LEGE Nr. 386
din 31 decembrie 2007
privind ratificarea
Conventiei dintre Romania si Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri si
prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital,
semnata la Bucuresti la 31 mai 2007
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 13 din 8 ianuarie 2008
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - Se ratifică Convenţia dintre România şi
Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit şi pe capital semnată la Bucureşti la 31 mai 2007.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
CONVENŢIE
între România şi Republica Sudan pentru evitarea
dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital*)
România şi Republica Sudan, dorind să încheie o
convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu
privire la impozitele pe venit şi pe capital, au convenit după cum urmează:
ARTICOLUL 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se aplică persoanelor care sunt
rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ARTICOLUL 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit
şi pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al autorităţilor
sale locale ori al unităţilor sale administrativ-teritoriale sau al
subdiviziunilor sale politice, după caz, indiferent de
modul în care acestea sunt percepute.
2. Sunt considerate impozite pe venit şi pe capital
toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe
elementele de venit ori de capital, inclusiv impozitele pe câştigurile
provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, precum şi
impozitele asupra creşterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cărora se aplică
prezenta convenţie sunt în special:
a) în cazul României:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul pe profit,
denumite în continuare impozit român;
b) în cazul Republicii Sudan:
(1) impozitul pe venit, care include:
(i) impozitul pe profitul din afaceri al persoanelor
fizice şi al societăţilor;
(ii) impozitul pe venitul personal din salarii;
(iii) impozitul pe venitul din chirii;
(2) impozitul pe câştigurile de capital,
denumite în continuare impozit
sudanez.
4. Prezenta convenţie se va aplica, de asemenea,
oricăror impozite identice sau în esenţă similare, care sunt stabilite după
data semnării acesteia, în plus sau în locul impozitelor existente.
Autorităţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc
asupra oricăror modificări importante aduse în legislaţiile lor fiscale.
ARTICOLUL 3
Definiţii generale
1. In sensul prezentei convenţii,
în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
a) expresiile un stat contractant şi celălalt stat contractant înseamnă România sau Republica
Sudan, după cum cere contextul;
b) termenul România înseamnă
teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian
de deasupra teritoriului şi mării teritoriale asupra cărora România îşi
exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă şi platoul continental şi zona
economică exclusivă asupra cărora România îşi exercită, în conformitate cu
legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional,
drepturi suverane şi jurisdicţie;
c) termenul Sudan înseamnă
teritoriul Republicii Sudan şi, atunci când este folosit în sens geografic,
include orice suprafaţă din afara mării teritoriale a Republicii Sudan care, în
conformitate cu dreptul internaţional, a fost sau urmează să fie desemnată, în
baza legislaţiei Republicii Sudan referitoare la platoul continental, ca o
suprafaţă asupra căreia pot fi exercitate drepturile suverane ale Republicii
Sudan cu privire la fundul mării, subsolul şi resursele lor naturale;
d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de
persoane;
*) Traducere.
e) termenul societate înseamnă
orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană
juridică în scopul impozitării;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant
şi întreprindere a
celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o
întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant şi o
întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) termenul naţional înseamnă:
(i) în cazul României, orice persoană fizică având
cetăţenia României şi orice persoană juridică, asociere de persoane şi orice altă entitate
constituită şi având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare în România;
(ii) în cazul Republicii Sudan, orice persoană fizică
având naţionalitatea Republicii Sudan şi orice persoană juridică, parteneriat
şi asociaţie având statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare în
Republica Sudan;
h) expresia transport
internaţional înseamnă
orice transport efectuat cu o
navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care
are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului când asemenea transport este efectuat numai între locuri din celălalt stat
contractant;
i) expresia autoritate
competentă înseamnă:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor publice sau
reprezentantul său autorizat;
(ii) în cazul Republicii Sudan,
ministrul finanţelor şi economiei naţionale sau reprezentantul său autorizat.
2. In ceea ce priveşte aplicarea prezentei convenţii în
orice moment de un stat contractant, orice termen care
nu este definit în aceasta va avea, în cazul în care contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are în acel moment în cadrul legislaţiei acelui stat cu privire
la impozitele la care se aplică
prezenta convenţie.
ARTICOLUL 4
Rezident
1. In sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă
orice persoană care potrivit legislaţiei acelui stat este supusă impozitării în
acel stat datorită domiciliului său, rezidenţei sale, locului său de conducere,
locului său de înregistrare sau oricărui alt criteriu de natură similară şi
include, de asemenea, acel stat şi orice autoritate locală sau unitate
administrativ-teritorială ori subdiviziune politică, după caz, a acestuia.
Totuşi, această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în
acel stat numai pentru faptul că realizează venituri sau capital din surse
situate în acel stat.
2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului
1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci
statutul său va fi determinat după cum urmează:
a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a
statului contractant în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă
are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele state, ea va fi
considerată rezidentă numai a statului contractant cu care legăturile sale
personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);
b) dacă statul contractant în care aceasta îşi are
centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu are o
locuinţă permanentă la dispoziţia sa în niciunul dintre state, aceasta va fi
considerată rezidentă numai a statului contractant în care locuieşte în mod
obişnuit;
c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele
state contractante sau nu locuieşte în niciunul dintre ele, ea va fi
considerată rezidentă numai a statului contractant al cărui naţional este;
d) dacă aceasta este naţional al ambelor state sau nu
este naţional al niciunuia dintre ele, autorităţile competente ale statelor
contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Când, potrivit prevederilor
paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a
ambelor state contractante, aceasta va fi considerată rezidentă numai a
statului contractant în care se află locul conducerii sale efective.
ARTICOLUL 5
Sediu permanent
1. In sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de
afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte
activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursală;
c) un birou;
d) o fabrică;
e) un atelier; şi
f) o mină, un puţ petrolier ori de gaze, o carieră sau
orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Un şantier de construcţii sau un proiect de
construcţii ori de instalare constituie sediu permanent numai atunci când
acesta durează mai mult de 12 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui
articol, expresia sediu permanent se consideră că nu include:
a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitării,
expunerii sau livrării de bunuri ori de mărfuri aparţinând întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de bunuri sau de mărfuri
aparţinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
c) menţinerea unui stoc de bunuri sau de mărfuri
aparţinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă
întreprindere;
d) menţinerea unui stoc de bunuri sau de mărfuri
aparţinând întreprinderii, care sunt expuse la un târg comercial sau la o
expoziţie şi care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de
târg ori expoziţii;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul
cumpărării de bunuri sau de mărfuri ori al colectării de informaţii pentru
întreprindere;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul
desfăşurării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter
pregătitor sau auxiliar;
g) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru
orice combinare a activităţilor menţionate în subparagrafele a)-f), cu condiţia
ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această
combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2,
atunci când o persoană - alta decât un agent cu statut independent căruia i se
aplică prevederile paragrafului 7 - acţionează în numele unei întreprinderi şi
exercită în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia
contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se consideră că are un
sediu permanent în acel stat contractant în privinţa oricăror activităţi pe
care acea persoană le desfăşoară pentru întreprindere, în afară de cazul când
activităţile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menţionate în
paragraful 4, care, dacă sunt desfăşurate printr-un loc fix de afaceri, nu fac
din acest loc fix de afaceri un sediu permanent
potrivit prevederilor acelui paragraf.
6. Independent de prevederile precedente ale
prezentului articol, o societate de asigurări, cu excepţia reasigurărilor, a
unui stat contractant se consideră că are un sediu permanent în celălalt stat
contractant dacă aceasta încasează prime pe teritoriul celuilalt stat
contractant sau dacă asigură riscuri situate acolo prin intermediul unei
persoane, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică
prevederile paragrafului 7.
7. O întreprindere nu se
consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai datorită
faptului că aceasta îşi desfăşoară activitatea de afaceri în acel stat
printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut
independent, cu condiţia ca asemenea persoane să acţioneze în cadrul
activităţii lor obişnuite.
8. Faptul că o societate care este rezidentă a unui
stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este
rezidentă a celuilalt stat contractant sau îşi desfăşoară activitatea de
afaceri în celălalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod)
nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăţi un sediu permanent
al celeilalte.
ARTICOLUL 6
Venituri din proprietăţi imobiliare
1. Veniturile realizate
de un rezident al unui stat contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv
veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt
stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.
2. Expresia proprietăţi
imobiliare are înţelesul care îi este atribuit de
legislaţia statului contractant în care sunt situate proprietăţile în cauză.
Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul
viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi exploatări forestiere,
drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la
proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la
rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau dreptul de a exploata zăcămintele
minerale, izvoare şi alte resurse naturale; navele şi aeronavele nu sunt
considerate proprietăţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor
obţinute din utilizarea directă, din închirierea sau din folosirea sub orice
altă formă a proprietăţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplică, de
asemenea, veniturilor din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi şi
veniturilor din proprietăţi imobiliare utilizate pentru desfăşurarea unor
profesii independente.
ARTICOLUL 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei
întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat
contractant, în afară de cazul când întreprinderea desfăşoară o activitate de
afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo.
Dacă întreprinderea desfăşoară o activitate de afaceri în acest mod,
profiturile întreprinderii sunt impozabile în celălalt stat contractant, dar
numai acea parte din acestea care este atribuită acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor
paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant desfăşoară o
activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent
situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent
profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o
întreprindere distinctă şi separată care desfăşoară activităţi identice sau
similare, în condiţii identice ori similare şi care tratează cu toată
independenţa cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent
sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate
pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de
conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent dacă
s-au efectuat în statul contractant în care este situat sediul permanent sau în
altă parte. Aceste prevederi sunt aplicabile sub rezerva restricţiilor
prevăzute de legislaţia internă.
4. In măsura în care într-un stat contractant se
obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al
întreprinderii în diversele sale părţi componente, nicio prevedere a
paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să determine profitul
impozabil în conformitate cu repartizarea uzuală; totuşi, metoda de repartizare
adoptată trebuie să fie aceea prin care rezultatul obţinut să fie în
concordanţă cu principiile enunţate în acest articol.
5. Niciun profit nu se
atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acel sediu permanent
cumpără bunuri sau mărfuri pentru întreprindere.
6. In vederea aplicării prevederilor paragrafelor
precedente, profitul care se atribuie sediului permanent se determină în fiecare
an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul când există motive temeinice şi
suficiente de a proceda altfel.
7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt
tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, atunci prevederile
acelor articole nu sunt afectate de prevederile
prezentului articol.
ARTICOLUL 8
Transport internaţional
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic
internaţional a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul
contractant în care este situat locul conducerii
efective a întreprinderii.
2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi
de transport naval se află la bordul unei nave, atunci acesta se consideră a fi
localizat în statul contractant în care este situat portul de înregistrare a
navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este
rezident cel care exploatează nava.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea,
profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau
la o agenţie internaţională de transport.
ARTICOLUL 9
Intreprinderi asociate
1.Când
a) o întreprindere a unui stat contractant participă
direct sau indirect la conducerea, la controlul ori la capitalul unei
întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
b) aceleaşi persoane
participă direct sau indirect la conducerea, la controlul ori la capitalul unei
întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat
contractant,
şi, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două
întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare de
condiţii acceptate ori impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite
între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste condiţii
ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în
fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei
întreprinderi şi impozitate în consecinţă.
2. Când un stat contractant include în profiturile
unei întreprinderi a acelui stat - şi impozitează în consecinţă - profiturile
asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă
impozitării în celălalt stat contractant şi profiturile astfel incluse sunt
profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menţionat dacă
condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi
fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat
contractant va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului
stabilit în acel stat asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de
ajustări trebuie să se ţină seama de celelalte prevederi ale prezentei
convenţii şi, dacă este necesar, autorităţile competente ale statelor
contractante se vor consulta reciproc.
ARTICOLUL 10
Dividende
1. Dividendele plătite de o
societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al
celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.
2. Totuşi, astfel de dividende sunt, de asemenea,
impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare
de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv
al dividendelor este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul
astfel stabilit nu va depăşi:
a) 5% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul
efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care deţine în mod direct
cel puţin 25% din capitalul societăţii plătitoare de dividende;
b) 10% din suma brută a dividendelor, în toate
celelalte cazuri.
Prezentul paragraf nu afectează impozitarea societăţii
cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.
3. Termenul dividende, astfel
cum este folosit în prezentul articol, înseamnă venituri provenind din acţiuni,
din părţi miniere, din părţi de fondator sau din alte drepturi care nu sunt
titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din
alte părţi sociale, care sunt supuse aceluiaşi tratament fiscal ca şi
veniturile din acţiuni de către legislaţia statului în care este rezidentă
societatea distribuitoare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă
beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant,
desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, în care
societatea plătitoare de dividende este rezidentă printr-un sediu permanent
situat acolo sau desfăşoară în celălalt stat contractant profesii independente
printr-o bază fixă situată acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de
dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de
un asemenea sediu permanent sau de o bază fixă. In această situaţie se aplică
prevederile art. 7 sau 14.
5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant
realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat
nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de acea societate,
cu excepţia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al
celuilalt stat contractant sau când deţinerea drepturilor generatoare de
dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de
un sediu permanent sau de o bază fixă situată în celălalt stat contractant,
nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra
profiturilor nedistribuite ale acesteia, chiar dacă dividendele plătite sau
profiturile nedistribuite reprezintă în întregime ori în parte profituri sau
venituri provenind din celălalt stat contractant.
ARTICOLUL 11
Dobânzi/câştiguri
1. Dobânzile/câştigurile provenind dintr-un stat
contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt
impozabile în celălalt stat contractant.
2. Totuşi, astfel de dobânzi/câştiguri sunt, de
asemenea, impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit
legislaţiei acelui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor/câştigurilor
este un rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va
depăşi 5 % din suma brută a dobânzilor/câştigurilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2,
dobânzile/ câştigurile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de
impozit în acel stat dacă sunt obţinute şi deţinute efectiv de guvernul
celuilalt stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate
administrativ-teritorială ori de o subdiviziune politică, după caz, a acestuia
sau de orice agenţie sau unitate bancară ori instituţie a acelui guvern, autorităţi locale sau unităţi
administrativ-teritoriale ori subdiviziuni politice, după caz, sau dacă
creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sunt garantate, asigurate
ori finanţate de o instituţie financiară aparţinând în întregime guvernului
celuilalt stat contractant.
4. Termenul dobânzi/câştiguri,
astfel cum este folosit în prezentul articol,
înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de
garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului,
şi, în special, veniturile din efecte publice şi veniturile din titluri de
creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea
efecte, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu
întârziere nu sunt considerate dobânzi/câştiguri în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă
beneficiarul efectiv al dobânzilor/câştigurilor, fiind un rezident al unui stat
contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din
care provin dobânzile/câştigurile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau
desfăşoară în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază
fixă situată acolo, iar creanţa în legătură cu care sunt plătite
dobânzile/câştigurile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de
o bază fixă. n această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14.
6. Dobânzile/câştigurile se consideră că provin
dintr-un stat contractant atunci când plătitorul este un rezident al acelui
stat. Totuşi, când plătitorul dobânzilor/câştigurilor, fie că este sau nu este
rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent
sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de
dobânzi/câştiguri şi astfel de dobânzi/câştiguri sunt suportate de un asemenea
sediu permanent sau de o bază fixă, atunci astfel de dobânzi/câştiguri se
consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent
sau baza fixă.
7. Când, datorită relaţiilor speciale existente între
plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma
dobânzilor/câştigurilor, ţinând seama de creanţa pentru care sunt plătite,
depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv
în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică
numai pentru ultima sumă menţionată. In acest caz, partea excedentară a plăţilor
este impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui stat contractant, ţinându-se
seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
8. In sensul prezentului articol, termenul dobânzi este
folosit pentru România, iar termenul câştiguri este folosit pentru Republica
Sudan.
ARTICOLUL 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind
dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat
contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.
2. Totuşi, astfel de redevenţe sunt, de asemenea,
impozabile în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui
stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor este un rezident al
celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 % din suma
brută a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol,
înseamnă plăţi de orice fel primite pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza
orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice,
inclusiv asupra programelor de calculator, filmelor de cinematograf şi filmelor
ori benzilor pentru emisiunile de radio sau televiziune, transmisiunilor de
orice fel destinate publicului, orice patent, marcă de comerţ, desen ori model,
plan, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori pentru utilizarea sau
dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific ori
pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial
sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplică dacă
beneficiarul efectiv al redeventelor, fiind rezident al unui stat contractant,
desfăşoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin
redevenţele printr-un sediu permanent situat acolo sau desfăşoară în celălalt
stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar
dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevenţele este efectiv legată
de un asemenea sediu permanent sau de o bază fixă. In această situaţie se
aplică prevederile art. 7 sau 14.
5. Redevenţele se consideră că previn dintr-un stat
contractant atunci când plătitorul este rezident al acelui stat. Totuşi, când
plătitorul redeventelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat
contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de
care este legată obligaţia de a plăti redevenţele şi astfel de redevente sunt
suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci când astfel de
redevente se consideră că provin din statul contractant în care este situat/situată
sediul permanent sau baza fixă.
6. Când, datorită relaţiilor speciale existente între
plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma
redeventelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care
sunt plătite acestea, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor
şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile
prezentului articol se aplică numai pentru ultima sumă menţionată. In acest
caz, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei
fiecărui stat contractant, ţinându-se seama de celelalte prevederi ale
prezentei convenţii.
ARTICOLUL 13
Câştiguri de capital
1. Câştigurile obţinute
de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăţilor
imobiliare la care se face referire în art. 6 şi care sunt situate în celălalt
stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.
2. Câştigurile provenind din înstrăinarea proprietăţii
mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere
a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietăţii
mobiliare ţinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat
contractant în celălalt stat contractant pentru desfăşurarea unei profesii independente,
inclusiv astfel de câştiguri provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu
permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) ori a unei asemenea baze fixe,
sunt impozabile în celălalt stat contractant.
3. Câştigurile provenind din înstrăinarea navelor sau
aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţilor mobiliare
necesare exploatării unor asemenea nave ori aeronave sunt impozabile numai în
statul contractant în care este situat locul conducerii efective a
întreprinderii.
4. Câştigurile obţinute de un rezident al unui stat
contractant din înstrăinarea acţiunilor sau a altor participări la capitalul
unei societăţi ale cărei active sunt formate în totalitate sau în principal din
proprietăţi imobiliare situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în
celălalt stat.
5. Câştigurile provenind din înstrăinarea oricăror
proprietăţi, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3
şi 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel
care înstrăinează.
ARTICOLUL 14
Profesii independente
1. Veniturile obţinute
de un rezident al unui stat contractant din desfăşurarea unei profesii
independente sau a altor activităţi cu caracter independent sunt impozabile
numai în acel stat, în afară de cazul când acesta are o bază fixă aflată în mod
regulat la dispoziţia sa în celălalt stat contractant în scopul desfăşurării
activităţilor sale. Dacă acesta are o astfel de bază fixă, veniturile sunt
impozabile în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din acestea care
este atribuită acelei baze fixe.
2. Expresia profesii independente
include în special activităţile independente cu caracter ştiinţific, literar,
artistic, educativ sau pedagogic, precum şi desfăşurarea independentă a
profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil şi auditor.
ARTICOLUL 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva
prevederilor art. 16, 18, 19 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare
obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salarială
sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea
salarială este desfăşurată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea
salarială este astfel desfăşurată, asemenea remuneraţii primite sunt impozabile
în celălalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1,
remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o
activitate salarială desfăşurată în celălalt stat contractant sunt impozabile
numai în primul stat menţionat, dacă:
a) beneficiarul este prezent în celălalt stat
contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depăşeşte/depăşesc în total
183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârşind în anul fiscal
vizat; şi
b) remuneraţiile sunt plătite de un angajator sau în
numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sunt
suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care angajatorul le are
în celălalt stat contractant.
3. Independent de prevederile anterioare ale
prezentului articol, remuneraţiile primite pentru o activitate salarială
desfăşurată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional
sunt impozabile în statul contractant în care este situat locul conducerii
efective a întreprinderii.
ARTICOLUL 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Remuneraţiile şi alte plăţi similare obţinute de un
rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de
administraţie al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt stat
contractant sunt impozabile în celălalt stat.
ARTICOLUL 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de
prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat
contractant în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiştii de teatru, de
film, de radio sau de televiziune, ori de interpret muzical sau de sportiv din
activităţile lui personale desfăşurate în această calitate în celălalt stat
contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.
2. Când veniturile în legătură cu activităţile
personale desfăşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această
calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte
persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, sunt impozabile
în statul contractant în care sunt desfăşurate activităţile artistului de
spectacol sau ale sportivului.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2,
veniturile obţinute din activităţile menţionate la paragraful 1, în cadrul
schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele statelor
contractante, şi care nu sunt desfăşurate în scopul de a obţine profituri sunt
scutite de impozit în statul contractant în care sunt desfăşurate aceste
activităţi.
ARTICOLUL 18
Pensii şi anuităţi
1. Sub rezerva
prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile, anuităţile şi alte
remuneraţii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru
activitatea salarială desfăşurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat.
2. Independent de prevederile paragrafului 1 al
prezentului articol, plăţile făcute în baza legislaţiei referitoare la
asigurările sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.
3. Termenul anuitate înseamnă
o sumă determinată plătibilă în mod periodic, la scadenţe fixe, în timpul
vieţii sau în timpul unei perioade specificate ori determinate, în virtutea
unui angajament, cu obligaţia de a face în schimb plăţi pentru o deplină şi
corespunzătoare recompensare în bani ori în echivalent bănesc.
ARTICOLUL 19
Funcţii publice
1. a) Salariile şi alte
remuneraţii similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant ori
de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o
subdiviziune politică, după caz, a acestuia unei persoane fizice pentru
serviciile prestate acelui stat ori autorităţi sau unităţi ori subdiviziuni, sunt impozabile numai în acel stat.
b) Totuşi, astfel de salarii şi alte remuneraţii
similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile
sunt prestate în acel stat, iar persoana fizică este un rezident al acelui stat
contractant şi:
(i) este un naţional al acelui stat contractant; sau
(ii) nu a devenit un rezident al acelui stat
contractant numai în scopul prestării serviciilor.
2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de
un stat contractant ori de o autoritate locală sau de o unitate
administrativ-teritorială ori de o subdiviziune politică, după caz, a acestuia
unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat ori autorităţi sau
unităţi ori subdiviziuni este impozabilă numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, o astfel de pensie este impozabilă numai în
celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este un rezident şi un naţional
al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 15, 16, 17 şi 18 se aplică
salariilor şi altor remuneraţii similare, precum şi pensiilor plătite pentru
serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de un
stat contractant ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială
ori de o subdiviziune politică, după caz, a acestuia.
ARTICOLUL 20
Studenţi şi
practicanţi
1. Sumele pe care le
primeşte pentru întreţinere, educare sau pregătire un student ori un practicant
care este sau a fost înainte de sosirea sa într-un stat contractant rezident al
celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat menţionat numai
în scopul educării sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu
condiţia ca astfel de sume să provină din surse situate în afara acelui stat
contractant.
2. Un student care studiază la o universitate sau la
altă instituţie de învăţământ superior dintr-un stat contractant ori un
practicant care este sau a fost înaintea sosirii sale în celălalt stat
contractant rezident al primului stat menţionat şi care este prezent în
celălalt stat contractant pentru o perioadă continuă care nu depăşeşte 7 ani nu
va fi impus în celălalt stat contractant pentru remuneraţia primită ca urmare a
serviciilor prestate în acel stat, cu condiţia ca serviciile să fie legate de
studiile sau pregătirea sa, iar remuneraţia să reprezinte un venit necesar
pentru întreţinerea sa.
ARTICOLUL 21
Profesori şi cercetători
1. O persoană fizică ce este sau a fost rezident al
unui stat contractant înainte de sosirea sa în celălalt stat contractant şi
care, la invitaţia unei universităţi, colegiu, şcoli sau a altei instituţii
educaţionale nonprofit similare, care este recunoscută de guvernul celuilalt
stat contractant, este prezentă în celălalt stat contractant pentru o perioadă
care nu depăşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în celălalt stat
contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta ori pentru ambele, la o
astfel de instituţie educaţională, este scutită de impozit în celălalt stat
contractant pentru remuneraţia primită pentru predare sau cercetare.
2. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol nu se aplică venitului din cercetare, dacă asemenea
cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obţinerii unui
câştig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.
ARTICOLUL 22
Alte venituri
1. Elementele de venit
ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu
sunt tratate în articolele precedente ale prezentei convenţii sunt impozabile
numai în acel stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică
veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietăţi imobiliare, aşa
cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă beneficiarul unor astfel de
venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăşoară activitatea de
afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau
desfăşoară în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată
acolo, iar dreptul sau proprietatea în legătură cu care este plătit venitul
este efectiv legat/legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. In
această situaţie se aplică prevederile art. 7 sau 14.
ARTICOLUL 23
Capital
1. Capitalul reprezentat de proprietăţile imobiliare la
care se face referire în art. 6, deţinute de un rezident al unui stat
contractant şi situate în celălalt stat contractant, este impozabil în celălalt
stat contractant.
2. Capitalul reprezentat de proprietăţi mobiliare
făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui
stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăţi
mobiliare aparţinând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat
contractant o are în celălalt stat contractant pentru desfăşurarea unor profesii
independente este impozabil în celălalt stat.
3. Capitalul reprezentat de nave şi aeronave
exploatate în trafic internaţional şi de proprietăţile mobiliare ţinând de
exploatarea unor asemenea nave şi aeronave este impozabil numai în statul
contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident
al unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.
ARTICOLUL 24
Eliminarea dublei impuneri
S-a convenit ca dubla impunere să fie evitată după cum
urmează:
1. In cazul României:
Când un rezident al României realizează venituri sau
deţine capital care, în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, sunt
impozitate în Republica Sudan, România va acorda:
a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui
rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Republica Sudan;
b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui
rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în Republica Sudan.
Totuşi, această deducere nu va putea depăşi în niciun
caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum
este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuită, după
caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Republica Sudan.
2. In cazul Republicii Sudan:
Când un rezident al Republicii Sudan realizează
profituri, venituri, câştiguri de capital sau capital din surse situate în
România în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, suma impozitului
român plătit în legătură cu acele profituri, venituri, câştiguri de capital sau
capital va fi dedusă din impozitul sudanez perceput acelui rezident, cu
condiţia ca:
a) suma dedusă să nu depăşească acea parte a
impozitului sudanez aferent acelor profituri, venituri, câştiguri de capital
sau capital, după caz; şi
b) în cazul unui dividend, impozitul să fie plătit în
legătură cu profiturile din care este plătit dividendul unei societăţi care
controlează direct sau indirect cel puţin 10% din puterea de vot a societăţii
plătitoare de dividende.
ARTICOLUL 25
Nediscriminarea
1. Naţionalii unui stat
contractant nu vor fi supuşi în celălalt stat contractant vreunei impozitări
sau vreunei obligaţii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai
împovărătoare decât impozitarea şi obligaţiile aferente la care sunt ori pot fi
supuşi naţionalii celuilalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie, în
special în ceea ce priveşte rezidenţa. Această prevedere se aplică, de
asemenea, independent de prevederile art. 1, persoanelor care nu sunt rezidente
ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat
contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt
stat contractant decât impozitarea aplicată întreprinderilor celuilalt stat,
care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca
obligând un stat contractant să acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant
vreo deducere personală, înlesnire şi reducere în scopuri fiscale, pe care le
acordă propriilor săi rezidenţi, pe considerente legate de statutul civil sau
de responsabilităţile familiale.
3. Cu excepţia cazului când se aplică prevederile
paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al
art. 12, dobânzile/câştigurile, redevenţele şi alte plăţi făcute de o
întreprindere a unui stat contractant către un rezident al celuilalt stat
contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale
unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite
unui rezident al primului stat menţionat. In mod similar, orice datorii ale
unei întreprinderi a unui stat contractant faţă de un rezident al celuilalt
stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al unei asemenea întreprinderi,
în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost contractate faţă de un rezident al
primului stat menţionat.
4. Intreprinderile unui stat contractant, al căror
capital este integral sau parţial deţinut ori controlat în mod direct sau
indirect de unul ori de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu
vor fi supuse în primul stat contractant menţionat vreunei impozitări sau
vreunei obligaţii legate de aceasta care să fie diferită sau mai împovărătoare
decât impozitarea şi obligaţiile aferente la care sunt sau pot fi supuse alte
întreprinderi similare ale primului stat menţionat.
5. Prevederile prezentului articol se aplică numai
impozitelor care fac obiectul prezentei convenţii.
ARTICOLUL 26
Procedura amiabilă
1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor
luate de unul sau de ambele state contractante rezultă ori va rezulta pentru ea
o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenţii, aceasta
poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acelor
state, să prezinte cazul său autorităţii competente a statului contractant al
cărui rezident este sau, atunci când cazul său se încadrează în prevederile
paragrafului 1 al art. 25, celui din statul contractant al cărui naţional este.
Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acţiunii
din care rezultă o impozitare contrară prevederilor prezentei convenţii.
2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă
reclamaţia i se pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă
ia o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri
amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea
evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta convenţie.
Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie
prevăzută în legislaţia internă a statelor contractante.
3. Autorităţile competente ale statelor contractante se
vor strădui să rezolve pe calea unei înţelegeri amiabile orice dificultăţi sau
dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentei convenţii. De
asemenea, ele se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în
cazurile neprevăzute de prezenta convenţie.
4. Autorităţile competente ale statelor contractante
pot comunica direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte
formate din acestea sau din reprezentanţii lor, în scopul realizării unei
înţelegeri în sensul paragrafelor precedente.
ARTICOLUL 27
Schimbul de informaţii
1. Autorităţile competente ale statelor contractante
vor face schimb de informaţii necesare aplicării prevederilor prezentei
convenţii sau ale legislaţiilor interne ale statelor contractante referitoare
la impozitele vizate de aceasta, în măsura în care impozitarea la care se
referă nu este contrară prezentei convenţii. Schimbul de informaţii nu este
limitat de art. 1. Orice informaţie obţinută de un stat contractant va fi
tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza prevederilor
legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau
autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative)
însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau
soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul
prezentei convenţii. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia
numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile
judecătoreşti sau în deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate
ca impunând unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei
şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute în
baza legislaţiei sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret
comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie
sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.
ARTICOLUL 28
Membrii misiunilor
diplomatice şi ai posturilor consulare
Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta
privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai
posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ARTICOLUL 29
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie
va intra în vigoare în a 30-a zi de la data ultimei notificări prin care
statele contractante se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a acesteia.
2. Prevederile prezentei convenţii vor produce efecte:
a) în cazul României:
(i) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj
la sursă la venitul plătit în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care prezenta convenţie a intrat în vigoare;
şi
(ii) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe venit şi
pe capital realizate în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care prezenta convenţie a intrat în
vigoare;
b) în cazul Republicii Sudan:
(i) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj
la sursă la venitul plătit în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care prezenta convenţie a intrat în
vigoare; şi
(ii) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe venit şi
pe capital realizate în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care prezenta convenţie a intrat în
vigoare.
ARTICOLUL 30
Denunţarea
Prezenta convenţie va rămâne în vigoare până când va fi
denunţată de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunţa
prezenta convenţie după 5 ani de la data la care aceasta a intrat în vigoare,
cu condiţia remiterii pe căi diplomatice cu cel puţin 6 luni înainte a unei
note de denunţare scrise. In această situaţie, prezenta convenţie va înceta să
aibă efect:
a) în cazul României:
(i) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj
la sursă la venitul plătit în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare;
şi
(ii) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe venit şi
pe capital realizate în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare;
b) în cazul Republicii Sudan:
(i) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj
la sursă la venitul plătit în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare;
şi
(ii) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe venit şi
pe capital realizate în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare.
Drept care, subsemnaţii,
autorizaţi în buna şi cuvenita formă, am semnat prezenta convenţie.
Semnată la Bucureşti la 31 mai 2007, în două exemplare
originale în limba engleză.
Pentru România,
Cătălin Doica,
secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor
Pentru Republica Sudan,
Ahmed Adam Salim,
secretar general la Camera Impozitării