LEGE   Nr. 59 din  1 mai 1934

asupra cecului

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 100 din  1 mai 1934

    TITLUL I

    CAP. 1
    Despre emiterea si forma cecului

    Art. 1
    Cecul cuprinde:
    1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
    2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.
    3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).
    4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
    5. Aratarea datei si a locului emiterii.
    6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).
    Art. 2
    Titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza:
    In lipsa unei aratari speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata. Daca mai multe locuri sunt aratate langa numele trasului, cecul este platibil la primul loc aratat.
    In lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.
    Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat langa numele tragatorului.
    Art. 3
    Cecul nu poate fi tras decat asupra unui bancher. Cu toate acestea cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec chiar daca trasul nu este bancher.
    Cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei conventiuni exprese sau tacite. Titlul emis fara observarea acestor conditiuni valoreaza totusi ca cec.
    Art. 4
    Cecul nu poate fi acceptat. Mentiunea de acceptare trecuta pe cec se socoteste nescrisa.
    Orice mentiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu si semnata de tras, are numai efectul confirmarii existentei disponibilului si impiedica pe tragator de a-l putea retrage inainte de a fi trecut termenul de prezentare.
    Art. 5
    Cecul poate fi stipulat platibil:
    Unei anumite persoane cu sau fara clauza expresa "la ordin".
    Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta "La purtator".
    Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtator.
    Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.
    Art. 6
    Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi.
    Cecul poate fi tras pentru contul unui tertiu.
    Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, in afara de cazul unui cec tras intre deosebite stabilimente ale aceluiasi tragator. In acest caz cecul nu poate fi la purtator.
    Art. 7
    Orice stipulatiune de dobanda inscrisa in cec se socoteste nescrisa.
    Art. 8
    Cecul poate fi platibil la domiciliul unui tertiu, fie in localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie intr-o alta localitate, cu conditiunea insa ca tertiul sa fie bancher.
    Art. 9
    Daca intr-un cec suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea scrisa in litere.
    Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea mai mica.
    Art. 10
    Daca cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora a fost semnat, obligatiunile celorlalti semnatari raman totusi valabile.
    Art. 11
    Orice semnatura a unui cec trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga. Este totusi valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat numai prin initiale.
    Art. 12
    Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are imputernicirea de a lucra, e tinut personal, in temeiul cecului si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat.
    Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.
    Orice persoana se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali, in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.
    Art. 13
    Tragatorul raspunde de plata. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere, se socoteste nescrisa.
    Art. 14
    Daca un cec necompletat la emitere a fost completat fara a tine seama de intelegerile intervenite, neobservarea acestor intelegeri nu poate fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cecul cu rea credinta, sau daca posesorul a savarsit o greseala grava in dobandirea cecului.

    CAP. 2
    Despre transmiterea cecului

    Art. 15
    Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.
    Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
    Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cecul.
    Art. 16
    Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditiune la care este supus se socoteste nescrisa.
    Girul partial este nul.
    Este de asemenea nul girul trasului.
    Girul "la purtator" este echivalent unui gir in alb.
    Girul in folosul trasului are valoarea unei chitante, in afara de cazul cand trasul are mai multe stabilimente si daca girul este facut in folosul unui stabiliment, altul decat acela asupra caruia cecul a fost tras.
    Art. 17
    Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie sa fie semnat de girant.
    Girul este valabil daca beneficiarul nu este aratat sau girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).
    Art. 18
    Girul transmite toate drepturile rezultand din cec.
    Daca girul este in alb, posesorul poate:
    1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane.
    2. Sa gireze cecul din nou in alb sau unei anumite persoane.
    3. Sa predea cecul unui tertiu fara sa-l gireze si fara sa completeze girul in alb.
    Art. 19
    Girantul, daca nu exista clauza contrarie, raspunde de plata.
    El poate interzice un nou gir; in acest caz el nu raspunde catre persoanele carora cecul a fost ulterior girat.
    Art. 20
    Detinatorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se socotesc in aceasta privinta nescrise. Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobandit cecul prin gir in alb.
    Art. 21
    Girul pus pe un cec la purtator face pe girant raspunzator, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres; el nu transforma insa titlul intr-un cec la ordin.
    Art. 22
    Daca o persoana a pierdut prin orice intamplare posesiunea unui cec, posesorul in mainile caruia a ajuns cecul, fie ca este un cec la purtator, fie ca este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifica dreptul sau, in modul aratat in art. 20, nu este tinut sa predea cecul, afara numai daca l-a dobandit cu rea credinta sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea lui.
    Art. 23
    Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune, in baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobandind cecul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.
    Art. 24
    Daca girul cuprinde mentiunea "valoare pentru acoperire", "pentru incasare", "pentru procura", sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorate din cec, dar nu-l poate gira decat cu titlu de procura.
    Cei obligati nu pot opune in acest caz posesorului decat exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
    Mandatul cuprins intr-un gir "pentru procura", nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia.
    Art. 25
    Girul facut posterior protestului sau unei alte constatari echivalente, sau dupa expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
    Girul fara data este socotit, pana la dovada contrarie, ca fiind facut inaintea protestului sau constatarii echivalente, sau inaintea expirarii termenului la care se refera alineatul precedent.

    CAP. 3
    Despre aval

    Art. 26
    Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval, pentru intreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu, altul decat trasul sau chiar de un semnatar al cecului.
    Art. 27
    Avalul se da pe cec sau pe adaos. El se exprima prin cuvintele "pentru aval", sau orice alta forma echivalenta; el este semnat de avalist.
    El este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, afara numai daca semnatura este a tragatorului.
    Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari el se socoteste dat pentru tragator.
    Art. 28
    Avalistul este tinut in acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.
    Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decat un viciu de forma.
    Cand avalistul plateste cecul, el dobandeste drepturile rezultand din cec impotriva persoanei pentru care a garantat si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul cecului.

    CAP. 4
    Despre prezentarea la plata si despre plata

    Art. 29
    Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.
    Cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii.
    Art. 30
    Cecul emis si platibil in Romania trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres, impotriva girantilor si garantilor, sa fie prezentat la plata in termen de 8 zile, daca este platibil in chiar localitatea unde a fost emis, iar in celelalte cazuri in termen de 15 zile.
    Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat in termen de 30 de zile, iar daca este emis in afara de Europa in termen de 70 zile.
    Termenele aici aratate se socotesc din ziua aratata in cec ca data a emiterii.
    Daca cecul este platibil in strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii.
    Daca aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile inscrise in alineatele precedente.
    Art. 31
    Cand un cec este tras intre doua locuri, avand calendare deosebite, ziua emiterii este inlocuita cu aceea corespunzatoare a calendarului locului de plata.
    Art. 32
    Prezentarea unui cec la un oficiu de compensatii echivaleaza cu prezentarea la plata.
    Art. 33
    Ordinul de a plati suma din cec nu are efect decat dupa expirarea termenului de prezentare.
    In lipsa unui atare ordin, trasul poate plati si dupa expirarea termenului.
    Art. 34
    Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacitatii acestuia, intervenite dupa emiterea cecului.
    Art. 35
    Trasul poate cere, platind cecul, ca el sa-i fie predat cu mentiunea "achitat" de catre posesor.
    Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
    In caz de plata partiala, trasul poate cere sa se faca pe cec mentiune de aceasta plata si sa i se dea o chitanta.
    Art. 36
    Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
    Art. 37
    Cand un cec este platibil intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita, in termenul de prezentare a cecului in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua platii. Daca plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa-i fie platita in moneda tarii, fie dupa cursul in ziua prezentarii, fie dupa cursul din ziua platii.
    Valoarea monedei straine este determinata dupa uzurile locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cec.
    Regulile aici aratate nu se aplica in cazul cand tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plata efectiva in moneda straina).
    Daca suma este aratata intr-o moneda avand aceeasi denumire, dar o valoare diferita in tara de emisiune si in aceea a platii, se presupune ca indicarea se refera la moneda locului de plata.

    CAP. 5
    Despre cecul barat, cecul platibil in cont, cecul netransmisibil si cecul de calatorie

    Art. 38
    Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze, cu efectele aratate in articolul urmator.
    Bararea se face prin doua linii paralele puse pe fata cecului. Ea poate fi generala sau speciala.
    Bararea este generala daca intre cele doua linii nu se face nici o aratare sau se face mentiunea "bancher" sau un alt termen echivalent; ea este speciala daca numele unui bancher se inscrie intre cele doua linii.
    Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, insa bararea speciala nu poate fi transformata in barare generala.
    Taierea (stergerea) liniilor sau a numelui bancherului inscris se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuta.
    Art. 39
    Cecul cu barare generala nu poate fi platit de tras decat unui bancher sau unui client al trasului.
    Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat bancherului inscris in cec sau, daca acesta este trasul, unui client al sau. Totusi, bancherul indicat poate recurge pentru incasare la un alt bancher.
    Un bancher nu poate dobandi un cec barat de la unul din clientii sai sau de la un alt bancher. El nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decat acestea.
    Cecul purtand mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decat in cazul a doua barari, din care una pentru incasare prin intermediul unui oficiu de compensatiune.
    Trasul sau bancherul care nu respecta dispozitiunile de mai sus, raspunde de paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului.
    Art. 40
    Tragatorul ca si posesorul unui cec poate interzice plata in numerar, inserand transversal pe fata cecului cuvintele "platibil in cont", "numai pentru virament", sau alta expresiune echivalenta.
    In acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decat la o operatiune de scripte (credit in cont, virament sau compensatiune). Operatiunea de scripte echivaleaza cu plata.
    Stergerea cuvintelor "platibil in cont", "numai pentru virament", se socoteste ca si cand nu ar fi fost facuta.
    Trasul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului.
    Art. 41
    Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi platit decat primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.
    Primitorul nu poate gira cecul decat unui bancher pentru incasare; bancherul nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei prescriptiuni se considera ca nescrise.
    Stergerea clauzei se considera ca neavenita.
    Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decat primitorului, sau bancherului giratar pentru incasare, raspunde de plata facuta.
    Clauza "netransmisibil" trebuie pusa chiar de bancher, la cererea clientului.
    Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.
    Art. 42
    Tragatorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu in momentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (cecul de calatorie).

    CAP. 6
    Despre regresul in caz de neplata

    Art. 43
    Posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termen util nu este platit si daca refuzul de plata este constatat:
    1. Fie printr-un act autentic (protest).
    2. Fie printr-o declaratiune a trasului datata si scrisa pe cec, cuprinzand ziua cand a fost prezentat.
    3. Fie printr-o declaratiune datata a unui oficiu de compensatiune, constatatoare ca cecul i-a fost remis in termen util si ca nu a fost platit.
    Posesorul pastreaza drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat in timp util, sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Daca, dupa trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi in total sau numai in limita sumei disparute.
    Art. 44
    Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facut inaintea expirarii termenului de prezentare.
    Daca prezentarea s-a facut in ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta in prima zi lucratoare ce urmeaza.
    Art. 45
    Posesorul trebuie sa incunostiinteze de neplata pe girantul sau si pe tragator, in cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, in caz de stipulatiune "fara cheltuieli". Fiecare girant trebuie, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care a primit incunostiintarea, sa anunte pe girantul sau de incunostiintarea primita, aratand numele si adresele acelora care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pana la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea instiintarii precedente.
    Cand, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostiintare este facuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostiintare trebuie sa fie facuta in acelasi termen avalistului.
    In caz cand un girant n-a aratat adresa sa sau a aratat-o intr-un mod ilizibil, incunostiintarea facuta girantului, care il precede, este indestulatoare.
    El trebuie sa dovedeasca, ca a facut incunostiintarea in termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, daca o scrisoare cuprinzand incunostiintarea a fost predata postei in termenul prescris.
    Acel care nu face incunostiintarea in termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul sau de regres; el este raspunzator, daca va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fara insa ca daunele-interese sa poata intrece suma din cec.
    Art. 46
    Tragatorul, girantul, avalistul poate prin stipulatiunea "fara cheltuieli", "fara protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente.
    Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este in sarcina aceluia care o opune posesorului.
    Daca stipulatiunea este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea este inscrisa de catre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca cu toata clauza inscrisa de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile raman in sarcina sa. Daca stipulatiunea a fost inscrisa de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, daca un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
    Art. 47
    Toti cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar catre posesor.
    Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat.
    Acelasi drept il are oricare semnatar care a platit cecul.
    Actiunea pornita impotriva unuia din obligati nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai.
    Art. 48
    Posesorul poate cere pe cale de regres:
    1. Suma aratata in cecul neplatit.
    2. Dobanda legala, socotita de la prezentare.
    3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatarii echivalente, acelea ale incunostiintarii facute cum si celelalte cheltuieli.
    Art. 49
    Acel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai:
    1. Intreaga suma platita.
    2. Dobanda legala la aceasta suma, socotita din ziua cand a platit suma.
    3. Cheltuieli pe care le-a facut.
    Art. 50
    Oricare obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, in schimbul platii, predarea cecului, impreuna cu protestul sau constatarea echivalenta si un cont de intoarcere achitat.
    Orice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si acelea ale girantilor urmatori.
    Art. 51
    Cand prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatarii echivalente in termenele prescrise, este impiedicata de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala, caz fortuit ori de forta majora), aceste termene sunt prelungite.
    Posesorul este dator sa aduca, fara intarziere, la cunostinta girantului sau cazul fortuit ori de forta majora si sa faca pe cec sau pe adaos, mentiunea datata si semnata de el de aceasta incunostiintare; pentru rest se aplica dispozitiunile art. 45.
    Dupa incetarea cazului fortuit ori de forta majora, posesorul trebuie, fara intarziere, sa prezinte cecul la plata si daca este nevoie, sa faca protestul sau constatarea echivalenta.
    Daca cazul fortuit ori de forta majora tine 15 zile, socotite de la data cand posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fara a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalenta.
    Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a insarcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatarii echivalente.
    Art. 52
    Intre mai multi obligati care au o situatiune egala in cec nu se poate exercita actiunea cambiala; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupa normele relative la obligatiunile solidare.
    Art. 53
    Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si 49.
    Pana la unificarea regulelor de procedura se extinde, in ce priveste cecul, formula executorie, astfel cum este aratata in art. 135, cod proc. civila din Vechiul Regat.
    "Instanta competenta pentru a investi cecul cu formula executorie, este judecatoria de ocol, daca suma aratata in ce nu depaseste suma de 50.000 lei si tribunalul in caz contrar.
    Contra jurnalului de investire nu exista drept de apel."
    Cecul emis in strainatate are aceleasi efecte executorii, daca acestea sunt admise si de legea locului unde cecul a fost emis.
    Somatiunea de executare trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cecului sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezulta suma datorita.
    Art. 54
    In termen de 5 zile de la primirea somatiunii, debitorul poate face opozitie la executare.
    Opozitia se va introduce la instanta care a investit cecul cu formula executorie.
    Ea se va judeca de urgenta si cu precadere inaintea oricarei alte pricini.
    Hotararea pronuntata asupra opozitiei va putea fi atacata cu apel in termen de 15 zile de la pronuntare.
    Instanta va putea suspenda executarea numai in caz cand oponentul nu recunoaste semnatura, inscriindu-se in fals, sau nu recunoaste procura.
    In caz de suspendarea executarii creditorul va putea obtine masuri de asigurare.
    Art. 55
    In procesele pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decat exceptiunile de nulitate a titlului, prevazut de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23.
    Exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa.
    Exceptiunile trebuiesc invocate la primul termen de infatisare.
    Prin primul termen de infatisare se intelege primul termen, de la prima instanta, cand procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, chiar daca paratul sau oponentul nu se prezinta.
    Art. 56
    Daca din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cecului deriva o actiune cauzala, aceasta ramane in fiinta, cu toata emiterea sau transmiterea cecului, afara de cazul cand se dovedeste novatiunea.
    Posesorul cecului nu poate exercita actiunea cauzala decat oferind debitorului restituirea cecului, depunandu-l la grefa instantei competente si justificand in acelasi timp indeplinirea formalitatilor necesare pentru conservarea fata de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.
    Art. 57
    Cand posesorul cecului a pierdut actiunea cambiala contra tuturor obligatiilor si nu are contra acestora actiune cauzala, poate actiona pe tragatorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a imbogatit pe nedrept in dauna sa.
    Aceeasi actiune o poate exercita in aceleasi conditiuni, si in contra girantilor.
    Art. 58
    Protestul se face de portarel, iar in comunele neresedinte de tribunal, el poate fi facut si de judecatorul de ocol.
    In tinuturile unde functioneaza notari publici, protestul poate fi facut de acestia, potrivit competentei lor si legilor in vigoare.
    Asistenta martorilor nu este necesara la facerea protestului.
    Art. 59
    Protestul poate fi incheiat prin act separat sau pe insusi originalul cecului, sau pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi adaugat de portarel, notar sau judecator. Daca protestul se incheie pe adaos, acel care l-a incheiat trebuie sa puna sigiliul oficial pe linia de unire.
    Daca protestul este facut prin act separat, mentiunea de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus la protest, afara de cazul cand a trebuit sa se proceada la facerea protestului fara posesiunea titlului.
    Art. 60
    Protestul trebuie facut la locul de plata in contra trasului sau al celui indicat pentru plata, chiar daca nu sunt prezenti.
    Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se va putea face in orice loc, din cuprinsul comunei locului de plata, dupa alegerea posesorului cecului.
    Incapacitatea trasului sau a tertiului indicat in art. 8 nu dispenseaza de obligatiunea de a dresa protestul contra acestuia, afara de cazul cand trasul este falit, in care caz sentinta declarativa de faliment este suficienta pentru a exercita regresul.
    Daca trasul sau tertiul a incetat din viata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, dupa regulile precedente.
    Art. 61
    Protestul trebuie sa cuprinda:
    1. Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat.
    2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
    3. Numele persoanei contra careia s-a facut protestul.
    4. Aratarea locului in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute.
    5. Somatiunea de plata, cu raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns.
    Protestul va fi subscris de portarelul, notarul sau judecatorul care l-a dresat.
    Protestul prin act separat va trebui sa cuprinda si transcrierea exacta a cecului.
    Art. 62
    Protestul cerut de art. 43 poate fi inlocuit, daca posesorul consimte, printr-o declaratie de refuz de plata, scrisa si datata pe titlu sau pe foaia de prelungire (adaos) semnata de tras.
    Aceasta declaratiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.
    In cazurile prevazute de primul alineat al acestui articol, girul fara data se socoteste facut inainte de declaratie.
    Art. 63
    Corpul de portarei, judecatoria sau notarul publicvor trebui sa tina un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic in ordinea datei cecurilor, cu aratarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
    Un tablou de proteste pentru neplata cecurilor facute in cursul saptamanii de portarei, judecatorii sau notarii publici, va fi trimis in cea dintai zi a saptamanii urmatoare tribunalului si Camerei de comert. Acest tablou va arata data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a facut protestul, al celei care a cerut protestul si scadenta titlului protestat. Tribunalul va trece tabloul in registrul de evidenta a protestelor cambiale prevazut de art. 72 din legea asupra cambiei.
    Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

    CAP. 7
    Despre pluralitatea exemplarelor

    Art. 64
    In afara de cecurile la purtator, orice cec emis in Romania si platibil intr-un alt stat, poate fi tras in mai multe exemplare identice. Cand un cec este emis in mai multe exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteste un cec distinct.
    Art. 65
    Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata anuleaza efectul celorlalte exemplare.
    Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si girantii urmatori, sunt tinuti in temeiul tuturor exemplarelor purtand semnatura lor si care nu le-a fost inapoiate.

    CAP. 8
    Despre alterari

    Art. 66
    In cazul alterarii textului unui cec, semnatarii posteriori alterarii sunt tinuti in termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt tinuti in termenii textului original.
    Cand din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare, se presupune ca a fost pusa inainte.

    CAP. 9
    Despre anularea si inlocuirea cecului

    Art. 67
    In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului, posesorul va putea instiinta despre aceasta pe tras si sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresata presedintelui tribunalului comercial al locului in care cecul este platibil.
    Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.
    Presedintele tribunalului dupa examinarea cererii si a elementelor produse, cum si a dreptului posesorului, va pronunta in cel mai scurt timp posibil o ordonanta prin care, specificand datele cecului, il va declara nul in mainile oricarui s-ar gasi si va autoriza a se face plata cecului dupa 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, daca intre timp detentorul cecului nu a facut opozitie.
    Ordonanta trebuie sa fie notificata atat tragatorului cat si trasului si publicata in Monitorul Oficial, la staruinta si pe cheltuielile petitionarului.
    Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei, libereaza pe tras.
    Art. 68
    In termen de 15 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial detinatorul cecului va putea face opozitie in contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica petitionarului, trasului si tragatorului, odata cu citarea lor inaintea tribunalului locului de plata.
    Art. 69
    Pana la implinirea termenului prevazut de art. 67, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si poate sa ceara plata cecului, dand cautiune sau, in lipsa de cautiune, consemnarea sumei.
    Art. 70
    Dupa trecerea termenului prevazut de art. 69, fara a se fi facut opozitie, sau dupa respingerea opozitiei, printr-o hotarare ramasa definitiva, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.
    Oricine a obtinut inlocuirea cecului va putea sa ceara plata cecului, prezentand ordonanta de anulare si certificatul grefei respective de neintroducerea opozitiei la termen, sau prezentand hotararea definitiva de respingerea opozitiei.
    Art. 71
    In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, avand clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere insa trasului si tragatorului inlocuirea cecului printr-un duplicat.
    Art. 72
    Ordonanta sau hotararea ramasa definitiva stinge orice drept decurgand din cecul anulat, fara a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fata de cel care a obtinut anularea.

    CAP. 10
    Despre prescriptie

    Art. 73
    Actiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
    Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii impotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea in regres a fost pornita impotriva sa.
    Art. 74
    Intreruperea prescriptiei nu are efect decat impotriva aceluia fata de care actul de intrerupere a fost facut.

    CAP. 11
    Dispozitiuni generale

    Art. 75
    Prin cuvantul "bancher", intrebuintat in legea de fata se inteleg si persoanele sau institutiunile asimilate de lege bancherilor.
    Art. 76
    Prezentarea si protestul unui cec nu pot fi facute decat intr-o zi lucratoare.
    Cand cea din urma zi a termenului prescris de lege, pentru indeplinirea actelor privitoare la cec si in special pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sarbatoare legala, acest termen este prorogat pana la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legale intermediare sunt cuprinse in calculul termenului.
    Art. 77
    In termenele prevazute prin lege nu se socoteste ziua de la care ele incep sa curga.
    Art. 78
    Nu sunt admise termene de gratie nici legale, nici judecatoresti.

    TITLUL II
    Despre cecul circular

    Art. 79
    Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o banca sau un alt institut de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.
    Banca sau institutul de credit, autorizate a emite cecuri circulare, vor trebui sa depuna la Banca Nationala a Romaniei, cel mai tarziu pana a doua zi de la emitere, o cautiune in titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la Banca Nationala, socotite la cursul zilei, de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra careia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
    Cautiunea nu se va putea elibera de Banca Nationala decat contra prezentarii cecului respectiv, cu mentiunea "achitat".
    Art. 80
    Cecul circular va cuprinde:
    1. Denumirea de "cec circular" in cuprinsul titlului;
    2. Promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani;
    3. Numele si prenumele primitorului;
    4. Aratarea datei si locului in care cecul circular a fost emis;
    5. Semnatura bancii sau institutiunii emitente.
    Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile mai sus aratate nu are valoare de cec circular.
    Art. 81
    Posesorul decade din dreptul de regres, daca nu prezinta titlul la plata in termen de 30 de zile de la emisiune.
    Actiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.
    Girul in favoarea emitentului stinge cecul.
    Art. 82
    Banca sau institutul de credit poate incredinta emiterea de cecuri circulare unui bancher corespondent cu conditia insa ca cecul emis sa poarte viza bancii sau institutului autorizat, iar corespondentul sa semneze ca reprezentant al acelei banci sau institut.
    Art. 83
    Sunt aplicabile cecului circular, in masura in care nu se deroga prin prezenta lege si nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispozitiunile din legea cambiala referitoare la gir, plata, protest, regres, prescriptie cum si cele relative la titlurile cu semnaturi false sau ale unor persoane incapabile.
    De asemenea se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrarii referitoare la cecul barat, numai in cont, netransmisibil si de calatorie.
    In procedura de anulare si inlocuirea cecului circular se vor aplica dispozitiile art. 67, cu urmatoarele modificari:
    Cererea trebuie adresata presedintelui tribunalului unde emitentul are un stabiliment.
    Notificarea ordonantei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate emitentului care, pe cheltuiala petitionarului va instiinta de indata despre aceasta toate stabilimentele locurilor de plata unde cecul este platibil.
    Opozitia se va face la instanta care a dat ordonanta, comunicandu-se petitionarului si reprezentantului emitentului copie de pe opozitie odata cu citatia.
    Emitentul care a platit cecul circular, cu toata instiintarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu raspunde de plata facuta inainte de notificarea ordonantei de anulare. De asemenea, emitentul care a platit un cec circular chiar dupa primirea notificarii, nu este responsabil daca plata a fost facuta de un stabiliment caruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunostinta notificarea ordonantei de anulare.
    In caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, insa primitorul are dreptul de a obtine, dupa 20 de zile de la instiintare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a facut instiintarea.

    TITLUL III
    Dispozitii finale, penale si tranzitorii

    Art. 84
    Se va pedepsi cu amenda de la 5.000 - 100.000 lei si inchisoare de la 6 luni pana la 1 an, afara de cazul cand faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsa mai mare, in care caz se aplica aceasta pedeapsa:
    1. Oricine emite un cec fara a fi avut autorizarea trasului;
    2. Oricine emite un cec fara a avea la tras disponibil suficient, sau dupa ce a tras cecul si mai inainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, in total sau in parte de disponibilul avut;
    3. Oricine emite un cec cu data falsa sau caruia ii lipseste unul din elementele esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11;
    4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului alineat al art. 6.
    Daca in cazurile prevazute de alineatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai inainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumatate. Cand emiterea cecului se datoreaza unui fapt scuzabil, emitentul va fi aparat de pedeapsa.
    Art. 85
    Bancile sau institutiunile de credit neautorizate, sau carora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amenda de la 100.000 - 1.000.000 lei, afara de cazul cand legea prevede sanctiuni mai mari, in care caz se vor aplica acele sanctiuni.
    Art. 86
    Conditiunile speciale si efectul cecurilor, precum si a tuturor obligatiunilor sau mentiunilor pe cec, facute inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, se vor judeca dupa legiuirea, sub imperiul careia a fost facuta.
    Art. 87
    Dispozitiunile acestei legi, privind modul de plata, dreptul de actiune si de regres ce izvorasc de cec, conservarea si stingerea acestui drept si efectele fortei majore, se intind si asupra cecurilor emise sub imperiul legilor vechi, daca au scazut dupa intrarea in vigoare a acestei legi.
    Art. 88
    Dispozitiunile acestei legi se aplica si la prescriptiunea neimplinita la data punerii in vigoare a legii de fata.
    Inceputul acestei prescriptiuni, precum si intreruperea ei, intervenita sub imperiul vechilor legi, se vor judeca dupa acele legi.
    Daca termenul de prescriptiune prevazut de aceasta lege este mai scurt decat cel prevazut de legile vechi, el se va socoti de la data intrarii in vigoare a legii de fata, afara numai daca termenul s-ar implini mai tarziu decat s-ar fi implinit, potrivit vechilor legi.
    Art. 89
    Legea de fata intra in vigoare la 1 iunie 1934.