LEGE   Nr. 23 din 18 noiembrie 1969    * Republicata

privind executarea pedepselor

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 62 din  2 mai 1973

    *) Republicare in temeiul art. III din Legea nr. 8/1973, publicata in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 49 din 6 aprilie 1973.

    CAP. 1
    Executarea pedepsei inchisorii

    Sectiunea I
    Dispozitii generale
    Art. 1
    Pedeapsa inchisorii se executa in temeiul mandatului de executare, emis in baza unei hotariri judecatoresti definitive de condamnare.
    Executarea pedepsei inchisorii se face in locuri de detinere denumite penitenciare, infiintate prin ordinul ministrului in subordinea caruia se gasesc, iar in cazurile prevazute de art. 62 Cod penal, in unitati militare disciplinare.
    Art. 2
    Condamnatii sint primiti in penitenciare dupa ce li se stabileste identitatea.
    La primire, condamnatilor li se aduc la cunostinta obligatiile si drepturile pe care le au, masurile disciplinare ce li se pot aplica si recompensele ce li se pot acorda pe timpul executarii pedepsei.
    Atit la primire, cit si in timpul executarii pedepsei, condamnatii sint supusi perchezitiei, precum si masurilor sanitare si de igiena.
    Art. 3
    Condamnatii se repartizeaza la locurile de detinere, tinindu-se seama de natura infractiunii, durata pedepsei si starea de recidiva, de comportarea si receptivitatea acestora la actiunea de reeducare.
    Detinerea femeilor se face separat de barbati, iar a minorilor separat de majori sau in locuri de detinere speciale.
    Art. 4
    Mijloacele materiale si financiare necesare detinerii, intretinerii si reeducarii condamnatilor, precum si asistenta medicala, sint asigurate de stat.

    Sectiunea a II-a
    Reeducarea condamnatilor
    Art. 5
    Reeducarea condamnatilor se realizeaza prin munca. Condamnatii sint obligati sa presteze o munca utila pentru care sint apti.
    De asemenea, reeducarea condamnatilor se realizeaza prin calificarea sau recalificarea intr-o meserie, desfasurarea unor activitati cultural-educative, precum si prin stimularea si recompensarea celor care sint staruitori in munca si dau dovezi temeinice de indreptare.
    Art. 6
    Minorii condamnati vor fi supusi, in timpul executarii pedepsei, unei actiuni de educare deosebite, spre a putea deveni cetateni utili societatii.
    Minorii care de la primirea in locul de detinere mai au de executat cel putin 6 luni inchisoare vor continua invatamintul general obligatoriu si li se va asigura posibilitatea de a dobindi o pregatire profesionala potrivit cu gradul de scolarizare si cu aptitudinile lor. Daca minorii nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi ajutati sa obtina o calificare intr-o meserie sau sa si-o completeze, in conformitate cu normele de calificare la locul de munca. Cadrele didactice, manualele si rechizitele vor fi puse la dispozitie de catre Ministerul Educatiei si Invatamintului*), iar personalul si utilajul necesar pentru calificarea intr-o meserie se vor asigura de penitenciare.
    Minorilor condamnati la inchisoare pe o durata pina la 6 luni inclusiv li se asigura posibilitatea de a-si completa cunostintele de cultura generala, tinindu-se seama de gradul lor de scolarizare.
------------
    *) Potrivit Decretului nr. 469/1971, denumirea "Ministerul Educatiei si Invatamintului" a inlocuit denumirea "Ministerul Invatamintului".

    Art. 6^1*)
    Condamnatii minori, la implinirea virstei de 18 ani, pot fi mentinuti in locurile de detinere pentru executarea in continuare a pedepsei in regimul prevazut pentru minori, daca aceasta este necesar pentru desavirsirea pregatirii lor scolare sau profesionale, dar nu mai mult de 2 ani.
------------
    Art. 6^1 a fost introdus prin Legea nr. 8/1973.

    Sectiunea a III-a
    Munca condamnatilor si remunerarea ei
    Art. 7
    Munca condamnatilor se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului si se desfasoara cu respectarea normelor referitoare la protectia muncii.
    Femeile gravide nu vor fi folosite la munca in perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acorda angajatelor inainte si dupa nastere si nici la munca in mediul toxic sau vatamator. De asemenea, cele care au nascut si au copii mai mici de un an la locul de detinere, precum si minorii, nu pot fi folositi la munca in mediul toxic sau vatamator.
    Folosirea la munca a fiecarui condamnat se face cu avizul medicului penitenciarului.
    Art. 8
    Durata zilei de munca nu poate depasi 12 ore si se stabileste in raport cu nevoile procesului de productie.
    Femeilor gravide, celor care au nascut si au copii mai mici de un an la locul de detinere, minorilor, precum si condamnatilor care muncesc in mediul toxic sau vatamator, nu li se poate prelungi durata zilei de munca peste 8 ore.
    Art. 9
    Folosirea la munca a condamnatilor se face in raport cu calificarea profesionala pe care o au. In cazul cind nevoile de brate de munca calificate au fost satisfacute, cei care au o calificare profesionala vor putea fi folositi si la munci necalificate.
    Art. 10
    Condamnatii care dau dovezi temeinice de indreptare, fiind staruitori in munca si disciplinati, pot presta munca fara paza in afara penitenciarului sau pot fi folositi pentru supravegherea altor condamnati la locurile de munca, dupa ce au executat cel putin 1/5 din pedeapsa, fractiune in care se include si timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate.
    De prevederile alineatului precedent nu beneficiaza cei care au fost condamnati pentru infractiunea de omor sau pentru infractiuni contra pacii si omenirii, ori pentru infractiuni contra securitatii statului, sau pentru infractiuni prin care s-a produs o paguba importanta economiei nationale, si nici cei aflati in stare de recidiva.
    Art. 11
    Munca prestata de condamnati este remunerata potrivit normelor si tarifelor de salarizare stabilite in ramura de activitate in care acestia sint folositi.
    Munca condamnatilor folositi pentru supravegherea la locul de munca a altor condamnati este remunerata cu salariul minim tarifar stabilit pe economie.
    Din remuneratia muncii condamnatului o cota de 10% revine acestuia, iar cealalta parte revine administratiei penitenciarului, facindu-se venit la stat.
    Din sumele incasate drept recompensa pentru inventii, inovatii si rationalizari create de condamnati in timpul detinerii, li se acorda acestora o cota de 50%, diferenta facindu-se venit la stat.
    Art. 12
    Muncile prestate de condamnati in interesul unitatilor care apartin Directiei generale a penitenciarelor, precum si muncile prestate in atelierele locurilor de detinere finantate de la buget, se remunereaza cu 10% din salariul minim tarifar stabilit pe economie pentru lucrarile ce se executa in regie, ori din salariul realizat pe baza tarifelor de salarizare in vigoare pentru lucrarile ce se executa in acord. Aceasta remuneratie revine in intregime condamnatului.
    Muncile cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului nu se remunereaza.
    Cotele prevazute in alin. 3 si 4 din art. 11, precum si remuneratia prevazuta in alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului, se consemneaza la Casa de Economii si Consemnatiuni; din acestea o treime se pune la dispozitia condamnatului pentru a o folosi pe timpul executarii pedepsei, iar doua treimi i se inmineaza la punerea in libertate.
    Contributia pentru asigurari sociale se suporta de catre unitatea la care condamnatul a prestat munca, sumele respective urmind a se incasa de administratia penitenciarului, care le face venit la stat.
    Art. 13
    Condamnatii raspund de pagubele provocate din vina lor la locurile de detinere sau de munca. Ei nu raspund pentru pagubele provocate din uzura normala a bunurilor incredintate spre folosinta si nici pentru acelea provenite din riscul normal al muncii.
    Cind condamnatii au cauzat pagube la locul de detinere sau de munca, sumele reprezentind despagubirile se retin, atunci cind este posibil, in primul rind din sumele ce le apartin, consemnate la Casa de Economii si Consemnatiuni, lasindu-li-se, in acest caz, o suma reprezentind echivalentul unui salariu minim tarifar stabilit pe economie, care li se inmineaza la punerea in libertate.
    Sumele reprezentind despagubirile, care nu au putut fi recuperate pina la liberarea condamnatului, se urmaresc prin organele financiare ale comitetelor executive ale consiliilor populare, potrivit normelor legale.
    Pagubele se recupereaza de la condamnati pe baza ordinului de imputare emis de condamnatul penitenciarului, care constituie titlu executor.
    Impotriva ordinului de imputare, condamnatul poate face contestatie la organul ierarhic superior in termen de 30 de zile de la data luarii la cunostinta sub semnatura.
    Art. 14
    Condamnatul care si-a executat pedeapsa, dupa punerea in libertate va fi incadrat in munca prin grija organelor Ministerului Muncii si a directiilor judetene potrivit probleme de munca si ocrotiri sociale de pe linga comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti.
    Condamnatul care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabil total de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, va primi dupa liberare un ajutor lunar dupa distinctiile si in cuantumul prevazute de dispozitiile legale referitoare la beneficiarii de pensie de invaliditate in cadrul asigurarilor sociale de stat, care nu au avut mai inainte calitatea de angajat.
    De ajutorul lunar in conditiile si procentele prevazute in legislatia pensiilor beneficiaza si urmasii celor care au decedat datorita unui accident de munca ori unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei.
    De asemenea, poate primi un ajutor lunar condamnatul care la data liberarii este invalid gradul I sau II din cauza unui accident in afara de munca, daca a avut o activitate remunerata in orice mod de cel putin 3 ani inainte de inceperea executarii pedepsei. Cuantumul acestui ajutor se stabileste intre limitele de 50% si 100% din ajutorul social corespunzator, prevazut de dispozitiile legale referitoare la beneficiarii de ajutor social in cadrul asigurarilor sociale de stat. Pentru cei domiciliati in mediul rural, cuantumul ajutorului lunar nu poate depasi pensia ce se acorda membrilor cooperativelor agricole de productie.
    Ajutorul lunar se acorda numai in situatia in care cel in cauza nu indeplineste conditiile pentru a obtine pensie sau ajutor social in cadrul asigurarilor sociale de stat ori al altor sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurari sociale si nu are alte mijloace de existenta.
    Ajutorul lunar se stabileste de catre comitetul executiv al consiliului popular al judetului in care domiciliaza fostul condamnat, pe baza adeverintei eliberate de catre administratia locului de detinere, din care sa rezulte imprejurarile in care s-a produs accidentul sau s-a contractat boala. Gradul de invaliditate se stabileste de catre comisia de expertizare a capacitatii de munca din judetul in care fostul condamnat isi are domiciliul, iar faptul ca este lipsit de mijloace de existenta se constata de catre organele de asistenta sociala.
    Plata ajutorului lunar se face din fondurile alocate in acest scop la bugetul comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti.

    Sectiunea a IV-a
    Obligatiile si drepturile condamnatilor
    Art. 15
    In timpul executarii pedepsei, condamnatii sint obligati sa respecte programul zilnic, disciplina si ordinea interioara, sa execute dispozitiile date de personalul penitenciarului, sa se supuna perchezitiei, sa poarte costumul penitenciarului, sa respecte regulile de igiena si prescriptiile medicului locului de detinere.
    De asemenea, condamnatii sint obligati sa se comporte cu grija fata de bunurile proprietate socialista aflate in penitenciar sau la organizatia socialista unde muncesc.
    Art. 16
    Condamnatii au dreptul la hrana necesara, tinindu-se seama si de munca pe care o presteaza, precum si de starea sanatatii lor, potrivit normelor legale.
    Femeilor gravide sau celor care au nascut in timpul executarii pedepsei, cit timp copilul ramine cu mama, copiilor nascuti la penitenciar, pina la virsta de un an, precum si minorilor, li se asigura hrana in mod diferentiat, potrivit normelor legale stabilite pentru aceste categorii.
    Art. 17
    Condamnatii au dreptul la odihna, plimbare, asistenta medicala, dreptul de a petitiona, de a primi vizite, pachete cu alimente sau imbracaminte ori medicamente, carti, ziare si reviste, tigari, de a primi si trimite corespondenta si sume de bani.
    Art. 18
    Drepturile condamnatilor de a primi vizite, pachete si tigari, de a primi si trimite corespondenta, se acorda in raport cu natura infractiunii, durata pedepsei, existenta starii de recidiva, folosirea la munca, comportarea si receptivitatea la actiunea de reeducare.
    Sumele de bani aflate asupra condamnatilor la primirea in penitenciar, precum si cele primite prin mandat postal, se consemneaza la Casa de Economii si Consemnatiuni si pot fi folosite de acestia in conditiile stabilite prin regulament.
    Condamnatii straini pot fi vizitati de catre functionarii consulari ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare straine, pe baza autorizatiei ministerului in subordinea caruia se afla locul de detinere, afara de cazul cind prin conventii internationale se dispune altfel.
    Art. 19
    In timpul vizitarii condamnatilor, convorbirea se desfasoara in limba romana. Daca condamnatul sau vizitatorul nu cunoaste limba romana, convorbirea se desfasoara in limba pe care o cunosc, conducerea penitenciarului asigurind, in acest caz, ca discutia sa fie inteleasa de personalul care executa supravegherea vizitei.
    Art. 20
    Corespondenta, cartile, ziarele si revistele, al caror continut este apreciat de comandantul penitenciarului ca necorespunzator procesului de reeducare a condamnatului, se retin si se pastreaza la locul de detinere, predindu-i-se acestuia la punerea in libertate.
    Corespondenta cu continut necorespunzator se inainteaza, daca este cazul, organelor competente.

    Sectiunea a V-a
    Masuri disciplinare si recompense
    Art. 21
    Pentru incalcarea regulilor de disciplina se poate lua impotriva condamnatilor una din urmatoarele masuri disciplinare:
    a) mustrarea;
    b) retragerea unuia, a mai multora, sau a tuturor drepturilor de a primi vizite, pachete, de a primi si trimite corespondenta, pentru perioada la care au dreptul;
    c) izolarea simpla, pina la 15 zile;
    d) izolarea severa, pina la 10 zile, numai cu avizul medicului penitenciarului;
    e) transferarea pe o durata de 3 pina la 12 luni pentru executarea pedepsei la un penitenciar unde se aplica un regim restrictiv.
    Masurile prevazute la lit. a - d se iau de catre comandantul penitenciarului. Izolarea severa poate fi prelungita, cu avizul medicului locului de detinere, peste 10 zile, numai cu aprobarea directorului general al Directiei generale a penitenciarelor, fara a depasi in total 20 de zile. Transferarea la un penitenciar cu regim restrictiv se dispune de catre directorul general al Directiei generale a penitenciarelor, la propunerea comandantului.
    Art. 22
    Impotriva condamnatilor minori nu se poate lua masura retragerii dreptului la corespondenta, izolarii severe si a transferarii la un penitenciar cu regim restrictiv, iar masura izolarii simple nu poate fi luata pe o durata mai mare de 10 zile.
    Femeilor gravide nu li se pot aplica masurile prevazute in art. 21 lit. c, d si e.
    Art. 23
    Condamnatilor care dau dovezi temeinice de indreptare, sint disciplinati, muncesc constiincios, indeplinesc sau depasesc in mod obisnuit normele de productie, ori ale caror propuneri de inventii, inovatii si rationalizari sint insusite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului urmatoarele recompense:
    a) suplimentarea drepturilor la pachete, vizite si corespondenta;
    b) ridicarea unei masuri disciplinare luate anterior.
    Art. 23^1*)
    In cazuri exceptionale, ministrul de interne, la propunerea comandantului, poate acorda invoire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile condamnatilor care indeplinesc conditiile prevazute in art. 23, pentru rezolvarea unor situatii grave, familiale sau de alta natura.
------------
    *) Art. 23^1 a fost introdus prin Legea nr. 8/1973.

    Art. 24
    Comisia de propuneri pentru liberarea conditionata poate propune pentru gratiere pe condamnatii care indeplinesc conditiile prevazute in art. 23, precum si pe cei care se afla in una din urmatoarele situatii:
    a) au salvat ori si-au pus in pericol viata pentru a salva persoane sau bunuri proprietate socialista de la incendii, inundatii ori alte calamitati;
    b) au elaborat lucrari stiintifice, recunoscute de organele competente si care, prin aplicarea lor in practica, contribuie la dezvoltarea economiei nationale ori a stiintei;
    c) au adus o contributie insemnata la activitatea de reeducare a celorlalti condamnati;
    d) au prevenit sau zadarnicit actiuni ostile din partea unor condamnati, evadari, atacuri asupra personalului de paza sau alte asemenea fapte.

    Sectiunea a VI-a
    Liberarea conditionata
    Art. 25
    Condamnatii care sint staruitori in munca, disciplinati si dau dovezi temeinice de indreptare, precum si condamnatii care nu au fost folositi niciodata la munca ori nu sint folositi, dar dau dovezi temeinice de disciplina si indreptare, tinindu-se seama si de antecedentele lor penale, pot fi liberati conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditiile art. 59 si 60 din Codul penal.
    Pentru determinarea partii din pedeapsa care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate se tine seama de starea de minoritate si de procentele de indeplinire a normelor de munca.
    In vederea acordarii liberarii conditionate se tine seama si de munca prestata in timpul arestarii preventive.
    Art. 26
    Pedeapsa ce poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza astfel:
    a)*) pentru depasirea normei cu pina la 5%, 6 zile executate pentru 5 zile muncite; pentru depasirea normei cu peste 5% pina la 10%, 5 zile executate pentru 4 zile muncite; pentru depasirea normei cu peste 10%, 4 zile executate pentru 3 zile muncite;
    b)*) in cazul condamnatilor minori, pentru realizarea a 80 - 90% din norma, 4 zile executate pentru 3 zile muncite; pentru realizarea a peste 90% pina la 100% a normei, 3 zile executate pentru 2 zile muncite; pentru depasirea normei, 2 zile executate pentru o zi muncita;
    c) pentru muncile productive care nu se pot norma, 6 zile executate pentru 5 zile muncite, iar in cazul condamnatilor minori, 4 zile executate pentru 3 zile muncite;
    d) pentru muncile gospodaresti cu caracter permanent, necesare penitenciarului, precum si pentru supravegherea altor condamnati, 5 zile executate pentru 4 zile muncite, iar in cazul condamnatilor minori, 3 zile executate pentru 2 zile muncite;
    e) pentru condamnatii care au elaborat lucrari stiintifice, sau ale caror propuneri de inventii, inovatii si rationalizari au fost insusite de organele competente, ori care au desfasurat alte activitati deosebite, 3 zile executate pentru 2 zile muncite, pe timpul afectat acestor activitati.
------------
    *) Art. 26 lit. a si b sint reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 8/1973.

    Art. 27
    In vederea liberarii conditionate, functioneaza la fiecare penitenciar o comisie de propuneri.
    Comisia este alcatuita din presedinte si patru membri.
    Presedintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii judetene in a carui raza teritoriala se afla penitenciarul.
    Comandantul penitenciarului este membru de drept in comisie. Ceilalti membri se desemneaza de catre comandant, din rindul personalului subordonat care ocupa functiile prevazute in regulament. Comisia are un secretar, care este seful evidentei condamnatilor.
    Art. 28
    Comisia prevazuta la art. 27 examineaza situatia fiecarui condamnat, pentru a constata daca sint indeplinite conditiile prevazute in art. 59 si 60 din Codul penal, intocmind un proces-verbal in care se consemneaza modul de comportare a condamnatului in penitenciar si la locul de munca, date cu privire la munca prestata si, cind este cazul, propunerea pentru liberare conditionata.
    Procesul-verbal prin care se constata ca sint intrunite conditiile cerute pentru liberarea conditionata se inainteaza judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul, in vederea aplicarii dispozitiilor art. 450 din Codul de procedura penala.
    In cazul in care comisia constata ca cel condamnat nu intruneste conditiile pentru a fi liberat, fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, pune in vedere condamnatului ca se poate adresa direct instantei.
    Cind condamnatul se adreseaza direct instantei cerind liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal al comisiei de propuneri.

    Sectiunea a VII-a
    Paza condamnatilor si accesul in locurile de detinere
    Art. 29
    Paza exterioara a penitenciarelor, supravegherea si escortarea condamnatilor se fac cu personal anume instruit, luindu-se masuri pentru preintimpinarea sustragerii condamnatilor de la executarea pedepsei inchisorii.
    Art. 30
    In exercitarea atributiilor de supraveghere, au acces in locurile de detinere si de munca presedintele tribunalului sau judecatorul delegat de acesta si procurorul competent potrivit legii. De asemenea, au acces delegatii organelor cu atributii de control, precum si persoanele autorizate de ministerul in a carui subordine se gasesc locurile de detinere.

    CAP. 1^1*)
    Executarea pedepsei inchisorii cu obligarea la munca corectionala

    *) Capitolul I^1 a fost introdus prin Legea nr. 8/1973.

    Art. 30^1
    Munca corectionala se presteaza la o organizatie socialista, prin desfasurarea unei activitati productive sau de specialitate, in temeiul mandatului de executare emis in baza unei hotariri judecatoresti definitive de condamnare.
    Condamnatul este obligat sa indeplineasca in timpul prestarii muncii toate indatoririle ce revin la locul de munca, dupa caz, salariatilor sau membrilor cooperatori, avind drepturile ce revin acestora, cu limitarile prevazute in art. 86^4 din Codul penal.
    Art. 30^2
    In cazul in care prin hotarirea de condamnare s-a dispus ca munca corectionala sa se presteze la o alta organizatie socialista decit aceea in care lucra condamnatul la data aplicarii pedepsei, precum si in cazul condamnatului neincadrat intr-o organizatie socialista, indicarea organizatiei si locului de munca in care urmeaza sa se presteze munca corectionala se face de judecatorul delegat cu executarea, pe baza comunicarii facute de directia judeteana sau a municipiului Bucuresti pentru probleme de munca si ocrotiri sociale. Dispozitiile art. 9 sint aplicabile in mod corespunzator, tinindu-se seama, in primul rind, de nevoile organizatiilor socialiste din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.
    In cazul in care munca corectionala urmeaza sa fie prestata in aceeasi organizatie socialista, dar intr-un alt loc de munca, indicarea acestuia se face de judecatorul delegat cu executarea, pe baza comunicarii facute de organizatia socialista.
    Art. 30^3
    Condamnatul este obligat sa se prezinte la organizatia socialista la care urmeaza sa presteze munca corectionala in termen de 5 zile de la primirea mandatului de executare.
    Organizatia socialista este obligata sa-l primeasca pe condamnat, luind masuri ca acesta sa inceapa de indata munca corectionala la locul indicat in mandatul de executare.
    Organizatia socialista comunica instantei de executare data prezentarii condamnatului la munca.
    Art. 30^4
    Condamnatul presteaza munca in temeiul mandatului de executare.
    Pentru munca prestata organizatia socialista plateste condamnatului remuneratia cuvenita potrivit normelor legale, din care retine si varsa la bugetul de stat o cota pe care o stabileste in raport cu remuneratia neta, in felul urmator:
    a) 20% pentru remuneratia neta pina la 1.000 lei;
    b) 35% pentru partea din remuneratia neta cuprinsa intre 1.001 si 2.000 lei;
    c) 45% pentru partea din remuneratia neta cuprinsa intre 2.001 si 3.000 lei;
    d) 50% pentru partea din remuneratia neta ce depaseste 3.000 lei.
    Daca cel condamnat este minor, cotele se reduc la jumatate.
    In cazul condamnatilor care au, potrivit legii, persoane in intretinere, cotele prevazute la lit. a, b si c se reduc la 15%, 30% si respectiv 40% .
    Conducerea organizatiei se ingrijeste sa creeze condamnatului conditii de munca pentru a-si putea indeplini obligatiile ce-i revin si desemneaza un colectiv care va supraveghea conduita condamnatului, sprijinindu-l in vederea indreptarii sale.
    Daca cu prilejul punerii in executare a hotaririi sau in cursul executarii se ivesc situatii care, independent de vointa condamnatului, impun schimbarea locului de prestare a muncii corectionale, organizatia socialista instiinteaza pe judecatorul delegat cu executarea.
    Primind instiintarea, judecatorul delegat verifica motivele invocate si, dupa caz, ia masuri de punere in executare sau de continuare a executarii ori sesizeaza instanta de executare, daca rezolvarea situatiei implica schimbarea dispozitivului hotaririi.
    Art. 30^5
    Condamnatul are urmatoarele obligatii:
    a) sa se prezinte la organul militiei din localitatea in care se afla locul de executare a pedepsei, in termen de 24 ore de la data prezentarii la locul de munca.
    In actul de identitate al condamnatului organul militiei face mentiunea ca acesta nu poate parasi localitatea in care executa pedeapsa;
    b) sa respecte dispozitiile legale privitoare la organizarea si disciplina muncii;
    c) sa nu paraseasca localitatea fara aprobarea organului local al militiei.
    Aprobarea este obligatorie daca cel condamnat este chemat ca invinuit sau inculpat la un organ de urmarile penala sau la o instanta de judecata, ori cind prezenta sa este necesara la o instanta de executare, in caz de boala daca necesitatea deplasarii condamnatului in alta localitate rezulta dintr-un aviz medical, precum si cind procesul de productie al organizatiei socialiste impune folosirea temporara a condamnatului la munca intr-o alta localitate.
    Aprobarea poate fi data, cu acordul conducatorului organizatiei socialiste, in caz de imbolnaviri grave sau decese in familie, ori pentru alte motive temeinice.
    Art. 30^6
    Organizatia socialista tine evidenta timpului cit condamnatul lipseste de la locul de munca, in vederea asigurarii executarii integrale a pedepsei inchisorii cu obligarea la munca corectionala.
    Art. 30^7
    Daca se iveste o cauza de revocare sau anulare a obligarii la munca corectionala, organizatia socialista sau, dupa caz, organul militiei ori procurorul sesizeaza de indata instanta competenta potrivit art. 447^1 din Codul de procedura penala.
    Art. 30^8
    La expirarea duratei muncii corectionale, organizatia socialista elibereaza condamnatului o adeverinta de executare a pedepsei si instiinteaza instanta de executare si organul local al militiei. Actul de identitate al condamnatului se preschimba.
    Dispozitiile art. 14 alin. 1 se aplica si in cazul condamnatilor al caror loc de munca a fost stabilit potrivit prevederilor art. 30^2.

    CAP. 2
    Executarea pedepsei cu moartea

    Art. 31
    Comandantul penitenciarului, primind mandatul de executare a pedepsei cu moartea, pune in vedere de indata condamnatului, in prezenta procurorului, ca are dreptul sa faca cerere de gratiere in termen de 5 zile libere, consemnind aceasta intr-un proces-verbal.
    Cererea de gratiere impreuna cu copiile de pe hotaririle pronuntate in prima instanta si in recurs se inainteaza presedintelui instantei prevazute in art. 424 din Codul de procedura penala, Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, prin Ministerul Justitiei.
    Art. 32
    Pedeapsa cu moartea se executa pe baza dispozitiei scrise date de presedintele instantei prevazute in art. 31 alineatul ultim.
    Daca condamnarea la moarte priveste o femeie, presedintele da dispozitie de executare numai dupa ce s-a constatat ca persoana condamnata nu se afla in vreuna dintre situatiile prevazute in art. 55 alin. 1 din Codul penal.
    La locul de executare vor fi prezenti presedintele tribunalului in a carui raza teritoriala se afla penitenciarul, procurorul sef al procuraturii judetene sau, dupa caz, al procuraturii militare, ori delegatii acestora, comandantul penitenciarului si un medic legist.
    Presedintele tribunalului poate incuviinta prezenta si a altor persoane.
    Executarea pedepsei cu moartea se face prin impuscare.

    CAP. 3
    Executarea amenzii

    Art. 33*)
    Executarea amenzii penale in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a acesteia, ori a unei rate cind plata amenzii a fost esalonata se face prin:
    a) retinerea si varsarea la bugetul statului a unei treimi din venitul net realizat de condamnat pentru munca prestata ori din pensia acestuia; sumele destinate acoperirii altor datorii pe care le-ar avea condamnatul se calculeaza, in cotele prevazute de lege, asupra celorlalte doua treimi din venitul net;
    b) urmarirea silita a bunurilor condamnatului, potrivit dispozitiilor legale care reglementeaza executarea creantelor statului.
    In cazul prevazut la lit. a amenda se executa de catre unitatea care face plata salariului sau a oricarui alt venit din munca ori de catre organul care dispune efectuarea platii pensiei.
    In cazul prevazut la lit. b amenda se executa de catre organul financiar al comitetului executiv al consiliului popular din localitatea in care domiciliaza condamnatul.
------------
    *) Art. 33 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 8/1973.

    Art. 34*)
    Organele prevazute in art. 33 alin. 2 si 3 sint obligate sa comunice instantei de executare, la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia.
    Aceleasi organe sint obligate sa instiinteze instanta despre orice imprejurare care impiedica executarea.
------------
    *) Art. 34 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 8/1973.

    CAP. 4
    Executarea pedepselor complimentare

    Art. 35
    Comitetul executiv al consiliului popular din unitatea administrativ-teritoriala in cuprinsul careia isi are domiciliul condamnatul, primind copia de pe dispozitivul hotaririi prin care s-a aplicat pedeapsa complimentara a interzicerii unuia dintre drepturile prevazute in art. 64 lit. a, d si e din Codul penal, va aduce aceasta la cunostinta serviciilor competente, pentru luarea in evidenta.
    Art. 36
    Orice organ chemat sa efectueze un act care implica pentru persoana interesata exercitiul unuia dintre drepturile prevazute in art. 64 din Codul penal va cere acelei persoane sa dea o declaratie ca nu a suferit vreo condamnare prin care i s-a interzis exercitiul acelui drept.
    Organul prevazut la alineatul precedent, daca socoteste necesar, va cere relatii de la institutia care tine evidenta persoanelor condamnate.
    Art. 37
    Pedeapsa complimentara a degradarii militare se executa potrivit dispozitiilor legale speciale.
    Art. 38
    Executarea pedepsei complimentare a confiscarii averii se face potrivit prevederilor legale care reglementeaza executarea creantelor statului si confiscarea.

    CAP. V
    Executarea masurii arestarii preventive

    Art. 39
    Masura arestarii preventive se executa in penitenciare sau in locuri anume infiintate prin ordinul, dupa caz, al ministrului apararii nationale*), ministrului de interne sau procurorului general.
    Ministerul Apararii Nationale*) asigura locurile de detinere pentru militarii arestati preventiv, cercetati de organele prevazute in art. 208 lit. a si b din Codul de procedura penala.
    Cei arestati preventiv vor fi tinuti separat de condamnati.
    Detinerea femeilor se face in conditiile art. 3 alin. 2 din prezenta lege.
    Detinerea minorilor se face separat de majori.
    La cererea organului de urmarire penala, arestatii preventiv in aceeasi cauza sint tinuti separat unii de altii.
    Paza si supravegherea detinutilor aflati in locurile de detinere preventiva infiintate prin ordinul procurorului general se fac cu personal specializat.
------------
    *) Potrivit Decretului nr. 444/1972, denumirea "ministrul apararii nationale" a inlocuit denumirea "ministrul fortelor armate", iar denumirea "Ministerul Apararii Nationale" a inlocuit "Ministerul Fortelor Armate".

    Art. 40
    Arestatii preventiv aflati in curs de urmarire penala pot primi vizite, pachete, pot trimite si primi corespondenta, cu aprobarea organelor de urmarire penala. Ei au dreptul sa trimita scrisori inchise organului care efectueaza urmarirea penala, procurorului care supravegheaza activitatea de urmarire penala, procurorului sef al unitatii de procuratura, procurorului ierarhic superior al acestuia, precum si altor organe.
    Detinutii aflati in curs de judecata pot primi vizite, pachete, bani si pot trimite si primi corespondenta. Ei pot sa-si procure carti, ziare si reviste, cu aprobarea comandantului locului de detinere, si sa participe la actiunile cultural-educative.
    Arestatii preventiv pot fi folositi la munca numai in cazul cind consimt la aceasta si cu avizul medicului locului de detinere, cu exceptia muncilor cu caracter gospodaresc efectuate prin rotatie, pentru care consimtamintul nu este necesar. Cei care se gasesc in curs de urmarire penala pot fi folositi la munca, in aceleasi conditii, numai cu avizul organului de urmarire.
    Detinutii aflati in curs de urmarire penala sau de judecata vor purta imbracaminte personala. Pentru motive temeinice, ei vor trebui sa poarte costumul locului de detinere.
    Art. 41
    Dispozitiile art. 2 - 4, 6 - 9, 11 - 23, 26, 29, 30, 42 si 43 se aplica in mod corespunzator.

    CAP. 6
    Dispozitii speciale, tranzitorii si finale

    Art. 42
    In caz de moarte a unui condamnat, lucrurile, actele si banii acestuia aflate la penitenciar se predau familiei. Daca aceste bunuri nu au fost reclamate in termen de un an de la incunostintarea familiei sau, in cazul cind nu se cunoaste nici un membru al familiei, dupa implinirea unui an de la deces, trec in proprietatea statului.
    Art. 43
    Actele necesare pentru stabilirea unui drept, despre care se afirma ca a luat nastere in legatura cu executarea pedepsei inchisorii, se elibereaza de catre locul de detinere numai organelor competente sa stabileasca existenta sau inexistenta acestui drept.
    Art. 44
    Modul de executare a pedepsei inchisorii, a pedepsei cu moartea si a masurii arestarii preventive se stabileste prin regulament aprobat de Consiliul de Ministri.
    Art. 45
    Ministrul apararii nationale va emite instructiuni cu privire la executarea pedepsei inchisorii in unitatile militare disciplinare, potrivit dispozitiilor art. 62 din Codul penal si dispozitiilor prezentei legi, aplicate in mod corespunzator specificului acestor unitati, precum si cu privire la modul de executare a arestarii preventive de catre militarii cercetati de organele de cercetare penala prevazute in art. 208 lit. a si b din Codul de procedura penala.
    Art. 46
    Pentru timpul de la 1 ianuarie 1969 pina la intrarea in vigoare a prezentei legi, condamnatii care executa pedepse pina la 5 ani inchisoare vor primi o cota de 5% din remuneratia muncii prestate, iar cei care executa pedepse mai mari de 5 ani vor primi o cota de 3% .
    Art. 47
    Pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a prezentei legi, calcularea partii din pedeapsa care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, in vederea aplicarii art. 59 si 60 din Codul penal, se face potrivit dispozitiilor Decretului nr. 720/1956.
    Art. 48
    Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1970. Pe aceeasi data Decretul nr. 104/1951 pentru stabilirea modului de executare in unitatile disciplinare de catre militarii in termen a unor pedepse privative de libertate, Decretul nr. 720/1956 pentru reglementarea punerii in libertate inainte de termen, pe baza muncii prestate si bunei comportari, publicat in Buletinul Oficial nr. 2 din 16 ianuarie 1957, Decretul nr. 126/1958 privind regimul unor condamnati la pedepse privative de libertate, Decretul nr. 500/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind executarea hotaririlor judecatoresti prin care s-a pronuntat pedeapsa cu moartea, precum si Decretul nr. 292/1961 privind stabilirea si recuperarea pagubelor materiale produse Ministerului Afacerilor Interne de catre detinutii din locurile de detinere, se abroga.

    NOTA:
    Potrivit art. II din Legea nr. 8/1973, executarea pedepsei amenzii pronuntata printr o hotarire ramasa definitiva anterior intrarii in vigoare a acestei legi se face potrivit dispozitiilor aplicabile la data pronuntarii hotaririi.