LEGE   Nr. 188 din  1 iulie 1930

pentru infiintarea de silozuri

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 143 din  1 iulie 1930

    Art. 1
    Silozurile, pentru depozitarea si conditionarea produselor agricole si derivatelor lor, vor functiona dupa normele prevazute in legea asupra magazinelor generale din 28 Iunie 1881, modificata in 6 Iunie 1892, cu derogarile prevazute in prezenta lege.
    Art. 2
    Silozurile pot fi construite si exploatate de catre Stat direct, sau de una ori mai multe societati la cari Statul va fi participant cu minimum 35% din capitalul social in numerar sau cu aport in natura.
    In cota sa Statul isi va putea asocia cu aport in numerar sau in natura:
    Institutiile cooperative, Camerele de comert si de industrie si societatile de credit agricol, asociatiunile si sindicatele de producatori agricoli.
    Art. 3
    Societatile se infiinteaza pe regiuni.
    In cuprinsul regiunii respective, o singura Societate va beneficia de scutirile, privilegiile si avantajele prezentei legi.
    Se poate insa infiinta o singura Societate pentru intreg cuprinsul tarii, in care caz se va bucura in mod exclusiv de toate avantajele legii de fata. Drepturile castigate se respecta.
    Art. 4
    Societatile de silozuri, pentru a se putea constitui si functiona, au nevoie, pe langa indeplinirea celorlalte formalitati cerute de codul de comert sau de legea pentru organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice, de autorizatiunea Consiliului de Ministri.
    Societatea se infiinteaza pentru o durata care sa asigure amortizarea in conditiuni prielnice, pentru deponentii de marfuri, a capitalului investit, dar in nici un caz nu va trece de 50 ani.
    La expirarea termenului stipulat, silozurile cu toate instalatiile lor si inventarul societatii, trec de drept si gratuit in proprietatea Statului, Societatea se obliga sa construiasca sau sa amenajeze silozuri in masura trebuintelor, Statul rezervandu-si dreptul de a pretinde marirea capacitatii cand necesitatile publice o vor cere. Aprecierea acestor necesitati se va face prin comun acord. In caz de neintelegere se va recurge la comisia de arbitri prevazuta la art. 18.
    Statul va pune la dispozitia societatii terenurile necesare constructiei si functionarii silozurilor, asigurand totodata, fara taxe speciale, legatura de C.F.R. intre acestea si gara din apropiere.
    Terenurile alese pentru construirea silozurilor vor fi cat mai apropiate de centrele de C.F. sau de o apa navigabila.
    Terenurile Statului vor fi cedate contra unui numar de actiuni in limitele cotei sale sau contra numerar.
    Terenurile particulare necesare construirii si functionarii silozurilor se declara de utilitate publica.
    Ele vor fi expropriate la cererea colectiva a Ministerelor Agriculturii si Domeniilor si de Industrie si Comert dupa normele legilor de expropriere pentru cauza de utilitate publica aflate in vigoare pe teritoriul unde sunt situate.
    Pentru a inlesni deservirea silozurilor, in regiunea respectiva, societatea va avea dreptul:
    Sa amenajeze raurile proprii pentru navigabilitate, sa construiasca canaluri si sa imbunatateasca drumurile de acces. Aceste lucrari se vor efectua dupa un plan aprobat de Stat, care isi rezerva dreptul de a decide.
    Art. 5
    Proiectele tehnice complete si devizele pe baza carora se vor construi silozurile vor fi aprobate in prealabil de catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor si celui de Industrie si Comert, cu avizul consiliului superior al silozurilor, prevazut in prezenta lege.
    Art. 6
    Societatile de silozuri au dreptul de a elibera recepise-warante cari sa se bucure de privilegiile prevazute la legea magazinelor generale din 28 Iunie 1881, cu modificarile din 6 Iunie 1892;
    Banca Nationala e autorizata sa considere ca intrepozite in sensul art. 20, alin. g, al statutelor sale, toate silozurile apartinand societatilor de silozuri autorizate.
    Banca Nationala poate incheia conventiuni speciale cu societatile de silozuri, urmand ca recepisele-warante, eliberate de acestea, sa se bucure de avantajele prevazute de statutele si de legea Bancii Nationale.
    Banca Nationala nu va face avansuri asupra altor recepise-warante de cereale si derivate, decat asupra acelora eliberate de societatile de silozuri.
    Drepturile castigate vor fi respectate.
    Art. 7
    Se vor bucura de avantajele recepisei-warante, prevazute la art. 6, si magaziile proprii la inmagazinare pe care societatea le va administra ca accesorii silozurilor.
    Art. 8
    In statiunile de C.F.R., in apropierea caror vor functiona silozuri, Regia autonoma a C.F.R. nu va mai putea intrebuinta magaziile sale proprii decat pentru intrepozitarea strict necesara pana la expedierea lor. In acelasi timp Regia autonoma a C.F.R. nu va putea elibera recepise-warante in sensul art. 6.
    Pana la inceperea functionarii silozurilor intr-o statiune sau regiune, Regia Autonoma C.F.R. este autorizata sa elibereze recepise-warante, care sa se bucure de privilegiile prevazute de legea din 28 Iunie 1881, iar Banca Nationala este autorizata sa considere ca intrepozite, in sensul art. 20, alin. g al statutelor sale, magaziile C.F.R.
    Banca Centrala Cooperativa si Centrala Cooperativa Import si Export, cu societatile cooperative afiliate lor, vor acorda avansuri numai pe cerealele si derivatele lor depozitate in silozuri, cu exceptia zonelor unde ele nu fiinteaza.
    Art. 9
    La constituire societatii se vor prevedea normele dupa cari se vor stabili tarifele de intrepozitare in silozurile publice.
    Tarifele minimale vor fi calculate astfel ca sa acopere:
    a) Cheltuielile de manipulare si intrepozitare a cerealelor;
    b) Cheltuielile de personal, si
    c) Cheltuielile generale.
    In aceste din urma cheltuieli se va recunoaste in special:
    1. Cota anuala uniforma de amortizare a investitiunilor pana la epoca cand silozurile urmeaza sa reintre in patrimoniul Statului, precum, si
    2. Un beneficiu net minimal care se va stabili prin actul de constituire al societatii.
    Art. 10
    In cazul cand s-ar constata ca tarifele anuale, calculate conform art. 9, ar fi impovaratoare pentru deponenti, Statul va putea sa le reduca chiar in cursul anului, respectand insa minimalul prevazut la art. 9.
    Art. 11
    Toate tarifele silozurilor si modificarile lor, inainte de a intra in vigoare, se vor aduce la cunostinta publica prin publicatii detailate.
    Ele se vor aplica in mod egal tuturor deponentilor.
    In manipularea cerealelor, atat la incarcarea cat si la descarcarea din silozuri, nici un fel de preferinta nu poate fi acordata unui deponent asupra altora.
    Art. 12
    Societatile de silozuri nu pot sa faca comert de cereale pe cont propriu sau in comision. Ele nu pot intra nici intr-un fel de participatie, asociatie sau tovarasie cu alte institutiuni sau cu particulari cari fac astfel de operatiuni.
    Art. 13
    Statul garanteaza actionarilor o renta neta de 7% la capitalul efectiv varsat.
    In timpul perioadei de constructie a unui siloz, pana la punerea lui in exploatare, procentul de 7% la cheltuielile de constructie se capitalizeaza la finele fiecarui an bugetar.
    In cazul cand, la finele anului bugetar, ar rezulta pierdere, Statul se obliga a o acoperi.
    Art. 14
    Societatile de silozuri vor fi scutite, timp de 15 ani de la infiintarea lor, de orice impozite si de taxe catre Stat, judet sau comuna, pentru terenurile, cladirile, registrele, actele si operatiunile lor.
    De asemenea masinile importate pentru constructia si utilajul silozurilor publice vor fi scutite de taxele vamale.
    Art. 15
    Dupa 25 de ani de functionare, Statul are dreptul sa rascumpere silozurile, cu intreg inventarul Societatii, platind partea neamortizata din valoarea lor, cu un plus suplimentar de 15% asupra acestei parti neamortizate.
    In acest caz Statul este obligat sa plateasca functionarilor pe cari i-ar concedia o despagubire echivalenta cu salariul pe care l-ar primi in timp de un an.
    Art. 16
    In caz de rasboiu, fie ca societatea de silozuri fi impiedecata sa continue exploatarea silozurilor, fie ca Statul ar socoti ca este in interesul sau exploatarea directa, el va lua administratia intregei intreprinderi, asigurand actionarilor renta minimala de 7% la capitalul varsat.
    In acest caz durata de functionare se prelungeste automat cu timpul cat intreprinderea a fost exploatata de Stat.
    Art. 17
    Consiliul de administratie si comitetul censorilor la societatile de silozuri vor fi alcatuite din reprezentanti ai Statului si ai actionarilor proportional cu aportul lor in constituirea capitalului, cu respectarea dispozitiunilor din codul de comert.
    Art. 18
    Eventualele neintelegeri intre Stat si societatea de silozuri, rezultate din aplicarea prezentei legi si din a statutelor sale, vor fi supuse, in ultima instanta, hotaririi unui comitet de arbitri compus dintr-un arbitru desemnat de Stat, dintr-un arbitru desemnat de societatea de silozuri si dintr-un   supra-arbitru desemnat de acestia.
    Statutele societatii vor preciza calea de urmat, in caz ca cei doi arbitri nu se inteleg in desemnarea supra-arbitrului.
    Prin derogare de la legea pentru organizarea si administrarea pe baze comerciale a intreprinderilor si avutiilor publice, comisarul guvernului, numit pe langa societate, va inainta cererea sa formulata, impotriva deciziunilor consiliului de administratie al societatii, tot inaintea acestui comitet de arbitri.
    Art. 19
    Supravegherea aplicarii prezentei legi se va face sub raspunderea Ministerului Agriculturii si Domeniilor, de catre un consiliu superior al silozurilor publice.
    Acest Consiliu se compune din:
    1. Un membru desemnat de Ministerul Agriculturii;
    2. Un membru desemnat de Ministerul de Industrie si Comert;
    3. Un membru desemnat de Regia Autonoma C.F.R.;
    4. Un membru desemnat de Regia Autonoma a Porturilor;
    5. Un membru desemnat de societatile de silozuri publice.
    Membrii Consiliului sunt desemnati pe termen de 5 ani.