LEGE
Nr. 37 din 26 noiembrie 1975 * Republicata
privind sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in
localitatile urbane si rurale
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 82 din 6 septembrie 1978
*) Republicare in temeiul art. II din Decretul Consiliului de Stat nr. 247
din 10 iulie 1978, publicat in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste
Romania, Partea I, nr. 59 din 13 iulie 1978.
Legea nr. 37/1975 a fost publicata in Buletinul Oficial nr. 123 din 26
noiembrie 1975.
Dezvoltarea economico-sociala a tarii, cresterea gradului de civilizatie si
bunastare a poporului impun adoptarea unor masuri de modernizare si
sistematizare a tuturor localitatilor urbane si rurale, in conformitate cu
prevederile legale.
In realizarea acestui obiectiv un loc important il ocupa sistematizarea,
proiectarea si realizarea arterelor de circulatie.
Pentru satisfacerea cerintelor actuale si de perspectiva ale traficului
rutier, realizarea arterelor de circulatie urbane si rurale trebuie facuta
intr-o conceptie unitara, pe baze stiintifice, potrivit unor norme obligatorii,
care sa asigure imbunatatirea permanenta a conditiilor de viata si de munca ale
locuitorilor, pastrarea si valorificarea superioara a retelei de strazi
existente, economisirea terenurilor, cresterea eficientei si sigurantei
transporturilor.
Sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie din
municipii, orase si comune vor trebui sa asigure integrarea armonioasa a noilor
obiective cu caracter economic, social-cultural sau de locuinte in cadrul
arhitectural si al sistemului stradal existent, respectind particularitatile
fiecarei localitati.
In scopul asigurarii unei ordini riguroase in domeniul sistematizarii,
proiectarii si realizarii arterelor de circulatie in localitatile urbane si
rurale,
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania, adopta prezenta
lege.
CAP. 1
Principii generale
Art. 1
Sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie, in
localitatile urbane si rurale, se efectueaza intr-o conceptie unitara, tinind
seama de criteriile de eficienta economica si de ordin social, de conditiile
specifice ale localitatilor, pe baza prevederilor planului national unic de
dezvoltare economico-sociala.
Dezvoltarea retelei de circulatie in localitati, parte integranta a
procesului de sistematizare, trebuie sa contribuie la imbunatatirea permanenta
a conditiilor de viata si de munca ale locuitorilor, la cresterea eficientei si
sigurantei transporturilor, la economisirea terenurilor si la modernizarea
localitatilor.
Art. 2
Sistematizarea arterelor de circulatie se fundamenteaza prin studiul de
circulatie al localitatii, care se intocmeste pentru o perioada de perspectiva
de minimum 15 ani, si alte studii de specialitate si se aproba, potrivit legii,
odata cu schita de sistematizare a localitatii.
Art. 3
Sistematizarea, proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in
localitati trebuie sa asigure pastrarea si folosirea sistemului de strazi
existente, a alinierilor lor, precum si evitarea demolarilor, conservarea
constructiilor, a specificului arhitectural si urbanistic al localitatii.
Prin sistematizarea retelei stradale se va asigura ca drumurile nationale
sa traverseze localitatea prin una sau cel mult doua artere importante de
circulatie.
Stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, social-culturale si de
locuinte se va face tinindu-se seama si de posibilitatea folosirii retelei de
strazi existente, asigurindu-se totodata caracterul multifunctional al
arterelor de circulatie, pentru transportul local si de tranzit, pentru
activitatile comerciale, sociale, culturale si alte activitati.
Desfiintarea, largirea sau crearea de strazi noi in cadrul cartierelor
existente se poate efectua numai cu aprobarea prealabila data prin decret
prezidential.
Art. 4
Proiectarea si construirea strazilor noi se pot face numai in cazuri
justificate de necesitatile de trafic ale localitatilor, determinate de
dezvoltarea si amplasarea obiectivelor economice, social-culturale sau a
locuintelor, pe trasee scurte, directe, fara variante ocolitoare, cu
respectarea prevederilor din prezenta lege.
Realizarea noilor obiective industriale, social-culturale, precum si a
locuintelor, se va face numai dupa proiectarea si construirea retelei de
strazi, care se vor efectua tinindu-se seama in mod obligatoriu de caracterul
strazilor existente in localitate.
Art. 5
Constructiile de locuit se vor amplasa la limita trotuarelor si vor avea
prevazute, de regula, curti interioare pentru nevoile gospodaresti.
In jurul fiecarui bloc de locuinte se vor prevedea trotuare de protectie
din beton simplu sau asfaltate prevazute cu rigole pentru scurgerea apelor.
In cadrul curtilor interioare se pot amenaja locuri de parcare pentru
autovehicule, utilitati gospodaresti si, dupa caz, zone verzi.
Ingrijirea si amenajarea curtilor interioare, a zonelor verzi si a
celorlalte unitati gospodaresti constituie o obligatie a fiecarui locatar.
Art. 6
Strazile din localitatile urbane se clasifica in raport cu intensitatea si
componenta traficului, precum si cu functiile pe care le indeplinesc, dupa cum
urmeaza: categoria I - magistrala; categoria a II-a - de legatura; categoria a
III-a - colectoare si categoria a IV-a - de deservire locala.
Strazile din localitatile rurale se clasifica in principale si secundare.
Functiile, dimensiunile si modul de realizare a fiecarei categorii de
strazi sint cele prevazute in prezenta lege.
Clasificarea strazilor din fiecare localitate urbana sau rurala se face de
catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al
municipiului Bucuresti, pe baza studiilor de circulatie aprobate potrivit
legii.
Art. 7
Lucrarile pentru realizarea sau modernizarea strazilor se aproba odata cu
schita de sistematizare si se executa in ordinea urmatoare: trasarea strazii,
efectuarea lucrarilor tehnico-edilitare subterane, construirea strazii, urmata,
dupa caz, de executarea obiectivelor economice, social-culturale sau de
locuinte. Prin documentatiile tehnico-economice de realizare a investitiei se
vor stabili, pe etape, categoriile de lucrari ce urmeaza a se executa in cadrul
acestei ordini, in scopul scurtarii la minimum a duratei de executie,
economisirii fondurilor alocate si organizarii rationale a executiei
ansamblului de lucrari.
Art. 8
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti raspund de elaborarea studiilor de sistematizare, a studiilor de
circulatie, precum si de coordonarea elaborarii documentatiilor
tehnico-economice si a executiei tuturor lucrarilor de investitii, modernizari,
reparatii si intretinere ce se realizeaza pe arterele de circulatie ale
oraselor si comunelor, cu respectarea prevederilor din prezenta lege.
Art. 9
Elaborarea masurilor de sistematizare a arterelor stradale, precum si
construirea si intretinerea acestora, se vor realiza cu participarea activa a
cetatenilor.
In acest scop, consiliile populare vor informa cetatenii asupra
principalelor aspecte legate de dezvoltarea circulatiei, vor analiza sugestiile
si propunerile acestora cu privire la diferitele solutii preconizate si ii vor
atrage, in cadrul unor actiuni organizate, la realizarea masurilor adoptate.
CAP. 2
Proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in localitatile urbane
Art. 10
Strazile din localitatile urbane au urmatoarele functii si caracteristici:
a) strazi de categoria I - magistrala, care asigura preluarea fluxurilor
ale orasului, pe directia principala de legatura cu drumul national care
traverseaza orasul, avind 6 benzi de circulatie, inclusiv liniile de tramvai si
alte mijloace de transport in comun;
b) strazi de categoria a II-a - de legatura, care asigura circulatia
generala a oraselor intre zonele functionale si de locuit, avind 4 benzi de
circulatie, inclusiv liniile de tramvai si alte mijloace de transport in comun;
c) strazi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de
circulatie ale orasului din zonele functionale si le dirijeaza spre strazile de
legatura sau magistrale, avind 2 benzi de circulatie;
d) strazi de categoria a IV-a de deservire locala, care asigura accesul
carosabil la blocurile de locuit, in curtile interioare ale acestora, precum si
in zonele cu trafic foarte redus, pentru servicii curente si accidentale, avind
o singura banda de circulatie.
Strazile de categoria I - magistrale se vor proiecta si realiza numai daca
realizarea lor se justifica din punct de vedere tehnico-economic si al
intensitatii circulatiei si vor fi in numar de cel mult doua intr-o localitate,
amplasate, de regula, pe directiile drumurilor nationale.
Art. 11
Incadrarea strazilor intr-una din categoriile prevazute in prezenta lege se
face la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si
al municipiului Bucuresti, prin schitele si detaliile de sistematizare aprobate
potrivit prevederilor Legii nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului si
localitatilor urbane si rurale.
Art. 12
Strazi de categoria I si a II-a, cu sau fara zona verde mediana, precum si
alte strazi cu un numar mai mare de benzi de circulatie decit cele prevazute in
art. 10 sau cu platforma de tramvai separata de partea carosabila, artere
ocolitoare, rocade, centuri de legatura si strapungeri, se vor putea realiza
numai in cazurile in care marimea orasului, intensitatea traficului,
configuratia terenului, circulatia pietonilor sau alte imprejurari determina
necesitatea unor asemenea lucrari, cu aprobarea prealabila data prin decret
prezidential.
Art. 13
La proiectarea strazilor noi din localitatile urbane se va adopta, de
regula, tipul de strada de categoria a III-a, prevazuta cu trotuare de 2 m.
In functie de intensitatea circulatiei si de eficienta economica a
lucrarilor se pot adopta si tipuri de strazi de categoria I, prevazute cu
trotuare de pina la 5 m latime, sau strazi de categoria a II-a, prevazute, de
regula, cu trotuare de 4 m latime.
Caracteristicile si conditiile tehnice de proiectare a strazilor din
localitatile urbane, precum si capacitatile maxime de circulatie pe acestea,
sint prevazute in anexele nr. 1 si 2.
Art. 14
La proiectarea intersectiilor se va tine seama de conditiile specifice de
amenajare, corespunzator relatiilor dintre fluxurile concurente, precum si de
conditiile de fluenta, vizibilitate si siguranta a circulatiei, prevazute in
normele tehnice in vigoare, potrivit anexei nr. 2.
Intersectiile si pietele de circulatie se pot realiza numai daca solutiile
adoptate se justifica tehnic si economic si vor ocupa suprafata de teren strict
necesara pentru asigurarea functiilor acestora. In cazul intersectiilor intens
solicitate se pot prevedea treceri denivelate pentru pietoni si vehicule.
Realizarea intersectiilor pe strazile din categoriile I si a II-a se face
cu aprobarea comitetelor executive ale consiliilor populare sau al municipiului
Bucuresti.
Art. 15
Lucrarile edilitare subterane se amplaseaza, de regula, in afara partii
carosabile a strazii.
Retelele magistrale de distributie sau colectare pentru apa, energie
electrica, telefonie, gaze, termoficare vor fi amplasate in galerii vizibile si
prevazute cu puncte de bransare distribuite la distante optime, potrivit
studiilor de sistematizare, asigurind lungimi minime ale bransamentelor,
potrivit anexei nr. 3.
Retelele de energie electrica de inalta tensiune si canalizare se
proiecteaza si se realizeaza pe trasee independente, corespunzator normelor
tehnice.
Art. 16
Modernizarea strazilor se va realiza in conformitate cu prevederile schitei
de sistematizare a localitatii si a studiului de circulatie, cu mentinerea
alinierilor existente.
Pentru alinierea partii carosabile a strazii se pot efectua, potrivit
dispozitiilor legale, unele corectari prin retrageri de garduri, fara demolari
de cladiri, asigurindu-se totodata un trotuar cu latime minima.
Art. 17
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti vor stabili, pe baza studiilor de circulatie, masuri pentru folosirea
eficienta a sistemului stradal, prin separarea si distribuirea fluxurilor de
circulatie in raport cu natura traficului, introducerea circulatiei cu sens
unic, suprimarea unor intersectii secundare si apropiate pe strazile cu trafic
intens si de tranzit, precum si alte masuri de organizare a circulatiei.
Art. 18
In vederea fundamentarii studiilor de circulatie in localitati, comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor
asigura, cu concursul organelor de militie, inregistrarea periodica a
traficului, potrivit normelor tehnice stabilite in acest scop.
Art. 19
Pentru circulatia pietonilor se vor amenaja trotuare, cu o latime cuprinsa
intre 1 si 5 m, in functie de intensitatea circulatiei si de locul in care sint
amplasate acestea. Normele pentru dimensionarea trotuarelor sint cele prevazute
in anexa nr. 4.
La traversarea strazilor din categoriile I si a II-a din localitatile
urbane, de catre fluxuri mari de pietoni, pot fi prevazute, dupa caz, refugii
sau treceri prin pasaje denivelate.
In interiorul ansamblurilor de locuinte, accesul pietonilor la locuinte,
dotari social-culturale, spatii comerciale, locuri de odihna si terenuri de
joaca se poate asigura prin alei.
Art. 20
Amplasarea pe strazi a stilpilor pentru instalatii, a pomilor sau a zonelor
verzi se va face pe o latime de 1,50 - 2 m intre partea carosabila si trotuar.
Normele de iluminare a arterelor de circulatie diferentiate in raport cu
categoria acestora, precum si distantele intre stilpii de iluminat public, se
vor stabili prin decret prezidential.
Art. 21
Solutiile de transport in comun se stabilesc pe baza unui studiu comparativ
de eficienta tehnico-economica si cu privire la cerintele de transport ale
populatiei.
Transportul in comun se va realiza pe strazile de categoriile I si a II-a;
strazile din categoria a III-a vor putea fi folosite in acest scop in cazuri
exceptionale, daca strazile de categorie superioara nu pot fi folosite in acest
scop.
Liniile noi de tramvai se amplaseaza de regula pe partea carosabila a
strazii si la nivelul ei, iar statiile de tramvai se pot amenaja cu refugii
pentru pietoni.
Art. 22
Pentru parcarea autovehiculelor se pot folosi curtile interioare ale
cladirilor de locuit amenajate in mod corespunzator, strazile interioare,
spatiile special amenajate in pietele din cartierele de locuit si, dupa caz, trotuarele
si strazile care nu sint intens circulate.
Art. 23
In cadrul ansamblurilor de locuinte cu o populatie de circa 8.000 - 10.000
locuitori se pot prevedea amenajarea de parcuri, cu plantatii diversificate,
dotari corespunzatoare pentru odihna si agrement, terenuri de joaca pentru
copii, precum si alte dotari pentru deservirea populatiei.
Art. 24
Vitezele de circulatie luate in considerare la proiectare, intensitatea si
natura traficului, precum si organizarea circulatiei, dispunerea si amenajarea
intersectiilor pe strazile din localitatile urbane, se stabilesc prin studii de
circulatie, cu respectarea prevederilor din anexa nr. 1.
Art. 25
Dimensionarea numarului de benzi carosabile se face in functie de
intensitatea si caracteristicile traficului, cu respectarea capacitatilor
maxime de circulatie pe strazi prevazute in anexa nr. 2.
Art. 26
Elementele geometrice ale profilelor caracteristice ale strazilor din
localitatile urbane sint cele prevazute in anexa nr. 5.
Alinierea constructiilor in lungul strazilor din categoriile I - III se
face cu respectarea distantelor maxime intre fronturile acestora, prevazute in
anexa nr. 6.
Constructiile, altele decit locuinte, cinematografe, case de cultura,
magazine, dotari social-culturale, spatii comerciale etc., care genereaza
fluxuri importante de pietoni si vehicule, se pot amplasa retrase de la
alinierea generala a strazii si vor fi prevazute cu amenajari de circulatie
locala care se vor solutiona prin detalii de sistematizare si se vor aproba
odata cu acestea.
Art. 27
Strazi cu latimi mai mari decit cele prevazute in anexa nr. 5 sau cu
distante intre fronturile constructiilor mai mari decit cele prevazute in anexa
nr. 6, piete de circulatie si pasaje denivelate carosabile, precum si
degajarile din jurul obiectivelor social-culturale, se pot realiza numai cu
aprobarea prealabila data prin decret prezidential.
Art. 28
Suprafetele carosabile si ale trotuarelor din ansamblurile de locuinte se
stabilesc potrivit anexei nr. 7.
Art. 29
Alcatuirea sistemului rutier se va face in functie de intensitatea si
componenta traficului, de factorii climatici si de posibilitatile de folosire a
materialelor locale si deseurilor industriale, de realizarea pe etape a lucrarilor,
in conformitate cu anexa nr. 8.
Dimensionarea imbracamintii, a fundatiei si a straturilor de baza se va
face cu respectarea normelor tehnice in vigoare pentru traficul de perspectiva
pe o durata de cel putin 15 ani.
CAP. 3
Proiectarea si realizarea arterelor de circulatie in localitatile rurale
Art. 30
Strazile din localitatile rurale au urmatoarele caracteristici:
a) strazi principale, cu doua benzi de circulatie pentru trafic in dublu
sens;
b) strazi secundare, cu o singura banda de circulatie pentru trafic de
intensitate redusa.
Art. 31
Strazile principale vor avea latimea carosabila de 5,50 m si platforma de 7
m, iar cele secundare vor avea latimea carosabila de 3,50 m si platforma de 5
m.
Art. 32
Platformele strazilor din localitatile rurale vor fi marginite de santuri
sau rigole.
Pentru circulatia pietonilor se prevad trotuare cu o latime de 0,75 m.
Art. 33
Distantele intre garduri sau constructii situate de o parte si de alta a
strazilor din localitatile rurale vor fi de 11 m la strazile principale si de 8
m la cele secundare.
Art. 34
In functie de marimea localitatii, configuratia terenului si
caracteristicile traficului, consiliile populare judetene si al municipiului
Bucuresti vor putea aproba latimi de strazi sau distante intre garduri sau
constructii mai mari decit cele prevazute la art. 31 - 33, fara insa a putea
depasi, potrivit legii, latimi carosabile de 7 m si trotuare de 1,50 m latime,
respectiv distante intre garduri sau constructii de 17 m.
Pentru dezvoltarea capacitatii de circulatie a drumurilor nationale in
traversarea localitatilor rurale, distanta intre garduri sau constructii va fi
de 22 m.
Art. 35
Prevederile art. 14 - 16 se aplica in mod corespunzator si la
sistematizarea, proiectarea si realizarea strazilor din localitatile rurale.
CAP. 4
Raspunderi si sanctiuni
Art. 36
Incalcarea dispozitiilor din prezenta lege atrage raspunderea disciplinara,
materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Pentru contraventiile savirsite in domeniul sistematizarii, proiectarii si
realizarii arterelor de circulatie de catre persoane fizice se vor stabili
sanctiuni cu amenda de la 1.000 lei pina la 10.000 lei, iar pentru cele
savirsite de catre persoane juridice, sanctiuni cu amenda de la 3.000 lei pina
la 30.000 lei.
Prevederile art. 25 alin. 1 si art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor nu se aplica in cazul
contraventiilor savirsite in domeniul sistematizarii, proiectarii si realizarii
arterelor de circulatie.
Prin hotarire a Consiliului de Ministri se vor stabili contraventiile in
domeniul sistematizarii, proiectarii si realizarii arterelor de circulatie,
precum si sanctiunile care urmeaza a fi aplicate.
Art. 37
Constituie contraventie, daca fapta nu este savirsita in astfel de conditii
incit, potrivit legii penale, ea constituie infractiune, deteriorarea prin
orice mijloc a arterelor de circulatie din localitatile urbane si rurale,
impiedicarea sub orice forma a utilizarii lor, precum si degradarea unitatilor
gospodaresti sau a spatiilor verzi.
Contraventia se sanctioneaza cu amenda de la 500 la 2.000 lei,
contravenientul fiind obligat sa repare, potrivit legii, prejudiciul cauzat.
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac prin proces-verbal
incheiat de primar sau persoane anume imputernicite de acesta, precum si de
catre ofiterii si subofiterii de militie.
Dispozitiile prezentului articol se completeaza cu prevederile Legii nr.
32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
CAP. 5
Dispozitii finale
Art. 38
In cadrul proiectelor de sistematizare a localitatilor se va avea in vedere
posibilitatea realizarii unor monumente noi, precum si punerea in valoare a
monumentelor existente care reprezinta trecutul istoric si de lupta al
poporului.
Se interzice realizarea de piete sau spatii verzi in jurul obiectivelor
social-culturale, prin demolarea constructiilor existente.
Art. 39
Realizarea arterelor de circulatie urbana si rurala se finanteaza din
fondurile de investitii alocate prin plan consiliilor populare, precum si din
alte resurse prevazute de lege.
Lucrarile pentru realizarea de strazi care asigura accesul la unitatile
economice de stat si contribuie substantial la realizarea transporturilor
tehnologice si a planului de productie a acestora se pot finanta din fondurile
unitatilor respective.
Art. 40
Cheltuielile necesare pentru intretinerea si repararea arterelor de
circulatie se finanteaza din bugetul local, precum si din alte resurse
prevazute de lege.
Art. 41
Lucrarile privind constructia, modernizarea, intretinerea si repararea
arterelor de circulatie, urbana si rurala, pot fi efectuate si prin contributia
baneasca si in munca a cetatenilor, potrivit legii.
Art. 42
Comitetele executive sau, dupa caz, birourile executive ale consiliilor
populare raspund de asigurarea conditiilor de folosire permanenta si in bune
conditii a arterelor de circulatie, de curatenia strazilor, de pastrarea si
intretinerea dotarilor tehnico-edilitare si gospodaresti, a semnalizatoarelor
rutiere si a plantatiilor, antrenind in aceste actiuni populatia localitatilor.
Art. 43
Prevederile prezentei legi se aplica portiunilor de drum national si
judetean in traversarea localitatilor, in masura in care Legea drumurilor nr.
13/1974 nu dispune altfel.
Art. 44
Anexele 1 - 8 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 45
Prevederile art. 12 lit. c) din Legea drumurilor nr. 13/1974 se abroga.
Art. 46
Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 1976.*)
------------
*) Fac exceptie prevederile art. 13 alin. 1 si 2, art. 19 alin. 1, art. 20
alin. 1, art. 34 si 35, precum ale anexelor nr. 4, 5 si 6, care intra in
vigoare la data de 13 iulie 1978.
ANEXA 1
CARACTERISTICILE SI CONDITIILE TEHNICE DE PROIECTARE ALE STRAZILOR IN
LOCALITATILE URBANE
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A = Nr. de benzi
B = Latime banda (m)
C = Latime carosabila (m)
D = Relatii stinga dreapta
E = Relatii numai dreapta
--------------------------------------------------------------------------------
Nr. Categoria Viteza de Intensitatea Partea Distanta Organizarea
crt. strazii proiectare traficului carosabila minima circulatiei
(km/h) in turisme pentru normala si
------------ circulatia intre intersectiilor
ora si banda curenta intersectii
----------- la acelasi
A B C nivel (m)
-----------
D E
--------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
--------------------------------------------------------------------------------
1. Strada de 60 foarte 6 3,50 21 800 200 a) liniile de
categoria intensa tramvai se
I - peste 600 amplaseaza
magistrala si intensa in limita
360 - 600 partii
carosabile
a strazii
incadrate
in numarul
benzilor;
b)
intersectiile
foarte
solicitate,
in cazul
cind
se justifica
tehnic si
economic,
pot fi
denivelate;
c)
intersectiile
la acelasi
nivel au
circulatie
dirijata cu
semafoare;
d) stationarile
pe benzile
de
circulatie
curenta sint
interzise.
2. Strada de 50 - intensa 4 3,50 14 500 100 - a) liniile de
categoria 60 360 - 600 150 tramvai se
a II-a - amplaseaza
de legatura in limita
partii
carosabile
a strazii
incadrate
in numarul
benzilor;
b)
intersectiile
la acelasi
nivel au
circulatie
dirijata cu
semafoare;
c) stationarile
pe benzile
de
circulatie
curenta sint
interzise;
d) in conditii
grele de
desfasurare
a traseului
strazii
(teren
accidentat,
zone cladite
etc.) se
poate reduce
viteza de
proiectare
pe
sectoare
scurte pina
la 35
km/ora.
3. Strada de 40 - medie 2 3 - 6 - 200 50 a) in conditii
categoria 50 160 - 360 3,50 7 grele de
a III-a - desfasurare
colectoare a traseului
strazii
(teren
accidentat,
zone cladite
etc.) se
poate reduce
viteza de
proiectare
pe sectoare
scurte pina
la 25
km/ora.
4. Strada de sub redusa 1 3 - 3 - sub - a) strazile pot
categoria 25 30 - 160 3,50 3,50 100 fi prevazute
a IV-a - si cu platforme
de deservire foarte de
locala redusa incrucisare
sub 30 si bucle de
intoarcere
si au de
regula
un trotuar
de 1,00 m;
b) transportul
in comun
este
interzis.
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 2
CAPACITATILE MAXIME DE CIRCULATIE ALE STRAZILOR SITUATE IN PALIER SI
ALINIAMENT (TURISME/ORA)
-----------------------------------------------------------------------
Nr. Distanta Viteza de proiectare (km/ora)
benzilor de intre ----------------------------------------
circulatie intersectii 60 50 40 25
(m)
-----------------------------------------------------------------------
A. Circulatia in regim normal si flux continuu (unda verde,
intersectii denivelate)
6 benzi - 5000 - - -
4 benzi - 3500 3800 - -
B. Circulatia in regim normal si flux discontinuu (cu treceri
alternative in intersectii)
6 benzi 800 2800 - - -
4 benzi 800 2000 2200 - -
500 1500 1800 - -
2 benzi 500 - 1000 1200 -
300 - 700 900 -
200 - 600 800 -
1 banda 100 - - - 350
-----------------------------------------------------------------------
ANEXA 3
Schemele reprezentind GALERIE EDILITARA, SECTIUNE TIP se gasesc publicate
in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 82 din 6
septembrie 1978, pagina 8 - 9.
ANEXA 4
DIMENSIONAREA TROTUARELOR
---------------------------------------------------------------
Latimea Capacitati de circulatie (pietoni/ora)
trotuarului -------------------------------------------
(m) Trotuar linga Trotuar linga Alee in zona
locuinte magazine de parc
---------------------------------------------------------------
1,00 800 700 600
1,50 1600 1400 1200
2,25 2400 2100 1800
3,00 3200 2800 2400
4,00 4000 3500 3000
5,00 4800 4200 3600
---------------------------------------------------------------
ANEXA 5
PROFILE CARACTERISTICE DE STRAZI
A. STRAZI DE CATEGORIA I-a - MAGISTRALE - CU 6 BENZI DE CIRCULATIE
Schemele reprezentind STRAZI DE CATEGORIA I-a - MAGISTRALE - CU 6 BENZI DE
CIRCULATIE se gasesc publicate in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste
Romania, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, pagina 10.
B. STRAZI DE CATEGORIA II-a - DE LEGATURA - CU 4 BENZI DE CIRCULATIE
Schemele reprezentind STRAZI DE CATEGORIA II-a - DE LEGATURA - CU 4 BENZI
DE CIRCULATIE se gasesc publicate in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste
Romania, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, paginile 10 - 11.
C. STRAZI DE CATEGORIA III-a - COLECTOARE - CU 2 BENZI DE CIRCULATIE
Schemele reprezentind STRAZI DE CATEGORIA a III-a - COLECTOARE - CU 2 BENZI
DE CIRCULATIE se gasesc publicate in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste
Romania, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, pagina 11.
D. STRAZI DE CATEGORIA IV-a - DE DESERVIRE LOCALA - CU O BANDA DE
CIRCULATIE
Schemele reprezentind STRAZI DE CATEGORIA IV-a - DE DESERVIRE LOCALA - CU O
BANDA DE CIRCULATIE se gasesc publicate in Buletinul Oficial al Republicii
Socialiste Romania, Partea I, nr. 82 din 6 septembrie 1978, pagina 12.
E. STRAZI IN LOCALITATI RURALE
Schemele reprezentind STRAZI IN LOCALITATI RURALE se gasesc publicate in
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr. 82 din 6
septembrie 1978, pagina 12.
ANEXA 6
DISTANTELE INTRE FRONTURILE CONSTRUCTIILOR SITUATE PE PARTILE LATERALE ALE
STRAZII
----------------------------------------------------------------------------
Nr. benzilor Conditiile de amenajare Distantele intre
de a strazii fronturile
circulatie constructiilor
curenta (m)
(ambele
sensuri)
----------------------------------------------------------------------------
6 benzi cu sau fara linie de tramvai, cu pomi 35
si stilpi la marginea trotuarului
4 benzi cu sau fara linie de tramvai, cu pomi 25
si stilpi la marginea trotuarului
2 benzi cu pomi si stilpi si cu retele 14 - 16, in functie
subterane numeroase de latimea trotuarelor
2 benzi fara pomi 10 - 13, in functie
de latimea carosabila
si a trotuarelor
----------------------------------------------------------------------------
NOTA: Distantele intre fronturile constructiilor se reduc in cazul
prevederii de trotuare cu latimi mai mici decit cele stabilite in mod curent si
se majoreaza cind se prevad zone verzi mediane, refugii de pietoni, amenajari
pentru intersectii si pentru asigurarea vizibilitatii, precum si in cazul
terenului accidentat, in vederea reducerii volumelor terasamentelor, ziduri de
sprijin si a soclurilor cladirilor.
Distanta intre fronturile cladirilor de locuit, altele decit cele amplasate
pe strazile de categoria I si a II-a, va fi de 28 m la cladiri cu 11 nivele (P
+ 10) si 13 m pentru cele cu 5 nivele (P + 4), respectiv 16 m la strazile cu 2
benzi si trotuare de 3 m.
ANEXA 7
DENSITATILE MEDII DE SUPRAFETE CAROSABILE SI DE TROTUARE
IN ANSAMBLURILE NOI DE LOCUINTE
------------------------------------------------------
Suprafata Suprafata Suprafata de Total
locuibila carosabila trotuare la (m.p.)
la hectar la hectar hectar
(m.p.) (m.p.) (m.p.)
------------------------------------------------------
Sub 4500 1200 700 1900
4500 - 7000 1400 800 2200
7000 - 10000 1500 900 2400
peste 10000 1600 1000 2600
------------------------------------------------------
ANEXA 8
STRUCTURI CARACTERISTICE DE SISTEME RUTIERE
Tabelele reprezentind STRUCTURI CARACTERISTICE DE SISTEME RUTIERE se gasesc
publicate in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania, Partea I, nr.
82 din 6 septembrie 1978, paginile 14 - 15.
NOTA:
1. - Grosimile straturilor de baza si de fundatii sint medii, ele urmind a
fi stabilite pe baza de calcul pentru fiecare caz in parte.
2. - Grosimile straturilor de fundatie sint calculate pentru modulul de
deformatie a terenului de 100 kg/cmp; pentru terenuri cu modulul de deformatie
diferit de aceasta valoare se aplica corectii rezultate din calcule.
3. - Sistemele rutiere cu imbracaminti din pavaje din piatra cioplita se
vor prevedea de regula pentru stationari si in cazul refolosirii pavajelor
existente.
4. Structurile din tabel nu cuprind straturile necesare pentru asigurarea
rezistentei in cazurile paminturilor sensibile la actiunea inghet dezghet.
5. Pentru strazile din localitatile rurale se aplica structurile cu
modulul de deformatie echivalent necesar, egal sau mai mic de 400 kg/cmp.