Legea Nr.296 din 18.12.2020

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul I Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 7, punctul 18, litera d) a punctului 26, punctele 37 şi 40 se modifică şi vor avea următorul cuprins: 18. locul conducerii efective - locul în care, dacă nu se demonstrează altfel, persoana juridică străină realizează operaţiuni care corespund unor scopuri economice, reale şi de substanţă şi unde este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii: a)deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administraţie; sau b)cel puţin 50% din directorii executivi/membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice străine sunt rezidenţi; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ 26. d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ 37. rezident - orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene sau orice persoană fizică rezidentă. Rezidentul are obligaţie fiscală integrală în România, fiind contribuabil supus impozitării în România pentru veniturile mondiale obţinute din orice sursă, atât din România cât şi din afara României, conform prevederilor prezentei legi şi ale tratatelor în vigoare încheiate de România; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ 40. titlu de participare - orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori deţinerile la un fond de investiţii; 2. După articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 8¹, cu următorul cuprins:

„Locul conducerii efective în România al unei persoane juridice străine

Art. 81. - (1) Dacă o persoană juridică străină este considerată rezidentă atât în România, cât şi într-un stat semnatar al unei convenţii de evitare a dublei impuneri la care România este parte, rezidenţa acestei persoane se va stabili potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri. (2) Rezidenţa în România a persoanei juridice străine se stabileşte de către organul fiscal central competent pe baza chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (8) şi a următoarelor documente anexate la acesta: a) copia legalizată însoţită de traducerea autorizată a deciziei/hotărârii acţionarilor/asociaţilor/ fondatorilor/membrilor consiliului de administraţie/directorilor executivi ai persoanei juridice străine cu privire la stabilirea locului conducerii efective în România; b) copia legalizată însoţită de traducerea autorizată a actului constitutiv actualizat al persoanei juridice străine; c) copia legalizată a extrasului de la Registrul Comerţului sau organismului similar din statul străin în care este înregistrată persoana juridică străină, din care rezultă acţionariatul şi aportul acestuia în capitalul persoanei juridice străine; orice modificări ulterioare se comunică organului fiscal central competent în termen de 45 de zile calendaristice de la data producerii lor; d) copia documentului sau actului privind utilizarea spaţiului din România unde se va exercita efectiv conducerea persoanei juridice străine; e) copia legalizată însoţită de traducerea autorizată a contractelor încheiate cu directorii executivi/membrii consiliului de administraţie ai persoanei juridice străine având locul conducerii efective în România. (3) Organul fiscal central competent analizează documentaţia prezentată de persoana juridică străină, stabileşte dacă locul conducerii efective este în România şi notifică persoana juridică străină dacă păstrează rezidenţa statului străin sau devine persoană juridică străină rezidentă în România. (4) Persoana juridică străină rezidentă în România potrivit locului conducerii efective are următoarele obligaţii: a) să se înregistreze la organul fiscal central competent, potrivit declaraţiei de înregistrare fiscală/declaraţie de menţiuni/declaraţie de radiere pentru persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România în termen de 30 zile de la data la care a fost notificat că este persoană rezidentă în România; b) să păstreze procesele-verbale ale şedinţelor de consiliu şi ale adunărilor acţionarilor/asociaţilor; c) să conducă şi să păstreze în România evidenţa contabilă, respectiv să întocmească situaţiile financiare conform legislaţiei contabile din România;

d) să se înregistreze ca plătitor de impozit pe profit; e) să îşi menţină rezidenţa în România pe o perioadă de cel puţin un an fiscal. (5) Prevederile titlului II „Impozitul pe profit" din prezentul cod sunt aplicabile şi persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective. (6) În scopul administrării creanţelor fiscale, organul fiscal central stabileşte şi înregistrează, din oficiu sau la cererea altei autorităţi care administrează creanţe fiscale, un loc al conducerii efective în România al unei persoane juridice străine, care nu şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. (7) Stabilirea rezidenţei în România de către o persoană juridică străină nu trebuie să aibă la bază aranjamente artificiale în scopul reducerii impozitelor care ar fi trebuit să fie plătite în statul străin şi nu trebuie să creeze oportunităţi de neimpozitare sau de impozitare mai scăzută în România, inclusiv prin aranjamente de utilizare a convenţiilor fiscale încheiate de România, numai în scopul evitării plăţii impozitelor în beneficiul direct sau indirect al unor rezidenţi din terţe jurisdicţii."

3. La articolul 12, literele h), i), m) şi s) se modifică şi vor avea următorul cuprins : h)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la un rezident; i)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, deţinute la un rezident şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români; ........ ................ ................ ................ ................ ........ m)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unui rezident; ........ ................ ................ ................ ................ ........ s)venituri realizate din lichidarea unui rezident; 4. La articolul 13 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective; 5. La articolul 14, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective, precum şi al persoanelor juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate; 6. La articolul 22, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(2) Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1), pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, respectiv în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1) până la sfârşitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit. ........ ................ ................ ................ ................ ........
(4) În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 48 alin. (3¹) şi art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.
(5) Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar sau în cursul anului următor, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve suma profitului investit. 7. La articolul 22, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (10¹), cu următorul cuprins: (10¹) Contribuabilii care aplică prevederile Legii nr. 153/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru achiziţiile reprezentând aparate de marcat electronice fiscale, definite potrivit legii, nu aplică prevederile prezentului articol. 8. La articolul 25, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii care desfăşoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. 9. La articolul 25 alineatul (3) litera b), punctul 2¹ se abrogă. 10. La articolul 25 alineatul (4), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f¹), cu următorul cuprins: f¹) cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I şi/sau anexa II din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; 11. La articolul 25 alineatul (4), litera q) se modifică şi va avea următorul cuprins: q)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor; 12. La articolul 25, după alineatul (11) se introduc două noi alineate, alineatele (12) şi (13), cu următorul cuprins:
(12) În situaţia în care un beneficiar al unei sponsorizări/ burse private/mecenat restituie suma respectivă contribuabilului, potrivit legii, într-un an fiscal diferit de cel în care a fost acordată sponsorizarea/bursa privată/mecenatul, suma dedusă pentru acea sponsorizare/bursă privată sau mecenat din impozitul pe profit, în perioade fiscale precedente, în limita prevăzută de lege, se adaugă ca diferenţă de plată la impozitul pe profit datorat în trimestrul/anul restituirii sponsorizării/bursei private/mecenatului. Pentru situaţiile în care restituirile de sponsorizări/burse private/mecenat se efectuează în acelaşi an fiscal, contribuabilul regularizează în trimestrul/anul restituirii sponsorizării/bursei private/mecenatului sumele deduse din impozitul pe profit, în trimestrele precedente, în limita prevăzută de lege.
(13) Cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care se scad din impozitul pe profit potrivit alin. (4) lit. t), sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal. 13. La articolul 26 alineatul (1), partea dispozitivă a literei c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, altele decât cele prevăzute la lit. d)-f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: 14. La articolul 29, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1)-(3), contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, pentru determinarea rezultatului fiscal, vor avea în vedere următoarele reguli:a)în cazul în care contractul de leasing transferă dreptul de proprietate asupra activului-suport la locatar până la încheierea duratei contractului de leasing sau costul activului aferent dreptului de utilizare reflectă faptul că locatarul va exercita o opţiune de cumpărare, locatarul deduce cheltuielile cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare pe durata activului-suport, determinată potrivit art. 28, cu respectarea şi a celorlalte condiţii prevăzute în cadrul art. 28; b)în cazul contractelor de leasing care nu îndeplinesc condiţia prevăzută la lit. a), cheltuielile cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare se deduc astfel:1. pe durata contractului de leasing, în situaţia în care locatarul amortizează activul respectiv pe aceeaşi durată, potrivit reglementărilor contabile aplicabile; 2. pe durata activului-suport determinată potrivit art. 28, în situaţia în care locatarul amortizează activul respectiv pe durata de utilizare economică a activului-suport, potrivit reglementărilor contabile aplicabile. În cazul în care activele-suport sunt de natura celor prevăzute la art. 28 alin. (4), cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (4) lit. c), cheltuielile cu amortizarea activului aferent dreptului de utilizare se deduc pe durata contractului de leasing; c)pentru deducerea cheltuielilor privind dobânzile, în cazurile prevăzute la lit. a) şi b), se aplică prevederile art. 40²; d)în situaţia în care activele-suport care fac obiectul contractelor prevăzute la lit. a) reprezintă active de natura celor prevăzute la art. 22 alin. (1), scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit, potrivit art. 22, se aplică la valoarea dreptului de utilizare a activelor respective; e)pentru deducerea cheltuielilor prevăzute la lit. b) se aplică şi prevederile art. 25 alin. (1) şi (3) lit. l), după caz; f)în cazul în care se efectuează reevaluarea activului aferent dreptului de utilizare sunt aplicabile prevederile art. 7 pct. 44 lit. c), art. 23 lit. g), art. 25 alin. (4) lit. l), art. 26 alin. (6) şi (7); g)pentru clasificarea contractelor de leasing, locatarul nu aplică prevederile art. 7 pct. 7 şi 8, art. 28 alin (4) şi (14). h)pentru deducerea diferenţelor de curs valutar se aplică prevederile art. 40², cu excepţia vehiculelor rutiere motorizate, unde se aplică prevederile art. 25 alin. (3) lit. l);
(5) În cazul contractelor de leasing pe termen scurt şi în cazul contractelor de leasing în care activul-suport are o valoare mică, pentru care locatarul optează să nu aplice dispoziţiile privind recunoaşterea contractelor de leasing, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, cheltuielile aferente acestor contracte, reprezintă cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. 15. La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Prevederile alin. (2) se aplică şi:a)contribuabilului care, în calitate de absorbant/beneficiar al unei operaţiuni de fuziune/divizare/desprindere, preia de la un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care a fost anterior plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral de către absorbit/divizat/cedent, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil, pe perioada rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani; b)contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, a preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operaţiuni de fuziune/divizare/ desprindere, de la un plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fost plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil pe perioada rămasă, cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani; c)contribuabilului care, într-o perioadă anterioară în care era plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, a preluat, ca absorbant/beneficiar al unei operaţiuni de fuziune/divizare/ desprindere, de la un alt plătitor de impozit pe profit, o pierdere fiscală nerecuperată integral, potrivit prevederilor prezentului articol. Această pierdere se recuperează de către contribuabil pe perioada rămasă cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani. 16. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Reguli generale aplicabile persoanelor juridice cu sediul în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, şi persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective

Art. 35. - Prevederile referitoare la persoana juridică română cuprinse la art. 23, 24, 32, 34, 38, 39, precum şi art. 43 se aplică în aceleaşi condiţii şi situaţii persoanelor juridice cu sediul în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, şi persoanelor juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective. Pentru aplicarea art. 24 şi 33 persoanele juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective trebuie să aibă una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1, respectiv anexa nr. 3, din prezentul titlu."

17. La articolul 39, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Creditul acordat pentru impozitele plătite unui stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu, sau la venitul obţinut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul pe profit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de venit/agentul care reţine la sursă impozitul în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reţinerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana juridică se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau prin copia declaraţiei fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoţită de documentaţia care atestă plata acestuia, în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ. 18. La articolul 40⁶, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) În măsura în care un tratament neuniform al elementelor hibride implică venitul unui sediu permanent ignorat, care nu face obiectul impozitării în România, prin care un contribuabil cu rezidenţa fiscală în România îşi desfăşoară activitatea într-un alt stat membru/stat terţ, contribuabilul român include în baza impozabilă veniturile care, în caz contrar, ar fi atribuite sediului permanent ignorat. Această regulă se aplică, cu excepţia cazului în care România scuteşte veniturile respective în temeiul unei convenţii de evitare a dublei impuneri încheiate cu un alt stat membru/stat terţ. 19. După capitolul IV se introduce un nou capitol , capitolul IV¹ „Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit", cuprinzând articolele 42¹-42¹¹, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV1 Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit Art. 421. - Prevederile prezentului capitol instituie sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit şi reglementează impozitarea grupului fiscal.
Definiţii specifice	Art. 422. - În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: 1. Grupul fiscal în domeniul impozitului pe profit se constituie din cel puţin două dintre următoarele entităţi, denumite în continuare membri: (i) o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înfiinţată potrivit legislaţiei europene şi una sau mai multe persoane juridice române/persoane juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene la care aceasta deţine, în mod direct sau indirect, cel puţin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora; (ii) cel puţin două persoane juridice române la care o persoană fizică română deţine, în mod direct sau indirect, cel puţin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; (iii) cel puţin două persoane juridice române deţinute, în mod direct sau indirect, în proporţie de cel puţin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informaţii; (iv) cel puţin o persoană juridică română deţinută, în mod direct sau indirect, în proporţie de cel puţin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informaţii şi sediul permanent/sediul permanent desemnat din România al acestei persoane juridice străine. 2. Persoana juridică responsabilă reprezintă persoana juridică română/persoana juridică cu sediul social în România înfiinţată potrivit legislaţiei europene, membră a unui grup fiscal în domeniul impozitului pe profit, desemnată pentru determinarea rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal, depunerea declaraţiei de impozit pe profit şi efectuarea plăţii impozitului pe profit în numele grupului.
Reguli de aplicare a sistemului de consolidare fiscală şi constituire a grupului fiscal	Art. 423. - (1) Perioada de aplicare a sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit este de 5 ani fiscali, calculaţi începând cu primul an al aplicării sistemului de consolidare fiscală şi până la desfiinţarea grupului fiscal, iar sistemul este opţional. Opţiunea se comunică organului fiscal competent pe baza unei cereri comune depuse de reprezentantul legal al persoanei juridice responsabile semnată de către reprezentanţii legali ai tuturor membrilor grupului. Cererea se depune cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale. Sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit se aplică începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. (2) Pentru constituirea grupului fiscal membrii trebuie să îndeplinească, la data depunerii cererii, în mod cumulativ, următoarele condiţii: a) condiţia de deţinere prevăzută la art. 422 pct. 1 trebuie să fie îndeplinită pentru o perioadă neîntreruptă de un an, anterioară începerii perioadei de consolidare fiscală prevăzută la alin. (1); b) sunt contribuabili plătitori de impozit pe profit, conform art. 13 alin. (1) lit. a), b) şi e), care aplică acelaşi sistem de plată a impozitului pe profit prevăzut la art. 41; c) au acelaşi an fiscal, potrivit art. 16; d) nu fac parte dintr-un alt grup fiscal în domeniul impozitului pe profit; e) nu sunt plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau nu sunt concomitent plătitori de impozit pe profit şi plătitori de impozit specific; f) nu intră sub incidenţa prevederilor art. 18; g) nu se află în dizolvare/lichidare, potrivit legii. (3) Condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. b)-g) şi condiţia de deţinere prevăzută la art. 422 pct. 1 trebuie îndeplinite pe întreaga perioadă de consolidare fiscală.

	(4) Prin excepţie de la prevederile Titlului III şi prin derogare de la prevederile Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pe perioada de consolidare, membrii grupului fiscal care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 sau la art. 3 din Legea nr. 170/2016 aplică prevederile prezentului titlu. (5) În situaţia în care se decide menţinerea grupului fiscal şi continuarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit, după încheierea perioadei de consolidare de 5 ani fiscali, persoana juridică responsabilă reînnoieşte opţiunea. Opţiunea se comunică organului fiscal competent pe baza unei cereri comune depuse de reprezentantul legal al persoanei juridice responsabile semnată de către reprezentanţii legali ai tuturor membrilor grupului, în care se precizează şi perioada pentru care grupul decide continuarea aplicării sistemului de consolidare fiscală. Cererea se depune cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită continuarea aplicării sistemului de consolidare fiscală. (6) Procedura de implementare şi de administrare a grupului fiscal, precum şi modelul şi conţinutul cererii comune şi a unor formulare se stabilesc prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
Intrarea sau ieşirea unui membru din grupul fiscal	Art. 424. - (1) În cazul în care o entitate îndeplineşte condiţia de deţinere prevăzută la art. 422 pct. 1 şi condiţiile prevăzute la art. 423 alin. (2) aceasta poate intra ca membru al unui grup fiscal începând cu anul fiscal următor îndeplinirii condiţiilor. Intrarea se efectuează pe baza unei cereri de modificare, în cazul căreia se utilizează procedura de comunicare a opţiunii prevăzute la art. 423 alin. (1). (2) În cazul în care o entitate nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 422 pct. 1 sau condiţiile prevăzute la art. 423 alin. (2) lit. b)-g) aceasta iese din grupul fiscal şi nu mai aplică sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit începând cu trimestrul următor celui în care condiţiile nu mai sunt îndeplinite. (3) În cazul operaţiunilor de reorganizare, ieşirea/intrarea membrilor din/în grupul fiscal se efectuează în cursul anului fiscal. (4) Persoana juridică responsabilă trebuie să comunice organului fiscal competent modificarea grupului fiscal, astfel: a) în situaţia prevăzută la alin. (1) cu cel puţin 60 de zile înainte de începerea anului fiscal pentru care solicită intrarea în grupul fiscal; b) pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în termen de 15 zile de la producerea evenimentului care a generat această situaţie.
Reguli privind calcularea rezultatului fiscal consolidat	Art. 425. - (1) Fiecare membru al grupului fiscal determină rezultatul fiscal în mod individual potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu, luând în considerare şi prevederile art. 427. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) al art. 13 şi art. 19, rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se determină prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 asupra rezultatului fiscal consolidat pozitiv al grupului. (3) Rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal. (4) La determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal se vor avea în vedere sumele reprezentând: creditul fiscal, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 şi art. 221, scutiri şi reduceri de impozit pe profit calculate potrivit legislaţiei în vigoare, sumele reprezentând cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, potrivit legii, costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale şi alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislaţiei în vigoare, determinate de fiecare membru şi comunicate persoanei juridice responsabile. Aceste sume se scad în limita impozitului pe profit datorat de grupul fiscal. (5) În scopul determinării rezultatului fiscal consolidat al grupului fiscal persoana juridică responsabilă este obligată să evidenţieze în registrul de evidenţă fiscală rezultatele fiscale individuale determinate de fiecare membru, potrivit alin. (1), precum şi sumele care se scad din impozitul pe profit datorat de grup potrivit alin. (4), inclusiv cele ale persoanei juridice responsabile.
Regimul tranzacţiilor intra-grup privind preţurile de transfer	Art. 426. - Fiecare membru al grupului fiscal are obligaţia să întocmească dosarul preţurilor de transfer care va cuprinde atât tranzacţiile desfăşurate cu membrii grupului fiscal, precum şi cu entităţile afiliate din afara grupului fiscal. Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 108 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dosarele preţurilor de transfer întocmite de fiecare membru al grupului fiscal vor fi prezentate de către persoana juridică responsabilă.
Reguli privind regimul pierderilor fiscale	Art. 427. - (1) Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit se recuperează, în conformitate cu prevederile art. 31, de către membrul respectiv, numai din profiturile impozabile ale acestuia. (2) Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului în perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală se recuperează din rezultatul fiscal consolidat al grupului. (3) În cazul desfiinţării grupului după perioada prevăzută la art. 423 alin. (1), pierderile înregistrate şi nerecuperate în perioada consolidării fiscale se recuperează de către persoana juridică responsabilă, potrivit art. 31.

Reguli de calcul în situaţia ieşirii unui membru din grupul fiscal sau desfiinţării grupului fiscal

Art. 428. - (1) În cazul în care condiţia prevăzută la pct. 1 al art. 422 sau una dintre condiţiile prevăzute la art. 423 alin. (2), lit. b)-f) nu mai sunt îndeplinite de unul dintre membri, înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali, dar condiţiile sunt îndeplinite de ceilalţi membri, inclusiv în ceea ce priveşte numărul de membri, perioada de consolidare fiscală se încheie numai pentru membrul care nu mai îndeplineşte condiţiile respective. Membrul grupului care în cursul anului fiscal nu mai îndeplineşte una dintre condiţii calculează impozitul pe profit, în mod individual, începând cu trimestrul următor celui în care cel puţin una dintre condiţii nu mai este îndeplinită. Pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare membrul grupului recalculează impozitul pe profit pe baza rezultatelor fiscale individuale, cu perceperea de creanţe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului şi până la sfârşitul trimestrului în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile. În mod corespunzător, şi persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe profit datorat de grup cu perceperea de creanţe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului şi până la sfârşitul trimestrului în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile şi are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative. În acest caz membrul care iese din grup are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, potrivit art. 41 şi 42. (2) Prevederile referitoare la recalcularea impozitului şi perceperea de creanţe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, prevăzute de alin. (1) se aplică pentru fiecare membru şi pentru persoana juridică responsabilă şi în situaţia în care grupul fiscal se desfiinţează înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la pct. 1 al art. 422 sau a condiţiilor de la art. 423 alin. (2), lit. b)-f), precum şi în situaţia în care drept urmare a neîndeplinirii condiţiilor numărul minim de cel puţin doi membri nu este îndeplinit. (3) Prevederile referitoare la recalcularea impozitului pe profit prevăzut la alin. (1) nu se aplică în următoarele situaţii: a) vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la unul dintre membrii grupului, cu condiţia ca, drept urmare a acestei operaţiuni, deţinerea să scadă sub 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; b) dizolvarea, potrivit legii, a unui membru al grupului; c) ieşirea unui membru al grupului ca urmare a operaţiunilor de reorganizare prevăzute la art. 32 alin. (1) şi art. 33 alin. (1) lit. a); (4) În situaţiile prevăzute la alin. (3) persoana juridică responsabilă trebuie să comunice organului fiscal competent modificarea grupului fiscal. Membrul grupului care iese din grup, potrivit alin. (3), este verificat de organul fiscal competent pentru efectuarea inspecţiei fiscale. (5) În cazul în care în mod voluntar toţi membrii grupului fiscal solicită desfiinţarea grupului în cursul unui an fiscal, înainte de expirarea perioadei de 5 ani fiscali, grupul fiscal se desfiinţează începând cu anul fiscal următor. Fiecare membru al grupului calculează impozitul pe profit, în mod individual, pentru perioada în care s-a aplicat sistemul de consolidare prin recalcularea impozitului pe profit pe baza rezultatelor fiscale individuale, cu perceperea de creanţe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului şi până la începutul anului fiscal în care grupul se desfiinţează. În mod corespunzător, şi persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe profit datorat de grup cu perceperea de creanţe fiscale accesorii stabilite potrivit Codului de procedură fiscală, după caz, de la data aplicării sistemului şi până la începutul anului fiscal în care grupul se desfiinţează şi are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale rectificative. În acest caz membrii care ies din grup au obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, potrivit art. 41 şi 42.

Declararea şi plata impozitului pe profit, depunerea declaraţiei anuale de impozit pe profit

Art. 429. - (1) Pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit trimestrial, fiecare membru al grupului fiscal determină individual rezultatul fiscal şi îl comunică persoanei juridice responsabile, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Pentru trimestrul IV comunicarea se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42. (2) Calculul, declararea şi plata impozitului pe profit trimestrial datorat de grupul fiscal se efectuează de către persoana juridică responsabilă până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I, II şi III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează de persoana juridică responsabilă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42. (3) Pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate trimestriale se stabilesc în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, determinate prin însumarea impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de fiecare membru al grupului cu aplicarea corespunzătoare şi a celorlalte reguli pentru determinarea/declararea/efectuarea plăţilor anticipate trimestriale, după caz, potrivit art. 41. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual de persoana juridică responsabilă este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42. (4) Persoana juridică responsabilă este obligată să depună o declaraţie anuală consolidată privind impozitul pe profit în care raportează rezultatele întregului grup fiscal şi este responsabilă pentru plata impozitului pe profit calculat pentru întregul grup fiscal. Declaraţia anuală privind impozitul pe profit se depune la organul fiscal competent, împreună cu declaraţia anuală privind impozitul pe profit a fiecărui membru, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor/până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat. (5) Persoana juridică responsabilă are obligaţia de a depune declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private efectuate de membrii grupului, până la termenul prevăzut la alin. (4).

Alte obligaţii

Art. 4210. - Fiecare membru al grupului trebuie să se supună controlului fiscal competent şi să răspundă separat şi în solidar pentru plata impozitului pe profit datorat de grupul fiscal pentru perioada cât aparţine respectivului grup fiscal. Organul fiscal competent în administrarea persoanelor care fac parte din grupul fiscal este organul fiscal desemnat în acest scop în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Reguli antiabuz

Art. 4211. - Prevederile prezentului capitol nu se aplică atunci când opţiunea privind aplicarea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit are ca scop frauda şi evaziunea fiscală."

20. La articolul 43 alineatul (5), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative şi organismelor de plasament colectiv fără personalitate juridică, constituite potrivit legislaţiei în materie; 21. La articolul 45, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate , alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:
(5) Prevederile art. 29 alin. (4) şi (5) se aplică pentru contractele încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Sistemul de consolidare fiscală se aplică astfel:a)pentru contribuabilii care intră sub incidenţa art. 16 alin. (1), începând cu anul fiscal 2022, potrivit cererii; b)pentru contribuabilii care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5), cu prima zi a anului fiscal modificat care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2022, potrivit cererii.
(7) Contribuabilii care la determinarea impozitului pe profit aferent anului 2020 scad costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anii 2018 şi 2019, potrivit Legii nr. 153/2020, pentru care au aplicat în anii respectivi prevederile art. 22, adaugă la impozitul datorat şi valoarea impozitului pe profit scutit aferent acestor aparate. 22. La articolul 51, alineatele (2) şi (3) se abrogă. 23. La articolul 53 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins: n)dividendele primite de la o persoană juridică română. 24. La articolul 53, litera b) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 48 alin. (3¹) şi art. 52, această diferenţă reprezintă elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit; în cazul microîntreprinderilor care exercită opţiunea prevăzută la art. 48 alin. (3¹) sau depăşesc limita veniturilor, conform art. 52, în primul trimestru al anului fiscal, diferenţa respectivă nu reprezintă elemente similare veniturilor în acest prim trimestru. 25. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins :

„Reguli de determinare a condiţiilor de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii

Art. 54. - Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) şi art. 52 se vor lua în calcul aceleaşi elemente care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53."

26. La articolul 59, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţia de rezidenţă prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. b) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România. 27. La articolul 59, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţia de rezidenţă prevăzută la art. 7 pct. 28 lit. c) este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România. 28. La articolul 60, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: 6. Prosumatorii persoane fizice, altele decât cele organizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, pentru veniturile obţinute din vânzarea energiei electrice la furnizorii de energie electrică cu care respectivii prosumatori au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, dacă centralele electrice de producere a energiei electrice din surse regenerabile pe care le deţin au puterea electrică instalată de cel mult 27 kW pe loc de consum. 29. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins :

„Stabilirea sumelor fixe

Art. 66. - Sumele sunt calculate prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani inclusiv şi majorarea la leu a fracţiunilor ce depăşesc 50 de bani."

30. La articolul 68, litera c) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activităţii, rămase la încetarea activităţii; 31. La articolul 68 alineatul (7), după litera k) se introduc două noi litere, literele k¹) şi k²), cu următorul cuprins: k¹) cheltuielile cu amortizarea bunurilor din patrimoniul personal afectate exercitării activităţii, potrivit legii; k²) cheltuielile cu costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, puse în funcţiune în anul respectiv, potrivit legii. 32. La articolul 68, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7¹), cu următorul cuprins: (7¹) În cazul transformării/schimbării formei de exercitare a unei activităţi, cu respectarea legislaţiei în materie specifică fiecărei forme de exercitare, în condiţiile continuării activităţii, sunt aplicabile următoarele reguli:a)nu se include în venitul brut al activităţii care urmează să se transforme/schimbe şi nu este supusă impozitării contravaloarea bunurilor şi drepturilor, inclusiv creanţele neîncasate care se transferă în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat; b)pentru cheltuielile reprezentând sumele datorate de entitatea care se transformă/schimbă, la data transformării/schimbării, se respectă regulile generale privind deducerea cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat; c)în venitul brut al activităţii care urmează să se transforme/schimbe se include şi suma reprezentând contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care trec în patrimoniul personal al contribuabilului, la momentul transformării/schimbării activităţii, operaţiune considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică. 33. După articolul 68¹ se introduce un nou articol, articolul 68², cu următorul cuprins:

„Plăţi anticipate ale impozitului pentru unele venituri din activităţi independente

Art. 682. - (1) Veniturile realizate de către contribuabili, alţii decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca urmare a valorificării dreptului de creanţă dobândit în legătură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, sunt calificate ca fiind venituri din activităţi independente, dacă sunt îndeplinite cel puţin 4 din criteriile prevăzute la art. 7 pct. 3. (2) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri prevăzute la alin. (1) pentru care determinarea venitului net anual se efectuează în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, au obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat. (3) Plata anticipată se efectuează prin reţinerea la sursă a impozitului de către CEC Bank - S.A., prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, la fiecare plată. (4) Impozitul reţinut la sursă se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. (5) Plăţile anticipate sunt luate în calcul la definitivarea impozitului anual datorat de către contribuabili, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, prevăzută la art. 122."

34. La articolul 76 alineatul (2), litera p) se modifică şi va avea următorul cuprins: p)sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept; 35. La articolul 76, prima teză a alineatului (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Avantajele, în bani sau în natură, primite în legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2), precum şi cele primite de la terţi ca urmare a unei relaţii contractuale între părţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), includ, însă nu sunt limitate la: 36. La articolul 76 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 150 lei:

	(i)	cadouri oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
	(ii)	cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
	(iii)	cadouri oferite salariaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie. Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea totală a acestora nu depăşeşte într-un an fiscal nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget, cu excepţia contravalorii serviciilor turistice şi a indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii. 37. La articolul 76 alineatul (4), litera t) se modifică şi va avea următorul cuprins: t)primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană. 38. La articolul 76 alineatul (4), după litera ţ) se introduce o nouă literă, litera ţ¹), cu următorul cuprins: ţ¹) avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi. 39. La articolul 76, litera u) a alineatului (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: u)avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator/plătitor esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în cazul instituirii stării de asediu, de urgenţă sau de alertă, potrivit legii. 40. La articolul 76 alineatul (4), după litera v) se introduc două noi litere, literele w) şi y), cu următorul cuprins: w)sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative; y)acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică. 41. La articolul 78, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 78
(1) Beneficiarii de venituri din salarii şi asimilate salariilor datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. 42. La articolul 78 alineatul (2) litera a), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(ii)

cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă, potrivit legii;".

43. La articolul 78, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului revine, după cum urmează:a)angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului; b)plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82. 44. La articolul 78, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii pentru veniturile realizate în afara funcţiei de bază, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite. 45. La articolul 78, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor, pentru fiecare contribuabil. 46. La articolul 82, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins: (2¹) În cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, impozitul se calculează, se declară şi se plăteşte de către contribuabil. (2²) Prin excepţie de la prevederile alin. (2¹), în cazul contribuabililor care obţin avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi care nu sunt rezidenţi fiscali români, angajatorul rezident poate opta pentru calcularea, reţinerea şi plata impozitului pe venit datorat. 47. La articolul 83, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea. 48. La articolul 83, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(3) Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, reprezintă oferirea posibilităţii de şedere pentru o perioadă de minimum 24 de ore şi maximum 30 de zile într-un an calendaristic oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic în afara mediului său obişnuit de viaţă.
(4) Veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. În cazul depăşirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul aceluiaşi an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei anuale de venit pentru întregul an fiscal.
(5) În cazul depăşirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real şi se supune impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activităţi independente. 49. La articolul 84, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) În situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului. 50. La articolul 84, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(11) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 69¹ alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul determinării venitului net potrivit prevederilor alin. (3). 51. La articolul 85, alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 85
(1) Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.
(2) Nivelul normelor anuale de venit, pe categorii de localităţi, în funcţie de amplasamentul locuinţei, se stabileşte prin ordin al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri - turism. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Turism transmite anual Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nivelul normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează a se aplica.
(3) Categoriile de localităţi în care sunt amplasate locuinţele proprietate personală prevăzute la alin. (2) sunt diferenţiate potrivit legislaţiei în materie astfel:a)staţiuni turistice de interes naţional, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre; b)staţiuni turistice de interes local, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre; c)staţiuni balneare, climatice şi balneoclimaterice, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre; d)localităţi din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării Negre; e)alte localităţi decât cele prevăzute la lit. a)-d).
(4) Normele anuale de venit prevăzute la alin. (2) se ajustează în funcţie de următoarele criterii:a)inexistenţa mijloacelor de transport în comun rutiere sau feroviare; b)situarea locuinţei în mediul rural; c)materialele de construcţii din care sunt construite clădirile în care sunt situate camerele sunt altele decât beton sau cărămidă; d)lipsa cel puţin a uneia dintre următoarele utilităţi, de care beneficiază imobilele din care fac parte camerele închiriate prin racordare la reţeaua publică: apă, canalizare, energie electrică, gaz; e)grupul sanitar aferent camerei închiriate nu este pus în exclusivitate la dispoziţia turiştilor; f)suprafaţa camerei închiriate în scop turistic nu depăşeşte 15 mp. 52. La articolul 85, după alineatul (4) se introduc nouă noi alineate, alineatele (4¹)-(4⁹), cu următorul cuprins : (4¹) Nivelul normelor anuale de venit transmise anual de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Turism, potrivit alin. (2), se consideră că reprezintă nivelul maxim al veniturilor ce pot fi realizate din închirierea în scop turistic a unei camere situate în locuinţa proprietate personală. (4²) Normele anuale de venit transmise de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Turism pot fi ajustate de către contribuabili prin reducerea acestora cu 30%, în situaţia în care sunt îndeplinite cel puţin 3 dintre criteriile prevăzute la alin. (4) lit. a)-f). (4³) Norma anuală de venit/Norma anuală de venit ajustată, după caz, se reduce astfel încât să reflecte perioada din anul calendaristic pe parcursul căreia închirierea a fost efectuată, în funcţie de următoarele situaţii: a)începerea realizării de venituri din închirierea în scop turistic; b)încetarea realizării de venituri din închirierea în scop turistic. (4⁴) Prin începerea realizării de venituri se înţelege prima zi de închiriere a unei camere, iar prin încetarea realizării de venituri se înţelege ultima zi de închiriere a aceleiaşi camere. (4⁵) În cazul începerii sau încetării închirierii în scop turistic, în cursul anului fiscal, pentru determinarea venitului anual stabilit în funcţie de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, corespunzătoare perioadei de închiriere, se procedează după cum urmează: a)se determină norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, prin împărţirea la 12 a valorii normei anuale de venit/normei anuale de venit ajustate, după caz; b)norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată se multiplică cu numărul de luni întregi în care închirierea în scop turistic a fost desfăşurată, în cursul anului fiscal respectiv; c)în cazul în care contribuabilii încep şi încetează închirierea în scop turistic în cursul aceleiaşi luni, venitul realizat în luna respectivă se consideră egal cu:

	(i)	norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă perioada de închiriere este de cel puţin 15 zile;
	(ii)	jumătate din norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă perioada de închiriere este mai mică de 15 zile;

d)în cazul în care contribuabilii încep închirierea în scop turistic în cursul unei luni, fără a-şi înceta activitatea în luna respectivă, venitul realizat în luna respectivă se consideră egal cu:

	(i)	norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă evenimentul s-a produs anterior datei de 15 a lunii respective;
	(ii)	jumătate din norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă evenimentul s-a produs începând cu data de 15 a lunii respective;

e)în cazul în care contribuabilii încetează închirierea în scop turistic în cursul unei luni, venitul realizat în luna respectivă se consideră că este egal cu:

	(i)	jumătate din norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, dacă evenimentul s-a produs anterior datei de 15 a lunii respective;
	(ii)	norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, dacă evenimentul s-a produs începând cu data de 15 a lunii respective;

f)venitul anual stabilit în funcţie de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, după caz, corespunzător perioadei de închiriere în scop turistic a unei camere, în cursul anului fiscal respectiv, se determină prin însumarea următoarelor elemente:

	(i)	valoarea normei lunare de venit/normei lunare de venit ajustate, după caz, multiplicată cu numărul de luni întregi în care închirierea în scop turistic a fost desfăşurată;
	(ii)	norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, sau jumătate din valorile corespunzătoare acestora, luate în calcul în funcţie de situaţiile prevăzute la lit. c), d) şi e);

g)venitul anual corespunzător perioadei de închiriere în scop turistic, pentru un număr de până la 5 camere inclusiv, în cursul anului fiscal respectiv, se stabileşte prin însumarea venitului anual determinat potrivit lit. f) pentru fiecare cameră. (4⁶) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti publică normele anuale de venit corespunzătoare unei camere de închiriat, transmise anual de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Turism în conformitate cu prevederile alin. (4¹), în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica. (4⁷) Contribuabilii au obligaţia, pentru fiecare an fiscal, să completeze şi să păstreze fişa capacităţii de cazare, astfel încât să permită identificarea şi controlul, de către organul fiscal competent, a informaţiilor utilizate la completarea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice. (4⁸) Modelul, conţinutul, precum şi modalitatea de gestionare a formularului tipizat „Fişa capacităţii de cazare" se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. (4⁹) Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - cap. I - Date privind veniturile realizate, prevăzută la art. 122. 53. La articolul 85, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit/normei anuale de venit ajustate/venitului anual, după caz, impozitul fiind final. 54. La articolul 85, alineatul (8¹) se abrogă. 55. Articolul 86 se abrogă . 56. Articolul 87 se modifică şi va avea următorul cuprins :

„Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depăşirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal

Art. 87. - (1) Contribuabilii care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de locuinţe în care sunt situate acestea, determină, începând cu anul fiscal următor, venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, şi au obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală. (2) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. (3) Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, impozitul fiind final, iar în situaţia în care contribuabilul înregistrează pierdere fiscală anuală, aceasta reprezintă pierdere definitivă. (4) Impozitul anual datorat se plăteşte integral la bugetul de stat, până la data de 25 mai, inclusiv a anului fiscal următor celui de realizare a venitului."

57. La articolul 89, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 83 alin. (4) şi (5) sunt aplicabile, după caz, reglementările cap. XI - Venitul net anual impozabil. 58. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins :

„Definirea veniturilor din România din transferul titlurilor de valoare

Art. 92. - Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, următoarele: a) venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 41, emise de rezidenţi români; b) veniturile din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, astfel cum sunt definite la art. 7 pct. 23, realizate printr-un intermediar, rezident fiscal român la care persoana fizică are deschis contul."

59. La articolul 93, după litera a) a alineatului (2) se introduce o nouă literă, litera a¹), cu următorul cuprins: a¹) transferul de titluri de valoare şi/sau aur de investiţii la momentul dobândirii acestora în cazul partajului judiciar sau voluntar, precum şi al regimului separaţiei de bunuri; 60. La articolul 94, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul tranzacţiilor cu titluri de participare dobândite la preţ preferenţial sau gratuit, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi valoarea fiscală a acestora reprezentată de preţul de achiziţie preferenţial care include costurile aferente tranzacţiei. Pentru cele dobândite cu titlu gratuit valoarea fiscală este considerată egală cu zero. 61. La articolul 96 alineatul (3), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: b)transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior; c)să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil. 62. La articolul 96, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) lit. c) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. 63. La articolul 100, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
(3) La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit alin. (1) se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
(4) La stabilirea venitului impozabil aferent drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de către moştenitorii legali ai participanţilor la fonduri de pensii, plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit alin. (1) se acordă pentru fiecare drept de pensie, indiferent dacă acestea sunt acordate de la acelaşi fond de pensie. 64. La articolul 105 alineatul (2), după numărul curent 14 se introduce un nou număr curent, numărul curent 15, cu următorul cuprins:

„15

Căpşun

până la 1,0 ha"

65. La articolul 106, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Constatarea pagubelor prevăzute la alin. (5) şi evaluarea pierderilor se fac la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea directorului executiv al direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local dintr-un reprezentant al primăriei, un specialist de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un delegat din partea Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi un specialist al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. 66. La articolul 107, alineatele (3), (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(3) Contribuabilii care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul se stabileşte pe baza normei anuale de venit şi deţin suprafeţe destinate producţiei agricole vegetale/animale în localităţi/judeţe diferite vor opta pentru stabilirea judeţului/judeţelor unde vor beneficia de încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale/animale de la art. 105 alin. (2). Opţiunea se exercită prin completarea corespunzătoare a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............
(5) În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior. Declaraţia cuprinde şi cota de distribuire ce revine fiecărui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii. Asociatul desemnat are obligaţia transmiterii către fiecare membru asociat a informaţiilor referitoare la venitul impozabil ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii, în cadrul aceluiaşi termen. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............
(8) Reprezentantul desemnat să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice optează pentru stabilirea judeţului sau judeţelor unde asocierea va beneficia de încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale/animale prevăzute la art. 105 alin. (2) prin declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale, la termenul prevăzut la alin. (5). 67. La articolul 107, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) Pentru aplicarea prevederilor referitoare la scutirea de la plata impozitului pe venit, prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. c) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de care beneficiază persoanele fizice care obţin venituri individuale, reducerea normei de venit se calculează de către contribuabil. Metodologia de calcul al reducerii normei de venit se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. 68. La articolul 108, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Nu sunt venituri impozabile următoarele:a)materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor; b)reducerile comerciale de preţ acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor care obţin venituri pentru care se aplică regulile de la capitolul III - Venituri din salarii şi asimilate salariilor. 69. La articolul 114 alineatul (2), după litera a³) se introduce o nouă literă, litera a⁴), cu următorul cuprins: a⁴) indemnizaţiile lunare pentru limită de vârstă acordate persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; 70. La articolul 114 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, litera k¹), cu următorul cuprins: k¹) veniturile obţinute de către alte persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor ca urmare a valorificării dreptului de creanţă dobândit în legătură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, altele decât cele care se încadrează în categoria venituri din activităţi independente; 71. La articolul 114 alineatul (2), litera l) se modifică şi va avea următorul cuprins: l)veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanţele respective, altele decât cele prevăzute la lit. k¹), inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, din patrimoniul personal, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a)-h) şi art. 62; 72. La articolul 114 alineatul (2), după litera m) se introduce o nouă literă, litera n), cu următorul cuprins: n)biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenţei nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) şi alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Evidenţa nominală trebuie să cuprindă, cel puţin, informaţii referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului şi valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar, lunar. 73. La articolul 115, după alineatul (1¹) se introduce un nou alineat, alineatul (1²), cu următorul cuprins: (1²) În cazul contribuabililor care realizează venituri prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k¹), impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă, la fiecare plată, de către CEC Bank - S.A. prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut şi reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat. 74. La articolul 115, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final, cu excepţia prevederilor alin. (1²). 75. La articolul 116 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)venitului impozabil determinat ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile aferente fiecărei operaţiuni efectuate, în baza documentelor justificative, în cazul veniturilor din alte surse prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k¹) şi l); 76. La articolul 116, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k¹) şi l), veniturile reprezintă sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură, iar cheltuielile reprezintă plăţile efectuate, aferente fiecărei operaţiuni în parte, indiferent de momentul efectuării plăţii, evidenţiate în baza documentelor justificative. 77. La articolul 116, după alineatul (3¹) se introduc două noi alineate, alineatele (3²) şi (3³), cu următorul cuprins: (3²) În cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k¹) şi l), încasate în mod eşalonat, cheltuielile luate în calcul în vederea stabilirii venitului impozabil potrivit alin. (2) lit. b) se determină proporţional cu ponderea venitului încasat din venitul reprezentând dreptul de creanţă. (3³) În cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. k¹), în vederea stabilirii venitului impozabil potrivit alin. (2) lit. b), contribuabilii pot depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 78. La articolul 118, partea introductivă a alineatului (2) şi litera b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Pentru veniturile prevăzute la art. 61 lit. a) şi a¹), pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, la determinarea venitului net anual impozabil, contribuabilul stabileşte: ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ b)venitul net anual impozabil care se determină prin însumarea tuturor veniturilor nete anuale, recalculate, prevăzute la lit. a), din care se deduce contribuţia de asigurări sociale datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii. 79. La articolul 119, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 119
(1) Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar se determină de contribuabil ca diferenţă între câştigul net anual, calculat conform art. 96, şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operaţiuni. 80. La articolul 120, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, pentru care impunerea este finală, au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la încheierea contractului între părţi şi respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii anteriori. Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 81. La articolul 120, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:
(9) Venitul net din activităţi independente/activităţi agricole desfăşurate de persoana fizică cu handicap grav sau accentuat, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, determinat pe baza normelor de venit sau în sistem real se reduce proporţional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului, de către contribuabil, prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice în termen de 30 de zile de la obţinerea certificatului care atestă încadrarea în gradul de handicap.Impozitul datorat va fi calculat pentru venitul net anual redus proporţional cu numărul de zile în care beneficiază de scutirea de la plata impozitului. 82. La articolul 122 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)venituri nete determinate pe bază de normă de venit, cu excepţia celor care au completat şi depus declaraţia prevăzută la art. 85 alin. (4⁹) şi art. 120 alin. (4); 83. La articolul 123, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 123
(1) Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabili în declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil determinat potrivit art. 118 din care se deduce costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, aprobată prin Legea nr. 64/2002, cu modificările şi completările ulterioare, puse în funcţiune în anul respectiv. 84. La articolul 123, alineatul (1¹) se abrogă. 85. După alineatul (1¹) al articolului 123 se introduce un nou alineat, alineatul (1²), cu următorul cuprins: (1²) Impozitul anual datorat se stabileşte de contribuabili în declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru veniturile realizate în anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra câştigului net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119. 86. La articolul 123, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat determinat potrivit prevederilor alin. (1) şi alin. (1²) pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123¹. 87. La articolul 123, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
(8) Contribuabilii care realizează venituri prevăzute la art. 68² şi art. 114 alin. (2) lit. k¹), la definitivarea impozitului anual de plată iau în calcul plăţile anticipate reţinute la sursă, de către plătitorii de venituri. În cazul sumelor de restituit către contribuabil după definitivarea impozitului anual datorat, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 88. La articolul 125 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)organismelor de plasament colectiv fără personalitate juridică constituite potrivit legislaţiei specifice în materie; 89. La articolul 125, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Asocierile, cu excepţia celor care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii aferent asociaţilor. 90. La articolul 130, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: (3¹) Prin excepţie de la alin. (2), în situaţia în care venitul net anual în România se determină pe baza normei de venit, pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România, venitul net anual obţinut în statul străin se determină în conformitate cu regulile prevăzute la art. 68 sau se raportează la venitul brut obţinut din statul străin, după caz. 91. La articolul 131 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit de persoana fizică. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de venit/agentul care reţine la sursă impozitul în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reţinerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana fizică se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau prin copia declaraţiei fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoţită de documentaţia care atestă plata acestuia, în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ. 92. La articolul 132, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii şi asimilate salariilor, plătitorilor de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorilor de venituri în baza contractelor de activitate sportivă, venituri din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, aceştia având obligaţia depunerii Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. 93. La articolul 133, după alineatul (15¹) se introduc cinci noi alineate , alineatele (15²)-(15⁶), cu următorul cuprins: (15²) Prevederile art. 68 alin. (7¹) nu se aplică pentru operaţiunile în curs de efectuare la data de 1 ianuarie 2021, ci numai pentru operaţiunile efectuate începând cu această dată. (15³) Prevederile art. 85 alin. (2)-(4⁹) şi (6), art. 87, art. 89 alin. (2) şi art. 122 alin. (4) lit. a) se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2021, iar cele referitoare la prevederile art. 85 alin. (8¹) şi art. 86 se aplică începând cu aceeaşi dată. (15⁴) Pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, înainte de data de 1 ianuarie 2021, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare în perioada respectivă. (15⁵) Prevederile art. 92 se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2021. În cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate, pierderile obţinute din operaţiuni efectuate până la data de 1 ianuarie 2021 nu se reportează şi nu se compensează, acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului. (15⁶) Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, puse în funcţiune în anul 2020 se deduce din impozitul anual datorat potrivit reglementărilor în vigoare în anul 2020. 94. La articolul 133, după alineatul (19) se introduce un nou alineat, alineatul (20), cu următorul cuprins:
(20) Prevederile art. 68², art. 114 alin. (2) lit. k¹) şi lit. l) sunt aplicabile pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2021 şi cheltuielile aferente dobândirii drepturilor de creanţă respective, care nu au fost luate în calcul la determinarea venitului impozabil în anii anteriori anului 2021. 95. Articolul 135¹ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Definiţii

Art. 1351. - (1) În înţelesul prezentului titlu, prin salariu de bază minim brut pe ţară se înţelege salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative. (2) În situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în acelaşi an, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor art. 145, 148, 151, 1571, 170, 174 şi 180, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, dacă prin lege nu se prevede altfel."

96. După articolul 135¹ se introduce un nou articol, articolul 135², cu următorul cuprins:

„Dispoziţii generale privind regulile aplicabile veniturilor realizate din străinătate

Art. 1352. - Pentru veniturile realizate din străinătate, în vederea stabilirii contribuţiilor sociale obligatorii se aplică regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestora, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte."

97. La articolul 138¹, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 138¹
(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, de la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu 3,75 puncte procentuale. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028. 98. La articolul 139 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins: i)sume reprezentând salarii/diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept. 99. După articolul 139 se introduce un nou articol, articolul 139¹, cu următorul cuprins:

„Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate pentru venituri asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în străinătate

Art. 1391. - Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri reprezentând remuneraţii, indemnizaţii, alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani şi/sau în natură, obţinute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administraţie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor sau orice alte activităţi desfăşurate în funcţii similare pentru activitatea desfăşurată în străinătate la angajatori/plătitori care nu au sediul permanent şi nu sunt rezidenţi fiscali în România, o reprezintă câştigul brut realizat din venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte."

100. La articolul 140, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatorii care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv. 101. La articolul 142, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere/adopţie, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului de odihnă, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.Cadourile în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori angajaţilor nu sunt cuprinse în baza de calcul al contribuţiei în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 150 lei:

	(i)	cadouri oferite salariaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
	(ii)	cadouri oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
	(iii)	cadouri oferite salariaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

Contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, nu se cuprinde în baza de calcul, în măsura în care valoarea totală a acestora într-un an fiscal nu depăşeşte nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiei nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget, inclusiv contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii, cu excepţia indemnizaţiilor de vacanţă acordate potrivit legii. 102. La articolul 142 litera s), după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 7, cu următorul cuprins: 7. avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. l) care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice care aplică regimul de impozitare al microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi. 103. La articolul 142, litera u) se modifică şi va avea următorul cuprins: u)avantajele în natură acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a ocupării unor funcţii considerate de către angajator/plătitor esenţiale pentru desfăşurarea activităţii şi care se află în izolare preventivă la locul de muncă sau în zone special dedicate în care nu au acces persoane din exterior, pentru o perioadă stabilită de angajator/plătitor, în cazul instituirii stării de asediu, de urgenţă sau de alertă, potrivit legii. 104. La articolul 142, după litera v) se introduc patru noi litere , literele w)-z), cu următorul cuprins: w)sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi echipamente de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative; x)acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică; y)contribuţia asiguratorie de muncă prevăzută la cap. IX, datorată de persoanele fizice prevăzute la art. 220¹ lit. b); z)sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor. 105. La articolul 146, alineatul (2¹) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2¹) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere şi plată a contribuţiei de asigurări sociale datorată potrivit legii revine, după cum urmează: a)angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului; b)plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât angajatorul, cu excepţia situaţiei persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care sunt aplicabile prevederile alin. (4); c)persoanelor fizice care obţin în România avantaje în bani şi în natură, de la plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (2), care nu sunt rezidenţi fiscali români, cu excepţia persoanelor fizice care obţin astfel de avantaje de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români, pentru care sunt aplicabile prevederile de la lit. a); d)persoanelor fizice care obţin în România avantaje în bani şi/sau în natură de la terţi, care nu sunt rezidenţi fiscali români, din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte. 106. La articolul 146, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. 107. La articolul 146, după alineatul (9¹) se introduce un nou alineat, alineatul (9²), cu următorul cuprins: (9²) În cazul în care prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept se dispune reîncadrarea activităţii în condiţii deosebite sau speciale de muncă pentru perioade anterioare, precum şi achitarea de către angajator a diferenţelor de contribuţie de asigurări sociale, în vederea stabilirii contribuţiei datorate, cotele de contribuţii de asigurări sociale în vigoare în acea perioadă se aplică asupra bazei de calcul corespunzătoare fiecărei perioade. Contribuţiile datorate potrivit legii se calculează şi se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care hotărârea judecătorească devine executorie de drept. 108. La articolul 146, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:
(12) Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remuneraţii, indemnizaţii şi alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani şi/sau în natură obţinute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administraţie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor sau orice alte activităţi desfăşurate în funcţii similare pentru activitatea desfăşurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent şi nu sunt rezidenţi fiscali în România, au obligaţia de a calcula şi plăti contribuţia de asigurări sociale prin aplicarea cotei prevăzute la art. 138 lit. a) asupra bazei de calcul prevăzută la art. 139¹. Contribuţia de asigurări sociale se plăteşte până la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzut la art. 122. 109. La articolul 147, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) În cazul veniturilor reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de declarare a contribuţiei de asigurări sociale potrivit alin. (1) revine persoanelor prevăzute la art. 146 alin. (2¹). 110. La articolul 147, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 146 alin. (10) şi (11), sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective. 111. La articolul 147, după alineatul (3¹) se introduce un nou alineat, alineatul (3²), cu următorul cuprins: (3²) În cazul în care prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept se dispune reîncadrarea activităţii în condiţii deosebite sau speciale de muncă pentru perioade anterioare, precum şi achitarea de către angajator a diferenţelor de contribuţie de asigurări sociale, sumele datorate potrivit legii se declară până la data prevăzută la art. 146 alin. (9²) prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective. 112. După articolul 147 se introduce un nou articol, articolul 147¹, cu următorul cuprins:

„Obligaţii declarative pentru persoanele fizice prevăzute la art. 1391

Art. 1471. - Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remuneraţii, indemnizaţii şi alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani şi/sau în natură, obţinute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administraţie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor sau orice alte activităţi desfăşurate în funcţii similare pentru activitatea desfăşurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent şi nu sunt rezidenţi fiscali în România, au obligaţia să depună declaraţia prevăzută la art. 122 în vederea declarării contribuţiei de asigurări sociale stabilite potrivit art. 146 alin. (12)."

113. Titlul secţiunii a 5-a a capitolului II al titlului V - Contribuţia de asigurări datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente se modifică şi va avea următorul cuprins: Secţiunea a 5-a Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală 114. Titlul secţiunii a 6-a a capitolului II al titlului V - Stabilirea şi plata contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente se modifică şi va avea următorul cuprins: Secţiunea a 6-a Stabilirea şi plata contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi din drepturi de proprietate intelectuală 115. La articolul 151, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7¹), cu următorul cuprins: (7¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul persoanelor fizice care realizează, de la mai mulţi plătitori, venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau în baza contractelor de activitate sportivă, sub nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, dar cumulate, aceste venituri se situează peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, şi au depus la organul fiscal Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minime brute pe ţară, nu se aplică reţinerea la sursă a contribuţiei. În această situaţie se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea contribuţiei se face prin Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 116. La articolul 151, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(12) Persoanele fizice care realizează venituri prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) şi b¹), pentru care datorează contribuţia şi care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei potrivit art. 150, depun la organul fiscal competent declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, îşi recalculează contribuţia datorată şi declarată pentru anul în curs potrivit prevederilor alin. (13) şi datorează, după caz, contribuţia corespunzător plafonului recalculat. 117. La articolul 151, după alineatul (19) se introduce un nou alineat, alineatul (19¹), cu următorul cuprins: (19¹) În situaţia în care persoanele fizice prevăzute la alin. (17) nu depun declaraţia prevăzută la art. 122, baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale stabilită de organul fiscal din oficiu o reprezintă valoarea a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul legal de depunere a declaraţiei din anul pentru care se datorează contribuţia. 118. La articolul 154 alineatul (1), literele a), b), d) şi r) se modifică şi vor avea următorul cuprins : a)copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Dacă realizează venituri lunare cumulate din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură peste valoarea salariului de bază minim brut pe ţară ori venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru aceste venituri datorează contribuţie; b)tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului. Dacă realizează venituri lunare cumulate din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură peste valoarea salariului de bază minim brut pe ţară ori venituri din salarii sau asimilate salariilor, pentru aceste venituri datorează contribuţie; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ d)persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ r)persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor de la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028 inclusiv. 119. La articolul 154, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Persoanele fizice aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. d)-r), dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1), altele decât cele pentru care sunt exceptate, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, conform regulilor specifice prezentului titlu. 120. La articolul 155, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate şi în cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate în situaţiile prevăzute la art. 60 pct. 1-4. 121. La articolul 157 alineatul (1), litera k) se modifică şi va avea următorul cuprins: k)sume reprezentând salarii/diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept; 122. După articolul 157¹ se introduce un nou articol, articolul 157², cu următorul cuprins:

„Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată pentru venituri asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în străinătate

Art. 1572. - Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri reprezentând remuneraţii, indemnizaţii, alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani şi/sau în natură, obţinute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administraţie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor sau orice alte activităţi desfăşurate în funcţii similare pentru activitatea desfăşurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent şi nu sunt rezidenţi fiscali în România, o reprezintă câştigul brut realizat din venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte."

123. La articolul 168, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul, reţinere şi plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii revine după cum urmează: a)angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului; b)plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate şi plătite de alte entităţi decât angajatorul direct persoanei fizice; c)persoanelor fizice care obţin în România avantaje în bani şi/sau în natură, de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români. 124. La articolul 168, alineatele (7) şi (7¹) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(7) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferenţe de salarii/solde, cu excepţia sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. (7¹) În cazul în care au fost acordate sume reprezentând pensii sau diferenţe de pensii, cu excepţia sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, aferente perioadelor în care se datora contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate pentru sumele respective, se utilizează cotele de contribuţii în vigoare în acele perioade. Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. 125. La articolul 168, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remuneraţii, indemnizaţii şi alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani şi/sau în natură, obţinute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administraţie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor sau orice alte activităţi desfăşurate în funcţii similare pentru activitatea desfăşurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent şi nu sunt rezidenţi fiscali în România au obligaţia de a calcula şi plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei de calcul prevăzute la art. 157². Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se plăteşte până la termenul legal de depunere al Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzut la art. 122. 126. La articolul 169, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) În cazul veniturilor reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de declarare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit alin. (1) revine persoanelor prevăzute la art. 168 alin. (2¹). 127. La articolul 169, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 168 alin. (7), contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective. 128. La articolul 169, alineatul (3¹) se abrogă. 129. La articolul 169, alineatul (3²) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3²) În cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 168 alin. (7¹) şi (10), pentru perioadele în care contribuţia de asigurări sociale de sănătate era suportată, potrivit legii, de către instituţiile plătitoare sau de către beneficiarii de venit, după caz, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1). 130. După articolul 169 se introduce un nou articol, articolul 169¹, cu următorul cuprins:

„Obligaţii declarative pentru persoanele fizice prevăzute la art. 1572

Art. 1691. - Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remuneraţii, indemnizaţii şi alte venituri similare, precum şi orice alte avantaje, în bani şi/sau în natură, obţinute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administraţie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanţi în adunarea generală a acţionarilor sau orice alte activităţi desfăşurate în funcţii similare pentru activitatea desfăşurată în străinătate la angajatori/plătitori de venituri care nu au sediul permanent şi nu sunt rezidenţi fiscali în România, au obligaţia să depună declaraţia prevăzută la art. 122, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte."

131. La articolul 170 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)venitul şi/sau câştigul net din investiţii, stabilit conform art. 94-97. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele încasate, distribuite începând cu anul 2018; 132. La articolul 174, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (7¹), cu următorul cuprins: (7¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul persoanelor fizice care realizează de la mai mulţi plătitori venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice, sub nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, dar cumulate aceste venituri se situează peste nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, şi au depus la organul fiscal declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui valoare este peste plafonul de 12 salarii minime brute pe ţară, nu se aplică reţinerea la sursă a contribuţiei. În această situaţie se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea contribuţiei se face prin declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice. 133. La articolul 174, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(10) Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri, din cele prevăzute la art. 155 lit. b)-h), iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, cu excepţia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor titlului II, titlului III sau Legii nr. 170/2016, pentru care impozitul se reţine la sursă, estimat a se realiza pentru anul curent este cel puţin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, sunt obligate să depună declaraţia prevăzută la alin. (3) în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut pe ţară garantat în plată este cel în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120. 134. La articolul 174, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (10¹), cu următorul cuprins: (10¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (10), persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. b) sau c), care au optat pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri din cele prevăzute la art. 155 lit. b)-h), depun declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122, dacă veniturile realizate sunt cel puţin egale cu nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară. În acest caz, contribuţia datorată potrivit art. 180 alin. (2) pentru anul în care au fost realizate veniturile este luată în calcul la stabilirea contribuţiei anuale calculate potrivit alin. (1). 135. La articolul 174, alineatele (12)-(14) se abrogă . 136. La articolul 174, după alineatul (18) se introduce un nou alineat, alineatul (18¹), cu următorul cuprins: (18¹) Prevederile alin. (18) se aplică şi în cazul în care persoanele fizice aflate în situaţia prevăzută la art. 170 alin. (1) au estimat venituri cumulate cel puţin egale cu 12 salarii minime brute pe ţară, iar până la termenul prevăzut pentru depunerea declaraţiei de la art. 122 au procedat la corectarea declaraţiei iniţiale prin depunerea unei declaraţii rectificative, ca urmare a realizării de venituri sub plafon. 137. Articolul 183 se modifică şi va avea următorul cuprins :

„Prevederi privind încetarea plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

Art. 183. - (1) Persoanele prevăzute la art. 180, care încep să realizeze venituri de natura celor prevăzute la art. 155 sau se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei, depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul, declaraţia prevăzută la art. 174 alin. (3) şi îşi recalculează obligaţia de plată reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul în curs. (2) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 180, care în cursul anului fiscal au decedat, contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată este cea aferentă perioadei de până la luna în care survine decesul. (3) Recalcularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (2) se efectuează din oficiu. Procedura privind recalcularea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF."

138. La articolul 220⁴ alineatul (1), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins: g)sume reprezentând salarii/diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept; 139. La articolul 220⁶, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins: (2¹) În cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de calcul şi plată a contribuţiei asiguratorie pentru muncă care se datorează potrivit legii revine după cum urmează: a)angajatorului rezident fiscal român, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate de alte entităţi decât acesta şi plata se efectuează prin intermediul angajatorului; b)plătitorilor de venituri rezidenţi fiscali români, când avantajele în bani şi/sau în natură sunt acordate şi plătite de alte entităţi decât angajatorul, direct persoanei fizice; c)persoanelor fizice care obţin în România, avantaje în bani şi/sau în natură, de la plătitori de venituri care nu sunt rezidenţi fiscali români. 140. La articolul 220⁷, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) În cazul veniturilor reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de la terţi ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi, după caz, obligaţia de declarare a contribuţiei asiguratorii pentru muncă potrivit alin. (1) revine persoanelor prevăzute la art. 220⁶ alin. (2¹). 141. La articolul 220⁷, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) În cazul în care au fost acordate sume pentru perioade anterioare, reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanţe, executorii de drept, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective. 142. La articolul 223 alineatul (1), literele j) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins: j)venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unui rezident; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ o)venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unui rezident. Venitul brut realizat din lichidarea unui rezident reprezintă suma excedentului distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unui rezident, din punct de vedere fiscal, şi veniturile obţinute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferenţa dintre distribuţiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare; 143. La articolul 223, partea introductivă a alineatului (2) şi literele b), e) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(2) Următoarele venituri impozabile obţinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi au tratamentul fiscal prevăzut în titlul II sau IV, după caz: ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ b)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România sau a oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la un rezident; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ e)veniturile primite de persoane fizice nerezidente care acţionează în calitatea lor de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unui rezident; ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ g)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare deţinute la un rezident şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români; 144. La articolul 223 alineatul (2), literele c) şi h) se abrogă. 145. La articolul 224 alineatul (4), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c¹), cu următorul cuprins: c¹) 10% în cazul veniturilor impozabile enumerate la art. 223 alin. (1) lit. b)- i) şi k)-p) obţinute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau întrun stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri; 146. La articolul 224, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) Pentru orice venit, impozitul care trebuie reţinut, în conformitate cu prezentul capitol, este impozit final, cu excepţia situaţiei în care contribuabilul poate opta, potrivit prezentului capitol, pentru regularizarea impozitului plătit. 147. La articolul 227, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 227
(1) Veniturile obţinute de artişti sau sportivi, persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, pentru activităţile desfăşurate în această calitate în România şi în condiţiile prevăzute în convenţie se impun cu cota prevăzută la art. 224 alin. (4), lit. c¹), aplicată asupra veniturilor brute. Veniturile obţinute de artişti sau sportivi, persoane juridice rezidente întrun stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, pentru activităţile desfăşurate în această calitate în România şi în condiţiile prevăzute în convenţie se impun cu cota prevăzută la art. 224 alin. (4) lit. d), aplicată asupra veniturilor brute. Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi. Obligaţia calculării, reţinerii, declarării şi plăţii impozitului la bugetul de stat revine plătitorului de venit. 148. La articolul 228, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică sau de alte organisme asimilate acestora, recunoscute de autoritatea competentă de reglementare care autorizează activitatea pe acea piaţă, din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare, deţinute direct sau indirect la un rezident; b)veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de participare, deţinute la un rezident, precum şi din transferul titlurilor de valoare, emise de rezidenţi români; 149. La articolul 228, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
(2) Nu generează venituri impozabile următoarele:a)transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul transferului ca efect al împrumutului de valori mobiliare conform legislaţiei aplicabile, de la cel care le dă cu împrumut, denumit creditor, respectiv la cel care are obligaţia să le returneze, denumit debitor, precum şi la momentul restituirii valorilor mobiliare împrumutate; b)transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul constituirii de garanţii în legătură cu împrumutul de valori mobiliare, conform legislaţiei aplicabile. 150. La articolul 229 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)dividendele plătite de un rezident unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, dacă:1. persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

	(i)	este rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene şi are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 la titlul II;
	(ii)	este considerată a fi rezidentă a statului membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia fiscală a statului respectiv, şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că este rezidentă în scopul impunerii în afara Uniunii Europene;
	(iii)	plăteşte în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul II sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat la titlul II;
	(iv)	deţine minimum 10% din capitalul social al rezidentului pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an, care se încheie la data plăţii dividendului.

2. beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, iar persoana juridică străină pentru care sediul permanent îşi desfăşoară activitatea trebuie să întrunească cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1 subpct. (i)-(iv) şi profiturile înregistrate de sediul permanent să fie impozabile în statul membru în care acesta este stabilit, în baza unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri sau în baza legislaţiei interne a acelui stat membru; 3. rezidentul care plăteşte dividendul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

	(i)	are una dintre următoarele forme de organizare: societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate în comandită simplă sau este prevăzută în anexa nr. 1 la titlul II şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că este rezidentă în scopul impunerii în afara Uniunii Europene;
	(ii)	plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.

151. La articolul 230, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul plăţii venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia aplicării legislaţiei Uniunii Europene. Certificatul de rezidenţă fiscală se prezintă în original sau copie legalizată însoţite de o traducere autorizată în limba română. În situaţia în care autoritatea competentă străină emite certificatul de rezidenţă fiscală în format electronic sau online, acesta reprezintă originalul certificatului de rezidenţă fiscală avut în vedere pentru aplicarea convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul de rezidenţă al beneficiarului veniturilor obţinute din România, respectiv pentru aplicarea legislaţiei Uniunii Europene, după caz. Dacă certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezintă în acest termen, se aplică prevederile prezentului titlu. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală şi, după caz, a declaraţiei prin care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei Uniunii Europene şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie. În acest sens, certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau într-un stat cu care Uniunea Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri echivalente pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condiţiilor referitoare la: perioada minimă de deţinere, condiţia de participare minimă în capitalul social al rezidentului, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II sau în prezentul titlu, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă. 152. La articolul 230 alineatul (5), literele e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: e)să transmită în formă scrisă către fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă informaţiile privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior; f)să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil. 153. La articolul 230, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
(8) Macheta «Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei juridice străine cu locul conducerii efective în România» se stabileşte prin norme. 154. La articolul 231, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 231
(1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat. 155. La articolul 270, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Nu este considerat livrare de bunuri în sensul alin. (1) transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil de către o persoană impozabilă către o instituţie publică, în scopul stingerii unei obligaţii fiscale restante. 156. La articolul 270 alineatul (3), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1¹); 157. La articolul 270, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, realizat ca urmare a altor operaţiuni decât divizarea sau fuziunea, precum vânzarea sau aportul în natură la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul art. 266 alin. (2), în condiţiile stabilite prin normele metodologice. Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul art. 266 alin. (2). Atât în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, realizat ca urmare a altor operaţiuni decât divizarea sau fuziunea, cât şi în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului, inclusiv în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege. 158. La articolul 282 alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de 4.500.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 4.500.000 lei şi care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care persoana impozabilă şi-a exercitat opţiunea, cu condiţia ca la data exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 4.500.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 275 şi 278, realizate în cursul anului calendaristic; 159. La articolul 287, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: f)în cazul în care contravaloarea totală sau parţială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, cu excepţia situaţiei în care furnizorul/prestatorul şi beneficiarul sunt părţi afiliate în sensul art. 7 pct. 26. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, a anului următor celui în care s-a emis factura. Ajustarea este permisă numai în cazul în care se face dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanţelor de până la 1.000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanţelor mai mari de 1.000 lei. Ajustarea este permisă chiar dacă s-a ridicat rezerva verificării ulterioare, conform Codului de procedură fiscală. Prin efectuarea ajustării se redeschide rezerva verificării ulterioare pentru perioada fiscală în care a intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunea care face obiectul ajustării. În cazul în care, ulterior ajustării bazei de impozitare, sunt încasate sume aferente creanţelor respective, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor încasate. Ajustarea efectuată se anulează, în cazul creanţelor mai mari de 1.000 de lei, dacă furnizorul/prestatorul renunţă la procedurile judiciare întreprinse până la emiterea unei hotărâri definitive. 160. La articolul 291 alineatul (3) litera c), punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins: 3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m², exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 140.000 de euro, al cărei echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data de 1 ianuarie a fiecărui an, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. 161. La articolul 295 alineatul (1) litera a), punctele 1-5 se modifică şi vor avea următorul cuprins : 1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu scutire totală de taxe la import; 2. să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vămuirii şi, după caz, plasate în depozit temporar; 3. să fie introduse într-o zonă liberă; 4. să fie plasate în regim de antrepozitare vamală; 5. să fie plasate în regim de perfecţionare activă; 162. La articolul 297 alineatul (7), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii sau pentru cazurile prevăzute la art. 270 alin. (8) lit. b) şi art. 271 alin. (5) lit. b). 163. La articolul 301, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele de justificare a taxei prevăzute la art. 299, persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală, inclusiv în cazul anulării rezervei verificării ulterioare ca urmare a inspecţiei fiscale. Prin excepţie, în cazul în care furnizorul emite facturi de corecţie, fie din iniţiativă proprie, fie în urma inspecţiei fiscale în cadrul căreia organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operaţiuni efectuate în perioada supusă inspecţiei fiscale, beneficiarul respectivelor operaţiuni are dreptul să deducă taxa înscrisă în factura de corecţie emisă de furnizor chiar dacă termenul de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale s-a împlinit. În aceste situaţii, dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecţie, sub sancţiunea decăderii. 164. La articolul 303, alineatele (3)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins :
(3) Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat din decontul perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitat a fi rambursat, şi a diferenţelor negative de TVA stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului. Prin excepţie, diferenţele negative de TVA stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii a căror executare a fost suspendată de instanţele de judecată, potrivit legii, nu se adaugă la suma negativă rezultată în perioadele în care este suspendată executarea deciziei. Aceste sume se cuprind în decontul perioadei fiscale în care a încetat suspendarea executării deciziei.
(4) Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului de taxă prevăzut la art. 323, din soldul taxei de plată al perioadei fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele fiscale prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), nu se preiau în decontul de taxă sumele reprezentând TVA care nu sunt considerate restante conform art. 157 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit altor legi. Sumele care devin ulterior restante se cuprind în decontul perioadei fiscale în care intervine această situaţie. 165. La articolul 316, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (6¹) şi (6²), cu următorul cuprins: (6¹) Prin excepţie de la alin. (6) lit. b), persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA în România care realizează în România operaţiunile prevăzute la art. 293 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal poate desemna un reprezentant fiscal autorizat care să îndeplinească obligaţiile din perspectiva TVA ce decurg din realizarea acestor operaţiuni. Procedura şi condiţiile de desemnare a reprezentantului fiscal autorizat vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. (6²) Persoana care desemnează un reprezentant fiscal autorizat, conform art. 316 alin. (6¹) este ţinută răspunzătoare individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul său fiscal autorizat. 166. La articolul 326, alineatul (4) se modifică şi se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale pentru: a)importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (4¹) şi care au obţinut certificat de amânare de la plată, conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice; b)importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obţinut certificat de operator economic autorizat, conform art. 38 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare; c)importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au obţinut autorizaţie de depunere a unei declaraţii vamale sub forma unei înscrieri în evidenţele declarantului, conform art. 182 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare; d)importurile de bunuri prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. a)-c) şi lit. i)-k), realizate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316.(4¹) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ persoanele prevăzute la alin. (4) lit. a) sunt următoarele: a)să nu aibă obligaţii bugetare restante reprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor şi orice alte venituri bugetare, cu excepţia celor eşalonate şi/sau reeşalonate la plată, precum şi a celor suspendate în condiţiile legii; b)în ultimele 6 luni anterioare lunii în care solicită eliberarea certificatului să fi realizat importuri din teritorii şi state terţe, astfel cum sunt definite la art. 267 din Codul fiscal, a căror valoare cumulată este de cel puţin 50 milioane lei. În această valoare nu se cuprind importurile de produse supuse accizelor armonizate; c)să nu înregistreze debite faţă de autoritatea vamală; d)să fie înregistrate în scopuri de TVA cu cel puţin 6 luni înaintea depunerii cererii pentru eliberarea certificatului de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoarea adăugată; e)să nu fie în stare de insolvenţă, în procedură de reorganizare sau lichidare judiciară. 167. La articolul 331 alineatul (2) litera e), punctele 1 şi 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins: 1. deţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice, o licenţă pentru activitatea traderului de energie electrică sau orice licenţă care permite comercializarea de energie electrică, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică; 2. activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. În acest sens, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent, până pe data de 10 decembrie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că îndeplineşte această condiţie, respectiv că în perioada ianuarie-noiembrie a acelui an calendaristic a avut un consum propriu de maximum 1% din energia electrică cumpărată, care este valabilă pentru toate achiziţiile de energie electrică efectuate în anul calendaristic următor. În cazul în care declaraţia pe propria răspundere vizează perioade anterioare anului depunerii, persoana impozabilă va menţiona data de la care îndeplineşte această condiţie pentru a fi considerată comerciant persoana impozabilă de la acea dată. Persoana impozabilă care obţine licenţa de furnizare a energiei electrice sau licenţa pentru activitatea traderului de energie electrică sau orice licenţă în baza căreia efectuează comercializare de energie electrică, în perioada 1-31 decembrie a unui an calendaristic trebuie să depună la organul fiscal competent, în perioada 1-20 ianuarie a anului calendaristic următor, o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că a avut un consum propriu de maximum 1% din energia electrică cumpărată în perioada din luna decembrie în care a deţinut licenţa de furnizare sau licenţa pentru activitatea traderului de energie electrică sau licenţă în baza căreia efectuează comercializare de energie electrică, care este valabilă pentru toate achiziţiile de energie electrică efectuate în anul calendaristic în care se depune această declaraţie. A.N.A.F. are obligaţia să afişeze pe site-ul său lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile respective cel târziu până pe data de 31 decembrie a fiecărui an, respectiv până pe data de 31 ianuarie a anului următor în cazul cumpărătorilor de energie electrică care au obţinut licenţa de furnizare a energiei electrice sau licenţa pentru activitatea traderului de energie electrică sau licenţa în baza căreia efectuează comercializare de energie electrică între 1 şi 31 decembrie a fiecărui an. Furnizorul de energie electrică nu aplică taxare inversă dacă în momentul livrării beneficiarul care avea obligaţia de a depune la organul fiscal competent declaraţia pe propria răspundere privind consumul propriu neglijabil de energie electrică nu figurează în «Lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal». În cazul cumpărătorilor de energie electrică care au obţinut licenţa de furnizare sau licenţa pentru activitatea traderului de energie electrică sau licenţa în baza căreia efectuează comercializare de energie electrică între 1 şi 31 decembrie a anului anterior ori în cazul cumpărătorilor de energie electrică care au depus declaraţia pe propria răspundere privind consumul propriu neglijabil de energie electrică cu întârziere, furnizorii pot emite facturi de corecţie cu semnul minus, conform art. 330 alin. (1) lit. b), în vederea aplicării taxării inverse, respectiv a regularizării taxei şi restituirii acesteia către beneficiar pentru livrările efectuate până la data afişării pe site-ul A.N.A.F. a cumpărătorului în lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile pe propria răspundere, ori, pentru livrările efectuate de la data menţionată în declaraţia pe propria răspundere până la data depunerii de către cumpărător a acestei declaraţii în cazul depunerii acesteia cu întârziere. Pentru achiziţiile de energie electrică efectuate în anul în care cumpărătorul obţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice sau o licenţă pentru activitatea traderului de energie electrică sau o licenţă în baza căreia efectuează comercializare de energie electrică, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu estimat din energia electrică cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de 31 decembrie a anului respectiv. 168. La articolul 331 alineatul (2), după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins: l)livrarea de gaze naturale către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România conform art. 266 alin. (2). Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaze naturale, o reprezintă revânzarea acestora şi al cărei consum propriu de gaze naturale este neglijabil. Prin consum propriu neglijabil de gaze naturale se înţelege un consum de maximum 1% din cantitatea de gaze naturale cumpărată. Se consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă cumpărătorul care deţine licenţa pentru administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tranzacţiile în care acesta deţine calitatea de contraparte. De asemenea, se consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă cumpărătorul de gaze naturale care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:1. deţine o licenţă valabilă de furnizare de gaze naturale sau o licenţă pentru activitatea traderului de gaze naturale, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de gaze naturale; 2. activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaze naturale, o reprezintă revânzarea acestora şi consumul său propriu din cantitatea de gaze naturale cumpărată este neglijabil. În acest sens, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent, până pe data de 10 decembrie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că îndeplineşte această condiţie, respectiv că în perioada ianuarie-noiembrie a acelui an calendaristic a avut un consum propriu de maximum 1% din cantitatea de gaze naturale cumpărată, care este valabilă pentru toate achiziţiile de gaze naturale efectuate în anul calendaristic următor. Persoana impozabilă care obţine licenţa de furnizare de gaze naturale sau licenţa pentru activitatea traderului de gaze naturale în perioada 1-31 decembrie a unui an calendaristic trebuie să depună la organul fiscal competent, în perioada 1-20 ianuarie a anului calendaristic următor, o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că a avut un consum propriu de maximum 1% din cantitatea de gaze naturale cumpărată în perioada din luna decembrie în care a deţinut licenţa de furnizare sau licenţa pentru activitatea traderului de gaze naturale, care este valabilă pentru toate achiziţiile de gaze naturale efectuate în anul calendaristic în care se depune această declaraţie. A.N.A.F. are obligaţia să afişeze pe site-ul său lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile respective cel târziu până pe data de 31 decembrie a fiecărui an, respectiv până pe data de 31 ianuarie a anului următor în cazul cumpărătorilor de gaze naturale care au obţinut licenţa de furnizare de gaze naturale sau licenţa pentru activitatea traderului de gaze naturale între 1 şi 31 decembrie a fiecărui an. Furnizorul de gaze naturale nu aplică taxare inversă dacă în momentul livrării beneficiarul care avea obligaţia de a depune la organul fiscal competent declaraţia pe propria răspundere privind consumul propriu neglijabil de gaze naturale nu figurează în «Lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. l) pct. 2 din Codul fiscal». În cazul cumpărătorilor de gaze naturale care au obţinut licenţa de furnizare sau licenţa pentru activitatea traderului de gaze naturale între 1 şi 31 decembrie a anului anterior ori în cazul cumpărătorilor de gaze naturale care au depus declaraţia pe proprie răspundere privind consumul propriu neglijabil de gaze naturale cu întârziere, furnizorii pot emite facturi de corecţie cu semnul minus, conform art. 330 alin. (1) lit. b), în vederea aplicării taxării inverse, respectiv a regularizării taxei şi restituirii acesteia către beneficiar pentru livrările efectuate până la data afişării pe site-ul A.N.A.F. a cumpărătorului în lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile pe propria răspundere ori pentru livrările efectuate de la data menţionată în declaraţia pe propria răspundere până la data depunerii de către cumpărător a acestei declaraţii în cazul depunerii acesteia cu întârziere. Pentru achiziţiile de gaze naturale efectuate în anul în care cumpărătorul obţine o licenţă valabilă de furnizare de gaze naturale sau o licenţă pentru activitatea traderului de gaze naturale, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de gaze naturale, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de gaze naturale, o reprezintă revânzarea acestora şi consumul său propriu estimat din cantitatea de gaze naturale cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de 31 decembrie a anului respectiv. 169. La articolul 331, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Prevederile alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j), k) şi l) se aplică până la data de 30 iunie 2022 inclusiv. 170. La articolul 336, punctele 9 şi 18 se modifică şi vor avea următorul cuprins: 9. expeditor înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă din statul membru în care are loc importul, în cadrul activităţii sale, exclusiv să expedieze în regim suspensiv de accize produsele accizabile puse în liberă circulaţie în conformitate cu art. 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii; ........ ................ ................ ................ ........ ............... 18. procedură vamală suspensivă sau regim vamal suspensiv înseamnă oricare dintre regimurile speciale prevăzute la art. 210 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în care mărfurile neunionale pot fi plasate pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, precum şi depozitarea temporară prevăzută la art. 5 pct. 17 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013; 171. La articolul 340, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins: (6¹) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil obţinut în urma probelor tehnologice este deţinut de un antrepozitar propus într-un loc de producţie pentru care s-a respins cererea de autorizare ca antrepozit fiscal. Acciza devine exigibilă la data la care decizia de respingere a cererii de autorizare ca antrepozit fiscal produce efecte, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum. 172. La articolul 343, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 1 martie. În perioada 1 ianuarie 2021-31 martie 2021, acciza specifică pentru ţigarete este de 418,76 lei/1.000 ţigarete. 173. La articolul 345 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins: e)în situaţia prevăzută la art. 417 alin. (2) acciza se plăteşte în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepţionat produsele. 174. La articolul 346, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 340 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 340 alin. (4)-(7) are obligaţia de a depune o declaraţie de accize la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum. 175. La articolul 348, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) Valoarea garanţiei se analizează anual sau, ori de câte ori este necesar, de către autoritatea competentă, în vederea actualizării în funcţie de schimbările intervenite în volumul afacerii sau asupra nivelului accizelor. 176. La articolul 356, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Operatorii economici autorizaţi în domeniul gazului natural au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de desfăşurarea activităţii cu gaz natural, în condiţiile prevăzute în normele metodologice. 177. Articolul 357 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cărbune, cocs şi lignit

Art. 357. - În scopul aplicării art. 338 şi 339, cărbunele, cocsul şi lignitul sunt supuse accizelor şi accizele devin exigibile la momentul livrării acestora în România de către operatorii economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziţii intracomunitare ori care importă astfel de produse. Aceşti operatori economici au obligaţia să se înregistreze la autoritatea competentă înainte de desfăşurarea activităţii cu astfel de produse, în condiţiile prevăzute în normele metodologice."

178. La articolul 358, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de desfăşurarea activităţii cu energie electrică, în condiţiile prevăzute în normele metodologice. 179. La articolul 359, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 359
(1) Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi se efectuează de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, pentru operatorii economici mari contribuabili. 180. La articolul 362, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(4) În cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (2) lit. b) realizează livrări intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin Regulamentul delegat (UE) 2018/273 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul de autorizaţii pentru plantările de viţăde-vie, registrul plantaţiilor viticole, documentele însoţitoare şi certificarea, registrul de intrări şi de ieşiri, declaraţiile obligatorii, notificările şi publicarea informaţiilor notificate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte controalele şi sancţiunile relevante, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 555/2008, (CE) nr. 606/2009 şi (CE) nr. 607/2009 ale Comisiei şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 436/2009 al Comisiei şi a Regulamentului delegat (UE) 2015/560 al Comisiei.
(5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de obligaţiile privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din România informează autoritatea competentă cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul documentului solicitat în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2018/273 sau printr-o trimitere la acesta. 181. La articolul 367, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Antrepozitarii autorizaţi se exceptează de la obligaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), b) şi l) pentru locurile autorizate ca antrepozite fiscale de depozitare autorizate exclusiv în vederea constituirii şi menţinerii stocurilor de urgenţă conform Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, precum şi antrepozitele fiscale de depozitare aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare. 182. La articolul 401 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)de la locul de import către oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit. a), în cazul în care produsele în cauză sunt expediate de un expeditor înregistrat. În sensul prezentului articol, locul de import înseamnă locul unde se află produsele în momentul în care sunt puse în liberă circulaţie, în conformitate cu art. 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. 183. La articolul 401, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize începe, în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a), în momentul în care produsele accizabile părăsesc antrepozitul fiscal de expediţie şi, în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b), în momentul în care aceste produse sunt puse în liberă circulaţie, în conformitate cu prevederile art. 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. 184. La articolul 402, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) În cazul prevăzut la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 3 autoritatea competentă a expeditorului înaintează documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru în care declaraţia de export este depusă în conformitate cu art. 221 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, denumit în continuare statul membru de export, dacă statul membru de export este altul decât România. 185. La articolul 405, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 405
(1) În situaţiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 3 şi la alin. (2) lit. b), după caz, dacă exportul are loc din România, autorităţile competente întocmesc un raport de export, pe baza confirmării biroului vamal de ieşire, stabilit conform art. 329 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447, sau de biroul unde se realizează formalităţile prevăzute la art. 337 alin. (5), prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul României. 186. La articolul 412, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) În sensul prezentului articol, nu se consideră neregulă diferenţele constatate între cantităţile înregistrate la expediere, respectiv la recepţie, care pot fi atribuite toleranţelor aparatelor de măsurare şi care sunt în limitele claselor de precizie ale aparatelor, stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare, cu modificările ulterioare. 187. La articolul 414, denumirea marginală a articolului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Produse accizabile eliberate pentru consum într-un stat membru, deţinute în scopuri comerciale în România"

188. La articolul 415, denumirea marginală a articolului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Deplasarea intracomunitară a produselor eliberate pentru consum"

189. La anexa nr. 1 de la titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale, la numărul curent 6, coloana 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Nr. crt.	Denumirea produsului sau a grupei de produse	U.M.	Acciza (lei/U.M.)
			2017	2018	2019	2020	2021	2022
0	1	2	3	4	5	6	7	8
(...)
Tutun prelucrat
6	Ţigarete	1.000 ţigarete	(...)	(...)	(...)	(...)	546,21* 563,97	(...)

* Nivel aplicabil începând cu 1 ianuarie 2021." 190. La anexa nr. 1 de la titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale, la numărul curent 3, după punctul 3.1.2 se introduce un nou punct, punctul 3.1.3, cu următorul cuprins:

„Nr. crt.	Denumirea produsului sau a grupei de produse	U.M.	Acciza (lei/U.M.)
			2017	2018	2019	2020	2021	2022
0	1	2	3	4	5	6	7	8
(...)
Alcool şi băuturi alcoolice
	Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri (...)	hl de produs
3	3.1.3. obţinute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool		-	-	-	-	0,00	0,00"

191. La articolul 453, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)clădire - orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite, inclusiv construcţiile reprezentând turnurile de susţinere a turbinelor eoliene şi fundaţiile acestora. 192. La articolul 456 alineatul (1), literele h) şi s) se modifică şi vor avea următorul cuprins: h)clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie; ........ ................ ................ ................ ........ ............. s)clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază. 193. La articolul 456 alineatul (1), după litera x) se introduce o nouă literă, litera y), cu următorul cuprins: y)clădirile caselor de cultură ale sindicatelor, aflate în proprietatea/administrarea organizaţiilor sindicale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement. 194. La articolul 456, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins: (6¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilită conform alin. (1) lit. t) în cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile. 195. La articolul 458 alineatul (1), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor; ........ ................ ................ ................ ........ ............. c)valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În situaţia în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal; 196. La articolul 459, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, când proprietarul nu declară la organul fiscal suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, potrivit alin. (1) lit. b), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0.3% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457. 197. La articolul 460, litera d) a alineatul (5) şi alineatele (6), (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins : d)valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. In situaţia în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal; ........ ................ ................ ................ ........ .............
(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor. ........ ................ ................ ................ ........ .............
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%.
(9) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă de cea stabilită conform alin. (1) şi (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii. 198. La articolul 461, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente cu destinaţie nerezidenţială, care determină creşterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 199. La articolul 461, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(9) În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea de cadastru la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, ca anexă la declaraţia fiscală. 200. La articolul 461, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (12¹), cu următorul cuprins: (12¹) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului şi datorează taxa pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 201. La articolul 462, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 202. La articolul 462, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. 203. La articolul 464 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins: g)terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani inclusiv, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul. 204. La articolul 464, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
(7) Prin excepţie de la prevederile alineatului (6), scutirea de la plata impozitului/taxei pe teren, stabilită conform alin. (1) lit. t) în cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile. 205. La articolul 466, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) În cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea de cadastru la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, ca anexă la declaraţia fiscală. 206. La articolul 466, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9¹), cu următorul cuprins: (9¹) În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului şi datorează taxa pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. 207. La articolul 467, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe teren, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 208. La articolul 467, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins: (4¹) În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv. 209. La articolul 469 alineatul (1), litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins: i)mijloacele de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, astfel cum sunt omologate în acest sens de Registrul Auto Român, folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral. 210. La articolul 469, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport stabilită conform alin. (1) lit. b) în cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile. 211. La articolul 471, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România. 212. La articolul 471, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
(8) Operatorii economici, comercianţi auto sau societăţi de leasing, care înregistrează ca stoc de marfă mijloace de transport, cumpărate de la persoane fizice din România şi înmatriculate pe numele acestora, au obligaţia să radieze din evidenţa Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) mijloacele de transport de pe numele foştilor proprietari. 213. Articolul 488 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Contracte de fiducie

Art. 488 - În cazul persoanelor fizice şi juridice care încheie contracte de fiducie conform Codului civil, impozitele şi taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate în cadrul operaţiunii de fiducie sunt plătite de către fiduciar la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt înregistrate bunurile care fac obiectul operaţiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul de fiducie."

214. La articolul 489, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 489
(1) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale prevăzute în prezentul titlu, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, urbanistice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 494 alin. (10) lit. b). 215. La articolul 491, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins: (1¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele prevăzute în tabelul prevăzut la art. 470 alin. (5) şi (6) se indexează anual în funcţie de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an şi publicată în Jurnalul Uniunii Europene şi de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Cursul de schimb a monedei euro şi nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. 216. La articolul 491, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Sumele indexate conform alin. (1) şi (1¹) se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 217. La articolul 493, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) Contravenţiilor prevăzute în prezentul capitol li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. 218. La articolul 494, alineatul (10) litera c) şi alineatul (11) se abrogă. 219. După articolul 495¹ se introduce un nou articol, articolul 495², cu următorul cuprins: Articolul 495² În vederea stabilirii impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, potrivit art. 459 din prezentul Cod, pentru anul 2021 se stabilesc următoarele reguli: a)persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2020 au în proprietate clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună o declaraţie pe propria răspundere, până la data de 15 martie 2021 inclusiv, privind suprafaţa folosită în scop nerezidenţial; b)fac excepţie de la prevederile lit. a) persoanele fizice ale căror suprafeţe folosite în scop nerezidenţial au fost declarate la organul fiscal până la data 31 decembrie 2020, în conformitate cu modelul ITL 001-2016. Articolul IIPersoana juridică străină înregistrată cu locul conducerii efective în România până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv are obligaţia ca până la 30 iunie 2021 inclusiv să depună la organul fiscal central competent formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei juridice străine conform locului conducerii efective în România", prevăzut la art. 230 alin. (8) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, însoţit de documentele prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, în vederea clarificării situaţiei concrete a contribuabilului în ceea ce priveşte rezidenţa fiscală în România. Articolul IIIPentru aplicarea prevederilor art. 331 alin. (2) lit. l) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, în anul în care legea a intrat în vigoare, comerciantul persoană impozabilă cumpărător de gaze naturale trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală în ceea ce priveşte cumpărările de gaze naturale o reprezintă revânzarea acestora şi consumul său propriu estimat din cantitatea de gaze naturale cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de 31 decembrie a anului de intrare in vigoare a legii. Articolul IVPrevederile art. I pct. 159 din prezenta lege se aplică pentru creanţele al căror termen de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, data emiterii facturii, intervine începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi. Articolul V
(1) Ordinele preşedintelui A.N.A.F., prevăzute la art. 85 alin. (4⁸), la art. 96 alin. (4) şi la art. 183 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se emit în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.
(2) Ordinele prevăzute la art. 121 alin. (2), art. 151 alin. (24) şi art. 174 alin. (24) se emit în termen de 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a legii anuale a bugetului de stat prin care stabileşte acordarea bonificaţiilor.
(3) Ordinul preşedintelui A.N.A.F., prevăzut la art. 42³ alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă în termen de 120 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi. Articolul VI
(1) În cuprinsul titlului IV - „Impozitul pe venit" şi al titlului V - „Contribuţii sociale obligatorii" din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sau în alte acte normative, termenul de: 15 martie, inclusiv, pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoane fizice, precum şi termenul de plată al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice, se înlocuieşte cu termenul de: 25 mai, inclusiv.
(2) Termenul de: 15 martie, inclusiv, prevăzut pentru depunerea formularului 230 „Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat" la art. 123 alin. (4) şi art. 123¹ din titlul IV - „Impozitul pe venit" al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte acte normative, se înlocuieşte cu termenul de: 25 mai, inclusiv.
(3) În cuprinsul titlului IV - „Impozitul pe venit" la art. 62 lit. p), art. 91 lit. d), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 94 denumire articol şi alin. (6), art. 96 denumire articol şi alin. (1), art. 98 şi art. 119 alin. (1) se înlocuieşte sintagma „aur financiar" cu „aur de investiţii". Articolul VII
(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege:a)prevederile art. I punctul 1 referitor la art. 7 pct. 18 şi 37, precum şi punctele 2-5, 10, 13, 16, 19, 26, 27, 30-33, 47-49, 51-57, 59, 61, 62, 64-66, 70, 71, 73-78, 80, 82-87, 89, 92, 116, 133-135, 137, 142-151, 153, 158-160, 166, 172, 189, 190 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021; b)prevederile art. I punctul 6 referitor la alin. (2) al art. 22 intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021, respectiv cu prima zi a anului fiscal modificat care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2021; c)prevederile art. I punctele 34-36, 38-40, 43, 44, 46, 97, 98, 100, 102-107, 109-111, 118 referitor la art. 154 alin. (1) lit. d) şi r), precum şi punctele 121, 123, 124, 126-129, 138-141 se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi; d)prevederile art. I punctele 58, 69, 72, 99, 101, 108, 112, 122, 125 şi 130 se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021; e)prevederile art. I punctul 165 intră în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2021.
(2) Prevederile art. VI alin. (1) şi (2) se aplică pentru obligaţiile declarative aferente veniturilor realizate începând cu anul 2020. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCUp. PREŞEDINTELE SENATULUI,ROBERT-MARIUS CAZANCIUC