ORDONANTA
URGENTA Nr. 56 din 20 iunie 2007
privind incadrarea in munca
si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 424 din 26 iunie 2007
Având în vedere că prin înfiinţarea Oficiului Român
pentru Imigrări, pe lângă atribuţiile pe care această instituţie le are în
domeniul migraţiei, azilului şi integrării sociale a străinilor, aceasta a
preluat de la Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului
Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse competenţele în ceea ce priveşte
eliberarea documentelor care atestă dreptul la muncă al străinilor pe
teritoriul României,
ţinând cont de transferul de competenţe dintre cele
două instituţii, pentru a nu se crea sincope în gestionarea problematicii în
domeniu, respectiv reglementarea dreptului de şedere şi a dreptului de muncă
ale străinilor pe teritoriul României,
întrucât toate aceste elemente vizează interesul public
şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonantă de urgentă.
Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează
încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.
Art. 2. - In sensul prezentei ordonanţe de urgenţă,
termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
a) străin - persoana care nu are cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat
membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European;
b) autorizaţie de muncă - documentul oficial, eliberat în condiţiile
legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detaşat în
România la un singur angajator;
c) lucrător permanent - străinul încadrat în muncă pe teritoriul României pe baza unui
contract individual de muncă la o singură persoană fizică sau juridică din
România ori la o reprezentanţă, sucursală sau filială din România a unei
persoane juridice cu sediul în străinătate;
d) lucrătorstagiar - străinul încadrat în muncă, a cărui prezenţă pe teritoriul României
este strict determinată în timp şi are drept scop îmbunătăţirea pregătirii
profesionale şi a cunoştinţelor lingvistice şi culturale;
e) lucrător sezonier - străinul încadrat în muncă pe teritoriul României, pe un loc de
muncă bine definit, într-un sector de activitate care se desfăşoară în funcţie de succesiunea anotimpurilor, în baza
unui contract individual de muncă încheiat pe perioadă determinată, care nu
poate depăşi 6 luni într-un interval de 12 luni;
f) lucrător transfrontalier
- străinul încadrat în muncă în localităţile de
frontieră de pe teritoriul României şi care se întoarce în fiecare zi sau cel
puţin o dată pe săptămână în zona de frontieră a unui stat care are frontieră
comună cu România, în care îşi are domiciliul şi al cărui cetăţean este;
g) lucrător detaşat - străinul, angajat al unei persoane juridice străine, care poate să
desfăşoare activitate pe teritoriul României în următoarele situaţii: este
detaşat pe teritoriul României, în numele întreprinderii şi sub coordonarea
acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face
detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea
în România; este detaşat la o unitate situată pe teritoriul României sau la o
întreprindere care aparţine unui grup de întreprinderi, situată pe teritoriul
României;
h) personal înalt calificat - profesorii universitari, cercetătorii şi personalul ştiinţific care
desfăşoară în România o activitate academică sau o activitate de cercetare în cadrul universităţilor,
instituţiilor de educaţie şi cercetare, autorităţilor şi instituţiilor din
sistemul administraţiei publice centrale.
Art. 3. - (1) Străinii pot fi încadraţi în muncă pe
teritoriul României la angajatori care funcţionează în mod legal, cu
îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de
cetăţeni români, ai altor state membre ale Uniunii Europene, ai statelor
semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European, precum şi de
rezidenţi permanenţi pe teritoriul României;
b) îndeplinesc condiţiile speciale de pregătire
profesională, experienţă în activitate şi autorizare, solicitate de angajator
potrivit legislaţiei în vigoare;
c) fac dovada faptului că sunt apţi din punct de
vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă şi nu au antecedente penale
care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară sau urmează să o
desfăşoare pe teritoriul României;
d) se încadrează în contingentul anual aprobat prin
hotărâre a Guvernului;
e) angajatorii au achitate la
zi obligaţiile către bugetul de stat.
(2) Prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplică
străinilor care îndeplinesc funcţia de administrator într-o societate
comercială cu participare străină, în situaţia în care este o singură persoană
numită în această funcţie, dacă străinul desfăşoară activitatea în calitate de
sportiv profesionist, în condiţiile existenţei unei dovezi că a desfăşurat
activitate similară în altă ţară, solicitanţilor autorizaţiei pentru muncă
nominală, pentru lucrătorii transfrontalieri, precum şi străinilor posesori ai
unui permis de şedere în scop de studii.
Art. 4. - (1) Autorizaţia de muncă poate fi eliberată,
la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări, pentru
străinii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţia română cu privire
la regimul străinilor, încadrarea în muncă şi detaşarea acestora pe teritoriul
României.
(2) Autorizaţia de muncă este necesară pentru
obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă sau, după caz, a
permisului de şedere în scop de muncă.
(3) Autorizaţia de muncă se va elibera şi străinilor
care:
a) provin din state cu care România are încheiate
acorduri, convenţii sau înţelegeri de desfiinţare a vizelor pentru trecerea
frontierei în acest scop sau pentru care România a renunţat unilateral la
obligativitatea vizelor;
b) beneficiază de drept de şedere temporară pentru
reîntregirea familiei, acordat în condiţiile stabilite de legislaţia privind
regimul străinilor în România;
c) beneficiază de drept de şedere temporară în scop de
studii şi solicită încadrarea în muncă în baza unui contract individual de
muncă cu timp parţial, cu program de maximum 4 ore pe zi;
d) sunt detaşaţi pe teritoriul României.
Art. 5. - Pot fi încadraţi în muncă sau, după caz, pot
presta muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără autorizaţie de
muncă, următoarele categorii:
a) străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă
pe teritoriul României;
b) străinii al căror acces pe piaţa muncii din România
este reglementat prin acorduri, convenţii sau înţelegeri bilaterale încheiate
de România cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin textul acordului, convenţiei sau
înţelegerii;
c) străinii care au dobândit o formă de protecţie în
România;
d) străinii care desfăşoară activităţi didactice,
ştiinţifice sau alte categorii de activităţi specifice cu caracter temporar în
instituţii de profil acreditate din România, în baza unor acorduri bilaterale,
sau ca titular al unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de
cercetare ştiinţifică şi personalul înalt calificat, în baza ordinului
ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, precum şi străinii care desfăşoară
activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului
ministrului culturii şi cultelor;
e) străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul
României activităţi temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei
publice centrale sau locale ori de autorităţi administrative autonome;
f) străinii care sunt numiţi şefi de filială,
reprezentanţă sau de sucursală pe teritoriul României a unei companii care are
sediul în străinătate, în conformitate cu actele prevăzute de legislaţia română
în acest sens;
g) străinii membri de familie ai cetăţenilor români;
h) străinii angajaţi ai persoanelor juridice cu sediul
în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau în unul dintre statele
semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European, detaşaţi în România,
cu condiţia prezentării permisului de şedere din acel
stat.
Art. 6. - (1) Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot
fi acordate străinilor sunt următoarele:
a) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii permanenţi -
dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza contractului individual
de muncă încheiat pe durată nedeterminată sau determinată, la o singură
persoană fizică sau juridică din România ori la o reprezentanţă, sucursală sau
filială din România a unei persoane juridice cu sediul în străinătate;
b) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii detaşaţi -
dă dreptul titularului să presteze muncă, pentru o perioadă de maximum un an la
un interval de minimum 5 ani, în baza deciziei de detaşare de la un angajator
persoană juridică străină la un angajator persoană juridică din România ori la
o reprezentanţă, sucursală sau filială din România a unei persoane juridice cu
sediul în străinătate. In temeiul prevederilor acordurilor, convenţiilor sau înţelegerilor
internaţionale la care România este parte, perioada pentru care lucrătorul
detaşat desfăşoară activitatea pe teritoriul României poate fi prelungită în
condiţiile şi situaţiile prevăzute în mod expres de acestea;
c) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii sezonieri -
dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe teritoriul României pentru o
perioadă de cel mult 6 luni într-un interval de 12 luni, neputând fi prelungit
în vederea ocupării unui loc de muncă de altă natură;
d) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii stagiari -
dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe teritoriul României pentru
efectuarea unui stagiu în vederea obţinerii unei calificări profesionale;
e) autorizaţia de muncă pentru sportivi - dă dreptul
sportivilor profesionişti să fie încadraţi în muncă la un singur angajator
român, al cărui obiect principal de activitate îl constituie desfăşurarea de
activităţi sportive, pe o
perioadă de cel mult 12 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi intervale de
până la 12 luni;
f) autorizaţia de muncă nominală - dă dreptul
titularului să presteze activităţi sezoniere, dacă acesta a desfăşurat anterior
activităţi în baza unei autorizaţii de muncă pentru lucrătorii sezonieri, la
acelaşi angajator de pe teritoriul României, şi care a respectat obligaţia de a
părăsi teritoriul României la expirarea duratei contractului individual de
muncă anterior, potrivit condiţiilor impuse prin lege;
g) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii
transfrontalieri - dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă pe baza
contractului individual de muncă pe o perioadă de cel mult 12 luni, cu
posibilitatea prelungirii pe noi intervale de până la 12 luni, la o singură
persoană fizică sau juridică din România ori la o reprezentanţă, sucursală sau
filială din România a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, în
condiţiile prevăzute la art. 2 lit. f).
(2) In temeiul prevederilor acordurilor, convenţiilor
sau înţelegerilor internaţionale la care România este parte, autorizaţiile de
muncă pot fi eliberate sau prelungite în condiţiile şi situaţiile prevăzute în
mod expres de către acestea.
Art. 7. - (1) In vederea
obţinerii autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii permanenţi, angajatorul,
persoană juridică din România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei
persoane juridice cu sediul în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru
Imigrări o cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă a
străinului, însoţită de următoarele documente:
a) actul constitutiv al societăţii comerciale sau,
după caz, actul de înfiinţare a persoanei juridice, precum şi certificatul de
înmatriculare la oficiul registrului comerţului, în copie şi în original;
b) certificatul constatator emis de oficiul
registrului comerţului, din care să rezulte că nu s-au operat cereri de
înscriere de menţiuni referitoare la existenţa unei hotărâri judecătoreşti
definitive pentru săvârşirea de infracţiuni de către asociatul unic sau, după
caz, de asociaţi, în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară sau la declararea
stării de faliment;
c) scrisoarea prin care se atestă bonitatea
angajatorului, eliberată de banca la care acesta are
deschis contul;
d) certificatul de atestare fiscală emis de
administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială angajatorul îşi
are sediul social, privind achitarea la zi a obligaţiilor către bugetul de
stat;
e) adeverinţa eliberată de agenţia pentru ocuparea
forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are sediul angajatorul, cu
privire la forţa de muncă disponibilă pentru locul de muncă vacant comunicat de
angajator potrivit dispoziţiilor legale;
f) fişa postului, organigrama cu precizarea
funcţiilor ocupate şi vacante;
g) dovada publicării anunţului pentru ocuparea
postului vacant într-un cotidian de largă circulaţie;
h) copia procesului-verbal întocmit în urma selecţiei
realizate pentru ocuparea posturilor vacante;
i) curriculum vitae al
străinului, care să conţină şi declaraţia pe propria răspundere a acestuia că
nu are antecedente penale, că este apt din punct de vedere medical pentru a fi
încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română;
j) copia actului de studii
necesar pentru încadrarea în funcţia sau în meseria pentru care se solicită
eliberarea autorizaţiei de muncă, tradus şi supralegalizat în condiţiile legii;
diplomele, certificatele şi titlurile ştiinţifice eliberate în străinătate, în
sistemul de învăţământ, vor fi însoţite de atestatul de recunoaştere eliberat
de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în condiţiile prevăzute de
legislaţia în domeniu;
k) copiile documentelor care atestă pregătirea
profesională obţinută în afara sistemului de învăţământ sau, după caz, care
atestă experienţa profesională, traduse şi supralegalizate în condiţiile legii;
l) copia documentului de
trecere a frontierei, valabil, al străinului şi, după caz, copia permisului de
şedere în România;
m) două fotografii tip 3/4 ale străinului.
(2) In vederea obţinerii autorizaţiei de muncă pentru
lucrătorii permanenţi, angajatorul persoană fizică va depune la Oficiul Român
pentru Imigrări o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la alin.
(1) lit. d) -m), precum şi de următoarele documente:
a) copia actului de identitate şi, după caz, a
autorizaţiei sau a altui document legal care atestă exercitarea unei activităţi
ori profesii independente;
b) dovada că dispune de venituri suficiente pentru
plata salariului angajatului străin;
c) cazierul judiciar al persoanei fizice angajatoare.
Art. 8. - Pot fi încadraţi în baza autorizaţiei de
muncă pentru lucrători permanenţi străinii a căror perioadă de detaşare
încetează, în baza dreptului de şedere pentru alte scopuri, la angajatorul la
care a fost detaşat. Pentru eliberarea autorizaţiei de muncă este necesară
prezentarea documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d), f) şi i)-m).
Art. 9. - (1) In vederea obţinerii autorizaţiei de
muncă pentru lucrătorii sezonieri, angajatorul, persoană juridică din România
ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul
în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată
privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoţită de documentele
prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-e), i), l) şi m), precum şi de:
a) copia actului de studii necesar pentru încadrarea în
funcţia sau în meseria pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de
muncă, tradus şi supralegalizat în condiţiile legii;
b) copiile documentelor care atestă pregătirea
profesională obţinută în afara sistemului de învăţământ sau, după caz, care atestă
experienţa profesională, traduse şi supralegalizate în condiţiile legii.
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă pentru
lucrătorii sezonieri, angajatorul persoană fizică va depune la Oficiul Român
pentru Imigrări o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la art. 7
alin. (1) lit. d), e, i), l) şi
m), precum şi de:
a) copia actului de studii
necesar pentru încadrarea în funcţia sau în meseria pentru care se solicită
eliberarea autorizaţiei de muncă, tradus şi supralegalizat în condiţiile legii;
b) copiile documentelor care atestă pregătirea
profesională obţinută în afara sistemului de învăţământ sau, după caz, care
atestă experienţa profesională, traduse şi supralegalizate în condiţiile legii;
c) copia actului de identitate şi, după caz, a
autorizaţiei sau a altui document legal care atestă exercitarea unei activităţi
ori profesii independente;
d) dovezi că dispune de venituri suficiente pentru
plata salariului angajatului străin;
e) cazierul judiciar al persoanei fizice angajatoare.
Art. 10. - (1) In vederea obţinerii autorizaţiei de
muncă nominală, angajatorul, persoană juridică din România ori o reprezentanţă,
sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în străinătate, va
depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere motivată privind necesitatea
încadrării în muncă a străinului, însoţită de documentele prevăzute la art. 7
alin. (1) lit. b)-d), i),l) şi
m).
(2) Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă nominale,
angajatorul persoană fizică va depune Oficiul Român pentru Imigrări o cerere
motivată, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d), i), l) şi m), precum şi de:
a) copia actului de identitate şi, după caz, a
autorizaţiei sau a altui document legal care atestă exercitarea unei activităţi
ori profesii independente;
b) dovezi că dispune de venituri suficiente pentru
plata salariului angajatului străin;
c) cazierul judiciar al persoanei fizice angajatoare.
Art. 11. - In vederea obţinerii
autorizaţiei de muncă pentru lucrătorii stagiari, angajatorul, persoană
juridică din România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane
juridice cu sediul în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o
cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoţită
de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-e) şi j)-m).
Art. 12. - In vederea obţinerii autorizaţiei de muncă
pentru sportivi, angajatorul persoană juridică din România va depune a Oficiul
Român pentru Imigrări o cerere motivată privind necesitatea încadrării în muncă
a străinului, însoţită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d),
i), l) şi m).
Art. 13. - (1) In vederea obţinerii autorizaţiei de
muncă pentru lucrători transfrontalieri, angajatorul, persoană juridică din
România ori o reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu
sediul în străinătate, va depune la Oficiul Român pentru Imigrări o cerere
motivată privind necesitatea încadrării în muncă a străinului, însoţită de
documentele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-d) şi h)-m).
(2) In vederea obţinerii autorizaţiei de muncă pentru
lucrători transfrontalieri, angajatorul persoană fizică va depune la Oficiul
Român pentru Imigrări o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la
art. 7 alin. (1) lit. d) şi h)-m), precum şi de:
a) copia actului de identitate şi, după caz, a
autorizaţiei sau a altui document legal care atestă exercitarea unei activităţi
ori profesii independente.
b) dovezi că dispune de
venituri suficiente pentru plata salariului angajatului străin;
c) cazierul judiciar al persoanei fizice angajatoare.
Art. 14. - (1) Pentru obţinerea autorizaţiei de muncă
pentru lucrătorii detaşaţi, angajatorul, persoană juridică din România ori o
reprezentanţă, sucursală sau filială a unei persoane juridice cu sediul în
străinătate, va depune o cerere motivată, însoţită de documentele prevăzute la
art. 7 alin. (1) lit. a), b) şi i), precum şi de:
a) documentul de trecere a frontierei, valabil, al străinului, pe care este aplicată, după caz, viza de lungă
şedere pentru alte scopuri, în original şi în copie;
b) copia contractului individual de muncă, tradus şi
legalizat;
c) copia actului de detaşare, tradus şi legalizat;
d) după caz, copia contractului comercial de prestări
de servicii, tradus şi legalizat;
e) copia actului de studii necesar pentru detaşarea
în funcţia sau în meseria pentru care se solicită eliberarea autorizaţiei de
muncă, tradus şi legalizat;
f) copiile documentelor care
atestă pregătirea profesională obţinută în afara sistemului de învăţământ sau,
după caz, care atestă experienţa profesională, traduse şi legalizate;
g) două fotografii 3/4 ale străinului.
(2) Autorizaţia de muncă pentru lucrătorii detaşaţi
este necesară pentru desfăşurarea de activităţi lucrative pe teritoriul României
pe o perioadă mai mare de 60 de zile.
Art. 15. - (1) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei
de muncă se soluţionează de către Oficiul Român pentru Imigrări în termen de 30
de zile de la data înregistrării acesteia. In cazurile în care, pentru
constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a autorizaţiei de muncă, sunt
necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi
prelungit cu cel mult 15 zile.
(2) Autorizaţia de muncă se
eliberează pentru o perioadă de cel mult un an, cu excepţia cazurilor prevăzute
la art. 6 alin. (1) lit. c) şi f).
(3) Autorizaţia de muncă se prelungeşte automat pentru
noi perioade de până la un an în situaţia continuării raporturilor de muncă cu
acelaşi angajator în baza contractului individual de muncă încheiat pe perioadă
nedeterminată, prin prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă, şi se
atestă prin permisul de şedere care se eliberează în acest scop.
(4) In cazul contractelor
individuale de muncă încheiate pe perioade determinate, autorizaţia de muncă se
prelungeşte pentru perioada solicitată care nu poate fi mai mare de un an şi
decât termenul de valabilitate al contractului. Pentru prelungirea
valabilităţii autorizaţiei peste perioada de valabilitate iniţială a
contractului este necesară prezentarea acordului scris al părţilor cu privire
la prelungirea valabilităţii contractului, încheiat potrivit prevederilor Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) In situaţiile prevăzute la alin. (4), autorizaţia
de muncă se prelungeşte prin prelungirea dreptului de şedere în scop de muncă
şi se atestă prin permisul de şedere care se eliberează în acest scop.
(6) Prevederile alin. (4) şi (5) se aplică în mod
corespunzător şi în cazul lucrătorilor stagiari. In acest caz autorizaţia de
muncă se poate prelungi succesiv numai până la obţinerea calificării
profesionale pentru care s-a organizat stagiul.
(7) Pentru străinii prevăzuţi la art. 4 alin. (3) lit.
b) şi c), în cazul menţinerii raporturilor de muncă cu acelaşi angajator,
prelungirea autorizaţiei de muncă se va realiza cu prezentarea următoarelor
documente:
a) contractul individual de muncă din care să reiasă
continuarea raporturilor de muncă cu angajatorul pentru care li s-a emis
autorizaţia de muncă, vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui
rază îşi are sediul angajatorul, sau acordul scris al părţilor cu privire la
prelungirea valabilităţii contractului individual de muncă încheiat pe perioadă determinată, în
condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
b) certificatul de atestare fiscală emis de
administraţia finanţelor publice în a cărei rază teritorială îşi are sediul
angajatorul, privind achitarea la zi a obligaţiilor către bugetul de stat, sau
dovada că angajatorul persoană fizică dispune de venituri suficiente pentru
plata salariului angajatului străin.
(8) Prelungirea contractului individual de muncă în
baza acordului scris al părţilor încheiat în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, îşi produce efectele numai sub rezerva
prelungirii autorizaţiei de muncă.
(9) Dacă raportul de muncă al străinului încetează
înainte de expirarea perioadei pentru care a fost eliberată autorizaţia de muncă,
încadrarea în muncă la alt angajator se poate face numai dacă se obţine o nouă
autorizaţie de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 6 lit. b), c) şi
f).
(10) In cazul neacordării autorizaţiei de muncă,
Oficiul Român pentru Imigrări are obligaţia de a comunica în scris
angajatorului, motivele care au stat la baza acestei decizii.
(11) Pentru eliberarea unei noi autorizaţii de muncă
se vor depune la Oficiul Român pentru Imigrări cererea şi documentele prevăzute
la art. 7 şi 11-13.
Art. 16. - Pentru depunerea documentaţiei în vederea
obţinerii autorizaţiei de muncă, angajatorul poate fi reprezentat printr-un
salariat încadrat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu
normă întreagă, cu atribuţii de reprezentare a angajatorului în raporturile cu
terţii, printr-o societate de consultanţă juridică sau prin avocat, potrivit
legii.
Art. 17. - (1) Angajatorul are obligaţia să
înregistreze contractul individual de muncă încheiat în baza autorizaţiei de
muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în termenul prevăzut de lege.
(2) Angajatorul are obligaţia să înregistreze acordul
scris al părţilor cu privire la prelungirea valabilităţii contractului
individual de muncă pe durată determinată, încheiat cu un străin, la
inspectoratul teritorial de muncă competent, cu prezentarea permisului de
şedere în scop de muncă valabil sau a autorizaţiei de muncă valabile, în termen
de 20 de zile de la eliberarea documentelor care atestă prelungirea
autorizaţiei de muncă.
Art. 18. - (1) Angajatorul la care s-a dispus detaşarea
transmite inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi
are sediul o comunicare privind detaşarea salariaţilor străini pentru al căror
acces pe piaţa muncii din România este necesară autorizaţia de muncă, cu cel
puţin 5 zile anterioare începerii activităţii acestora pe teritoriul României,
dar nu mai târziu de prima zi de activitate. Orice modificare a elementelor
prevăzute în comunicare se transmite inspectoratului teritorial de muncă în
termen de 5 zile de la data producerii acesteia.
(2) Comunicarea prevăzută la alin. (1) trebuie să
cuprindă:
a) datele de identificare ale angajatorului la care
s-a făcut detaşarea: denumirea, adresa completă, codul unic de înregistrare sau
un alt număr de identificare a angajatorului;
b) datele de identificare ale angajatorului străin
care face detaşarea: denumirea, adresa completă, codul unic de înregistrare
sau un alt număr de identificare a
angajatorului, numele/denumirea, precum şi
adresa completă ale reprezentantului legal în România;
c) informaţii privind detaşarea: data la care începe
detaşarea, scopul detaşării şi durata acesteia;
d) lista persoanelor detaşate: numele şi prenumele
acestora, funcţia/meseria, data naşterii, seria şi numărul documentului de
călătorie, cetăţenia.
Art. 19. - (1) La propunerea Ministerului Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse, în concordanţă cu politica privind migraţia
forţei de muncă şi luând în considerare situaţia pieţei muncii din România,
anual, prin hotărâre a Guvernului se stabileşte numărul de autorizaţii de muncă
ce pot fi eliberate străinilor.
(2) In vederea elaborării hotărârii Guvernului
prevăzute la alin. (1):
a) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse
elaborează lista ocupaţiilor deficitare pe piaţa forţei de muncă autohtonă;
b) Oficiul Român pentru Imigrări transmite
trimestrial Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse situaţia
statistică a autorizaţiilor de muncă şi a permiselor de şedere în scop de
muncă, precum şi situaţia cetăţenilor Uniunii Europene care desfăşoară pe
teritoriul României activităţi dependente.
Art. 20. - (1) La eliberarea autorizaţiei de muncă,
angajatorul va plăti echivalentul în lei a 200 euro, raportat la cursul oficial
al Băncii Naţionale a României la data efectuării plăţii.
(2) Pe documentele prin care au fost achitate tarifele
pentru eliberarea autorizaţiei de muncă, unităţile Trezoreriei Statului vor
confirma, prin semnătură şi ştampilă, încasarea sumelor respective în conturile
corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat.
Art. 21. - (1) Autorizaţia de muncă se anulează de
Oficiul Român pentru Imigrări în următoarele cazuri, în termen de 5 zile
lucrătoare de la:
a) solicitarea angajatorului ca urmare a încetării din iniţiativa sa a raportului de muncă cu străinul sau
în cazul încetării contractului individual de muncă ca urmare a acordului
părţilor;
b) solicitarea angajatorului sau a străinului ca
urmare a încetării perioadei pentru a fost detaşat în România;
c) solicitarea străinului ca urmare a încetării
raportului de muncă din iniţiativa acestuia;
d) sesizarea organelor competente, potrivit
legislaţiei în vigoare, în cazul în care străinul a fost declarat indezirabil,
i s-a anulat sau revocat dreptul de şedere în România ori în cazul în care
acesta nu mai îndeplineşte condiţiile privind încadrarea în muncă;
e) nereprezentarea angajatorului în vederea ridicării
autorizaţiei de muncă de la Oficiul Român pentru Imigrări, în termen de 30 de
zile de la data soluţionării cererii.
(2) Autorizaţia de muncă anulată se reţine la Oficiul
Român pentru Imigrări, însoţită de cererea de anulare şi de documentele care
atestă încetarea raporturilor de muncă.
Art. 22. - (1) Pierderea autorizaţiei de muncă se
comunică Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 3 zile de la data
constatării pierderii. In acelaşi termen se comunică Oficiului Român pentru
Imigrări deteriorarea sau distrugerea permisului de şedere în scop de muncă.
(2) La cererea titularului, Oficiul Român pentru Imigrări va elibera un duplicat al autorizaţiei de
muncă pierdute, deteriorate sau distruse.
Art. 23. - Autorizaţia de muncă se păstrează de către
angajat. Pentru a face dovada legalităţii încadrării în muncă a străinului,
angajatorul trebuie să deţină o copie legalizată a autorizaţiei de muncă sau a
permisului de şedere în scop de muncă, după caz.
Art. 24. - (1) Angajatorul care are încadrat în muncă
un străin căruia nu îi este necesară autorizaţia de muncă are obligaţia de a
comunica Oficiului Român pentru Imigrări copia contractului individual de
muncă, copia actului de detaşare, precum şi a înscrisurilor care atestă
apartenenţa la una dintre categoriile prevăzute la art. 5 lit. g) şi h), după
caz.
(2) Angajatorul prevăzut la alin. (1) are obligaţia de
a comunica Oficiului Român pentru Imigrări, în termen de 10 zile, modificarea
sau încetarea contractului individual de muncă încheiat cu străinul căruia nu
îi este necesară autorizaţia de muncă ori, după caz, încetarea detaşării
acestuia.
Art. 25. - (1) La cererea
autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, Oficiul Român
pentru Imigrări, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de
Şanse, eliberează autorizaţia de muncă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute
la art. 3 alin. (1) lit. d) şi e) străinilor care au o implicare directă şi
necesară în cadrul unor proiecte desfăşurate în România, care contribuie la
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii economice a ţării şi determină un
efect pozitiv de antrenare în economie.
(2) Străinilor prevăzuţi la alin. (1) nu le sunt
aplicabile dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la limitarea
în timp a valabilităţii autorizaţiei de muncă.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi
străinilor care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
au o implicare directă şi necesară în cadrul unor proiecte desfăşurate în
România, care contribuie la dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
economice a ţării şi determină un efect pozitiv de antrenare
în economie.
Art. 26. - Constituie contravenţii şi se sancţionează
după cum urmează:
a) primirea la muncă a unui străin fără autorizaţie de
muncă sau permis de şedere în scop de muncă, cu amendă de la 1.500 la 2.000 lei pentru fiecare străin, fără ca
amenda să poată depăşi 100.000 lei;
b) menţinerea unui străin în muncă după expirarea
autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere în scop de muncă, cu amendă de
la 1.500 la 2.000 lei pentru fiecare străin, fără ca amenda să poată depăşi
100.000 lei;
c) netransmiterea către inspectoratul teritorial de
muncă a comunicării prevăzute la art. 18 alin. (1) sau a modificărilor
elementelor prevăzute în această comunicare, cu amendă de la 3.000 la 6.000
lei;
d) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 22
alin. (1) ori art. 24 alin. (1) sau (2), cu amendă de la 1.500 la 3.000 lei.
Art. 27. - (1) Constatarea şi sancţionarea
contravenţiilor prevăzute la art. 26 se fac de către inspectorii de muncă din
cadrul Inspecţiei Muncii, precum şi de către lucrătorii Oficiului Român pentru
Imigrări.
(2) Prevederile alin. (1) şi ale art. 26 referitoare
la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Prevederile art. 26 intră în vigoare la 30 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 28. - Sumele provenite din tarifele plătite
conform prevederilor art. 20, precum şi cele provenite din amenzile prevăzute
la art. 26 se fac venit la bugetul de stat.
Art. 29. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Legea nr. 203/1999 privind permisele de muncă,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 544 din 17 iunie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.873/2005 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 203/1999
privind permisele de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 1 februarie 2006.
Art. 30. - In cuprinsul actelor normative în vigoare,
referirile la sintagma „permis de muncă" se consideră a fi făcute la
sintagma „autorizaţie de muncă", în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul internelor şi reformei administrative,
Cristian David
Ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse,
Paul Păcuraru
Ministrul afacerilor externe,
Adrian Mihai Cioroianu
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian