Legea Nr.157 din 11.07.2011

v)îndepărtarea de pe teritoriul României - procesul de întoarcere voluntară sau sub escortă a unui străin în ţara de origine, într-o ţară de tranzit stabilită potrivit acordurilor la care România sau Uniunea Europeană sunt părţi ori într-o altă ţară terţă în care străinul decide să se întoarcă şi în care acesta va fi acceptat; x)interdicţia de intrare - decizia sau orice alt act de natură administrativă sau judiciară prin care se interzice intrarea şi şederea pe teritoriul României pentru o perioadă determinată; y)riscul sustragerii - existenţa unor motive care justifică într-un caz particular presupunerea că un străin care face obiectul unei proceduri de îndepărtare se poate sustrage acesteia, motivele putând fi următoarele:

z)persoane vulnerabile - minori, minori neînsoţiţi, persoane cu handicap, persoane în vârstă, femei gravide, părinţi singuri cu copii minori şi persoane care au fost supuse torturii, violului şi altor forme grave de violenţă psihică, fizică sau sexuală. 8. La articolul 6 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel; 9. La articolul 6 alineatul (1), litera f) se abrogă. 10. La articolul 6 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins: g)pe numele lor nu au fost introduse semnalări în Sistemul de Informaţii Schengen în scopul nepermiterii intrării; 11. La articolul 6, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(3) Străinilor care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum şi străinilor îmbarcaţi pe navele ori ambarcaţiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul României. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........(5) Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite în acorduri şi înţelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorităţii competente. 12. La articolul 7, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport aeriene, navale sau terestre a străinilor fără documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate sau ascunşi în mijloacele de transport ori care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b). 13. La articolul 8, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Străinilor nu li se permite intrarea pe teritoriul statului român dacă: 14. La articolul 8, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Organele poliţiei de frontieră pot să nu permită intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele situaţii: 15. La articolul 8 alineatul (2), după litera b) se introduce o nouă literă , litera b¹), cu următorul cuprins: b¹) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României; 16. La articolul 8, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(3) Organele şi instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenţa unor situaţii de natura celor prevăzute la alin. (1) şi (2) pot solicita Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau Oficiului Român pentru Imigrări dispunerea măsurii de nepermitere a intrării în România, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.(4) Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliţiei de frontieră şi se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006, denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, precum şi a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 17. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 9 Obligaţiile străinului(1) Străinul căruia nu i se permite intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de origine sau orice altă destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului României.(2) În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organele poliţiei de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spaţiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziţie de administratorul punctului de trecere a frontierei ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locaţie stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării. 18. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 10 Documentele în baza cărora se poate trece frontiera de stat(1) Trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei sau alte locuri stabilite pentru trecerea frontierei se face numai pe baza documentelor acceptate de statul român, potrivit acordurilor internaţionale la care România este parte sau normelor europene în materie, pentru trecerea frontierei. (2) Străinii incluşi ca însoţitori într-un document de trecere a frontierei de stat aparţinând altei persoane pot intra sau ieşi în/din România numai împreună cu titularul acestuia.(3) Ministerul Afacerilor Externe, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor, actualizează anual lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în ţară, emise de statele sau entităţile internaţionale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(4) Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înţelegeri internaţionale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, exceptarea de la obligativitatea deţinerii documentelor de trecere a frontierei. 19. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În cazul în care prin convenţiile internaţionale sau actele normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada de şedere, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în România li se permite accesul pe teritoriul statului român şi pot să rămână maximum 3 luni în decurs de 6 luni, începând cu data primei intrări în ţară. 20. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Străinul intrat legal pe teritoriul României, precum şi persoana care îl găzduieşte au obligaţia să anunţe despre aceasta organul de poliţie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării şi, respectiv, a găzduirii. 21. La articolul 13 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat. 22. La articolul 15, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) organele competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanţele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii, care conţin o asemenea măsură şi sunt transmise pentru punere în aplicare. 23. La articolul 15, alineatul (3) se abrogă. 24. La articolul 15, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Punerea în aplicare a măsurii se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliţiei de frontieră. 25. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 16 Încetarea măsurii de nepermitere a ieşirii Încetarea măsurii de nepermitere a ieşirii se face prin anularea consemnului nominal, la solicitarea scrisă a autorităţii publice căreia îi revine o astfel de competenţă potrivit legii, pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1). 26. La articolul 16⁴ alineatul (3), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)străinii au încălcat reglementările vamale sau au trecut ori au încercat să treacă ilegal frontiera de stat; 27. La articolul 20 litera d), după punctul (iv) se introduce un nou punct , punctul (iv¹), cu următorul cuprins: (iv¹) detaşare, identificată prin simbolul D/DT; 28. La articolul 20 litera d), punctul (vii) se modifică şi va avea următorul cuprins: (vii) activităţi religioase, identificată prin simbolul D/AR; 29. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 21 Viza de tranzit aeroportuar(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă în situaţiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize.(2) Incidenţa situaţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) din Codul de vize se stabileşte prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la emiterea, respectiv abrogarea ordinului comun prevăzut la alin. (2). 30. La articolul 23, alineatul (2) se abrogă. 31. La articolul 23 alineatul (4), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)afaceri - pentru străinul care intenţionează să călătorească în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru amplasarea, punerea în funcţiune sau verificarea folosirii şi funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de cooperare industrială, pentru instruirea personalului în acest sens, precum şi pentru străinul care este sau urmează să devină asociat ori acţionar al unei societăţi comerciale din România; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........... f)activităţi sportive - pentru străinul care urmează să intre în România pe o durată de timp limitată, în vederea participării la activităţi sportive ocazionale; 32. La articolul 24 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă , litera d¹), cu următorul cuprins: d¹) detaşare - străinilor calificaţi, angajaţi ai unei persoane juridice străine, care pot să desfăşoare activităţi pe teritoriul României, în următoarele situaţii: sunt detaşaţi pe teritoriul României în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea în România, sunt detaşaţi la o unitate situată pe teritoriul României sau la o întreprindere care aparţine unui grup de întreprinderi situate pe teritoriul României; 33. La articolul 24 alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins: g)activităţi religioase - străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăşura activităţi în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora; 34. Articolul 26 se abrogă. 35. La articolul 30, alineatele (5) , (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(5) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (4) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), precum şi la art. 27 alin. (2) lit. c) şi e). ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(8) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 27 alin. (2) lit. c) şi e), precum şi a condiţiilor speciale pentru fiecare tip de viză.(9) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile. 36. La articolul 30, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12) , cu următorul cuprins:(11) În cazul în care misiunea diplomatică sau oficiul consular emitent identifică o eroare după ce autocolantul de viză a fost aplicat în documentul de călătorie, autocolantul de viză se anulează barându-l cu o cruce cu cerneală neradiabilă şi se aplică un alt autocolant de viză pe o pagină diferită.(12) În scopul primirii cererilor de vize şi al eliberării vizelor, România poate încheia acorduri bilaterale de reprezentare, cu oricare dintre statele Schengen. Aceste acorduri se încheie de Ministerul Afacerilor Externe în formă simplificată şi vor menţiona durata şi aria de aplicabilitate, competenţele în materie de acceptare sau respingere a cererilor de vize, precum şi modalităţile de încetare. România, în situaţia în care este stat reprezentat, va notifica Comisia Europeană cu privire la acordurile încheiate, la momentul intrării în vigoare şi încetării acestora. 37. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 32 Acordarea vizei de către organele poliţiei de frontieră Organele poliţiei de frontieră aplică prevederile art. 35 şi 36 din Codul de vize pentru acordarea, cu titlu de excepţie, în punctele de trecere a frontierei de stat, a vizelor de scurtă şedere şi a vizelor de tranzit. 38. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Viza poate fi anulată sau revocată în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţară de către organele poliţiei de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat sau cu ocazia depistării persoanelor care au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat, ori de către Oficiul Român pentru Imigrări, atunci când străinii se află pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în ţară se face de către organele poliţiei de frontieră ori, după caz, ale Oficiului Român pentru Imigrări. 39. La articolul 33 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)străinii au încălcat reglementările vamale ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat; 40. La articolul 33 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e) , cu următorul cuprins: e)străinii au intrat în România în perioada de interdicţie, dispusă anterior. 41. La articolul 33 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)după acordarea vizei, împotriva străinilor a fost dispusă măsura interzicerii intrării în România sau au fost declaraţi indezirabili. 42. La articolul 33, după alineatul (4) se introduce un nou alineat , alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, după caz, de organele poliţiei de frontieră poate fi contestată în condiţiile legii contenciosului administrativ. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de către Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în condiţiile art. 84. 43. La articolul 33, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) Dacă o viză este anulată sau revocată se aplică o ştampilă cu menţiunea «ANULAT» sau «REVOCAT», iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă», precum şi termenul «viză» se anulează prin haşurare. 44. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 34 Condiţii de acordare a vizei de tranzit aeroportuar(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă, în situaţiile prevăzute la art. 3 din Codul de vize, de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile existenţei vizei unui stat terţ care permite străinilor continuarea călătoriei. Această viză se poate acorda în condiţiile prezentării biletului de avion valabil până la destinaţie şi permite străinilor rămânerea în zona aeroportuară cel mult 5 zile.(2) Acest tip de viză nu este necesar în cazurile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Codul de vize. 45. La articolul 36 alineatul (1) litera f), punctul (iii) se abrogă. 46. La articolul 36 alineatul (1) litera g), punctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

47. La articolul 38 alineatul (1), partea introductivă a literei a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)vizită - pot face invitaţii cetăţenii români, cetăţenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European, cetăţenii Confederaţiei Elveţiene sau străinii posesori ai unui document care atestă rezidenţa sau şederea pe teritoriul României, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente: 48. La articolul 38 alineatul (1) litera a), punctul (i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

49. La articolul 38 alineatul (1) litera b), punctele (i) şi (ii) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

50. La articolul 38 alineatul (1) litera c), punctele (i) şi (ii) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

51. La articolul 40 alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)străinul minor al cărui părinte este beneficiar al statutului de refugiat sau are protecţie subsidiară ori se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare; b)soţul/soţia şi părinţii străinului beneficiar al statutului de refugiat sau care are protecţie subsidiară ori care se află în posesia unui permis de şedere în România, cu condiţia ca acesta să fie valabil cel puţin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare; 52. La articolul 40 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)străinii care urmează să vină în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităţilor administrative, precum şi a societăţilor comerciale, care sunt înscrise pe listele contribuabililor la bugetul de stat, stabilite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi care îşi asumă, printr-o scrisoare de garanţie adresată în original Centrului Naţional de Vize, obligaţia suportării cheltuielilor privind asistenţa materială, medicală şi a celor de îndepărtare; 53. La articolul 40 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l) , cu următorul cuprins: l)părinţii elevilor sau studenţilor străini, acceptaţi la studii în România, care sosesc în vederea primei instalări a acestora, sub rezerva prezentării unui document apostilat sau, după caz, supralegalizat, eliberat de autorităţile din statul de origine care să ateste legătura de rudenie. 54. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 43 Viza de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale(1) Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române, care urmează să realizeze o investiţie, în condiţiile prezentului articol.(2) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine se acordă străinilor prevăzuţi la alin. (1) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)prezintă un plan de afaceri care va cuprinde date referitoare la: identificarea firmei, obiectul de activitate al acesteia, obiectul şi valoarea investiţiei, numărul estimat de locuri noi de muncă şi etapele de creare a acestora, etapele derulării procesului de investiţie şi sumele aferente acestora, locaţia investiţiei, durata investiţiei şi amortizării acesteia, proiecţia activităţii financiare pe o perioadă de minimum 3 ani; b)fac dovada, printr-un singur extras de cont eliberat de o bancă din România pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, pentru străinii asociaţi într-o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 150.000 euro, pentru străinii acţionari într-o societate pe acţiuni; c)vor realiza, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, o investiţie potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată şi de cel puţin 150.000 euro pentru o societate pe acţiuni; d)prin activitatea pe care o presupune investiţia propusă, aceasta va crea, în maximum 12 luni de la data obţinerii permisului de şedere, cel puţin 10 noi locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi cel puţin 15 noi locuri de muncă pentru o societate pe acţiuni. (3) În cazul societăţilor cu 2 sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile prevăzute la alin. (2) vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei ce urmează a fi realizată şi numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz.(4) Străinii care au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine sau a Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz, în condiţiile prezentului articol, în următoarele situaţii:a)dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior; b)dovedesc că au realizat planul de afaceri anterior. (5) Solicitarea de viză va fi însoţită de următoarele documente:a)avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine; b)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică; c)asigurare medicală pe perioada valabilităţii vizei; d)dovada asigurării condiţiilor de cazare. (6) Cererea însoţită de documentele prevăzute la alin. (5) se depune la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României şi se transmite, prin intermediul Departamentului consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiului Român pentru Imigrări, pentru avizare conform competenţelor.(7) Avizul Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice, de utilitate şi fezabilitate economică a investiţiei ce urmează a fi implementată de către cetăţeanul străin. 55. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 44 Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă(1) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări în condiţiile legii, cu excepţia autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi.(2) Solicitarea de viză trebuie să fie însoţită de următoarele documente:a)copia autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări sau, după caz, documente prin care să se facă dovada că solicitantul se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3); b)dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; c)certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă; d)asigurarea medicală pe perioada valabilităţii vizei. (3) Viza de lungă şedere pentru angajare în muncă se acordă şi următoarelor categorii de străini care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă:a)străinilor al căror acces fără autorizaţie de muncă pe piaţa muncii din România este stabilit în textul acordurilor, convenţiilor sau înţelegerilor la care România este parte; b)străinilor care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale sau în baza ordinului ministrului de resort; c)străinilor care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome; d)străinilor care sunt numiţi şefi de filială, reprezentanţă sau de sucursală ai unei companii de pe teritoriul României care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu sunt asociaţi, acţionari sau administratori la o persoană juridică română. (4) Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data eliberării autorizaţiei de muncă. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de eliberare a vizei, fără a mai fi necesară obţinerea avizului prevăzut la art. 30 alin. (7).(5) Pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) este necesară obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la art. 30 alin. (7). 56. După articolul 44 se introduce un nou articol , articolul 44¹, cu următorul cuprins: Articolul 44¹ Viza de lungă şedere pentru detaşare(1) Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi, eliberată de Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii.(2) Viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă şi străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, posesori ai unui permis de şedere din acel stat, care pot fi încadraţi în muncă sau pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din România fără autorizaţie de muncă.(3) Prevederile art. 44 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.(4) Pentru străinii prevăzuţi la alin. (2) este necesară obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la art. 30 alin. (7). 57. La articolul 45, alineatele (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată ori autorizată provizoriu potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(5) Străinii bursieri ai statului român nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (ii) şi (iii), iar cei de origine română nu sunt obligaţi să prezinte documentele prevăzute la alin. (3) lit. a) pct. (iii). 58. La articolul 46, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unei Cărţi albastre a UE, al unui permis de şedere pe termen lung sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:a)soţ/soţie; b)copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului şi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi; c)copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului, inclusiv cei adoptaţi, aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora sponsorul exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor; d)copiii minori necăsătoriţi ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi aflaţi în întreţinerea sa şi asupra cărora soţul/soţia exercită drepturile părinteşti. Dacă drepturile părinteşti sunt exercitate în comun, este necesar şi consimţământul celuilalt titular al drepturilor părinteşti cu privire la reîntregirea familiei solicitată de sponsor. 59. La articolul 46, alineatele (4) şi (5) se abrogă. 60. La articolul 46, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Străinii prevăzuţi la alin. (1), titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea unei activităţi de cercetare ştiinţifică şi străinii posesori ai Cărţii albastre a UE pot solicita reîntregirea familiei chiar dacă valabilitatea permisului de şedere este mai mică de un an. 61. La articolul 46 alineatul (7), literele d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit pentru o locuinţă considerată normală pentru o familie similară în România; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........... f)dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate a solicitantului; 62. La articolul 46 alineatul (7), după litera f) se introduc două noi litere, literele g) şi h) , cu următorul cuprins: g)declaraţia scrisă a persoanei care deţine împreună cu sponsorul custodia comună a copilului minor pentru care se solicită reîntregirea familiei, din care să rezulte consimţământul ca acesta să locuiască împreună cu sponsorul pe teritoriul României; h)copia documentului de călătorie al membrului de familie pentru care se solicită reîntregirea familiei. 63. La articolul 46, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) În cazul în care există dubii cu privire la încheierea căsătoriei ori legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acestora. 64. La articolul 46 alineatul (9), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d) , cu următorul cuprins: d)persoana pentru care se solicită reîntregirea familiei îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e) şi h). 65. La articolul 46, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:(12) Aprobarea cererii se comunică în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular în termen de 60 de zile de la data emiterii, odată cu cererea de acordare a vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei. 66. La articolul 46 alineatul (16), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) şi f) , cu următorul cuprins: e)străinul părinte al cetăţeanului român minor, dacă face dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate; f)străinii, membrii de familie ai cetăţenilor români, care fac dovada că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate. 67. La articolul 46, alineatul (17) se modifică şi va avea următorul cuprins:(17) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. a)-e) va fi însoţită de certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile române sau transcris în condiţiile legii ori, după caz, de dovada existenţei legăturii de rudenie sau a calităţii de partener. 68. La articolul 46, după alineatul (17) se introduce un nou alineat , alineatul (17¹), cu următorul cuprins: (17¹) Solicitarea de viză depusă de persoanele prevăzute la alin. (16) lit. f) va fi însoţită de documente care să ateste că sunt înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru, în calitate de membru de familie al cetăţeanului român. 69. La articolul 46, alineatul (19) se modifică şi va avea următorul cuprins:(19) Acordarea vizei de lungă şedere pentru reîntregirea familiei poate fi refuzată atunci când solicitarea se întemeiază pe o căsătorie de convenienţă constatată anterior, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sau când se constată existenţa unei stări de bigamie sau poligamie. 70. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 47 Viza de lungă şedere pentru activităţi religioase Viza de lungă şedere pentru activităţi religioase se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în următoarele condiţii: a)existenţa avizului Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acordă străinilor care desfăşoară activităţi similare în ţara de origine sau de reşedinţă; b)dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România; c)dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a 3 salarii medii pe economia naţională; d)dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică; e)prezentarea certificatului de cazier judiciar sau a altui document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului. 71. La articolul 49 alineatul (1), literele a) şi b) se abrogă. 72. La articolul 49 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)celor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi, dacă fac dovada că îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

73. La articolul 50 alineatul (2), literele a) , d) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)sunt îndeplinite în continuare condiţiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c), e), g) şi h); ........ ................ ................ ................ ................ ........ ........... d)solicită acordarea sau prelungirea dreptului de şedere pentru acelaşi scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de şedere în baza căruia se află pe teritoriul României, cu excepţia membrilor de familie ai cetăţeanului român sau ai cetăţeanului străin beneficiar al unui drept de şedere pe termen lung, dacă solicită prelungirea dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, precum şi a solicitanţilor unei Cărţi albastre a UE; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ f)face dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit şi locuieşte efectiv la adresa la care declară că are reşedinţa pe teritoriul României. În cazul străinilor care beneficiază de un drept de şedere pentru reîntregirea familiei, dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit se poate face de către sponsorul sau cetăţeanul român ai cărui membri de familie sunt şi cu care aceştia locuiesc efectiv. 74. La articolul 50, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Prelungirea dreptului de şedere temporară se poate acorda şi pentru perioade mai mari de un an în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau pe bază de reciprocitate. 75. La articolul 51, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea la interviu poate constitui motiv de refuz al prelungirii dreptului de şedere, cu excepţia cazurilor în care solicitantul face dovada că neprezentarea se datorează unor motive independente de voinţa acestuia. 76. La articolul 51, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8) , cu următorul cuprins:(7) În situaţia solicitării prelungirii dreptului de şedere în scopul reîntregirii familiei, interviul prevăzut la alin. (6) va fi susţinut de către ambii soţi.(8) Cererea de prelungire a dreptului de şedere formulată de posesorul Cărţii albastre a UE obţinute într-un alt stat membru se soluţionează în termen de 15 zile de la data primirii cererii. 77. La articolul 52, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile generale şi condiţiile speciale în funcţie de scopul şederii, prevăzute în prezenta secţiune, sau străinul se găseşte în una dintre situaţiile de revocare a dreptului de şedere temporară prevăzute la art. 77 alin. (3), prelungirea dreptului de şedere temporară se refuză. 78. La articolul 55 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)investiţia este concretizată în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, şi în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, respectiv 10 locuri de muncă, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii; 79. La articolul 55 alineatul (3), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)document eliberat de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, care să ateste că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri; c)certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale, principalii indicatori economico-financiari, respectiv total active imobilizate, cifra de afaceri, profit net sau pierderi, număr mediu de salariaţi. 80. La articolul 55 alineatul (3), litera e) se abrogă. 81. La articolul 55 alineatul (3), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate. 82. La articolul 55, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) În cazul investiţiilor de cel puţin 150.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreţinere se poate face şi cu alte documente legale. Pentru investiţiile de cel puţin 200.000 euro sau dacă au fost create cel puţin 50 de locuri de muncă, nu este necesară dovada mijloacelor de întreţinere.(5) Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de până la un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani. 83. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 56 Prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă sau detaşare
(1) Străinilor intraţi în România în scopul angajării în muncă, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători permanenţi, lucrători sezonieri, lucrători stagiari, sportivi, nominale, pentru lucrători transfrontalieri sau pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:a)contractul individual de muncă cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte faptul că salariul înscris este cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, acesta va fi la nivelul de cel puţin 4 ori salariul mediu brut pe economie; b)actul medical de atestare a stării de sănătate, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă. (2) În cazul în care informaţiile sau documentele furnizate, pe care se întemeiază cererea străinului posesor al unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, sunt necorespunzătoare, Oficiul Român pentru Imigrări îi comunică solicitantului informaţiile suplimentare cerute şi stabileşte un termen de 30 de zile pentru trimiterea acestora. Termenul prevăzut la art. 51 alin. (4) se suspendă până la primirea de către Oficiul Român pentru Imigrări a informaţiilor sau a documentelor suplimentare necesare. Dacă nu au fost furnizate informaţiile sau documentele suplimentare până la termenul prevăzut, solicitarea poate fi respinsă.(3) Străinilor intraţi în România în scopul detaşării, posesori ai unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători detaşaţi, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:a)decizia de detaşare, tradusă şi legalizată; b)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. (4) Străinilor angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, detaşaţi în România, li se prelungeşte dreptul de şedere temporară dacă prezintă următoarele documente:a)decizia de detaşare, tradusă şi legalizată; b)permisul de şedere eliberat de statul în care îşi are sediul angajatorul, în original şi în copie; c)dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. (5) Dreptul de şedere al străinilor detaşaţi poate fi prelungit pentru perioada prevăzută în decizia de detaşare, dar nu mai mult de un an într-un interval de 5 ani.(6) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se acordă dacă străinul prezintă documentele prevăzute la alin. (1), precum şi certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul din care să rezulte că nu are datorii la bugetul de stat la sfârşitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii.(7) Dreptul de şedere temporară se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.(8) Străinilor posesori ai unui autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi li se prelungeşte dreptul de şedere temporară pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a contractului de muncă plus 3 luni, dar nu mai mult de 2 ani.(9) Prelungirea dreptului de şedere pentru străinii prevăzuţi la art. 44 alin. (3) se acordă numai dacă aceştia prezintă documentele prevăzute la alin. (1) şi, după caz, pe cele prevăzute la alin. (3).(10) Străinii posesori ai unui permis de şedere în scop de studii pot solicita prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă, după finalizarea studiilor, fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere în acest scop, cu condiţia încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.(11) Aprobarea sau respingerea cererii de eliberare a Cărţii albastre a UE va fi comunicată de către Oficiul Român pentru Imigrări, în scris, primului stat membru, în termen de 30 de zile de la data deciziei, atunci când România este al doilea stat membru. 84. La articolul 58 alineatul (1) litera a), punctul (i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

85. La articolul 58, după alineatul (1) se introduce un nou alineat , alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Străinilor care nu au absolvit studiile în perioada acordată iniţial li se poate aproba prelungirea ulterioară a dreptului de şedere, în scopul finalizării studiilor, pentru o perioadă de maximum un an. 86. La articolul 60, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Angajarea în muncă se face numai în baza unei autorizaţii de muncă eliberate în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2008. 87. La articolul 62 alineatul (3), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)pentru rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia, dacă prezintă documente din care să rezulte existenţa legăturii de rudenie. În situaţia în care străinul este părinte al unui minor cetăţean român, acesta trebuie să facă dovada faptului că minorul se află în întreţinerea sa sau că există obligaţia plăţii pensiei de întreţinere, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate. 88. La articolul 62, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3¹) şi (3²), cu următorul cuprins: (3¹) Dacă după 18 luni de şedere legală în primul stat membru ca posesor de Carte albastră a UE străinul se mută în România în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, membrilor de familie ai acestuia care solicită reîntregirea li se poate prelungi dreptul de şedere conform prevederilor alin. (1), cu obligaţia de a prezenta şi permisul de şedere eliberat de primul stat membru. (3²) Străinilor membri de familie ai cetăţenilor români care au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în această calitate li se poate prelungi dreptul de şedere dacă: a)fac dovada că au fost înregistraţi cu drept de rezidenţă în alt stat membru în calitate de membru de familie al cetăţeanului român cu domiciliul sau reşedinţa în România; b)la depunerea cererii, prezintă următoarele documente:

89. La articolul 62, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) Nu se acordă prelungirea dreptului de şedere atunci când se constată:a)existenţa unei stări de bigamie sau de poligamie; b)că cei 2 soţi nu mai au împreună o relaţie conjugală sau o relaţie de familie efectivă, pe teritoriul României. 90. La articolul 62, după alineatul (5) se introduce un nou alineat , alineatul (5¹), cu următorul cuprins: (5¹) Membrului de familie al cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate i se prelungeşte dreptul de şedere temporară pe o perioadă care nu depăşeşte perioada de valabilitate a cărţii provizorii de identitate a cetăţeanului român. 91. La articolul 62, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:(6) Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru străinii prevăzuţi la alin. (3) şi (3²) se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare. 92. La articolul 63 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)soţii sunt inconsecvenţi ori există neconcordanţe în declararea datelor cu caracter personal, a circumstanţelor în care s-au cunoscut ori a altor informaţii relevante despre aceştia; 93. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 64 Dreptul de şedere temporară acordat membrilor de familie în mod independent(1) Dreptul de şedere temporară se acordă în mod independent, la cerere, străinului care îndeplineşte următoarele condiţii:a)este posesorul unui permis de şedere temporară acordat în scopul reîntregirii familiei; b)a avut drept de şedere temporară în scopul reîntregirii familiei în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii. În cazul membrilor de familie ai posesorilor de Cărţi albastre ale UE, perioada de 5 ani poate fi calculată prin cumulul perioadelor de şedere ale acestora în diferite state membre. (2) Străinul este exceptat, la cerere, de la îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. b) în următoarele situaţii:a)a fost pronunţată desfacerea căsătoriei; b)a încetat relaţia de parteneriat; c)sponsorul/cetăţeanul român a decedat; d)a devenit major sau a împlinit vârsta de 21 de ani, în situaţia în care este membru de familie al unui cetăţean român. (3) În vederea acordării dreptului de şedere, solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei, declaraţia notarială pe propria răspundere de încetare a parteneriatului, certificatul de deces sau certificatul de naştere.(4) Dreptul de şedere prevăzut la alin. (1) se prelungeşte pentru o perioadă de până la 6 luni, termen ce curge de la data depunerii cererii. Pentru străinii aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), termenul curge de la data la care a intervenit aceasta.(5) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere se acordă în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, fără a mai fi necesară părăsirea teritoriului României. 94. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 66 Prelungirea dreptului de şedere temporară pentru activităţi religioase(1) Străinii intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi religioase pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară în acest scop, dacă prezintă avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.(2) Străinul care solicită prelungirea dreptului de şedere pentru activităţi religioase nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere.(3) Dreptul de şedere în acest scop se prelungeşte pentru o perioadă egală cu durata avizului. 95. La articolul 69 alineatul (1), literele a) şi b) se abrogă. 96. La articolul 69, alineatul (1) litera e) şi alineatul (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: e)străinii care au intrat pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat ori în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat autorizate în condiţiile legii să desfăşoare astfel de activităţi - cu prezentarea contractului de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire profesională; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(3) La acordarea sau prelungirea dreptului de şedere temporară, străinii prevăzuţi la alin. (1) lit. c), e), f) şi g) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreţinere, cel puţin la nivelul salariului mediu net pe economie, iar cei prevăzuţi la alin. (1) lit. d), în cuantum de cel puţin 500 euro lunar proveniţi din activitatea desfăşurată în calitate de administrator. 97. La articolul 70, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Dreptul de şedere pe termen lung se acordă, la cerere, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioadă nedeterminată, străinilor care sunt titulari ai unui drept de şedere, de la data solicitării inclusiv până la soluţionarea acesteia. 98. La articolul 70 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)titulari ai dreptului de şedere conferit de viza de scurtă şedere, viza diplomatică sau de serviciu. 99. La articolul 70 alineatul (3), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) şi f) , cu următorul cuprins: e)la cerere sau la dobândirea cetăţeniei române; f)în cazul absenţei de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de şedere pe termen lung cu menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung. 100. La articolul 70, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:(4) În situaţia în care, la încetarea dreptului de şedere pe termen lung în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. b)-d), străinul se găseşte pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, acesta poate solicita eliberarea unui permis de şedere temporară pentru scopurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. 101. La articolul 70, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6) , cu următorul cuprins:(6) Dreptul de şedere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în ţara de origine. 102. La articolul 71 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, astfel:

103. La articolul 71, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5) , cu următorul cuprins:(5) Dreptul de şedere pe termen lung se acordă posesorilor de Carte albastră a UE care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, în calitate de posesor al Cărţii albastre a UE, din care drept de şedere continuă în ultimii 2 ani dinaintea datei de depunere a cererii în cauză, ca posesor al Cărţii albastre a UE, pe teritoriul României, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a)în această perioadă nu au absentat de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene mai mult de 12 luni consecutive şi nu depăşesc 18 luni de absenţă în total; b)în această perioadă, împotriva străinului nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene; c)fac dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim brut garantat în plată, cu excepţia străinilor membri de familie ai cetăţenilor români; d)fac dovada asigurării în sistemul de asigurări sociale de sănătate; e)fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, în condiţiile legii; f)cunosc limba română cel puţin la un nivel satisfăcător; g)nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională. 104. La articolul 77 alineatul (3), după litera a) se introduce o nouă literă , litera a¹), cu următorul cuprins: a¹) se constată că, după acordarea dreptului de şedere temporară, străinul căsătorit cu un cetăţean român a avut o absenţă de pe teritoriul României pentru mai mult de 6 luni în decurs de un an, cu următoarele excepţii:

105. La articolul 77 alineatul (3), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)se constată că străinul a trecut sau a încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a încălcat reglementările referitoare la angajarea în muncă a străinilor; c)se constată că străinul suferă de o boală ce pune în pericol sănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente. În situaţia în care boala a survenit ulterior obţinerii permisului de şedere temporară, revocarea va fi dispusă dacă străinul nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autorităţile competente, iar boala este de natură a împiedica străinul să îşi îndeplinească obligaţiile instituite în sarcina sa prin dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; 106. La articolul 77 alineatul (3), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) şi e) , cu următorul cuprins: d)posesorul unei Cărţi albastre a UE solicită asistenţă socială, cu condiţia ca străinul să fie informat în prealabil, în scris, cu privire la acest aspect; e)se constată că posesorul unei Cărţii albastre a UE nu are resurse suficiente pentru întreţinerea sa şi a familiei sale la nivelul salariului minim brut garantat în plată. 107. La articolul 77, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) , cu următorul cuprins:(4) Şomajul nu constituie un motiv de revocare a unei Cărţi albastre a UE, în afara cazului în care perioada de şomaj depăşeşte 3 luni consecutive sau a cazului în care şomajul survine de mai multe ori în perioada de valabilitate a Cărţii albastre a UE. 108. La articolul 78, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)de către Poliţia de Frontieră Română, străinului care se prezintă la frontieră cu scopul de a intra în România, prin înmânarea deciziei de anulare sau revocare emise de Oficiul Român pentru Imigrări. 109. La articolul 79, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de şedere în România, în viaţa economică, socială şi culturală a ţării, precum şi accesul acestora la sistemul de educaţie. 110. La articolul 81, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Împotriva străinilor cu şedere ilegală şi a foştilor solicitanţi de azil, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune măsura returnării de pe teritoriul României. 111. La articolul 81, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3) -( 5 ), cu următorul cuprins:(3) Străinul a cărui şedere pe teritoriul României este ilegală, dar care beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul unui alt stat Schengen, cu excepţia străinilor care au fost declaraţi indezirabili sau împotriva cărora a fost dispusă măsura expulzării, va fi informat, în scris, să părăsească în termen de 3 zile teritoriul României. În cazul în care acesta nu părăseşte teritoriul României, împotriva sa vor fi dispuse măsuri conform alin. (1).(4) În cazul străinilor a căror şedere este ilegală pe teritoriul României, dar care se află într-o procedură de prelungire a dreptului de şedere temporară sau de acordare a dreptului de şedere pe termen lung, Oficiul Român pentru Imigrări poate decide, în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui caz, amânarea emiterii deciziei de returnare până la finalizarea procedurii.(5) În situaţia în care data intrării pe teritoriul României nu poate fi stabilită pe baza menţiunilor din documentul de călătorie al străinului, Oficiul Român pentru Imigrări sau Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră procedează potrivit prevederilor art. 11 din Codul frontierelor Schengen. 112. La articolul 82, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Decizia de returnare se redactează în două exemplare, fiecare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, şi conţine motivele de fapt şi de drept, precum şi informaţii privind căile de atac posibile. 113. La articolul 82, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins: (2¹) Oficiul Român pentru Imigrări furnizează, la cererea străinului, o traducere scrisă sau orală a principalelor elemente ale deciziei de returnare, inclusiv informaţii cu privire la căile de atac posibile, în limba pe care acesta o înţelege sau despre care se presupune în mod rezonabil că o înţelege. (2²) Prevederile alin. (2¹) nu sunt aplicabile străinilor care au trecut ilegal frontiera de stat a României sau a altui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene. În acest caz, odată cu decizia de returnare sub escortă se comunică şi o fişă, redactată în 5 limbi dintre cele mai des utilizate sau înţelese de către străinii aflaţi pe teritoriul României, conţinând informaţii care să explice principalele elemente din formularul standard al deciziei de returnare. 114. La articolul 82 alineatul (3) litera a), punctele (i) şi (iii) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

........ ................ ................ ................ ................ ........ ...........

115. La articolul 82 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)în termen de 30 de zile, pentru:

116. La articolul 82 alineatul (3), litera c) se abrogă. 117. La articolul 82, după alineatul (3) se introduce un nou alineat , alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) În situaţii temeinic justificate, ţinând seama de circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, cum ar fi durata şederii legale, existenţa copiilor care frecventează şcoala şi existenţa altor legături familiale, termenul acordat potrivit alin. (3) poate fi prelungit, la cerere, cu până la 30 de zile. Prelungirea se comunică, în scris, străinului. 118. La articolul 82, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) Termenele prevăzute la alin. (3) curg de la data la care decizia de returnare i-a fost comunicată străinului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.(5) Străinilor care au trecut sau care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României, care au intrat în ţară în perioada de interdicţie dispusă anterior, precum şi celor cu şedere ilegală a căror identitate nu a putut fi stabilită li se emite decizie de returnare sub escortă, care va fi însoţită de luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la art. 97. 119. La articolul 84, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Contestaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) suspendă executarea măsurii de îndepărtare, mai puţin în cazurile prevăzute la art. 82 alin. (3) lit. b) pct. (i), în care contestaţia nu suspendă executarea măsurii de îndepărtare. 120. La articolul 87 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)care au trecut sau care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat; 121. La articolul 87 alineatul (1), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) şi f) , cu următorul cuprins: e)care au intrat în România în perioada de interdicţie dispusă anterior; f)care prezintă un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare, astfel cum este definit de prezenta ordonanţă de urgenţă. 122. La articolul 87, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:(3) În cadrul procedurii de îndepărtare sub escortă autorităţile române analizează situaţia străinului pentru a se asigura că acesta nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau la art. 92¹ alin. (1), dar şi că acesta nu este o persoană vulnerabilă. Îndepărtarea sub escortă a persoanelor vulnerabile se realizează cu luarea în considerare a nevoilor speciale ale acestora. 123. La articolul 88, după alineatul (1) se introduce un nou alineat , alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Pe timpul îndepărtării sub escortă se poate utiliza forţa numai în cazurile în care aceasta este necesară pentru protejarea vieţii sau integrităţii fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea obiectivului îndepărtării sub escortă. Măsurile se aplică cu respectarea demnităţii străinului, gradual şi proporţional cu starea de pericol ce trebuie înlăturată. 124. La articolul 88, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:(7) Când există indicii temeinice că îndepărtarea sub escortă nu poate fi efectuată în termen de 24 de ore, în urma analizării fiecărui caz în parte, străinul poate fi luat în custodie publică sau i se poate acorda tolerarea rămânerii pe teritoriul României. 125. La articolul 89, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Străinii prevăzuţi la art. 87 pot fi îndepărtaţi sub escortă şi în baza acordurilor de readmisie încheiate de Uniunea Europeană sau de România cu state terţe, doar în măsura în care dispoziţiile acestora le sunt mai favorabile decât dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. 126. La articolul 90, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Pe durata realizării măsurilor de îndepărtare, membrii escortei nu sunt înarmaţi şi poartă ţinută civilă. Aceştia sunt obligaţi să respecte legislaţia statului de tranzit, să folosească forţa, cu respectarea prevederilor art. 88 alin. (1¹), numai atunci când reprezentanţii statului de tranzit nu sunt prezenţi sau este necesară acordarea de sprijin acestora. 127. La articolul 91, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6) , cu următorul cuprins:(6) La solicitarea organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, Oficiul Român pentru Imigrări furnizează informaţii privind organizarea unor zboruri comune cu statele membre ale Uniunii Europene, în vederea îndepărtării străinilor, asigurând posibilitatea reprezentanţilor acestora de a supraveghea modul în care se desfăşoară aceste zboruri. 128. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 92 Interzicerea îndepărtării(1) Îndepărtarea străinului este interzisă în următoarele cazuri:a)străinul este minor, iar părinţii acestuia au drept de şedere în România; b)străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română, dacă minorul se află în întreţinerea acestuia sau dacă există obligaţia plăţii pensiei alimentare, obligaţie pe care străinul şi-o îndeplineşte cu regularitate; c)străinul este căsătorit cu un cetăţean român, excepţie făcând următoarele situaţii:

d)străinul este căsătorit cu un alt cetăţean străin care are un drept de şedere pe termen lung pe teritoriul României, iar căsătoria nu este de convenienţă; e)străinul a depăşit vârsta de 80 de ani; f)există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori că va fi supus la tortură, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis. (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de şedere în România de către Oficiul Român pentru Imigrări, pentru unul dintre scopurile şi în condiţiile prevăzute la cap. IV, fără a mai fi necesară obţinerea în prealabil a unei vize de lungă şedere.(3) Străinilor care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale, cu excepţia celor aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. f), nu li se aplică prevederile alin. (1) şi (2). 129. După articolul 92 se introduce un nou articol , articolul 92¹, cu următorul cuprins: Articolul 92¹ Suspendarea îndepărtării(1) Punerea în executare a măsurilor de îndepărtare se suspendă în cazul în care străinul:a)este părintele unui minor care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ de stat ori particulare, acreditate sau autorizate provizoriu potrivit legii, până la finalizarea anului şcolar; b)este căsătorit cu un cetăţean străin care are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, acordată în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau de către instanţele judecătoreşti, iar căsătoria nu este de convenienţă, până la data la care încetează permisiunea de a rămâne pe teritoriul României; c)se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a ieşirii din România; d)are o stare de sănătate care face imposibilă punerea în executare a măsurii de îndepărtare, până la ameliorarea acesteia. (2) Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda tolerarea rămânerii pe teritoriul României.(3) Străinul va fi informat în scris despre suspendarea îndepărtării şi acordarea tolerării pe teritoriul României.(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, securitatea naţională ori care suferă de o boală care ameninţă sănătatea publică şi refuză să se supună măsurilor stabilite de către autorităţile medicale. 130. La articolul 94, alineatele (3) şi (5) se abrogă. 131. La articolul 96, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10 ), cu următorul cuprins:(10) În cazul deciziilor de îndepărtare care fac obiectul alin. (1), străinul poate contesta măsura ce ţine de executarea îndepărtării în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă. 132. Articolul 97 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 97 Luarea în custodie publică a străinilor(1) Luarea în custodie publică este o măsură de restrângere temporară a libertăţii de mişcare pe teritoriul României, dispusă de magistrat împotriva străinului care nu a putut fi îndepărtat sub escortă în termenul prevăzut de lege, în una dintre următoarele situaţii:a)există un risc de sustragere de la procedura de îndepărtare; b)străinul nu a respectat termenul de întoarcere voluntară acordat prin decizia de returnare; c)străinul a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României; d)străinul evită sau împiedică pregătirea returnării ori procesul de îndepărtare; e)străinul face obiectul măsurii de siguranţă a expulzării dispuse de instanţa de judecată. (2) Măsura luării în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Oficiului Român pentru Imigrări, în vederea îndeplinirii tuturor demersurilor necesare îndepărtării sub escortă.(3) Măsura poate fi dispusă şi de către instanţa de judecată odată cu pronunţarea hotărârii prin care străinul este declarat indezirabil ori este dispusă expulzarea acestuia. În acest caz, luarea în custodie publică se dispune până la îndepărtarea de pe teritoriul României, dar nu mai mult de 18 luni.(4) Prelungirea duratei de luare în custodie publică prevăzute la alin. (2) pentru străinii care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în termen de 30 de zile se dispune de către curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, la solicitarea motivată a Oficiului Român pentru Imigrări. Instanţa trebuie să se pronunţe înainte de expirarea termenului luării în custodie publică dispuse anterior, iar hotărârea instanţei este irevocabilă.(5) Perioada de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnării nu poate depăşi 6 luni.(6) Perioada prevăzută la alin. (5) poate fi extinsă în mod excepţional, în condiţiile prevăzute la alin. (4), pe o perioadă suplimentară ce nu poate depăşi 12 luni, în cazurile în care Oficiul Român pentru Imigrări a fost în imposibilitate de a efectua îndepărtarea străinului datorită:a)acţiunilor acestuia care împiedică procesul de îndepărtare; b)întârzierilor în obţinerea documentaţiei necesare îndepărtării din partea ţărilor terţe. (7) În situaţia în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constată existenţa unuia dintre cazurile prevăzute la art. 92 alin. (1) sau la art. 92¹ alin. (1) ori acesta formulează pentru prima dată o cerere pentru acordarea unei forme de protecţie, măsura luării în custodie publică încetează de drept. La formularea unei cereri de acces la o nouă procedură de azil, măsura luării în custodie publică încetează la data acordării accesului la noua procedură.(8) Fac excepţie de la prevederile alin. (7) situaţiile în care, pentru raţiuni de siguranţă naţională sau ordine publică, se impune îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României sau menţinerea străinului în custodie publică până la finalizarea procedurii pentru acordarea unei forme de protecţie.(9) Străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică, în condiţiile prevăzute la alin. (2), pot depune, în termen de 5 zile, plângere la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Plângerea formulată nu suspendă procedura îndepărtării.(10) Străinii luaţi în custodie publică, precum şi cei îndepărtaţi sub escortă în termen de 24 de ore sunt amprentaţi şi fotografiaţi.(11) În cazul în care Oficiul Român pentru Imigrări, din oficiu sau la solicitarea străinului, constată faptul că nu mai există posibilitatea îndepărtării străinului în perioada pentru care a fost instituită măsura custodiei publice, dispune încetarea măsurii luării în custodie publică şi acordarea tolerării. Decizia de respingere a cererii străinului poate fi contestată în termen de 5 zile la curtea de apel în a cărei rază de competenţă teritorială se află locul de cazare, care este obligată să o soluţioneze în termen de 3 zile de la data primirii. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.(12) Oficiul Român pentru Imigrări analizează oportunitatea menţinerii măsurii luării în custodie publică, la intervale de maximum 3 luni. În cazul familiilor cu minori luate în custodie publică, analiza se efectuează la intervale de maximum o lună. 133. După articolul 97 se introduce un nou articol , articolul 97¹, cu următorul cuprins: Articolul 97¹ Dispunerea de măsuri derogatorii în situaţii excepţionale(1) În situaţiile în care trebuie returnat un număr excepţional de mare de străini, caz care reprezintă o sarcină neprevăzută şi dificilă pentru capacitatea de primire a centrelor de cazare sau pentru propriul personal, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune şi aplica măsuri derogatorii de la prevederile art. 98 alin. (1) şi (2) şi ale art. 101 alin. (3), atât timp cât situaţia excepţională durează.(2) Pe durata aplicării măsurilor derogatorii prevăzute la alin. (1), termenele stabilite la art. 97 alin. (9) pot fi depăşite cu maximum 30 de zile.(3) Oficiul Român pentru Imigrări informează Comisia Europeană cu privire la măsurile dispuse potrivit alin. (1), precum şi la încetarea aplicării acestora. 134. La articolul 98, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Centrele sunt organizate şi funcţionează pe baza regulamentului care se aprobă prin dispoziţie a şefului Oficiului Român pentru Imigrări. 135. La articolul 98, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5) , cu următorul cuprins:(5) Organizaţiilor şi organismelor naţionale, internaţionale şi neguvernamentale cu atribuţii în domeniul migraţiei, autorizate şi acreditate în condiţiile legii, li se asigură posibilitatea de a vizita centrele, pe baza protocoalelor încheiate cu Oficiul Român pentru Imigrări sau a unei autorizări prealabile. În situaţii excepţionale şi temeinic motivate se poate asigura posibilitatea de a vizita centrele într-un termen de 48 de ore. 136. La articolul 99, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:(7) Minorii introduşi în centre care însoţesc cel puţin unul dintre părinţi sau reprezentantul legal, luat în custodie publică, au acces gratuit la sistemul de învăţământ obligatoriu. 137. La articolul 99, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8) , cu următorul cuprins:(8) Persoanele vulnerabile cazate în centre au dreptul la îngrijire medicală şi tratament adecvat situaţiilor speciale în care se află. 138. La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Pe toată perioada cât străinii se află în custodie publică, deplasarea în afara centrelor se va efectua sub escortă. 139. La articolul 101, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:(3) Familiile luate în custodie publică vor fi cazate separat, asigurându-le un nivel corespunzător de intimitate. 140. La articolul 102, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumită în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul ţării acordată de Oficiul Român pentru Imigrări străinilor care nu au dreptul de şedere şi, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României, materializată prin eliberarea unui document de tolerat. 141. Articolul 103 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 103 Situaţii de tolerare pe teritoriul României(1) Străinii prevăzuţi la art. 102 alin. (1) pot fi toleraţi în următoarele situaţii:a)atunci când se află în situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea unui permis de şedere; b)atunci când a încetat măsura custodiei publice dispusă împotriva lor; c)atunci când prezenţa temporară pe teritoriul României a acestora este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea autorităţilor sau a instituţiilor publice; d)atunci când aceştia se află într-o situaţie de interzicere a îndepărtării şi nu li se poate acorda sau prelungi dreptul de şedere; e)atunci când există motive serioase să se considere că aceştia sunt victime ale traficului de fiinţe umane. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată; f)atunci când a fost dispusă suspendarea executării măsurii îndepărtării de pe teritoriul României; g)când îndepărtarea sub escortă nu poate fi executată în termen de 24 de ore, însă există indicii temeinice că nu se impune ca aceştia să fie luaţi în custodie publică; h)atunci când Oficiul Român pentru Imigrări constată că aceştia se află în imposibilitatea temporară de a părăsi România din alte motive obiective. (2) În situaţia în care străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul refuzării intrării, tolerarea poate fi acordată numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene. 142. La articolul 104, după alineatul (1) se introduce un nou alineat , alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Tolerarea încetează în următoarele situaţii: a)prin acordarea ori prelungirea unui drept de şedere în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă; b)în cazul acordării permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare; c)în momentul părăsirii teritoriului României de către străin. 143. La articolul 104, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Tolerarea nu anulează obligaţia străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată, cu excepţia celor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1¹) lit. a) şi b). 144. La articolul 104, alineatul (3) se abrogă. 145. La articolul 104, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerării, străinul care nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1¹) lit. a) şi b) va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.(5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 103 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanţă, sau, după caz, instanţa, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerării dacă prezenţa acestora este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungeşte succesiv, în condiţiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal. 146. La articolul 104, după alineatul (5) se i ntroduc două noi alineate, alineatele (5¹) şi (5²), cu următorul cuprins: (5¹) Pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, străinii au acces la piaţa forţei de muncă, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români. (5²) Dreptul la muncă acordat străinilor cărora li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României încetează de drept în toate situaţiile în care încetează tolerarea. 147. La articolul 104, alineatele (6) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(6) Străinul este obligat să se prezinte periodic, la un interval de 60 de zile sau ori de câte ori este chemat, la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care i-a acordat tolerarea şi să anunţe orice schimbare a reşedinţei. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............(9) În cazul străinilor prevăzuţi la art. 103 alin. (1) lit. b), dacă au dispărut motivele pentru care nu au putut fi îndepărtaţi de pe teritoriul României în perioada de custodie publică anterioară, aceştia pot fi luaţi din nou în custodie publică, în condiţiile art. 97 alin. (2), în vederea îndepărtării de pe teritoriul României. 148. La articolul 105, alineatele (2) , (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(2) Măsura prevăzută la alin. (1) poate fi dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări sau de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în condiţiile legii, şi în situaţia în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prevăzuţi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi art. 8 alin. (2) lit. a)-b¹)......... ................ ................ ................ ................ ........ ............ (4) Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura şi conţine motivarea în fapt şi în drept, precum şi informaţiile privind căile de atac posibile......... ................ ................ ................ ................ ........ ............ (6) Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi introduse în Sistemul naţional de evidenţă a străinilor de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Român pentru Imigrări. 149. La articolul 106, după alineatul (2) se i ntroduc două noi alineate, alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins: (2¹) În cazul străinilor cărora le-a fost revocată sau anulată viza ori dreptul de şedere pentru nerespectarea scopului declarat în faţa autorităţilor, durata interdicţiei va fi de 6 luni. (2²) În cazul străinilor care au solicitat sau au obţinut viza ori un drept de şedere temporară sau un drept de şedere pe termen lung prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori prin alte mijloace ilegale, durata interdicţiei va fi de 2 ani. 150. La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un nou alineat , alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) Împotriva străinilor care au intrat în România în perioada de interdicţie durata interdicţiei va fi cea dispusă anterior, dar nu mai mică de 5 ani. 151. La articolul 106 alineatul (5), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)5 ani - pentru străinii prevăzuţi la art. 8 alin. (2) lit. a)-b¹). 152. La articolul 106, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6) , cu următorul cuprins:(6) În cazuri temeinic justificate, la solicitarea străinilor care dovedesc că au părăsit teritoriul României cu respectarea deplină a deciziei de returnare, Oficiul Român pentru Imigrări poate retrage sau suspenda interdicţia de intrare în România. 153. La articolul 107 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă , litera b¹), cu următorul cuprins: b¹) Cartea albastră a UE străinului, posesor al unei autorizaţii valabile de muncă pentru lucrători înalt calificaţi, căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de şedere temporară şi dreptul de muncă; 154. La articolul 107 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)permis de şedere pe termen lung străinului căruia i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung. 155. La articolul 107, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Prevederile referitoare la permisul de şedere temporară se aplică în mod corespunzător şi permisului de şedere în scop de muncă şi Cărţii albastre a UE. 156. La articolul 110, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Permisul de şedere pe termen lung se eliberează în baza obţinerii dreptului de şedere pe termen lung:a)străinilor membri de familie ai cetăţenilor români, pentru o perioadă de 10 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă; b)celorlalte categorii de străini, pentru o perioadă de 5 ani, şi se reînnoieşte succesiv pentru aceeaşi perioadă. 157. La articolul 110, după alineatul (2) se introduce un nou alineat , alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În permisele de şedere pe termen lung eliberate titularilor unui drept de şedere pe termen lung, obţinut ca urmare a deţinerii unei Cărţi albastre a UE, se înscrie menţiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE 158. Secţiunea a 2-a „Cărţile de rezidenţă pentru străinii membri de familie ai cetăţenilor români“ a capitolului VI, cuprinzând articolele 114-117, se abrogă. 159. După secţiunea a 2-a se introduce o nouă secţiune , secţiunea a 2¹-a, cuprinzând articolul 117¹, cu următorul cuprins: Secţiunea a 2¹ -a Documentele care se eliberează străinilor toleraţi pe teritoriul României Articolul 117¹ Regimul documentului de tolerat(1) Străinului căruia i s-a acordat tolerarea i se eliberează un document care atestă existenţa permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, perioada pentru care beneficiază de aceasta şi care face dovada adresei sale de reşedinţă pe teritoriul României.(2) Pe perioada valabilităţii documentului, titularul său are acces la piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.(3) Documentul de tolerat are valabilitate limitată la perioada pentru care i s-a acordat permisiunea de a rămâne pe teritoriul României şi se reînnoieşte de fiecare dată cu ocazia prelungirii acestei permisiuni.(4) Titularul documentului de tolerat are obligaţia de a avea în permanenţă asupra sa documentul, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită aceasta.(5) Titularul documentului de tolerat este obligat să anunţe Oficiul Român pentru Imigrări despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situaţii.(6) Străinului i se eliberează de către formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări competentă un nou document de tolerat în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus.(7) Forma şi conţinutul documentului de tolerat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. 160. Capitolul VII „Prelucrarea şi protecţia datelor personale ale străinilor“, cuprinzând articolele 126 şi 127, se abrogă. 161. După articolul 128 se introduce un nou articol , articolul 128¹, cu următorul cuprins: Articolul 128¹ Readmisia străinilor posesori ai Cărţii albastre a UE Posesorul Cărţii albastre a UE căruia i s-a respins cererea de mutare în al doilea stat membru va fi readmis imediat, fără formalităţi, pe teritoriul României. Readmisia va fi acceptată imediat, fără formalităţi, şi pentru membrii de familie ai acestuia. 162. Titlul articolului 130 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 130 Acordarea dreptului de şedere temporară pentru străinii victime ale traficului de persoane, ale traficului de migranţi, ale infracţiunii prevăzute la art. 141, ale infracţiunilor prevăzute la art. 264 alin. (3) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii 163. La articolul 130, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Străinilor victime ale traficului de persoane, ale traficului de migranţi, ale infracţiunii prevăzute la art. 141, ale infracţiunilor prevăzute la art. 264 alin. (3) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, li se poate acorda un permis de şedere temporară chiar dacă au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, în următoarele condiţii: 164. La articolul 130, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5 ), cu următorul cuprins:(5) În cazul în care persoanelor prevăzute la alin. (1) nu lea fost acordat un drept de şedere pe teritoriul României, acestea nu pot face obiectul unei interdicţii de intrare pe teritoriul României decât dacă reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică ori securitatea naţională sau nu au respectat decizia de returnare. 165. La articolul 131 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)îndepărtarea unui minor neînsoţit se poate face, în urma unei evaluări prealabile de către autorităţile competente, doar dacă minorul este trimis părinţilor, atunci când aceştia au fost identificaţi şi nu au reşedinţa pe teritoriul României, membrilor familiei, cu acordul acestora, tutorelui desemnat sau unor centre de primire corespunzătoare în statul de returnare; 166. La articolul 134, punctul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins: 11. nerespectarea obligaţiei ce revine străinului cu privire la permisul de şedere, prevăzută la art. 108 alin. (2), cu privire la documentul de tolerat, prevăzută la art. 117¹ alin. (4), sau neprezentarea documentelor de călătorie, în cazul străinilor aflaţi în România în baza unei vize ori în temeiul unor convenţii internaţionale sau acte normative prin care se desfiinţează unilateral regimul de vize; 167. La articolul 134, punctul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins: 13. nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de şedere, prevăzut la art. 112 alin. (1), respectiv a documentului de tolerat, prevăzut la art. 117¹ alin. (5); 168. La articolul 135, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, calculată pentru fiecare străin transportat; 169. La articolul 143, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)să îi legitimeze, să îi depisteze, să îi preia de la sediile altor autorităţi şi să îi conducă la sediul formaţiunilor teritoriale pe străinii care încalcă dispoziţiile legale privind regimul străinilor în România sau pe cei a căror identitate nu poate fi stabilită, să verifice şi să ia măsurile legale, în cel mult 24 de ore de la depistare; 170. La articolul 144, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul României a străinilor care dispun de mijloace financiare se suportă de către aceştia, cu condiţia ca, după achitarea acestor cheltuieli, să le rămână o sumă echivalentă cu minimum 50 euro, necesară acoperirii cheltuielilor proprii pe timpul îndepărtării. 171. După articolul 144 se introduce un nou articol , articolul 144¹, cu următorul cuprins: Articolul 144¹ Acordarea codului numeric personal(1) Fiecărui străin căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere pe termen lung i se atribuie de către Oficiul Român pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de şedere.(2) La solicitarea justificată a instituţiilor publice interesate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor care nu beneficiază de un drept de şedere pe teritoriul României, obţinut în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru exercitarea anumitor drepturi şi obligaţii legale şi numai cu acordul expres al acestora.(3) În cazuri justificate, Oficiul Român pentru Imigrări poate atribui un cod numeric personal şi străinilor cărora li s-a acordat tolerarea, la solicitarea acestora, care se înscrie pe documentul de tolerat. 172. În tot cuprinsul ordonanţei de urgenţă, sintagma „permis de şedere permanentă“ se înlocuieşte cu sintagma „permis de şedere pe termen lung“, sintagma „drept de şedere permanentă“ se înlocuieşte cu sintagma „drept de şedere pe termen lung“ şi sintagma „titlu de călătorie“ se înlocuieşte cu sintagma „titlu de călătorie pentru străini“. Articolul II(1) Cărţile de rezidenţă pentru străinii membri de familie şi cărţile de rezidenţă permanentă pentru străinii membri de familie, eliberate în temeiul art. 114 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile până la împlinirea termenului pentru care au fost emise.(2) Dreptul de şedere stabilit prin vizele de lungă şedere pentru activităţi umanitare sau, după caz, prin permisele de şedere, acordate în temeiul art. 47, respectiv art. 66 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, rămâne valabil până la expirare. Pentru prelungirea dreptului de şedere acordat în temeiul acestor prevederi se aplică dispoziţiile legale privind prelungirea dreptului de şedere temporară al străinilor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat. Articolul III De la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, după litera g^1) se introduce o nouă literă, litera g^2) , cu următorul cuprins: g^2) viza de scurtă şedere - viza uniformă, astfel cum este definită la art. 2 pct. 3 din Codul de vize, şi viza cu valabilitate teritorială limitată, astfel cum este definită la art. 2 pct. 4 din Codul de vize; 2. La articolul 2, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins: h)viza de tranzit aeroportuar - are înţelesul stabilit la art. 2 pct. 5 din Codul de vize; 3. La articolul 11, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3) , (4) și (5) , cu următorul cuprins:(3) Străinii care se află în posesia unei vize eliberate de un stat Schengen în condiţiile Codului de vize, cu excepţia vizelor care fac obiectul unei limitări pentru teritoriul României, pot intra şi rămâne în România cu respectarea valabilităţii vizei şi a perioadei de şedere acordate prin viza respectivă.(4) Străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 81 din 21 martie 2001, li se permite intrarea pe teritoriul României şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni de la data primei intrări pe teritoriul oricărui stat Schengen.(5) Străinilor posesori ai vizelor de lungă şedere sau ai permiselor de şedere eliberate de alte state Schengen li se permite intrarea pe teritoriul statului român şi pot să rămână pentru o perioadă de maximum 3 luni, în decurs de 6 luni, calculată pentru toată durata şederii efective pe teritoriile celorlalte state Schengen, altele decât cel care le-a eliberat viza de lungă şedere, respectiv permisul de şedere. 4. La articolul 20, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Autorităţile române acordă următoarele tipuri de vize: 5. La articolul 20, litera b) se abrogă. 6. Articolul 22 se abrogă. 7. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 23 Viza de scurtă şedere Viza de scurtă şedere se acordă în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute de Codul de vize. 8. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 27 Acordarea vizei(1) Autorităţile române acordă străinilor, la cerere, vize dintre cele prevăzute la art. 20, în condiţiile şi pentru scopurile prevăzute în Codul de vize sau în prezenta ordonanţă de urgenţă, după caz.(2) Ministerul Afacerilor Externe informează Comisia Europeană cu privire la înţelegerile de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.(3) Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului.(4) Viza de lungă şedere se acordă numai dacă:a)sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea pe teritoriul României, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-h); b)nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d); c)pe numele străinului nu a fost introdusă alerta privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pentru managementul migraţiei şi azilului; d)nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale; e)străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei; f)sunt îndeplinite condiţiile generale prevăzute în prezenta secţiune, precum şi condiţiile speciale de acordare a vizei, în funcţie de scopul pentru care este solicitată. (5) În situaţia în care străinii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. a), deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, viza de lungă şedere se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene. 9. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 28 Condiţii cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie(1) Condiţiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie pe care urmează să fie aplicată viza de tranzit aeroportuar sau viza de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 12 din Codul de vize.(2) Condiţiile cu privire la valabilitatea documentului de călătorie prevăzute la art. 12 din Codul de vize se aplică şi pentru documentele de călătorie în care urmează să fie aplicată viza de lungă şedere. 10. După articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 28¹ , cu următorul cuprins: Articolul 28¹ Condiţii cu privire la solicitarea vizei de tranzit aeroportuar şi a vizei de scurtă şedere Condiţiile cu privire la depunerea cererilor pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere, precum şi cele referitoare la admisibilitatea acestor cereri sunt cele prevăzute la art. 9 şi 10, respectiv la art. 19 din Codul de vize. 11. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 29 Condiţii cu privire la solicitarea vizei de lungă şedere(1) Cererea de acordare a vizei de lungă şedere trebuie să fie însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, care îndeplineşte condiţiile de valabilitate, potrivit art. 28 alin. (2), în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei, precum şi de dovada că străinul posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.(2) Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecurile de călătorie, carnetele de cec asupra unui cont în devize, cărţile de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei de lungă şedere, sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.(3) La depunerea cererii de acordare a vizei de lungă şedere, solicitantul este, de regulă, chemat la interviu.(4) Cererea de acordare a vizei de lungă şedere nu se preia în următoarele cazuri:a)nu este însoţită de documentele prevăzute la alin. (1); b)nu s-a demonstrat buna-credinţă a solicitantului sau a rezultat că străinul nu îndeplineşte condiţiile generale şi speciale pentru acordarea vizei de lungă şedere prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (5) La solicitarea vizei de lungă şedere, străinii trebuie să se prezinte personal la autorităţile competente să acorde viza.(6) Pot face excepţie de la prevederile alin. (3) şi (5) personalităţile marcante ale vieţii sociale, culturale, politice sau economice, străinii care trebuie să parcurgă o distanţă foarte mare pentru a se prezenta la misiunea diplomatică sau la oficiul consular şi numai dacă nu există dubiu cu privire la buna-credinţă a solicitantului, precum şi grupurile organizate, când un organism recunoscut şi demn de încredere răspunde de buna-credinţă a solicitanţilor. 12. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 30 Autorităţile competente să acorde viza(1) Viza de tranzit aeroportuar şi viza de scurtă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României:a)fără aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele prevăzute în lista menţionată la art. 27 alin. (3), pentru care nu este necesară procedura invitaţiei; b)cu aprobarea prealabilă a Centrului Naţional de Vize, pentru străinii care provin din statele menţionate în lista prevăzută la art. 37 alin. (2). (2) În vederea aprobării cererilor pentru acordarea vizelor de scurtă şedere, Centrul Naţional de Vize poate:a)solicita avizul Oficiului Român pentru Imigrări, în cazurile stabilite prin protocol, aprobat prin ordin comun al ministrului afacerilor externe şi al ministrului administraţiei şi internelor; b)consulta autorităţile competente ale statelor membre, potrivit prevederilor art. 22 din Codul de vize. (3) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (2) lit. a) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h) şi la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).(4) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (2) lit. a) în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării Centrului Naţional de Vize. În situaţii temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu până la 7 zile lucrătoare.(5) Viza de tranzit aeroportuar şi viza de scurtă şedere se acordă de către autorităţile competente ale altor state Schengen, potrivit înţelegerilor de reprezentare încheiate în temeiul art. 8 din Codul de vize.(6) Viza de scurtă şedere se acordă de către organele poliţiei de frontieră, la punctele de trecere a frontierei externe, potrivit prevederilor art. 35 şi 36 din Codul de vize.(7) Viza de lungă şedere se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, cu aprobarea Centrului Naţional de Vize, numai după obţinerea avizului Oficiului Român pentru Imigrări.(8) Avizul Oficiului Român pentru Imigrări prevăzut la alin. (7) constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d) şi la art. 27 alin. (4) lit. c) şi d), precum şi a condiţiilor speciale pentru fiecare tip de viză de lungă şedere. (9) Oficiul Român pentru Imigrări emite avizul prevăzut la alin. (7) în termen de până la 30 de zile de la data primirii solicitării Ministerului Afacerilor Externe. În cazuri temeinic justificate, când este necesară o examinare mai aprofundată a cererii, termenul poate fi prelungit cu 15 zile.(10) Viza de lungă şedere pentru străinii care sunt membri de familie ai cetăţenilor români se acordă de misiunile diplomatice şi de oficiile consulare ale României, fără plata taxelor consulare. 13. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 31 Soluţionarea cererilor de viză(1) Condiţiile în care se soluţionează cererile pentru acordarea vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 23 din Codul de vize.(2) Cererile pentru acordarea vizei de lungă şedere se soluţionează în sensul acordării vizei de lungă şedere sau în sensul refuzului acordării vizei de lungă şedere, în termen de până la 60 de zile de la data depunerii acestora, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor generale şi speciale stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă.(3) Se înfiinţează la nivelul Ministerului Afacerilor Externe Comisia de soluţionare a contestaţiilor privind refuzul acordării vizelor, ale cărei competenţe, regulament de funcţionare şi procedură de lucru se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe.(4) Decizia misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României prin care se refuză acordarea vizei se comunică solicitantului, împreună cu motivele pe care aceasta se întemeiază. Solicitanţii cărora li s-a refuzat eliberarea unei vize au dreptul să formuleze contestaţie la comisia prevăzută la alin. (3). 14. Articolul 32 se abrogă. 15. La articolul 33, partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Autorităţile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei de lungă şedere în următoarele situaţii: 16. La articolul 33, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹ ) , cu următorul cuprins: (2¹ ) Situaţiile în care autorităţile prevăzute la alin. (1) anulează sau revocă vizele de tranzit aeroportuar sau vizele de scurtă şedere sunt cele prevăzute la art. 34 din Codul de vize. 17. La articolul 33, partea introductivă a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Măsura revocării vizei de lungă şedere poate fi dispusă de către autorităţile prevăzute la alin. (1) în următoarele situaţii: 18. La articolul 33, alineatul (4¹ ) se modifică şi va avea următorul cuprins: (4¹) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare dispusă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României poate fi contestată la comisia prevăzută la art. 31 alin. (3). Decizia de anulare sau de revocare dispusă de organele poliţiei de frontieră poate fi contestată în condiţiile legii contenciosului administrativ. Decizia de anulare sau de revocare dispusă de Oficiul Român pentru Imigrări poate fi contestată în condiţiile art. 84. 19. La articolul 33, după alineatul (4¹) se introduce un nou alineat, alineatul (4² ) , cu următorul cuprins: (4²) Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei de tranzit aeroportuar sau a vizei de scurtă şedere se comunică străinului de către autorităţile prevăzute la alin. (4), utilizându-se formularul prevăzut în anexa VI la Codul de vize. 20. La articolul 33, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:(5) Anularea sau revocarea vizelor de tranzit aeroportuar, a vizelor de scurtă şedere şi a vizelor de lungă şedere se materializează pe colantul de viză prin realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 34 alin. (5) din Codul de vize. 21. La articolul 33, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5¹ ) , cu următorul cuprins: (5¹ ) În situaţia anulării sau revocării vizei emise de un alt stat Schengen, autoritatea care a dispus măsura comunică acest lucru Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea informării statului emitent. 22. La articolul 33, alineatul (6) se abrogă. 23. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 33¹, cu următorul cuprins: Articolul 33¹ Prelungirea valabilităţii vizei de scurtă şedere sau a dreptului de şedere conferit străinului prin viză(1) Durata valabilităţii şi/sau a dreptului de şedere stabilit prin viza de scurtă şedere eliberată de autorităţile române sau de către un alt stat Schengen poate fi prelungită în condiţiile art. 33 din Codul de vize.(2) Autoritatea naţională competentă să prelungească viza prevăzută la alin. (1), aplicată pe paşapoartele simple, este Oficiul Român pentru Imigrări şi formaţiunile teritoriale ale acestuia, iar pentru cele aplicate pe paşapoartele de serviciu sau diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe. 24. Titlul secţiunii a 4-a a capitolului III se modifică şi va avea următorul cuprins: Secţiunea a 4-a Condiţii speciale de acordare a vizelor de tranzit aeroportuar şi a vizelor de scurtă şedere 25. La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 34(1) Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în condiţiile stabilite de Codul de vize. 26. Articolul 35 se abrogă. 27. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 36 Documente necesare obţinerii vizei de scurtă şedere În funcţie de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurtă şedere, este necesară prezentarea de către străin a unor documente justificative, în conformitate cu prevederile art. 14 şi ale anexei II din Codul de vize. 28. La articolul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Acordarea vizelor de scurtă şedere străinilor proveniţi din statele menţionate în lista prevăzută la art. 27 alin. (3), pentru care este stabilită procedura invitaţiei, se face cu respectarea condiţiilor pentru acordarea acestora şi a prevederilor speciale din prezenta secţiune. 29. La articolul 39, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:(1) Forma, conţinutul şi elementele de siguranţă ale formularului invitaţiei prevăzute de prezenta secţiune se stabilesc de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (4) din Codul de vize. Ministerul Administraţiei şi Internelor comunică Comisiei Europene modelul formularului şi asigură, prin Oficiul Român pentru Imigrări, confecţionarea acestuia. 30. La articolul 40 alineatul (2), litera c) se abrogă. 31. La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European, ale statelor părţi la Acordul Schengen sau ale statelor pentru ai căror cetăţeni nu există obligativitatea vizei de intrare în aceste state. 32. La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:(3) Vizele acordate de autorităţile române străinilor prevăzuţi la alin. (2) lit. d) şi e) nu pot depăşi valabilitatea vizelor aplicate în documentele acestora sau valabilitatea permiselor de şedere ai căror titulari sunt. 33. La articolul 50, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În situaţia în care străinii nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) deoarece fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere poate fi prelungit, dar numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene. 34. La articolul 71, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) În situaţia în care străinii îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), dar fac obiectul unor semnalări introduse în Sistemul de informaţii Schengen de către alt stat Schengen în scopul nepermiterii intrării, dreptul de şedere permanentă se acordă numai pentru motive justificate, în special din motive umanitare sau datorită obligaţiilor internaţionale şi numai în urma consultării statului Schengen care a introdus semnalarea, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene. 35. La articolul 105, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În situaţia în care străinul împotriva căruia se intenţionează luarea măsurii interzicerii intrării posedă permis de şedere eliberat de un alt stat Schengen, se declanşează consultarea statului emitent al permisului, în conformitate cu procedura prevăzută în Manualul Sirene. Articolul IV Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2008, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. L a articolul 2, literele a), b ) şi h ) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)străin - persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene; b)autorizaţie de muncă - documentul oficial eliberat în condiţiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în România la un singur angajator şi pe o singură funcţie;........ ................ ................ ................ ................ ........ ......... h)personal cu calificare specială - profesorii universitari, cercetătorii şi personalul ştiinţific care desfăşoară în România o activitate academică sau o activitate de cercetare în cadrul universităţilor, instituţiilor de educaţie şi cercetare, autorităţilor şi instituţiilor din sistemul administraţiei publice centrale; 2. La art i co l ul 2, după litera h) se i n troduc şase noi litere, literele i), j ), k ), l), m ) și n), cu următorul cuprins: i)angajator - persoana juridică sau persoana fizică cu sediul, respectiv domiciliul în România ori sucursala, filiala, agenţia sau reprezentanţa din România a unei persoane juridice străine cu sediul în străinătate, autorizată potrivit legii, care încadrează forţă de muncă în condiţiile legii; j)loc de muncă înalt calificat - locul de muncă al unei persoane care în scopul exercitării unei activităţi salariate, reale şi efective, în beneficiul sau sub coordonarea altei persoane, este plătită şi are competenţe adecvate şi specifice necesare, demonstrate prin calificări profesionale superioare; k)calificări profesionale superioare - calificările atestate prin prezentarea calificărilor din învăţământul postliceal sau superior ori prin documente care atestă obţinerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene a calificării profesionale, ca urmare a unei experienţe profesionale cu un nivel de cunoştinţe comparabil cu calificările din învăţământul postliceal ori superior, cu relevanţă în profesia sau sectorul specificat în contractul de muncă ori în oferta fermă de angajare; l)calificare din învăţământul postliceal sau superior - orice diplomă, certificat sau alt titlu oficial de calificare emisă/emis de către o autoritate competentă, prin care se atestă absolvirea unui program de învăţământ postliceal ori superior; m)programe de învăţământ postliceal sau superior - serie de cursuri, cu durata de minimum 3 ani, urmate după absolvirea învăţământului liceal şi furnizate de o instituţie de învăţământ recunoscută de către statul în care aceasta se găseşte; n)lucrătorul înalt calificat - străinul titular al unei Cărţi albastre a Uniunii Europene. 3. La articolul 3 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)angajatorii au achitate obligaţiile către bugetul de stat pe ultimul trimestru; 4. La articolul 3 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g) , cu următorul cuprins: g)angajatorul să nu fi fost sancţionat anterior pentru muncă nedeclarată sau angajare ilegală. 5. La articolul 3, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică străinilor care îndeplinesc funcţia de administrator într-o societate comercială cu participare străină, în situaţia în care este o singură persoană numită în această funcţie, dacă străinul desfăşoară activitatea în calitate de sportiv profesionist, în condiţiile existenţei unei dovezi că a desfăşurat activitate similară în altă ţară, solicitanţilor autorizaţiei pentru lucrătorii sezonieri, solicitanţilor autorizaţiei de muncă nominale, pentru lucrătorii transfrontalieri, precum şi străinilor posesori ai unui permis de şedere în scop de studii. 6. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 4(1) Autorizaţia de muncă se eliberează, la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, dacă se constată îndeplinirea următoarelor condiţii:a)angajatorul prezintă documentele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru fiecare tip de autorizaţie de muncă prin care dovedeşte că desfăşoară o activitate legală în România, că nu are datorii la bugetul de stat pe ultimul trimestru şi că a făcut o selecţie legală; b)străinul îndeplineşte condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în activitate şi autorizare, este apt din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă, nu are antecedente penale şi se încadrează în contingentul anual aprobat prin hotărâre a Guvernului, precum şi condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 11 şi art. 27 alin. (2) lit. c) şi e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu completările ulterioare. (2) Autorizaţia de muncă se eliberează în vederea admiterii pe teritoriul României şi pentru prelungirea dreptului de şedere pe perioade de cel mult un an.(3) Autorizaţia de muncă se eliberează şi străinilor care:a)provin din state cu care România are încheiate acorduri, convenţii sau înţelegeri de desfiinţare a vizelor pentru trecerea frontierei în acest scop sau pentru care România a renunţat unilateral la obligativitatea vizelor; b)beneficiază de drept de şedere temporară pentru reîntregirea familiei, acordat în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor în România; c)beneficiază de drept de şedere temporară în scop de studii şi solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, cu program de maximum 4 ore pe zi; d)sunt detaşaţi pe teritoriul României. (4) Autorizaţia de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale şi nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu completările ulterioare. 7. La articolul 5, literele d ) şi h ) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)străinii care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, precum şi străinii care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii şi patrimoniului naţional;........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ h)străinii angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, detaşaţi în România, cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel stat; 8. La art i colul 5, după litera h) se introduc două noi litere, literele i) şi j ), cu următorul cuprins: i)solicitanţii de azil, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie; j)străinii toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României. 9. La articolul 6 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h) , cu următorul cuprins: h)autorizaţia de muncă pentru lucrătorii înalt calificaţi - dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă, pe baza unui contract de muncă valabil, încheiat pe o perioadă de cel puţin un an, la o persoană fizică sau juridică din România, pe un loc de muncă înalt calificat. 10. L a art i colul 7 alin e atul (1), literele a), d ), e) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)certificatul de înmatriculare de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în copie şi în original;........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ d)certificatul de atestare fiscală emis de administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială angajatorul îşi are sediul social, privind achitarea obligaţiilor către bugetul de stat, la sfârşitul trimestrului încheiat anterior depunerii cererii; e)adeverinţa eliberată de agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, cu privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de angajator potrivit dispoziţiilor legale, cu cel mult 60 de zile anterioare depunerii cererii;........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ i)curriculum vitae al străinului, care să conţină şi declaraţia pe propria răspundere a acestuia că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română; 11. La articolul 7 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera i¹), cu următorul cuprins: i¹) cazierul judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine sau reşedinţă; 12. La articolul 7 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j¹), cu următorul cuprins: j¹) atunci când este cazul, documente care atestă obţinerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene a calificării profesionale necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă; 13. Articolul 8 se abrogă. 14. La articolul 9 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 9(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d), i), l) şi m), precum şi de: 15. La articolul 9 alineatul (2), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul persoană fizică va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d), i), l) şi m), precum şi de: 16. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 14 Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii detaşaţi, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), b), d), i)-k) şi m), precum şi de: a)copia documentului valabil de trecere a frontierei; b)copia contractului individual de muncă, înregistrat la autorităţile competente din ţara de origine, tradus şi legalizat; c)copia actului de detaşare, tradus şi legalizat; d)după caz, copia contractului comercial de prestări de servicii, înregistrat la organul fiscal competent teritorial. 17. După articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 14¹, cu următorul cuprins: Articolul 14¹ Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii înalt calificaţi, angajatorul, persoană juridică din România, va depune o cerere motivată însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), b), d), i), l) şi m), precum şi de: a)copia contractului de muncă valabil sau a unei oferte ferme de angajare pe un loc de muncă înalt calificat, de cel puţin un an, care trebuie să prevadă că salariul lunar ori anual este de cel puţin 4 ori salariul mediu brut pe economie; b)atestatul de recunoaştere a studiilor, eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, sau diplomă de studii, eliberată de instituţii de învăţământ acreditate în România, care face dovada obţinerii unei calificări din învăţământul postliceal sau superior necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, atât în cazul profesiilor reglementate, cât şi în cazul profesiilor nereglementate; c)atunci când este cazul, documente care atestă obţinerea în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, ca urmare a unei experienţe profesionale cu un nivel de cunoştinţe comparabil cu calificările din învăţământul postliceal sau superior, a calificării profesionale superioare necesare ocupării funcţiei pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de muncă, numai în cazul profesiilor reglementate. 18. La articolul 15, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 15(1) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de muncă se soluţionează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a autorizaţiei de muncă, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Cererea de eliberare a autorizaţiei de muncă formulată de posesorul Cărţii albastre a Uniunii Europene obţinută într-un alt stat membru se soluţionează în termen de 15 zile de la data primirii. 19. La articolul 15, alineatul (2) se abrogă. 20. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:(3) Autorizaţia de muncă este valabilă pe toată perioada contractului individual de muncă, cu normă întreagă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă, în situaţia continuării raporturilor de muncă în aceeaşi funcţie şi la acelaşi angajator, cu excepţia autorizaţiei de muncă pentru lucrători detaşaţi, care este valabilă un an de la data eliberării. 21. La articolul 1 5 , alineatele ( 4 ), (5) şi ( 6 ) se abrogă. 22. La articolul 15, alineatele ( 9 ) şi ( 10 ) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(9) Dacă raportul de muncă al străinului încetează înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberată autorizaţia de muncă, încadrarea în muncă la alt angajator se poate face numai dacă se obţine o nouă autorizaţie de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b), c) şi f). Cererea pentru eliberarea unei noi autorizaţii de muncă se va depune la formaţiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 60 de zile de la data înregistrării încetării raportului de muncă.(10) În cazul neacordării autorizaţiei de muncă, Oficiul Român pentru Imigrări, prin formaţiunile sale teritoriale, are obligaţia de a comunica în scris angajatorului motivele care au stat la baza acestei decizii. 23. La articolul 15, după alineatul (11) se introduc trei noi alineate, alineatele ( 12 ), ( 13 ) și ( 14 ), cu următorul cuprins:(12) Străinului posesor al unei autorizaţii de muncă obţinute în condiţiile art. 4 alin. (3) lit. c), după finalizarea studiilor în România, i se eliberează, la cererea angajatorului, o nouă autorizaţie de muncă, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) şi fără achitarea taxei prevăzute la art. 20, cu condiţia încheierii unui contract de muncă cu normă întreagă, în specialitatea studiilor absolvite.(13) Refuzul eliberării autorizaţiei de muncă poate fi contestat la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a dispus această măsură, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.(14) În situaţia în care angajatorul vacantează o altă funcţie, pentru care este selectat un angajat propriu, este necesară obţinerea unei noi autorizaţii de muncă, în condiţiile legii. 24. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) În cazul străinilor care pot fi încadraţi în muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice ori juridice din România, fără autorizaţie de muncă, angajatorul trebuie să păstreze, cel puţin pe durata perioadei de angajare, o copie a permisului de şedere sau a documentului de călătorie din care să rezulte legalitatea şederii pe teritoriul României. 25. La articolul 26, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)primirea la muncă a unui străin fără autorizaţie de muncă sau permis de şedere în scop de muncă, cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare străin, fără ca amenda să poată depăşi 100.000 lei; 26. La articolul 26, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: e)neîndeplinirea obligaţiilor angajatorului prevăzute la art. 23, cu amendă de la 700 lei la 1.000 lei. 27. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 26¹, cu următorul cuprins: Articolul 26¹ În cazurile în care se constată săvârşirea de către angajator a faptei prevăzute la art. 26 lit. a) ori b), la sesizarea Oficiului Român pentru Imigrări sau a inspectoratului teritorial de muncă, autorităţile competente pot dispune, în condiţiile legii, următoarele măsuri: a)pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv din fonduri ale Uniunii Europene, pentru o perioadă de până la 5 ani; b)interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de până la 5 ani; c)recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor ori subvenţiilor publice, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene, atribuite angajatorului, pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei; d)închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-au săvârşit respectivele fapte sau retragerea temporară ori definitivă a licenţei de desfăşurare a activităţii profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării. 28. După articolul 27 se introduce un nou articol, articolul 27¹, cu următorul cuprins: Articolul 27¹ (1) În fiecare caz în care se constată săvârşirea unei fapte dintre cele prevăzute la art. 26 lit. a) sau b), angajatorul este răspunzător pentru plata:a)oricărei remuneraţii restante datorate străinilor angajaţi ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul; b)cuantumului tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă străinul ar fi fost angajat legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare; c)oricăror cheltuieli determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care străinul s-a întors de bunăvoie sau a fost returnat. (2) Atunci când se constată că fapta prevăzută la art. 26 lit. a) sau b) a fost săvârşită de un subcontractant, atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar vor fi consideraţi răspunzători dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, solidar cu angajatorul, pentru a efectua plăţile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi la art. 26 sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul. Articolul V După articolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobată cu completări prin Legea nr. 347/2007, se introduc şase noi articole, articolele 2¹-2⁶, cu următorul cuprins: Articolul 2¹ (1) În scopul aplicării prevederilor legale în domeniul migraţiei, azilului şi integrării sociale a străinilor, precum şi a legislaţiei relevante în aceste domenii, Oficiul Român pentru Imigrări poate efectua activităţi de prelucrare a datelor cu caracter personal, în condiţiile legii.(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal ale străinilor se efectuează în condiţiile stabilite de legislaţia privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Articolul 2² (1) În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Oficiul Român pentru Imigrări organizează Sistemul naţional de evidenţă a străinilor, denumit în continuare SNES, în care păstrează evidenţe şi înregistrări ale datelor cu caracter personal, precum şi alte date obţinute ca urmare a exercitării competenţelor, potrivit legii.(2) SNES este format din tipuri de evidenţe ţinute atât în sistem informatic, cât şi prin fondul arhivistic de evidenţă a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, a străinilor, a solicitanţilor şi a beneficiarilor unei forme de protecţie, după principiul locului de reşedinţă sau al domiciliului.(3) Componenta informatică a SNES este Sistemul informatic integrat pentru managementul migraţiei şi azilului, compus din:a)Sistemul informatic de management al străinilor; b)Sistemul informatic visa on-line, până la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens; c)componenta bazei de date a Sistemului naţional de informaţii privind vizele, care cuprinde date introduse de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor de la data aplicării în totalitate de către România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen, în temeiul deciziei Consiliului emise în acest sens; d)Sistemul de evidenţă a azilului. Articolul 2³ Tipurile de evidenţe gestionate în cadrul SNES prin componenta informatică şi fondul arhivistic sunt următoarele: a)pentru străini: date privind admiterea, şederea şi îndepărtarea străinilor pe/de pe teritoriul României, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei; b)pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene: date privind exercitarea dreptului la liberă circulaţie ale cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau din Confederaţia Elveţiană şi ale membrilor de familie ai acestora, respectiv rezidenţa şi rezidenţa permanentă, restrângerea acestor drepturi, precum şi îndepărtarea de pe teritoriul României; c)date privind străinii solicitanţi de azil, ale celor care au dobândit o formă de protecţie sau au fost relocaţi în România, ale străinilor care fac obiectul prevederilor Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate întrunul din statele membre de către resortisant al unei ţări terţe, precum şi ale străinilor evacuaţi temporar în România din motive umanitare, în baza Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, şi pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia, ratificat prin Legea nr. 291/2008; d)date privind străinii urmăriţi penal, pentru fapte săvârşite pe teritoriul României. Articolul 2⁴ (1) Cu privire la persoane pot fi prelucrate, după caz, următoarele categorii de date:a)numele şi prenumele; b)numele şi prenumele membrilor de familie; c)sexul; d)data şi locul naşterii; e)cetăţenia; f)codul numeric personal; g)seria şi numărul actului de identitate şi ale documentelor de stare civilă; h)semnătura; i)starea civilă; j)caracteristici fizice/antropometrice; k)date biometrice (impresiuni digitale, fotografie digitală); l)telefon/fax; m)adresa; n)profesia; o)locul de muncă; p)imaginea. (2) În exercitarea atribuţiilor conferite de lege, Oficiul Român pentru Imigrări poate prelucra şi alte date cu caracter personal, cu aplicarea prevederilor legale în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal. Articolul 2⁵ Datele şi categoriile de date prevăzute la art. 2⁴ pot fi comunicate, în condiţiile legii, următorilor destinatari: a)persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia; b)instituţiilor sau autorităţilor publice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului; c)organismelor similare din alte state, pe baza obligaţiilor internaţionale care revin României. Articolul 2⁶ Tipurile şi categoriile de evidenţe, regulile privind păstrarea, actualizarea şi utilizarea bazei de date prevăzute la art. 2² alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate, precum şi a celor pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Articolul VI Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 75, litera b) se abrogă. 2. La articolul 76 alineatul (1), litera b) se abrogă. * Prezenta lege transpune art. 2 lit. b) şi g), art. 3 alin. (1), art. 4, art. 9 alin. (7), art. 15 alin. (4) teza a doua şi art. 18 alin. (3) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanţilor ţărilor terţe care sunt rezidenţi pe termen lung, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 16 din 23 ianuarie 2004, art. 2 lit. c) şi d), art. 4 alin. (1) lit. b), c) şi d), art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (1) şi (3), art. 7 alin. (1) lit. a) şi b), art. 15 şi art. 16 alin. (1) lit. b) din Directiva 2003/86/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 251 din 3 octombrie 2003, art. 4 alin. (1) lit. a) din Directiva 2001/51/CE a Consiliului din 28 iunie 2001 de completare a dispoziţiilor prevăzute la art. 26 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 187 din 10 iulie 2001, Directiva 2009/50/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor din statele terţe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 155 din 18 iunie 2009, Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 348 din 24 decembrie 2008, şi Directiva 2009/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 de stabilire a standardelor minime privind sancţiunile şi măsurile la adresa angajatorilor de resortisanţi din ţări terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 168 din 30 iunie 2009, cu excepţia art. 9-12. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREŞEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ