LEGE
Nr. 13 din 26 iulie 1974
LEGEA DRUMURILOR
ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 107 din 31 iulie 1974
In scopul dezvoltarii unitare a intregii retele de drumuri si al asigurarii
construirii, modernizarii, intretinerii, exploatarii si administrarii
drumurilor, pentru satisfacerea nevoilor de transport rutier ale economiei si
ale populatiei
EXPUNERE DE MOTIVE
In ultimii ani, ca urmare a dezvoltarii impetuoase a economiei nationale si
a turismului intern si international, transporturile rutiere au crescut
considerabil. Astfel, in anul 1974, volumul in tone transportate cu mijloace
auto va reprezenta peste 80% din totalul marfurilor transportate cu toate
mijloacele de transport, fata de numai 10% cat a reprezentat in anul 1955.
Pentru asigurarea transporturilor rutiere, tara noastra dispune in prezent
de o retea de drumuri de peste 135.000 km, din care 76.000 (57%) reprezinta
drumurile publice, iar restul de 59.000 km (43%) sunt drumurile de exploatare
in categoria carora intra drumurile industriale, forestiere, agricole si
altele.
Din reteaua de 76.000 km drumuri publice, 13.000 km sunt drumuri nationale
si 63.000 km drumuri judetene si comunale.
Extinderea si modernizarea drumurilor s-au realizat prin alocarea unor
importante fonduri financiare si mijloace materiale. Eforturile facute de stat
pentru realizarea unei retele de drumuri la nivelul nevoilor economiei
nationale si a cerintelor populatiei n-au dat insa intotdeauna rezultate
corespunzatoare, in administrarea, intretinerea si exploatarea drumurilor
manifestindu-se o serie de neajunsuri.
Lipsurile ce se manifesta in activitatea de drumuri sunt datorate si
faptului ca legislatia in materie si anume Decretul nr. 142/1953 privind
construirea, modernizarea, intretinerea si administrarea drumurilor publice,
precum si Decretul nr. 335/1957 de modificare a acestui decret, a devenit
necorespunzatoare si nu permite sa se actioneze pentru promovarea unei politici
unitare si ferme in acest domeniu.
In scopul eliminarii lipsurilor existente in domeniul drumurilor si al
imbunatatirii activitatii in acest important sector al economiei, este necesar
ca Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor sa devina organul unic de
autoritate, coordonare si control pentru drumurile de toate categoriile, in
aceasta calitate urmand a avea urmatoarele sarcini principale:
- sa asigure si sa raspunda de dezvoltarea unitara a intregii retele de drumuri
in concordanta cu cerintele economiei nationale;
- sa acorde o grija deosebita apararii si conservarii fondurilor agricole,
evitindu-se cu ocazia lucrarilor de drumuri degradarea sau schimbarea
destinatiei terenurilor agricole;
- sa elaboreze studii, prognoze si programe pentru dezvoltarea si
sistematizarea retelei de drumuri publice si sa avizeze programele de
dezvoltare a drumurilor de exploatare;
- sa avizeze constructiile de noi drumuri publice si de exploatare,
aprobarea acestora urmand a se face centralizat, si sa coordoneze actiunea de
modernizare a drumurilor situate in afara localitatilor;
- sa elaboreze norme ce se aproba prin lege, privind proiectarea,
construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea si administrarea drumurilor;
- sa stabileasca masuri obligatorii pentru toate organizatiile socialiste
de stat, cooperatiste, obstesti si alte persoane juridice care au in
administrare sau in proprietate drumuri de orice categorii;
- sa asigure construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea si
administrarea autostrazilor si a drumurilor nationale prin unitati direct
subordonate.
In aplicarea acestor principii a fost adoptata alaturata lege a drumurilor,
care urmareste sa realizeze, prin reglementari uniforme, conditiile necesare
pentru desfasurarea activitatii in domeniul drumurilor, la un nivel
corespunzator cerintelor actuale si de perspectiva ale economiei nationale si
ale populatiei.
Legea cuprinde urmatoarele reglementari principale:
Capitolul I "Dispozitii generale" consacra principiul potrivit
caruia dezvoltarea retelei de drumuri, indiferent de categoria acestora, se
realizeaza intr-o conceptie unitara, normele privind proiectarea, construirea
si modernizarea drumurilor urmand a fi aprobate prin lege.
Capitolul II "Categoriile de drumuri", mentinand actualele
prevederi referitoare la categoriile de drumuri, le completeaza cu
autostrazile, care sunt drumuri publice destinate exclusiv traficului
autovehiculelor de mare viteza si necesita conditii speciale de exploatare.
Aprobarea construirii drumurilor noi, precum si incadrarea drumurilor, se
prevede sa se faca, in functie de importanta lor, prin decret prezidential,
pentru autostrazi si drumuri nationale, prin hotarare a Consiliului de Ministri
pentru drumuri judetene, comunale si de exploatare si prin decizia comitetului
executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru
strazi.
Capitolul III "Proiectarea, construirea modernizarea, intretinerea,
exploatarea si administrarea drumurilor" cuprinde intr-o forma
imbunatatita fata de vechile reglementari, reguli referitoare la aceste
activitati, introducindu-se in scopul asigurarii unei politici unitare in acest
domeniu prevederea ca unitatile de specialitate din cadrul administratiei
locale de stat avand drept obiect construirea, modernizarea, intretinerea,
exploatarea si administrarea drumurilor judetene si comunale sa fie subordonate
atat comitetelor executive ale consiliilor populare judetene, respectiv al
municipiului Bucuresti, cat si Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor, in ceea ce priveste elaborarea sarcinilor de plan anuale,
precum si indrumarea tehnica si metodologica de specialitate.
Capitolul IV "Conditii de exploatare a drumurilor" cuprinde
reglementari destinate sa asigure folosirea rationala a drumurilor, stabilind
tonajele si gabaritele admise pe drumurile publice, precum si prevederi menite
sa determine concret conditiile in care, in mod exceptional, circulatia poate
fi inchisa sau restrictionata pe drumurile publice.
Capitolul V "Autorizari de constructii si instalatii in zona
drumurilor publice" defineste intr-o forma imbunatatita zonele de
protectie a drumurilor si servitutile in aceste zone si reglementeaza
autorizarea de constructii si instalatii in zona drumurilor.
Capitolul VI "Apararea si protectia drumurilor" cuprinde noi
prevederi care sa asigure in mod eficient conservarea drumurilor publice si
stabileste norme de exploatare, aparare si protectie in acest domeniu.
Capitolul VII "Conducerea, coordonarea si controlul activitatii de
drumuri" prevede atributiile Ministerului Transporturilor si
Telecomunicatiilor ca organ unic de autoritate in problemele de drumuri, precum
si infiintarea in cadrul acestui minister a unui Consiliu al drumurilor - organ
deliberativ - pentru aplicarea unitara a sarcinilor ce revin Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor in domeniul drumurilor. Componenta
Consiliului drumurilor urmeaza a se stabili de Consiliu de Ministri.
Capitolul VIII "Dispozitii finale si tranzitorii" contine unele
masuri tranzitorii in legatura cu aplicarea legii. Astfel, prevede ca in termen
de 2 ani de la intrarea in vigoare a legii sa fie prezentate propuneri pentru
sistematizarea drumurilor de interes local si de exploatare in scopul
restrangerii lor la maximum, iar in termen de un an de la aceeasi data sa fie
revizuite intersectiile si accesele la drumurile publice existente. Totodata se
dispune abrogarea Decretului nr. 142/1953, modificat prin Decretul nr. 335/1957
si a altor dispozitii contrare urmand ca noua lege sa intre in vigoare in
termen de 90 de zile de la publicare.
Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta
lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
Dezvoltarea retelei de drumuri se realizeaza intr-o conceptie unitara, in
concordanta cu cerintele economiei nationale si contribuie la imbunatatirea
continua a conditiilor de viata ale populatiei.
Art. 2
Drumuri, in interesul prezentei legi, sunt caile de comunicatie terestra,
altele decat caile ferate, special amenajate pentru circulatia vehiculelor si a
pietonilor.
Fac parte integranta din drum: podurile, viaductele, pasajele denivelate,
tunelurile, constructiile de aparare si consolidare, trotuarele, locurile de
parcare si stationare, plantatiile, indicatoarele si instalatiile pentru
circulatie, cantoanele si cladirile de serviciu, precum si orice alte
constructii, amenajari sau instalatii destinate apararii sau exploatarii
drumului.
Art. 3
Construirea de drumuri noi se aproba in conditiile prezentei legi.
Art. 4
Normele privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor se
aproba prin lege.
Art. 5
La proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor se va acorda o grija
deosebita apararii si conservarii terenurilor agricole, evitindu-se degradarea
sau schimbarea destinatiei acestora.
Drumurile existente, care nu se justifica din punct de vedere economic, vor
fi desfiintate.
Terenurile ramase disponibile in urma modernizarii, rectificarii sau
desfiintarii drumurilor vor fi redate imediat productiei agricole sau altei
destinatii productive, in conditii corespunzatoare folosirii lor.
CAP. 2
Categoriile de drumuri
Art. 6
Drumurile se impart, din punct de vedere al folosintei si al administrarii,
in:
a) drumuri publice, destinate satisfacerii cerintelor de transport rutier
ale intregii economii nationale si ale populatiei si care sunt gospodarite de
organele centrale sau locale ale administratiei de stat;
b) drumuri de exploatare, destinate satisfacerii nevoilor proprii de
transport ale unor organizatii socialiste de stat, cooperatiste, celorlalte
organizatii obstesti sau altor persoane juridice si care sunt gospodarite de
catre organizatiile ce le au in administrare sau in proprietate.
Art. 7
Din punct de vedere functional drumurile se impart in urmatoarele
categorii:
a) drumuri publice de interes republican;
- autostrazi;
- drumuri nationale;
b) drumuri publice de interes local;
- drumuri judetene;
- drumuri comunale;
- strazi;
c) drumuri de exploatare: forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum
si alte drumuri, care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice.
Art. 8
Drumurile publice de interes republican asigura legaturile dintre capitala
tarii si orasele resedinta de judet si municipii sau alte localitati
importante, precum si cu tarile vecine.
Art. 9
Drumurile publice de interes local asigura legaturile dintre orasele,
comunele si satele din cuprinsul judetului sau cu cele din judetele invecinate,
precum si cu garile, porturile si aeroporturile, statiunile balneoclimaterice
si locurile de agrement situate in afara localitatilor.
Strazile sunt drumurile publice din interiorul localitatilor.
Art. 10
Drumurile publice isi pastreaza categoria din care fac parte,
considerandu-se fara intrerupere si in traversarea localitatilor. Portiunile de
drum in traversare servesc ca strazi.
Art. 11
Drumurile de exploatare sunt cai rutiere construite sau amenajate in scopul
gospodaririi fondului forestier si transportului materialului lemnos,
cercetarilor geologice si accesului la exploatarile zacamintelor de substante
minerale utile, exploatarii si intretinerii sistemelor de hidroamelioratii si
irigatii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reteaua
drumurilor publice.
Art. 12
Incadrarea sau trecerea unui drum dintr-o categorie in alta se face astfel:
a) autostrazile si drumurile nationale, prin decret prezidential;
b) drumurile judetene, comunale si de exploatare, prin hotarare a
Consiliului de Ministri;
c) strazile, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular
judetean sau al municipiului Bucuresti.
CAP. 3
Proiectarea, construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea si
administrarea drumurilor
Art. 13
Construirea de drumuri noi, precum si desfiintarea de drumuri, se aproba de
organele prevazute la art. 12, in functie de categoria drumului.
Art. 14
Proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor prevazute in art. 12
lit. a) si b) se efectueaza pe baza planului de dezvoltare unitara a retelei
rutiere cu respectarea normelor si a normativelor in vigoare, precum si in
conformitate cu prevederile documentatiilor de sistematizare.
La proiectarea si executarea lucrarilor de drumuri se va urmari apararea si
conservarea fondului agricol, precum si eficienta economica a acestor lucrari,
prin folosirea intensiva a drumurilor existente, mentinerea traseelor in cazul
modernizarii lor, in conditiile in care se asigura elementele geometrice
corespunzatoare nevoilor de exploatare, evitarea paralelismelor intre traseele
de drumuri si restrangerea la maximum a drumurilor de exploatare.
Ocuparea de terenuri agricole sau din fondul forestier, pentru constructii
de drumuri noi sau pentru modernizari de drumuri, se face numai pe baza
aprobarilor prealabile de scoatere din productie agricola vegetala sau din
fondul forestier, dupa caz, obtinute in conditiile prevazute de lege.
In scopul evitarii inundarii drumurilor, a constructiilor si a terenurilor
agricole limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea in mod
obligatoriu lucrarile necesare asigurarii scurgerii apelor.
La stabilirea amplasamentelor obiectivelor economice, sociale si culturale,
precum si la dezvoltarea unor asemenea obiective, se va tine seama de folosirea
retelei de drumuri existente, evitindu-se construirea de noi drumuri.
Art. 15
Proiectarea, construirea, modernizarea, intretinerea, exploatarea si
administrarea drumurilor se fac dupa cum urmeaza:
a) autostrazile si drumurile nationale, de catre Ministerul Transporturilor
si Telecomunicatiilor, prin unitatile sale centrale si teritoriale. Se excepteaza
portiunile de autostrazi si drumuri nationale in traversarea perimetrelor
construibile ale oraselor resedinta de judete si municipiilor, care sunt in
sarcina comitetelor executive ale consiliilor populare ale acestora;
b) drumurile judetene si comunale, de catre comitetele executive ale
consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti pe teritoriul
carora se afla si se realizeaza, prin unitati de specialitate subordonate
acestora; in ceea ce priveste elaborarea sarcinilor de plan anuale, indrumarea
tehnica si metodologica de specialitate, aceste unitati sunt subordonate si
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor. Se excepteaza portiunile de
drumuri judetene in traversarea perimetrelor construibile ale oraselor
resedinta de judet si municipiilor, care sunt in sarcina comitetelor executive
ale consiliilor populare respective;
c) strazile, inclusiv trotuarele, pietele, parcajele, zonele liniilor de
tramvai si spatiile verzi aferente strazilor, de catre comitetul executiv al
consiliului popular al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz;
d) drumurile de exploatare, de catre organizatiile socialiste de stat,
cooperatiste, celelalte organizatii obstesti sau alte persoane juridice care le
au in administrare sau in proprietate.
Art. 16
Drumurile publice modernizate vor fi prevazute cu platforme pentru statiile
de transport in comun si locuri de stationare sau parcare, in afara partii
carosabile a drumului, potrivit normelor si normativelor in vigoare.
In orase se pot prevedea platforme pentru statiile de tramvai si pe partea
carosabila a strazii.
Art. 17
Intersectiile la acelasi nivel intre drumurile de orice categorie se
amenajeaza, se modifica sau se sistematizeaza de catre organele care le au in
administrare ori in proprietate atunci cand conditiile de siguranta circulatiei
o impun.
Cheltuielile privind executarea acestor lucrari sunt in sarcina organului
de administrare a drumului pe care se desfasoara traficul ce impune amenajarea,
modificarea sau sistematizarea intersectiei.
Pentru amenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiilor la acelasi
nivel se va obtine si avizul Ministerului de Interne.
Art. 18
Construirea incrucisarilor dintre un drum si o cale ferata este in sarcina
organului care solicita incrucisarea, iar lucrarile determinate de reparatia
liniilor si racordarea cu drumul traversat in zona caii ferate sunt in sarcina
organelor de administrare a cailor ferate si se executa numai cu acordul
organului care administreaza ori are in proprietate drumul.
Intretinerea trecerilor la acelasi nivel, paza si securitatea in zona caii
ferate revin organului care administreaza calea ferata.
Art. 19
Intersectiile drumurilor, intre ele sau cu calea ferata, prin pasaje
denivelate se construiesc sau se modifica potrivit normelor stabilite prin
lege, de catre:
a) organele care administreaza drumul de categorie superioara, atunci cand
denivelarea este impusa de cresterea normala a traficului pe acest drum, sau de
organul care administreaza calea ferata, atunci cand denivelarea este impusa de
traficul feroviar;
b) organele care, prin amplasarea unor obiective noi sau dezvoltarea celor
existente, genereaza in intersectie un trafic intens care impune denivelarea.
Intretinerea pasajelor superioare este in sarcina organului care
administreaza calea de comunicatie situata pe pasaj, iar caile de acces si
instalatiile aferente de la nodurile rutiere se intretin de catre organele care
le au in administrare.
CAP. 4
Conditii de exploatare a drumurilor
Art. 20
Exploatarea drumurilor publice se face potrivit prezentei legi. Conditiile
de exploatare a celorlalte drumuri se stabilesc de ministere, pentru fiecare
categorie de drum, cu acordul Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Organizatiile care au drumuri in administrare sau in proprietate sunt
obligate sa le mentina permanent in stare de viabilitate, in scopul exploatarii
rationale a intregii retele rutiere, in conditii de siguranta circulatiei.
Art. 21
Tonajele si gabaritele admise pentru autovehiculele care circula pe
drumurile publice se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) tonaje
- pe autostrazi si pe drumurile deschise traficului international, precum
si pe strazile modernizate in orase: 10 tone pe osia simpla si 16 tone pe osia
dubla;
- pe celelalte drumuri modernizate: 8 tone pe osia simpla si 14,5 tone pe
osia dubla;
- pe drumurile impietruite: 7,5 tone pe osia simpla si 12 tone pe osia
dubla.
Distanta intre axele osiei duble nu poate depasi 2 m.
b) gabarite
- latimea 2,5 m
- inaltimea 4,0 m
- lungimea 12,0 m pentru autovehicul fara remorci
15,0 m pentru autovehicul cu semiremorca
16,0 m pentru autovehicul articulat
18,0 m pentru autovehicul cu 1 remorca
22,0 m pentru autovehicul cu 2 remorci
30,0 m pentru tramvaie.
Pentru transporturile cu tonaje si gabarite care depasesc limitele de mai
sus, efectuate pe drumurile publice, se va solicita in prealabil autorizatie
speciala care va fi eliberata, de la caz la caz, de catre organul care
administreaza drumul respectiv. In autorizatie vor fi precizate conditiile si
perioadele de efectuare a acestor transporturi pentru a nu stanjeni circulatia
pe drumurile publice si pentru a nu degrada sistemul rutier al drumului.
Lucrarile de amenajare si consolidare a drumurilor sau lucrarilor de arta,
precum si modificarea instalatiilor aeriene de orice fel, impuse de efectuarea
transporturilor care depasesc limitele prevazute mai sus, se finanteaza de
beneficiarul transportului. Cheltuielile necesare inlaturarii degradarilor
provocate drumurilor publice ca urmare a efectuarii unor transporturi cu tonaje
si gabarite depasite sunt in sarcina beneficiarului acestor transporturi.
Art. 22
Proiectarea, executia sau contractarea in tara sau din import de utilaje,
agregate si instalatii, precum si de vehicule cu gabarite si tonaje ce depasesc
limitele prevazute in art. 21, se fac cu avizul prealabil al Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor in ceea ce priveste posibilitatea de
transport si conditiile de circulatie pe drumurile publice.
Art. 23
Organizatiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizatii obstesti
sau alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, nu pot efectua pe
drumurile publice nici un fel de lucrari care ar duce la instituirea unor
restrictii de circulatie sau la inchiderea acesteia.
In cazul unor situatii sau lucrari impuse de exploatarea retelei de drumuri
publice sau de executarea unor lucrari autorizate in zona drumului, organele
care administreaza drumurile publice vor putea inchide sau institui restrictii
de circulatie pe timp limitat si pe portiuni de drum determinate, in conditiile
stabilite de Ministerul de Interne impreuna cu Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor, asigurand continuitatea traficului pe sectoarele in lucru
sau pe rute ocolitoare.
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti vor putea devia traficul rutier de pe portiunile de drumuri nationale
in traversarea localitatilor, prin dirijarea acestuia pe alte strazi, numai cu
acordul comun al Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor si al
Ministerului de Interne.
Art. 24
Pentru restabilirea grabnica a circulatiei pe drumurile publice afectate de
inundatii sau alte calamitati, organele in administrarea carora se afla drumul,
impreuna cu organele Ministerului de Interne, vor lua de indata masurile
necesare, executind variante locale sau alte amenajari cu caracter provizoriu
sau folosind in mod temporar drumurile de exploatare.
In cazurile in care lucrarile nu vor putea fi executate in zona drumurilor
publice, acestea se vor efectua si pe alte terenuri proprietate de stat sau
cooperatista, luandu-se masuri ca suprafetele ocupate sa fie minime, sa fie
redate destinatiei initiale in cel mai scurt timp si sa se evite pe cat posibil
cauzarea de pagube culturilor si plantatiilor de pe aceste terenuri. In
asemenea cazuri, pentru terenurile agricole sau aflate in fondul forestier,
organul care administreaza drumul este obligat sa incunostinteze Ministerul
Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor sau Ministerul Economiei
Forestiere si Materialelor de Constructii, dupa caz, indicand suprafata
terenului ocupat si durata.
Art. 25
Amplasarea de constructii si instalatii sau crearea de obstacole de orice
fel care impiedica desfasurarea in siguranta a circulatiei sau dezvoltarea in
perspectiva a drumurilor publice, executarea de lucrari sau exploatari care ar
periclita stabilirea drumurilor ori ar provoca inzapezirea sau inundarea
acestora, sunt interzise.
CAP. 5
Autorizari de constructii si instalatii in zona drumurilor publice
Art. 26
Zona drumului este constituita din ampriza si doua fisii laterale denumite
zone de siguranta si cuprinde zonele de teren ocupate de drum si de lucrarile
aratate la art. 2 alin. 2. Latimea zonei drumului difera in functie de terenul
in care se desfasoara drumul si se stabileste prin planurile de situatie sau
proiectele de construire, modernizare ori modificare a drumurilor, intocmite
potrivit normelor stabilite prin lege.
Zonele de siguranta sunt destinate pentru semnalizare sau alte scopuri
legate de exploatarea drumurilor si de siguranta circulatiei, precum si pentru
plantatii rutiere executate potrivit normativelor in vigoare.
Zonele de protectie ale drumurilor publice, din afara localitatilor, sunt
fisiile de teren situate de o parte si de alta a zonei drumului, intre
marginile exterioare ale acesteia si pana la 22 m de la ax, in cazul drumurilor
nationale, pana la 20 m de la ax, in cazul drumurilor judetene si pana la 18 m
de la ax, in cazul drumurilor comunale.
Zonele de protectie se stabilesc in limitele de mai sus de catre organele
care administreaza drumurile, in functie de cerintele de dezvoltare a
drumurilor.
Terenurile care alcatuiesc zonele de protectie raman in gospodarirea
acelora care le au in administrare sau proprietate, cu folosinta respectiva,
agricola sau silvica, dupa caz. In dreptul obiectivelor militare, latimea
zonelor de protectie a drumurilor publice se stabileste cu acordul Ministerului
Apararii Nationale.
Pentru drumurile de exploatare nu se prevad zone de protectie.
Latimea zonei strazilor, in care se includ trotuarele si suprafetele de
teren necesare amplasarii lucrarilor anexe ale acestora, se stabileste prin
documentatiile de sistematizare a localitatilor respective.
Art. 27
Pe zona drumului public este interzisa amplasarea oricarui fel de
constructii si instalatii ce nu apartine drumului sau executarea de lucrari in
traversarea drumului prin sapaturi deschise. In cazuri exceptionale, pe baza
autorizatiei eliberate de organul care administreaza drumul, in zona drumului
public se pot amplasa sau executa asemenea lucrari, cu conditia ca acestea sa
nu afecteze siguranta circulatiei.
Pentru instalarea de cai ferate sau linii de tramvai in zona drumului
public, se va lua si acordul Ministerului de Interne.
Executarea fara autorizatie sau nerespectarea conditiilor prevazute in
autorizatie atrage desfiintarea constructiilor sau instalatiilor amplasate in
zona drumurilor, de catre beneficiarul lucrarilor executate, sau, cand acesta
refuza, de catre organele care au in administratie drumurile respective.
Cheltuielile legate de desfiintarea constructiilor si instalatiilor vor fi
suportate de beneficiarii acestora.
Art. 28
Amplasarea in zonele drumurilor, precum si traversarea acestora de catre
retelele de telecomunicatii, electrice, de termoficare, conducte, canale si
alte asemenea, se vor face in conformitate cu normele aprobate prin lege.
In proiectele lucrarilor de poduri, viaducte, tunele si pasaje denivelate
se vor prevedea spatiile necesare pentru instalatiile de telecomunicatii,
energetice, conducte de apa, gaze, termoficare, in conformitate cu normele
prevazute la alineatul precedent si cu acordul Ministerului Apararii Nationale.
Art. 29
Executarea oricarui fel de constructii si instalatii noi se poate face in
zonele de protectie a drumului stabilite in art. 26, numai cu acordul organului
care administreaza drumul public.
In zonele de protectie se pot efectua plantatii si culturi, daca acestea nu
aduc prejudicii exploatarii drumului sau bunei desfasurari a circulatiei.
Art. 30
Beneficiarii constructiilor sau instalatiilor autorizate in zona drumurilor
sunt obligati sa execute demolarea, mutarea sau modificarea acestor lucrari, in
conditiile prevazute de lege, pe cheltuiala lor si fara nici o despagubire,
daca acestea sunt impuse de construirea, modernizarea, modificarea,
intretinerea si exploatarea drumului public sau siguranta circulatiei. Fac
exceptie constructiile si instalatiile speciale ale Ministerului Apararii
Nationale.
Organul care administreaza drumul este obligat sa instiinteze pe
beneficiari cu cel putin 12 luni inainte de inceperea anului in care se impune
executia lucrarilor de mutare sau modificare a constructiilor sau
instalatiilor.
CAP. 6
Apararea si protectia drumurilor
Art. 31
Organizatiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizatii
obstesti si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au
constructii, instalatii si terenuri situate in afara zonei drumului public sau
care executa constructii, desecari, irigatii, impaduriri, exploatari si
defrisari de paduri, lacuri de acumulare, amenajari piscicole, iazuri, precum
si alte amenajari sau lucrari, sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a
asigura scurgerea apelor si stabilitatea terenurilor si a impiedica erodarea,
alunecarea, degradarea sau impotmolirea drumurilor ori a lucrarilor anexe
acestora.
Planurile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a bazinelor
hidrografice si de stingere a torentilor, care cuprind in perimetrul lor
drumuri publice, vor fi elaborate cu acordul organelor care administreaza
drumurile respective.
Art. 32
Exploatarea nisipului, pietrisului, balastului sau a altor materiale din
albiile raurilor sau din malurile cursurilor de apa aflate in vecinatatea
drumurilor, podurilor si lucrarilor de aparare a acestora se poate face numai
cu acordul prealabil al organului care administreaza drumurile respective.
La executarea lucrarilor prevazute la alineatul precedent, beneficiarii
acestora vor lua masurile necesare care sa asigure stabilitatea si integritatea
constructiilor rutiere si sa impiedice provocarea de inundatii, degradarea
culturilor sau a altor obiective.
Art. 33
Este interzisa circulatia pe drumurile publice asfaltate a autovehiculelor
cu senile fara bandaje de protectie. Circulatia autovehiculelor senilate ale
Ministerului Apararii Nationale este admisa pe drumurile publice asfaltate, in
cazul cand nu exista posibilitatea evitarii acestora, cu acordul si in
conditiile stabilite de organul care administreaza drumul.
Circulatia pe drumurile publice modernizate a autovehiculelor echipate cu
pneuri cu cuie se va efectua in conditiile stabilite de Ministerul
Transpoturilor si Telecomunicatiilor impreuna cu Ministerul de Interne.
Art. 34
Taierea arborilor, pomilor si arbustilor aflati in zona drumurilor de orice
categorie sau a celor plantati in afara acestei zone, in scopul consolidarii si
protectiei drumurilor, se poate face numai in conditiile stabilite prin lege.
Recoltarea fructelor, florilor si a frunzelor din plantatiile aferente
drumurilor publice, precum si a ierbii de pe zona acestora, se executa de
organizatiile de stat, cooperatiste sau obstesti pe baza conventiilor incheiate
cu organul ce administreaza drumul.
Art. 35
Organizatiile si persoanele fizice, beneficiare de constructii sau
instalatii amplasate in zona drumurilor publice, sunt obligate sa execute
revizuirea periodica a acestora in scopul asigurarii protejarii drumurilor si a
conditiilor de siguranta a circulatiei. In acest scop, beneficiarii vor obtine
autorizatie din partea organului care administreaza drumul.
Art. 36
Distrugerea sau degradarea drumurilor, a plantatiilor, a indicatoarelor si
a altor mijloace de semnalizare rutiera destinate pentru siguranta circulatiei,
precum si a constructiilor si instalatiilor mentionate la art. 2, se pedepseste
potrivit legii penale sau contraventional, dupa caz.
Art. 37
Pagubele provocate drumurilor si lucrarilor anexe acestora cu ocazia
efectuarii unor transporturi neautorizate sau prin nerespectarea conditiilor
din autorizatiile eliberate conform art. 21 ori ca urmare a unor vicii de
executie sau a exploatarii necorespunzatoare a constructiilor si instalatiilor
autorizate in zona drumurilor potrivit art. 27, precum si prin incalcarea
prevederilor art. 25, 29, 31, 32, 33 si 35 din prezenta lege, vor fi suportate
de beneficiarii transporturilor, constructiilor sau instalatiilor, ori de catre
cei care au produs pagubele.
CAP. 7
Conducerea, coordonarea si controlul activitatii de drumuri
Art. 38
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor conduce, coordoneaza,
controleaza si raspunde de activitatea pentru intreaga retea de drumuri, ca
organ unic de autoritate in acest domeniu si in aceasta calitate:
a) asigura dezvoltarea unitara a intregii retele de drumuri potrivit
nevoilor economiei nationale si gospodarirea judicioasa a fondurilor alocate
pentru constructia, modernizarea, intretinerea, exploatarea si administrarea
drumurilor publice;
b) elaboreaza studii, prognoze si programe pentru dezvoltarea si
sistematizarea retelei de drumuri publice, pe care le supune aprobarii
Consiliului de Ministri sau altor organe competente;
c) elaboreaza impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, in conditiile
legii, proiectele planurilor cincinale si anuale referitoare la constructia,
modernizarea si intretinerea drumurilor publice;
d) elaboreaza norme privind proiectarea, constructia, modernizarea,
intretinerea, exploatarea si administrarea drumurilor si, impreuna cu
Ministerul de Interne, norme privind siguranta circulatiei pe drumurile
publice;
e) avizeaza construirea de noi drumuri si desfiintarea de drumuri, precum
si programele de dezvoltare a drumurilor de exploatare;
f) asigura o conceptie unitara privind asimilarea de utilaje si echipamente
specifice, aplicarea de tehnologii noi si eficiente in proiectarea si executia
lucrarilor, importul de materiale, utilaje, instalatii si aparatura necesare
activitatii in domeniul drumurilor, precum si contractarea de lucrari rutiere
in strainatate;
g) asigura, potrivit legii, pregatirea cadrelor de specialitate in domeniul
drumurilor.
Art. 39
In exercitarea acestor atributii, Ministerul Transporturilor si
Telecomunicatiilor stabileste, pe baza legii, masuri obligatorii pentru
ministere, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor
populare judetene si al municipiului Bucuresti, organizatiile cooperatiste,
celelalte organizatii obstesti, precum si pentru alte persoane juridice care au
in administrare sau in proprietate drumuri de orice categorie.
Aceste organe sunt obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea
conditiilor corespunzatoare bunei desfasurari a circulatiei, la nivelul
traficului existent si de perspectiva.
Art. 40
Pentru asigurarea unei conceptii unitare aplicarea dispozitiilor prevazute
in art. 38, in cadrul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor
functioneaza un Consiliu al drumurilor, ca organ deliberativ.
Componenta acestui consiliu se stabileste prin hotarare a Consiliului de
Ministri.
Art. 41
Conducerea, coordonarea, controlul si raspunderea in activitatea de
proiectare, executie si modernizare a strazilor revin comitetelor executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti. Proiectarea,
executia si modernizarea strazilor care constituie parte componenta a drumului
national se fac cu acordul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
CAP. 8
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 42
Lucrarile de investitii pentru drumurile publice se finanteaza din
fondurile de investitii centralizate ale statului, precum si din alte resurse
prevazute de dispozitiile legale.
Investitiile necesare pentru realizarea celorlalte categorii de drumuri
aflate in administrarea unitatilor economice de stat se finanteaza din
resursele specifice acestora, potrivit dispozitiilor legale.
Cheltuielile necesare pentru intretinerea si repararea drumurilor publice
se finanteaza de la bugetul statului, precum si din alte resurse prevazute de
dispozitiile legale.
Cheltuielile pentru intretinerea si repararea celorlalte categorii de
drumuri aflate in administrarea unitatilor economice de stat se suporta din
cheltuielile de productie ale acestora.
Lucrarile privind constructia, modernizarea, intretinerea si repararea
drumurilor publice pot fi efectuate si prin contributia baneasca si in munca a
cetatenilor, potrivit legii.
Art. 43
Pentru prevenirea inzapezirilor si a inundatiilor, comitetele executive ale
consiliilor populare judetene iau masuri si raspund, impreuna cu Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor, de folosirea tuturor mijloacelor in
actiunile de intretinere, deszapezire si restabilirea circulatiei pe toate
drumurile publice de pe teritoriul judetelor respective.
Pentru restabilirea si mentinerea viabilitatii drumurilor pot fi mobilizati
si cetateni, potrivit legii.
Art. 44
Pentru asigurarea materialului pietros necesar construirii si intretinerii
drumurilor, organele care le administreaza pot deschide si exploata cariere si
balastiere, potrivit dispozitiilor legale.
Deschiderea, accesul si exploatarea carierelor si balastierelor necesare construirii
si intretinerii drumurilor publice nu sunt supuse vreunor taxe.
Art. 45
Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului
Bucuresti, pentru drumurile publice de interes local, si impreuna cu organele
care au in administrare sau in proprietate drumuri de exploatare, pentru aceste
drumuri, vor analiza actuala retea si vor face propuneri de sistematizare a
acesteia, in scopul restrangerii la maximum a drumurilor de exploatare si de
interes local in cadrul judetelor.
Propunerile vor fi prezentate centralizat, prin Ministerul Transporturilor
si Telecomunicatiilor, Consiliului de Ministri in termen de 2 ani de la
intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 46
Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor,
impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al
municipiului Bucuresti, vor revizui, in termen de un an de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, intersectiile si accesele la drumurile publice
existente, in vederea reducerii numarului acestora.
In acelasi termen, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va
intocmi un program etapizat pentru constructia de pasaje denivelate la
intersectiile intre calea ferata si drumurile publice de interes republican,
care va fi supus aprobarii Consiliului de Ministri.
Art. 47
Organizatiile socialiste de stat, cooperatiste, celelalte organizatii
obstesti sau alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, sunt obligate
sa amenajeze accesul la obiective si proprietati si sa construiasca platforme
pentru depozitarea de materii prime, materiale si locuri de stationare a
vehiculelor in asteptare, in afara zonei drumurilor publice, potrivit normelor
stabilite prin lege.
Art. 48
Construirea si desfiintarea de drumuri, precum si instalatiile din zona
drumurilor, se vor executa cu respectarea prevederilor in vigoare referitoare
la necesitatile de aparare a tarii.
Art. 49
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor si comitetele executive ale
consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor incadra anual
drumurile publice in categorii diferentiate, dupa natura imbracamintii si
starea lor de viabilitate in scopul stabilirii consumului de carburanti,
lubrifianti si cauciucuri pentru autovehiculele ce circula pe aceste drumuri.
Art. 50
Pentru folosirea drumurilor publice, precum si pentru instalatiile si
constructiile amplasate in zona acestor drumuri, se vor putea stabili taxe,
prin lege.
Art. 51
Constructiilor si instalatiilor existente in zona drumurilor publice li se
aplica prevederile prezentei legi.
Art. 52
Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in
Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 142/1953 privind construirea,
modernizarea, intretinerea si administrarea drumurilor publice, astfel cum a
fost modificat prin Decretul nr. 335/1957, prevederile referitoare la drumurile
publice din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 770/1965 privind unele masuri
pentru asigurarea transporturilor negabaritice sau cu tonaje depasite pe
reteaua de cai ferate si drumuri publice, precum si orice alte dispozitii
contrare prevederilor prezentei legi.