreia dintre abaterile disciplinare grave prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, independent de existenţa unor antecedente disciplinare ale acestuia. Articolul 89⁴¹ Pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a)-d) şi f). Articolul 89⁴² (1) Nicio sancţiune, cu excepţia celei prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.(2) Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul INEC.(3) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. Articolul 89⁴³ Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale: a)cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată; b)stabileşte persoanele care urmează să fie audiate; c)audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului; d)poate solicita declaraţii scrise persoanelor prevăzute la lit. c); e)poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluţionarea cazului; f)propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite; g)întocmeşte rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului. Articolul 89⁴⁴ (1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a săvârşirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei. Sancţiunea disciplinară este dispusă de către directorul institutului, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.(2) Decizia se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.(3) Prevederile art. 89 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător. Articolul VIPersonalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică aflat în funcţie în cadrul INEC la data intrării în vigoare a prezentei legi se consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care este numit. Articolul VIILitigiile în legătură cu aplicarea prevederilor referitoare la personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică care funcţionează în cadrul INEC se soluţionează de instanţele specializate pentru soluţionarea conflictelor de muncă. Articolul VIIILa data intrării în vigoare a prezentei legi, orice alte dispoziţii contrare se abrogă. Articolul IXLegea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dânduse textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ ANEXĂ(Anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 75/2000) REGULAMENT privind autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice Capitolul IDispoziţii generale Articolul 1(1) Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice reprezintă componenta asigurării unui sistem al calităţii în efectuarea expertizelor criminalistice judiciare, prin care sunt recunoscute oficial capacitatea şi competenţa tehnico-ştiinţifică a acestora de a efectua expertize criminalistice la solicitarea organelor judiciare.(2) Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice se face de către o comisie formată din experţi criminalişti din cadrul instituţiilor publice şi asociaţiilor profesionale în care aceştia îşi desfăşoară activitatea sau, după caz, ai căror membri sunt.(3) Comisia este alcătuită din 2 reprezentanţi ai instituţiilor publice în care îşi desfăşoară activitatea experţi criminalişti, 2 reprezentanţi având calitatea de experţi criminalişti din cadrul asociaţiilor profesionale ale experţilor criminalişti şi un reprezentant al mediului academic desemnat de Academia Română.(4) Organizarea şi funcţionarea comisiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 2(1) Prezentul regulament se aplică laboratoarelor private de expertize criminalistice constituite individual, ca persoană fizică autorizată, sau constituite prin asociere, ca societate civilă profesională cu răspundere limitată şi personalitate juridică.(2) Laboratorul privat de expertize criminalistice are drept obiect de activitate efectuarea expertizelor criminalistice. Articolul 3Rapoartele de expertiză criminalistică efectuate de laboratoarele private de expertize criminalistice sunt valabile în condiţiile în care: a)laboratorul este autorizat şi autorizaţia este valabilă; b)sunt efectuate pentru specialităţile de expertize criminalistice pentru care există autorizare; c)sunt efectuate de un expert criminalist autorizat. Capitolul IICondiţii de autorizare a laboratoarelor private de expertize criminalistice Articolul 4Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice constă în: a)evaluarea capacităţii tehnice a laboratorului, necesară pentru a efectua expertize pe anumite specialităţi criminalistice; b)verificarea îndeplinirii condiţiilor legale privind autorizarea şi competenţa experţilor criminalişti ai laboratorului, pentru a putea efectua expertize criminalistice pe anumite specialităţi; c)verificarea îndeplinirii cerinţelor privind asigurarea respectării circuitului documentelor, arhivarea şi păstrarea acestora. Articolul 5Evaluarea laboratorului se realizează pentru specialităţile de expertiză criminalistică ce vor putea fi efectuate în cadrul acestuia, prevăzute de lege. Articolul 6(1) În cadrul laboratoarelor private îşi pot exercita profesia şi experţi criminalişti autorizaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau experţi criminalişti autorizaţi şi salarizaţi în baza unui contract de salarizare, potrivit prevederilor legale.(2) În cadrul laboratoarelor private se poate angaja personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfăşurarea activităţii.(3) Laboratoarele private de expertize criminalistice se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmată de sintagma „societate civilă de experţi criminalişti autorizaţi“. Articolul 7(1) Poate fi autorizat ca laborator privat de expertize criminalistice orice laborator cu sediul în România, constituit de experţi criminalişti autorizaţi, care funcţionează sub această formă şi îndeplineşte condiţiile de autorizare.(2) Laboratoarele private de expertize criminalistice se autorizează, la solicitarea acestora, pe specialităţi de expertiză criminalistică, pentru care, pe baza unei evaluări specifice, dovedesc că dispun cel puţin de condiţiile logistice şi de competenţa prevăzute de Procedura privind evaluarea laboratoarelor private de expertize criminalistice în vederea autorizării.(3) Laboratoarele de expertize criminalistice acreditate de un organism de acreditare recunoscut într-un stat membru al Uniunii Europene să efectueze activităţi de încercări pentru anumite specialităţi criminalistice se autorizează fără altă evaluare pentru specialităţile de expertiză criminalistică înscrise în certificatul de acreditare şi solicitate pentru autorizare, în condiţiile prevăzute la art. 9 lit. a).(4) Laboratoarele private de expertize criminalistice trebuie să îndeplinească în mod permanent cerinţele şi condiţiile care au stat la baza autorizării. Capitolul IIIProcedura de autorizare a activităţii de expertiză criminalistică în laboratoare private Articolul 8(1) Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice se realizează de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (2), care se organizează la nivel naţional.(2) Comisia de autorizare îşi desfăşoară activitatea pe baza unui set unic de documente cuprinzând:a)regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de autorizare, stabilit prin hotărâre a Guvernului; b)proceduri privind evaluarea laboratoarelor, precum şi supravegherea celor autorizate, stabilite prin hotărâre a Guvernului. (3) Componenţa comisiei de autorizare şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului administraţiei şi internelor.(4) Documentele prevăzute la alin. (2) se elaborează de Ministerul Justiţiei prin structurile de specialitate. Articolul 9Procedura de autorizare a laboratoarelor private de expertize criminalistice cuprinde, în principal, următoarele etape: a)depunerea cererii cuprinzând specialităţile de expertiză criminalistică pentru care se solicită autorizarea, însoţită de un chestionar de informare şi autoevaluare completat de laboratorul solicitant, la comisia de autorizare; b)analizarea de către comisia de autorizare a informaţiilor privind laboratorul solicitant, furnizate de acesta prin chestionarul de informare şi autoevaluare; c)evaluarea la faţa locului de către comisia de autorizare şi întocmirea raportului de evaluare; d)analizarea de către comisia de autorizare a dosarului laboratorului solicitant şi stabilirea concluziilor cu privire la îndeplinirea criteriilor de autorizare de către acesta; e)întocmirea şi eliberarea certificatului de autorizare; f)supravegherea laboratoarelor private autorizate prin verificări la intervale specificate şi întocmirea rapoartelor de supraveghere; g)analizarea de către comisia de autorizare a situaţiei laboratoarelor autorizate, pe baza rapoartelor de supraveghere, a programelor de acţiuni corective, a eventualelor sesizări şi reclamaţii şi a altor informaţii relevante pe care le deţine, şi stabilirea concluziilor cu privire la menţinerea sau modificarea, după caz, a statutului autorizării - suspendare, limitare sau retragere. Articolul 10(1) Autorizarea laboratoarelor private de expertize criminalistice se finalizează printr-un certificat de autorizare, cu o durată de valabilitate de 5 ani.(2) Pe durata de valabilitate a autorizării, laboratoarele private de expertize criminalistice sunt supuse supravegherii permanente prin verificări pe baza cărora autorizarea poate fi menţinută sau, după caz, suspendată, limitată ori retrasă, potrivit procedurii de autorizare. Articolul 11Ministerul Justiţiei întocmeşte şi actualizează lista laboratoarelor private de expertize criminalistice şi a specialităţilor pentru care au fost autorizate, pe care o publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi o afişează pe pagina de internet a instituţiei. Capitolul IVAtribuţii şi obligaţii Articolul 12Laboratoarele private de expertize criminalistice autorizate, care fac obiectul prezentului regulament, au următoarele obligaţii: a)să furnizeze toate datele şi informaţiile cerute pentru autorizare; b)să faciliteze şi să asigure condiţiile necesare pentru verificarea la faţa locului de către comisia de autorizare a condiţiilor de competenţă tehnică obligatorii pentru autorizare; c)să achite, la termenele stabilite, potrivit reglementărilor în vigoare, taxele prevăzute pentru autorizare şi supraveghere; d)să menţină permanent condiţiile de competenţă tehnică pe baza cărora au fost autorizate; e)să îşi desfăşoare activitatea în limitele autorizării, potrivit certificatului de autorizare; f)să informeze de îndată comisia de autorizare despre orice schimbări survenite privind condiţiile avute în vedere la acordarea autorizării. Capitolul VDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 13Cheltuielile ocazionate de autorizarea şi supravegherea laboratoarelor private de expertize criminalistice se suportă de laboratoarele solicitante.