Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul ILegea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 5, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; 2. La articolul 7, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 7
(1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de judecător sau procuror definitiv şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Judecătorii şi procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de judecători şi procurori, până cel târziu cu două zile înainte de data alegerilor. Candidaturile judecătorilor şi procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora. 3. La articolul 7 alineatul (4), partea introductivă şi literele c)-e) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(4) Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi la colegiile de conducere ale curţilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de: ........ ................ ................ ................ ................ ......... c)o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, în cazul persoanelor care, la data de 1 ianuarie 1990, împliniseră vârsta de 16 ani; d)o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt şi nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii; e)o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. 4. La articolul 7, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) Judecătorii şi procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât instanţe sau parchete nu pot candida pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar judecătorii şi procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe sau parchete nu pot candida decât pentru instanţa sau parchetul de la care au fost delegaţi sau detaşaţi. Nu pot fi aleşi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea în afara cadrului legal, precum şi cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii şi procurorii care şi-au depus candidaturile, în termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor. Hotărârea colegiului de conducere se publică, de îndată, pe site-ul instanţei sau parchetului respectiv. 5. La articolul 7, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (7)-(9), cu următorul cuprins :
(7) Împotriva hotărârilor colegiilor de conducere prevăzute la alin. (6), în termen de 5 zile de la publicare, pot formula opoziţie candidaţii ori, după caz, judecătorii sau procurorii de la nivelul instanţelor sau parchetelor pentru care a fost depusă candidatura.
(8) Opoziţia se depune la Consiliul Superior al Magistraturii şi se soluţionează prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 7 zile de la înregistrare.
(9) Hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (8), poate fi contestată de către persoanele prevăzute la alin. (7), la Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrare, cu citarea părţilor. Întâmpinarea nu este obligatorie, iar dispoziţiile art. 200 şi 201 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt aplicabile. Hotărârea pronunţată este definitivă. 6. La articolul 8, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi procurorii de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie ori de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale. 7. La articolul 9, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Colegiile de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor organizează propria adunare generală.
(4) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii organizează propria adunare generală. 8. La articolul 10, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins : Articolul 10
(1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi judecătorii de la fiecare din judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care şi-au depus candidatura.
(2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curţile de apel, procurorii de la fiecare din parchetele de pe lângă tribunale şi tribunalele specializate din circumscripţia fiecărei curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscripţia fiecărei curţi de apel desemnează, prin vot secret, direct şi personal, câte un candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura.
(3) Sunt desemnaţi pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi (4). Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabileşte rezultatul votului. 9. La articolul 11 alineatul (1), literele a)-f) se modifică şi vor avea următorul cuprins : a)lista cuprinzând candidaţii de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de apel; b)lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel; c)lista cuprinzând candidaţii de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate; d)lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale şi tribunale specializate; e)lista cuprinzând candidaţii de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor; f)lista cuprinzând candidaţii de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii. 10. La articolul 14, alineatele (1)-(3) se modifică şi vor avea următorul cuprins : Articolul 14
(1) În procedura de desemnare a candidaţilor şi de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenţa majorităţii judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcţie. Judecătorii şi procurorii delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe sau parchete participă la adunarea generală a instanţei sau parchetului de la care au fost delegaţi sau detaşaţi.
(2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în funcţia de judecător sau procuror, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător şi procuror votează un număr maxim de candidaţi egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îşi desfăşoară activitatea. 11. La articolul 17, alineatele (1)-(3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins : Articolul 17
(1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.
(2) În vederea formulării sesizării, judecătorii şi procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăşurarea procedurilor prevăzute la alin. (1) şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot.
(3) Contestaţiile referitoare la legalitatea procedurilor de desemnare şi de alegere pot fi depuse la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data la care s-a stabilit rezultatul votului. ........ ................ ................ ................ ................ .........
(5) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de desemnare şi de alegere, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instanţele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor. 12. La articolul 17, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Dispoziţiile art. 7 alin. (9) se aplică în mod corespunzător. 13. La articolul 18, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(2) Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului: a)Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea; b)Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică şi comunică Consiliului Superior al Magistraturii rezultatul verificărilor privind calitatea de ofiţer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informaţii a judecătorilor şi procurorilor aleşi, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru întocmirea unui raport.
(4) Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. 14. La articolul 19 alineatul (2), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins : a)sunt specialişti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani într-o profesie juridică sau în învăţământul juridic superior;........ ................ ................ ................ ................ ......... c)nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte sau după anul 1990, nu au colaborat în niciun fel cu acestea şi nu au un interes personal care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. Aceştia depun o declaraţie autentică în sensul că nu au fost lucrători operativi şi nu au colaborat, în niciun fel, cu oricare serviciu de informaţii, înainte sau după anul 1990; 15. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepţia membrilor de drept. 16. La articolul 23, alineatele (3) şi (4) se abrogă . 17. La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 24
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor prezenţi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit.
(2) Pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte vor candida un judecător şi un procuror desemnaţi de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii secţiilor, cu votul majorităţii membrilor prezenţi. 18. La articolul 24, după alineatul (2) se introduc două noi alineate , alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins: (21 ) Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte îşi vor depune candidaturile, însoţite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secţiile de care aparţin. (22 ) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza şi dezbate candidaturile depuse şi vor desemna candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului Superior al Magistraturii. 19. La articolul 24 alineatul (3), literele d) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)propune plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a revocării unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii; ........ ................ ................ ................ ................ ......... g)desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea plenului; 20. La articolul 24, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte se aplică procedura prevăzută la alin. (2). 21. La articolul 29, alineatele (8) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(8) Contestaţia formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera şi drepturile acestuia. ........ ................ ................ ................ ................ .........
(10) Proiectul ordinii de zi şi proiectele de hotărâri ce se supun votului plenului sau secţiilor se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauţiune cu privire la judecători, procurori ori magistraţi-asistenţi. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparenţă se aplică în mod corespunzător. 22. La articolul 29, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) În vederea asigurării transparenţei, şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în condiţii de publicitate:a)şedinţele publice de plen şi de secţii se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepţia deliberărilor şi a audierilor în materie disciplinară; b)hotărârile Consiliului adoptate în plen sau secţii se supun în mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu excepţia hotărârilor în materie disciplinară şi în materia carierei magistraţilor, precum şi cu excepţia hotărârilor adoptate în aplicarea prevederilor art. 32 din prezenta lege; c)în finalul hotărârilor adoptate de plen sau secţii se vor menţiona, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi «pentru», numărul de voturi «împotrivă» şi numărul de voturi «abţinere», după caz. 23. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 30
(1) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor, respectiv imparţialitatea sau independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor. Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează la cerere sau din oficiu de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(3) În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător sau procuror, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
(4) Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
(5) La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau publicat pe site-ul acestei instituţii.
(6) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(7) Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 24. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341, cu următorul cuprins: Articolul 341
(1) Consiliul Superior al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii ale sistemelor judiciare din alte state.
(2) În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România. 25. La articolul 35, literele a)-c) se modifică şi vor avea următorul cuprins : a)apără independenţa şi reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor în condiţiile art. 30; b)numeşte şi revocă inspectorul-şef, în condiţiile legii; c)adoptă hotărârea privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, în condiţiile legii; 26. La articolul 35, litera d) se abrogă . 27. La articolul 35, litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. 28. La articolul 36 alineatul (1), literele d)-f) se abrogă . 29. La articolul 36, alineatul (2) se abrogă . 30. La articolul 37, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)aprobă lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I; 31. La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 38
(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi celelalte regulamente şi hotărâri date în competenţa plenului prin Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 32. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 40
(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor: a)dispune delegarea şi detaşarea judecătorilor, în condiţiile legii; b)numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c)propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor; d)numeşte judecătorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; e)eliberează din funcţie judecătorii stagiari; f)analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii înscrişi la concursul de promovare şi de către judecătorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere; g)soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a judecătorilor, constituite în condiţiile legii; h)dispune promovarea judecătorilor; i)numeşte în funcţii de conducere judecătorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului; j)aprobă transferul judecătorilor; k)dispune suspendarea din funcţie a judecătorilor; l)convoacă adunările generale ale judecătorilor, în condiţiile legii; m)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe; n)ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor; o)adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti; p)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera procurorilor: a)la propunerea ministrului justiţiei, înaintează Preşedintelui României propunerea pentru numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia; b)avizează propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a adjuncţilor acestora, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestuia; c)numeşte şi revocă procurorii şefi de secţii ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; d)propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a procurorilor; e)numeşte procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; f)eliberează din funcţie procurorii stagiari; g)analizează îndeplinirea condiţiilor legale de către procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare, de către procurorii înscrişi la concursul de promovare şi de către procurorii propuşi pentru numirea în funcţii de conducere; h)soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activităţii profesionale a procurorilor, constituite în condiţiile legii; i)dispune promovarea procurorilor; j)numeşte în funcţii de conducere procurorii, în condiţiile legii şi ale regulamentului; k)aprobă transferul procurorilor; l)dispune suspendarea din funcţie a procurorilor; m)dispune delegarea şi detaşarea procurorilor, în condiţiile legii; n)convoacă adunările generale ale procurorilor, în condiţiile legii; o)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete; p)ia măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a procurorilor; q)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament. 33. Articolul 41 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 41
(1) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor: a)aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; b)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe; c)stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege; d)la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte; e)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament; f)adoptă Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
(2) Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea parchetelor:a)aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor; b)la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum şi parchetele de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi; c)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament; d)adoptă Regulamentul de ordine interioară al parchetelor. 34. La articolul 44, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar. 35. La articolul 44, alineatele (4) şi (5) se abrogă . 36. La articolul 44, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecţia Judiciară. 37. La articolul 45, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins : Articolul 45
(1) Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor. 38. La articolul 45 alineatul (5), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)să dispună începerea cercetării disciplinare; 39. La articolul 45 alineatul (5), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: d)în cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare. 40. La articolul 45, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(6) În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.
(7) Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii. 41. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 451, cu următorul cuprins: Articolul 451
(1) Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară. (2) Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt: a)respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate; b)admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(3) Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:a)respingerea contestaţiei; b)admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor. (5) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor. (6) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare. 42. La articolul 46, alineatele (1) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 46
(1) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. Procedura disciplinară se derulează cu respectarea garanţiilor procesuale şi procedurale prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare. ........ ................ ................ ................ ................ .........
(6) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. 43. La articolul 47 alineatul (1), partea introductivă şi litera b) se modifică şi vor avea următorul cuprins : Articolul 47
(1) După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată: ........ ................ ................ ................ ................ ......... b)respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii. 44. La articolul 47 alineatul (1), litera c) se abrogă . 45. La articolul 47, alineatul (2) se abrogă . 46. La articolul 47, alineatele (4)-(7) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea cercetării disciplinare. După completarea cercetării disciplinare, inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).
(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzute la alin. (1) lit. b) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(6) Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa sunt: a)respingerea contestaţiei; b)admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.
(7) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (6) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desfiinţată rezoluţia inspectorului judiciar şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare. 47. La articolul 47, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
(8) Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face în termen de 6 luni. 48. Articolul 48 se abrogă . 49. După articolul 48 se introduce un nou articol, articolul 481, cu următorul cuprins: Articolul 481
(1) În cauzele urgente sau care prezintă un interes public deosebit, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, poate stabili termene mai scurte decât cele prevăzute la art. 45 şi 46. În aceste cauze, prelungirea poate fi acordată, la cererea inspectorului judiciar, de către Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), inspectorul-şef, din oficiu, poate dispune reducerea termenelor prevăzute de lege. 50. La articolul 49, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către unul dintre inspectorii judiciari care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a tuturor inspectorilor judiciari care au exercitat acţiunea, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef. 51. La articolul 49, alineatul (3) se abrogă . 52. La articolul 49, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta. 53. După articolul 49 se introduce un nou articol, articolul 491, cu următorul cuprins: Articolul 491 Procedura disciplinară îşi urmează cursul şi în cazul în care judecătorul este numit în funcţia de procuror sau procurorul este numit în funcţia de judecător. 54. La articolul 52, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 52
(1) Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare, până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare. 55. La articolul 52, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate , alineatele (11)-(14), cu următorul cuprins : (11 ) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţie în condiţiile alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcţie. Competenţa soluţionării contestaţiei aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii. (12 ) Contestaţia se soluţionează de urgenţă şi cu precădere şi nu suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanţei este definitivă. (13 ) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii. (14 ) Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului este desfiinţată, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile salariale de care a fost lipsit pe perioada suspendării, în condiţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi i se recunoaşte vechimea în muncă şi în magistratură pe această perioadă. 56. După articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 521, cu următorul cuprins: Articolul 521
(1) Eliberarea din funcţie a unui judecător sau procuror, în condiţiile art. 65 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau numirea unui judecător în funcţia de procuror ori a unui procuror în funcţia de judecător nu împiedică continuarea procedurii disciplinare. (2) Cu excepţia situaţiei în care judecătorul a fost numit în funcţia de procuror sau procurorul a fost numit în funcţia de judecător, în procedura disciplinară continuată în condiţiile alin. (1), dacă se exercită acţiunea disciplinară, secţia corespunzătoare, când constată că sesizarea este întemeiată, stabileşte una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare şi cu circumstanţele personale ale celui care a săvârşit-o. Sancţiunea disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. În situaţia în care judecătorul a fost numit în funcţia de procuror sau procurorul a fost numit în funcţia de judecător sunt aplicabile dispoziţiile art. 49 alin. (6). (3) Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de procuror este de competenţa Secţiei pentru judecători. Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva procurorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de judecător este de competenţa Secţiei pentru procurori. 57. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 53În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea definitivă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. 58. După articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 531, cu următorul cuprins: Articolul 531
(1) Pentru exercitarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin intermediul plenului şi al secţiilor se organizează comisii de lucru, cu rol de structuri pregătitoare de specialitate, din care fac parte membrii Consiliului.
(2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestora se stabilesc prin regulament elaborat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de secţiile corespunzătoare. (3) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii: a)analizează şi propun spre soluţionare punctele înscrise pe ordinea de zi a plenului şi a secţiilor, cu excepţia celor în materie disciplinară şi de carieră; b)înaintează proiecte de hotărâre ce se supun includerii pe ordinea de zi şi aprobării în plen şi în secţii, cu excepţia celor în materie disciplinară şi de carieră cu caracter individual; c)în situaţia în care, în cadrul comisiilor sunt puncte de vedere divergente şi nu se poate adopta proiectul de hotărâre prin consens, se va proceda la vot. Pe ordinea de zi vor fi înscrise proiecte alternative de hotărâre de soluţionare a punctelor de pe ordinea de zi a plenului sau a secţiilor, cu menţionarea opiniei majoritare şi a opiniilor minoritare, după caz; d)analizează solicitările venite din partea membrilor, a asociaţiilor profesionale, a organizaţiilor societăţii civile, a altor autorităţi şi instituţii publice în domeniul de activitate al Consiliului şi stabilesc priorităţi de activitate tematică; e)alte atribuţii stabilite prin lege şi regulament. 59. La articolul 54, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 54
(1) Durata mandatului membrilor aleşi, judecători şi procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi au calitatea de demnitar. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (2) Calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice şi pe durata mandatului este incompatibilă cu exercitarea calităţii de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator, arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvenţă, grefier, consilier de probaţiune şi a altor profesii juridice reglementate de lege. 60. La articolul 54, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile, nu participă la şedinţele secţiilor pentru judecători, respectiv pentru procurori şi au următoarele îndatoriri specifice:a)asigură informarea constantă a organizaţiilor societăţii civile cu privire la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii; b)realizează consultarea organizaţiilor societăţii civile cu privire la propunerile şi sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătăţirea activităţii instituţiilor judiciare ca serviciu public aflat în slujba societăţii, întocmind în acest sens un raport trimestrial de analiză şi sinteză a propunerilor, pe care îl transmit plenului sau secţiilor, după caz, pentru analiză şi decizie; c)monitorizează respectarea obligaţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de transparenţă, de asigurare a accesului publicului la informaţii şi soluţionare a petiţiilor în raport cu societatea civilă, şi întocmesc un raport anual pe care îl publică pe pagina de internet a Consiliului. 61. La articolul 55, alineatele (1)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins : Articolul 55
(1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri:a)persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b)persoanei în cauză i-a fost aplicată o sancţiune disciplinară din cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, iar măsura a rămas definitivă; c)persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care aceasta le reprezintă. (2) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii constată incidenţa uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), la sesizarea majorităţii judecătorilor care compun Secţia pentru judecători sau, după caz, a majorităţii procurorilor care compun Secţia pentru procurori, precum şi la sesizarea unei adunări generale. (3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din funcţie a unui membru al Consiliului se desfăşoară după cum urmează: a)retragerea încrederii poate fi iniţiată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită. Organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot sesiza adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor în vederea iniţierii procedurii de retragere a încrederii; b)Consiliul declanşează demersurile de retragere a încrederii, la cererea a cel puţin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor sau parchetelor de pe lângă judecătorii, 3 adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor de pe lângă tribunale, o adunare generală în cazul curţilor de apel sau al parchetelor de pe lângă curţile de apel, respectiv a adunării generale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; c)hotărârile din adunările generale pentru iniţierea sau susţinerea declanşării procedurii de retragere a încrederii se iau cu majoritatea voturilor judecătorilor sau procurorilor care funcţionează efectiv la acea instanţă sau la acel parchet, prin vot secret, direct şi personal; d)în termen de 10 zile de la data la care este sesizat, cu respectarea condiţiilor prevăzute la lit. a) şi b), Plenul Consiliului convoacă toate adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi oră pentru desfăşurarea acestora, însă nu mai târziu de 20 de zile de la data convocării. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotărârea sau hotărârile prin care s-a luat măsura iniţierii procedurii de revocare; e)persoana pentru care se solicită retragerea încrederii se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la momentul începerii votului; f)în termen de 5 zile de la finalizarea adunărilor generale convocate potrivit dispoziţiilor prevăzute la lit. d), Plenul Consiliului validează rezultatele votului exprimat; g)dacă majoritatea voturilor valabil exprimate de judecătorii sau procurorii întruniţi în adunări generale la instanţele ori parchetele pe care le reprezintă membrul ales al Consiliului Superior al Magistraturii sunt în sensul retragerii încrederii, calitatea de membru ales al Consiliului încetează de drept la data validării rezultatelor de către Plenul Consiliului.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), dacă solicitarea de retragere a încrederii este asumată prin semnătură olografă de către majoritatea judecătorilor sau procurorilor, după caz, care funcţionează efectiv la instanţele sau parchetele pe care le reprezintă membrul ales al Consiliului Superior al Magistraturii, Plenul Consiliului, fără a mai convoca adunările generale, ia act de retragerea încrederii. În acest caz, calitatea de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii încetează la data la care Plenul Consiliului ia act de retragerea încrederii.
(5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor care funcţionează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale. 62. La articolul 55, alineatele (6)-(8) se abrogă . 63. La articolul 55, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) Decizia de revocare a membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se ia cu votul majorităţii judecătorilor în exerciţiu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 64. La articolul 55, după alineatul (9) se introduc două noi alineate , alineatele (10) şi (11), cu următorul cuprins:
(10) Revocarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte, în caz de neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a atribuţiilor prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. a)-g), se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi se dispune prin votul majorităţii Plenului Consiliului, în prezenţa a cel puţin 2/3 dintre membrii săi. Hotărârea Plenului se redactează în cel mult 20 de zile şi se comunică de îndată.
(11) Hotărârea de revocare poate fi atacată cu contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Contestaţia se judecă în complet format din 3 judecători. Introducerea contestaţiei suspendă de drept executarea hotărârii. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă. 65. După articolul 55 se introduce un nou articol, articolul 551, cu următorul cuprins: Articolul 551
(1) Pe toată durata mandatului, membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi interpelaţi de către un număr minim de 30 de judecători sau procurori sau de către asociaţiile profesionale cu privire la activitatea pe care o desfăşoară, modul cum îşi îndeplinesc atribuţiile sau despre cum îşi respectă angajamentele din programul cu care au candidat pentru ocuparea funcţiei.
(2) Interpelarea se adresează Consiliului Superior al Magistraturii şi membrului interpelat.
(3) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii interpelat este obligat să răspundă în cel mult 30 de zile de la data interpelării.
(4) Atât conţinutul interpelării, cât şi răspunsul dat de membrul Consiliului Superior al Magistraturii se publică pe siteul Consiliului. 66. La articolul 57, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) În cazul prevăzut la alin. (1), persoana aleasă pentru ocuparea locului vacant îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani. 67. La articolul 60, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite care poate fi delegată vicepreşedintelui, secretarului general, secretarului general adjunct sau directorului economic. 68. La articolul 63, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt asimilaţi, ca rang şi salarizare, personalului corespunzător din cadrul Parlamentului, beneficiind în mod corespunzător de drepturile acestuia. 69. La articolul 63, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins: (41 ) Specialiştii IT din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, precum şi din cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii IT din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri prevăzute pentru această categorie de personal de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative. 70. Articolul 65 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 65
(1) Inspecţia Judiciară funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef - judecător numit prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, ajutat de un inspector-şef adjunct - procuror, desemnat de inspectorul-şef.
(3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
(4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă de către inspectorul-şef, prin regulament.
(5) Inspectorul-şef este ordonator principal de credite. 71. La articolul 66, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici, personal contractual şi specialişti IT. ........ ................ ................ ................ ................ .........
(4) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr de posturi necesar care să îi asigure îndeplinirea activităţii în condiţii optime. 72. La articolul 66, alineatul (5) se abrogă . 73. La articolul 66, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef.
(7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat. 74. La articolul 67, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 67
(1) Inspectorul-şef este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres......... ................ ................ ................ ................ .........
(3) Organizarea concursului pentru ocuparea postului de inspector-şef se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestuia. 75. La articolul 67, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: (31 ) Componenţa comisiei de concurs este următoarea:a)3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, desemnaţi de Secţia pentru judecători; b)un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, desemnat de Secţia pentru procurori; c)un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; d)un psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care va prezenta un raport consultativ, după prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, de către fiecare candidat. 76. La articolul 67, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins: (41 ) Mandatul de inspector judiciar se prelungeşte de drept până la expirarea mandatului de inspector-şef sau inspector-şef adjunct. 77. La articolul 67, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) Inspectorul-şef poate fi revocat din funcţie de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului de audit prevăzut la art. 68, numai ca urmare a propunerii formulate, în acest sens, de către o comisie alcătuită conform alin. (31), însă fără participarea psihologului.
(6) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este definitivă. 78. La articolul 69 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)desemnează, dintre inspectorii judiciari, echipa de conducere - inspectorul-şef adjunct, directorii de direcţii - în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competenţă profesională, comunicare eficientă. Mandatul acestora încetează odată cu mandatul inspectorului-şef; 79. La articolul 69 alineatul (1), după litera a) se introduc două noi litere , literele a1) şi a2), cu următorul cuprins: a^1) exercită funcţia de conducere şi organizare a activităţii Inspecţiei Judiciare; a^2) ia măsuri pentru coordonarea activităţii personalului Inspecţiei Judiciare, altul decât inspectorii judiciari; 80. La articolul 69 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)stabileşte, anual sau ori de câte ori se impune, domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercită controlul, după consultarea inspectorilor judiciari; 81. La articolul 69 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins: f^1) asigură coordonarea activităţii de formare profesională a inspectorilor judiciari şi activitatea de unificare a practicii la nivelul Inspecţiei Judiciare; 82. La articolul 69 alineatul (1), după litera i) se introduce o nouă literă, litera i1), cu următorul cuprins: i^1) asigură coordonarea activităţii de protecţie şi securitate a muncii; 83. La articolul 69, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Inspectorul-şef adjunct este înlocuitorul de drept al inspectorului-şef, ajută inspectorul-şef în activitatea de verificare şi avizare a actelor şi rezoluţiilor întocmite de către inspectorii judiciari şi îndeplineşte toate celelalte atribuţii stabilite de inspectorul-şef. 84. La articolul 70, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 70
(1) Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul-şef, în urma unui concurs organizat de Inspecţia Judiciară, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeaşi durată, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură, care au funcţionat cel puţin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal şi au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.
(2) Concursul constă în susţinerea unei probe scrise şi a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele şi orice alte reglementări în materia organizării şi funcţionării instanţelor, a parchetelor şi a Inspecţiei Judiciare, precum şi prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-şef şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 85. La articolul 73, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 73
(1) Modul de repartizare a sesizărilor şi dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii. 86. După articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 741, cu următorul cuprins: Articolul 741
(1) La sesizarea Ministerului Finanţelor Publice, în cazurile şi termenele prevăzute la art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Inspecţia Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a fost ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Durata maximă a verificărilor nu poate depăşi 120 de zile.
(3) Verificarea este efectuată de o comisie formată, în funcţie de calitatea persoanei verificate, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situaţia în care în aceeaşi cauză sunt verificaţi judecători şi procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele, în funcţie de calitatea persoanelor verificate.
(4) În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului şi procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declaraţii sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării şi să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.
(5) Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator administrat, Inspecţia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârşită de judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(6) Verificarea prevăzută la alin. (1) se efectuează şi în situaţia în care persoanele verificate nu mai ocupă funcţia de judecător sau procuror.
(7) Raportul se comunică Ministerului Finanţelor Publice şi judecătorului sau procurorului vizat.
(8) Raportul prevăzut la alin. (5) este supus confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef. 87. La articolul 76, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) Hotărârea secţiei prevăzută la alin. (3) poate fi atacată la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea plenului poate fi atacată cu contestaţie la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în acelaşi termen; hotărârea instanţei este definitivă.
(6) Hotărârea definitivă prin care se constată neîndeplinirea condiţiei de bună reputaţie se comunică Preşedinţiei României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. 88. La articolul 77, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Inspectorii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) În soluţionarea contestaţiei, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate cere inspectorului-şef orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea inspectorului judiciar pentru a fi audiat este obligatorie. 89. La articolul 77, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins: (31 ) Hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea. 90. La articolul 77, alineatul (4) se abrogă . 91. Articolul 81 se abrogă . 92. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 82Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii. Articolul II
(1) Inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi inspectorii judiciari care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat funcţia de conducere ori de execuţie pe parcursul a două mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot ocupa aceeaşi funcţie pentru un nou mandat.
(2) Mandatele în curs de exercitare, inclusiv cele ce se acordă potrivit concursurilor în curs de desfăşurare potrivit vechii legi, se menţin pentru durata prevăzută în aceasta. Articolul IIIÎn sensul prevederilor art. 54 alin. (1) din prezenta lege, la anexa nr. V capitolul VIII, alineatele (2) şi (5) ale articolului 12 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfăşurată o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. ........ ................ ................ ................ ................ .........
(5) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Articolul IV Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,PETRU GABRIEL VLASE p. PREŞEDINTELE SENATULUI,IULIAN-CLAUDIU MANDA