LEGE Nr. 69
din 16 aprilie 2010
responsabilitatii
fiscal-bugetare
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 20 aprilie 2010
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege are ca obiective principale:
1. asigurarea şi menţinerea disciplinei
fiscal-bugetare, a transparenţei şi sustenabilităţii pe
termen mediu şi lung a finanţelor publice;
2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli
pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor
fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune
financiară a resurselor;
3. gestionarea eficientă a finanţelor
publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperităţii
economice şi ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.
Art. 2. - Dispoziţiile prezentei legi se
aplică autorităţilor, instituţiilor şi
entităţilor publice şi/sau de utilitate publică
prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi,
respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor
entităţi finanţate în proporţie de peste 50% din fonduri
publice, stabilite potrivit normelor europene.
Art. 3. - In sensul prezentei legi, următorii
termeni vor fi definiţi astfel:
1. strategia fiscal-bugetară - documentul
de politică publică ce stabileşte obiectivele şi
priorităţile în domeniul fi scai-bugetar, ţintele veniturilor
şi cheltuielilor bugetului general consolidat şi ale bugetelor
componente ale bugetului general consolidat, precum şi evoluţia
soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;
2. bugetul general consolidat - ansamblul
bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate şi consolidate pentru
a forma un întreg: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unităţilor
administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele
instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice
finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul
asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale,
după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte
costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe
nerambursabile, precum şi al altor entităţi finanţate în
proporţie de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit normelor
europene;
3. cheltuielile primare ale bugetului general
consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost
deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice;
4. soldul bugetului general consolidat -
diferenţa dintre veniturile bugetului general consolidat şi
cheltuielile bugetului general consolidat;
5. soldul primar al bugetului general consolidat -
diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile primare ale bugetului
general consolidat;
6. deteriorarea soldului bugetului general
consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau
diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţă de cel
prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;
7. ciclul economic - definit şi
măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;
8. cheltuielile de personal - totalul
cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din
sectorul bugetar, pe parcursul unui exerciţiu bugetar, respectiv
cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcţiilor de bază
şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile,
indemnizaţiile, premiile, stimulentele şi alte drepturi de
natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii,
precum şi contribuţiile sociale ce revin în sarcina angajatorului
aferente acestora;
9. entităţi finanţate în
proporţie de peste 50% din fonduri publice - entităţi
considerate ca făcând parte din administraţia publică dacă
alocaţiile de la buget acoperă mai mult de 50% din costurile de
producţie;
10. asistenţa financiară din partea
Uniunii Europene şi a altor donatori - asistenţa financiară
nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile
de preaderare şi postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor
şi acordurilor de finanţare încheiate între Comisia
Comunităţii Europene sau alţi donatori şi Guvernul
României;
11. bugetul centralizat al unităţilor
administrativ-teritoriale - veniturile şi cheltuielile bugetelor
generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3
alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
12. cheltuieli de natura investiţiilor-
includ cheltuielile de capital şi transferuri pentru programele de
dezvoltare.
CAPITOLUL II
Principiile, obiectivele şi regulile politicii
fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1
Principiile politicii fiscal-bugetare
Art. 4. - (1) Guvernul României va defini şi va
derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:
1. Principiul transparenţei în ceea ce
priveşte stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare şi derularea
politicii fiscale şi bugetare
Guvernul şi autorităţile publice locale
au obligaţia de a face publice şi de a menţine în dezbatere un
interval de timp rezonabil toate informaţiile necesare ce permit evaluarea
modului de implementare a politicilor fiscale şi bugetare, rezultatelor
acestora şi a stării finanţelor publice centrale şi,
respectiv, locale.
2. Principiul stabilităţii
Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară
într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în
scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.
3. Principiul responsabilităţii fiscale
Guvernul are obligaţia de a conduce politica
fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi
obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră
care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu
şi lung.
Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca,
pe termen mediu şi lung, Guvernul să aibă posibilitatea să
gestioneze riscuri sau situaţii neprevăzute, fără a fi
nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor,
veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de
vedere economic sau social.
4. Principiul echităţii
Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând
în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare,
precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu
şi lung.
5. Principiul eficienţei
Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la
bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi
definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a
investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri
nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori,
se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe
evaluarea capacităţii de absorbţie.
6. Principiul gestionării eficiente a
cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice
Politica salarială şi a numărului de
personal aferentă instituţiilor, autorităţilor,
entităţilor publice şi/sau de utilitate publică trebuie
să fie în conformitate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia
fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu
această destinaţie.
(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt
aplicabile în mod corespunzător şi autorităţilor
administraţiei publice locale şi, respectiv, altor entităţi
ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.
SECŢIUNEA a 2-a
Obiectivele politicii fiscal-bugetare
Art. 5. - (1) Guvernul are obligaţia să
îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să
elaboreze şi să aplice strategia fiscal-bugetară anuală
potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.
(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:
a) menţinerea datoriei publice la un nivel
sustenabil pe termen mediu şi lung;
b) realizarea unui sold al bugetului general
consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu
asigurarea competitivităţii ţării;
c) gestionarea prudentă a resurselor şi a
obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor
fiscal-bugetare;
d) menţinerea unui nivel adecvat al resurselor
bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;
e) asigurarea predictibilităţii nivelului
cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.
SECŢIUNEA a 3-a
Regulile politicii fiscal-bugetare
Art. 6. - Politica fiscal-bugetară va fi
derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:
a) soldul bugetului general consolidat şi
cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent
în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în
cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani
acoperiţi de aceasta;
b) soldul şi, respectiv, soldul primar al
bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia,
pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul
stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară,
aprobată de către Parlament;
c) cheltuielile totale ale bugetului general
consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii
Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în
considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele
fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi
plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară
pentru anul bugetar următor;
d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de
strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creştere a
cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi menţinută
sub rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut
prognozată pentru anul bugetar respectiv, până când soldul preliminat
al bugetului general consolidat a înregistrat surplus în anul anterior anului
pentru care se elaborează proiectul de buget;
e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiţi de
strategia fiscal-bugetară, rata anuală de creştere a
cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egală
cu rata anuală de creştere nominală a produsului intern brut
prognozată pentru anul bugetar respectiv, în perioada în care soldul
preliminat al bugetului general consolidat este în echilibru sau excedentar în
anul anterior anului pentru care se elaborează proiectul de buget;
f) în cazul în care se majorează cotele de
impozitare, creşterea nominală a cheltuielilor totale ale bugetului
general consolidat va fi cel mult egală cu creşterea nominală a
veniturilor bugetare, fără a conduce la o deteriorare a soldului
bugetului general consolidat prevăzut în strategia fiscal-bugetară.
Creşterea nominală a cheltuielilor se poate realiza începând cu anul
următor celui în care au fost majorate cotele de impozitare şi numai
după ce Consiliul fiscal a avizat estimările referitoare la
creşterea nominală a veniturilor bugetare;
g) pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele
bugetare aprobate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi
utilizate pentru cheltuieli curente;
h) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general
consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în următorii 2 ani va fi
mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivă se va utiliza la
diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.
CAPITOLUL III
Cheltuielile bugetare
SECŢIUNEA 1
Evaluarea impactului cheltuielilor
Art. 7. - (1) In cazul propunerilor de introducere a
unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare
atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia
să prezinte:
a) fişa financiară prevăzută la
art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul
utilizată;
b) declaraţie conform căreia majorarea de
cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi
priorităţile strategice specificate în strategia
fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele
de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
(2) Ministerul Finanţelor Publice are
obligaţia să verifice fişa financiară prezentată
conform prevederilor alin. (1). In acest scop, Ministerul Finanţelor
Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.
SECŢIUNEA a 2-a
Cheltuieli de personal
Art. 8. - Guvernul şi fiecare ordonator de
credite, precum şi orice entitate responsabilă de elaborarea
politicilor şi acordurilor salariale din sectorul public trebuie să
se asigure că toate aceste politici şi acorduri salariale sunt în
concordanţă cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile
fiscale, precum şi cu obiectivele şi limitele din strategia
fiscal-bugetară.
Art. 9. - (1) Nu se pot promova acte normative cu mai
puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în
conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României,
republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a
pensiilor în sectorul bugetar.
(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului
general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia
rectificărilor bugetare.
(3) Negocierile pentru unele drepturi care, potrivit
legii, se stabilesc prin contracte colective de muncă vor putea fi
finalizate numai după ce cadrul fiscal-bugetar din strategia
fiscal-bugetară a fost aprobat, cu respectarea plafoanelor de cheltuieli
de personal stabilite.
Art. 10. - (1) In raport cu ţintele prevăzute
la art. 26 alin. (4), execuţia cheltuielilor de personal este
evaluată de către Ministerul Finanţelor Publice, la finalul
fiecărui trimestru.
(2) Pentru încadrarea în limitele trimestriale ale
cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să
diminueze drepturile salariale care sunt stabilite prin lege în cuantum
variabil şi pe cele a căror acordare este facultativă, potrivit
legii.
(3) In cazurile excepţionale şi temeinic
justificate în care un ordonator principal de credite nu se încadrează în
limita trimestrială pentru cheltuielile de personal, Ministerul
Finanţelor Publice poate aproba majorarea limitei respective, cu
condiţia ca ordonatorul principal de credite să facă dovada
respectării dispoziţiilor alin. (2) şi a încadrării în
bugetul anual aprobat pentru această destinaţie.
(4) Ordonatorii principali de credite care se
află în situaţia prevăzută la alin. (3) au obligaţia
ca, în decursul trimestrului următor trimestrului pentru care a fost majorată
limita pentru cheltuielile de personal, să înregistreze economii la
cheltuielile de personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita
trimestrială precedentă.
(5) Ordonatorii principali de credite au obligaţia
să întreprindă toate măsurile necesare atât pentru îndeplinirea
prevederilor alin. (4), cât şi pentru îndeplinirea ţintelor
trimestriale pentru cheltuielile totale, inclusiv prin reducerea numărului
de posturi finanţate şi bugetele acestora şi, respectiv, disponibilizarea,
în condiţiile legii, a unei părţi din personalul încadrat.
(6) Până la îndeplinirea obligaţiei
prevăzute la alin. (4), ordonatorilor principali de credite cărora
le-a fost majorată limita trimestrială pentru cheltuielile de
personal le va fi interzisă:
a) acordarea de premii sau plata de ore suplimentare;
b) promovarea angajaţilor, dacă acest lucru
presupune o creştere a cheltuielilor de personal;
c) scoaterea la concurs a posturilor vacante sau
ocuparea acestora prin alte modalităţi prevăzute de lege.
(7) In cazul în care obligaţia prevăzută
la alin. (4) nu este îndeplinită în termenul prevăzut, Ministerul
Finanţelor Publice va efectua deschiderile de credite care se referă
la cheltuieli de personal către respectivul ordonator în limita unei sume
diminuate, astfel încât să se înregistreze economii la cheltuielile de
personal în cuantumul sumei cu care a fost majorată limita
trimestrială precedentă, până când acesta face dovada că au
fost luate măsurile necesare încadrării în cheltuielile de personal
aprobate.
CAPITOLUL IV
Veniturile bugetare
Art. 11. - Modificarea de către Ministerul
Finanţelor Publice a prognozelor veniturilor bugetare ce au stat la baza
elaborării strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare anuale, cu
ocazia dezbaterilor asupra strategiei fiscal-bugetare sau a legilor bugetare
anuale, se poate realiza cu acordul Guvernului şi cu avizul favorabil al
Consiliului fiscal.
Art. 12. - (1) In termen de 30 de zile de la publicarea
legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de
stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor
Publice va elabora şi va publica programul anual de colectare a
veniturilor bugetare pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat şi bugetele fondurilor speciale, prezentând:
a) ţinte trimestriale de colectare a veniturilor,
detaliate pe tipuri de venituri;
b) ţinte trimestriale de recuperare a arieratelor
fiscale;
c) măsurile avute în vedere pentru combaterea
evaziunii şi a fraudei fiscale.
(2) In termen de 30 de zile de la publicarea legii
bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul
Finanţelor Publice va publica o prognoză anuală a veniturilor
estimate a se colecta de către bugetele locale, bugetele
instituţiilor autofinanţate şi de alte bugete componente ale
bugetului general consolidat ce nu au fost menţionate la alin. (1),
prezentând şi estimări trimestriale de colectare a veniturilor,
detaliate pe tipuri de venituri, precum şi estimări trimestriale de
recuperare a arieratelor fiscale, respectiv propuneri de acte normative sau de
modificări de acte normative, având ca obiect îmbunătăţirea
şi eficientizarea colectării veniturilor la bugetele locale, bugetele
instituţiilor autofinanţate şi la alte bugete componente ale
bugetului general consolidat.
Art. 13. - In cazurile în care se fac propuneri de acte
normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora
fişa financiară potrivit prevederilor art. 15 din Legea nr. 500/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, care trebuie să
îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să aibă avizul Ministerului
Finanţelor Publice şi al Consiliului fiscal, conform căruia
impactul financiar a fost luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare
şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu;
b) să fie însoţită de propuneri de
măsuri de compensare a impactului financiar respectiv, prin majorarea
altor venituri bugetare.
Art. 14. -Actele normative care intră sub
incidenţa art. 13 se adoptă concomitent cu măsurile
compensatorii propuse de iniţiator şi avizate de Guvern.
CAPITOLUL V
Reguli privind rectificările bugetare
Art. 15. - (1) Orice rectificare a bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor
speciale, precum şi utilizarea sumelor reţinute în conformitate cu
prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, cu modificările
şi completările ulterioare, trebuie să aibă în vedere
concluziile raportului semestrial privind situaţia economică şi
bugetară publicat, precum şi opinia Consiliului fiscal cu privire la
acesta.
(2) Intr-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de
două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în
primele 6 luni ale anului.
Art. 16. - Cheltuielile totale ale bugetului general
consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii
Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia
rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice
şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.
Art. 17. - In cazul în care raportul semestrial privind
situaţia economică şi bugetară constată o deteriorare
a soldului previzionat al bugetului general consolidat faţă de
ţinta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de
0,5% din produsul intern brut luat în considerare la elaborarea bugetului anual
şi această deteriorare nu se datorează
înrăutăţirii semnificative a prognozei macroeconomice, Guvernul
are obligaţia de a pune în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea
ţintei privitoare la soldul bugetului general consolidat.
CAPITOLUL VI
Strategia fiscal-bugetară
Art. 18. - (1) Până la data de 30 mai a
fiecărui an, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice,
va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani, ce va
conţine cadrul macroeconomic care stă la baza politicii
fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica
fiscal-bugetară, cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi o declaraţie
de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, şi o va prezenta
Parlamentului.
(2) Odată cu strategia fiscal-bugetară
prevăzută la alin. (1), Guvernul va depune şi proiectul legii
pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzut
la art. 20 alin. (1), fundamentate în strategia fiscal-bugetară.
(3) Limitele pentru soldul total şi cheltuielile
de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 20 alin.
(1) lit. a) şi b), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru
următorii 2 ani bugetari.
(4) Limitele prevăzute la art. 20 alin. (1) lit.
c)-g), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar
următor.
Art. 19. - Cadrul macroeconomic conţine
informaţii privind situaţia macroeconomică şi prognozele:
1. pentru anul bugetar curent şi 3 ani ulteriori,
rezultatele efective ale ultimilor 2 ani bugetari, referitoare la:
a) produsul intern brut şi componentele sale;
b) indicele preţurilor de consum şi
deflatorul produsului intern brut;
c) şomajul şi ocuparea forţei de
muncă;
d) poziţia de cont curent a balanţei de
plăţi;
e) premisele ce stau la baza prognozelor;
f) o declaraţie privind concordanţa sau
diferenţele faţă de prognozele Comisiei Europene;
2. prognozele macroeconomice pe termen mediu ce
afectează politica fiscală.
Art. 20. - (1) Cadrul fiscal-bugetar cuprinde plafoane
pentru anul bugetar următor şi 2 ani ulteriori, rezultatele efective
pe 2 ani anteriori anului bugetar în curs şi rezultatele estimate ale
anului în curs pentru:
a) soldul bugetului general consolidat, exprimat ca
pondere în produsul intern brut;
b) cheltuielile de personal ale bugetului general
consolidat, exprimate ca pondere în produsul intern brut, conform prevederilor
Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice;
c) plafoanele privind finanţările
rambursabile care pot fi contractate, precum şi cele privind tragerile din
finanţările rambursabile contractate sau care urmează să
fie contractate de către unităţile administrativ-teritoriale;
d) plafoanele privind emiterea de garanţii de
către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi de
către unităţile administrativ-teritoriale;
e) nivelul nominal al cheltuielilor totale şi de
personal pentru bugetul general consolidat, bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor
autofinantate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente
ale bugetului general consolidat, exclusiv asistenţa financiară din
partea Uniunii Europene şi a altor donatori;
f) soldul nominal al bugetului general consolidat,
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor
fondurilor speciale şi al altor bugete componente ale bugetului general
consolidat;
g) soldul primar al bugetului general consolidat.
(2) Secţiunea de cadru fiscal-bugetar din
strategia fiscal-bugetară va mai cuprinde:
a) rezultatele efective pe 2 ani anteriori anului
bugetar în curs şi rezultatele estimate ale anului în curs, precum şi
prognozele pentru 3 ani ulteriori acestuia pentru bugetul general consolidat
şi pentru bugetele componente ale acestuia, referitoare la:
- nivelul veniturilor bugetului general consolidat, pe
tipuri de venituri;
- nivelul cheltuielilor bugetului general consolidat,
în clasificaţie economică şi în clasificaţie funcţională;
- cheltuieli de natura investiţiilor;
- nivelul datoriei publice;
- orice alte informaţii pe care Ministerul
Finanţelor Publice le consideră importante pentru strategia
fiscală;
- premisele-cheie care stau la baza determinării
indicatorilor din strategia fiscal-bugetară;
- analiza de senzitivitate a ţintelor fiscale la
schimbările indicatorilor macroeconomici;
b) explicaţia politicilor fiscal-bugetare prin
raportare la principiile şi obiectivele responsabilităţii
fiscale şi la regulile fiscale şi orice măsuri temporare ce vor
fi implementate pentru a asigura conformarea cu acestea;
c) o analiză referitoare la:
- politica de venituri, inclusiv modificările de
impozite şi taxe planificate şi politicile ce afectează alte
venituri;
- politica de îndatorare publică şi de
finanţare a deficitului bugetar şi o analiză a
sustenabilităţii datoriei;
- politica de cheltuieli, inclusiv
priorităţile în materie de cheltuieli, intenţiile privind
cheltuielile totale ale bugetului consolidat şi pentru alte bugete şi
plafoanele de cheltuieli şi alte ţinte sau limite implicate sau
impuse de regulile fiscale;
d) analiza privind riscurile fiscale, cuprinzând orice
angajamente ce nu sunt incluse în prognozele fiscale şi toate
circumstanţele ce pot avea un efect substanţial asupra prognozelor
fiscale şi economice şi care nu au fost deja încorporate în
prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi
plăţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat;
e) o explicaţie cu privire la legătura
dintre strategia fiscal-bugetară revizuită şi cea
anterioară şi o explicaţie referitoare la modificările
semnificative.
(3) Cadrul de cheltuieli pe termen mediu conţine
planurile de alocare a resurselor bugetare pentru anul bugetar următor
şi 2 ani ulteriori acestuia, rezultatele estimate pentru anul bugetar
curent şi rezultatele efective pentru 2 ani anteriori, referitoare la:
a) priorităţile în materie de cheltuieli
şi argumentarea acestora în detaliu, incluzând şi o explicare a
modului în care Guvernul intenţionează să îşi
îmbunătăţească politica, eficienţa şi
eficacitatea serviciilor oferite, calitatea activităţilor sale de
reglementare şi iniţiativele sale de reducere a barierelor pentru
mediul de afaceri şi de încurajare a creşterii sectorului privat în
diferite domenii;
b) cheltuielile bugetului de stat, detaliate pe primii
10 ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, în ordine
descrescătoare, stabiliţi de către Guvern, cheltuielile altor
bugete componente ale bugetului general consolidat, precum şi
estimările privind cheltuielile totale ale bugetului centralizat al
unităţilor administrativ-teritoriale;
c) programul de investiţii publice care să
includă priorităţile Guvernului, argumentarea lor, precum
şi detalierea acestora pe primii 10 ordonatori principali de credite ai
bugetului de stat, în ordine descrescătoare, stabiliţi de către
Guvern.
(4) Declaraţia de răspundere va conţine
o declaraţie semnată de primul-ministru şi de ministrul
finanţelor publice, prin care se atestă corectitudinea şi integralitatea
informaţiilor din strategia fiscal-bugetară şi conformitatea
acesteia cu prezenta lege, ţintele sau limitele pentru regulile fiscale
şi respectarea principiilor responsabilităţii fiscale.
CAPITOLUL VII
Bugetul anual
Art. 21. - (1) Fiecare ordonator principal de credite
va depune o propunere de cheltuieli bugetare care va fi în
concordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu metodologia
pentru elaborarea proiectului anual de buget, ce includ plafoanele de
cheltuieli şi numărul de personal, emise de Ministerul
Finanţelor Publice.
(2) Prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie
specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este
permisă. Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatori principali
de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual al
bugetului.
(3) Ministerul Finanţelor Publice va avea
autoritatea de a respinge toate propunerile de buget ce includ propunerile de
cheltuieli prezentate de ordonatorii principali de credite ai bugetului de
stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor
speciale în cursul procesului bugetar anual, dacă acestea nu sunt în
concordanţă cu strategia fiscal-bugetară şi cu metodologia
pentru elaborarea proiectului anual de buget, şi în cazul în care ordonatorii
de credite nu aliniază propunerea lor de buget în intervalul de timp
specificat de Ministerul Finanţelor Publice, acesta este abilitat,
după negocieri, sub medierea primului-ministru, să ajusteze
unilateral propunerea de buget, spre a fi inclusă în bugetul anual.
(4) Guvernul are obligaţia de a prezenta
Parlamentului un buget anual care să respecte principiile
responsabilităţii fiscale, regulile fiscale, strategia
fiscal-bugetară şi orice alte prevederi ale prezentei legi, iar primul-ministru
şi ministrul finanţelor publice vor semna o declaraţie ce
atestă această conformitate, declaraţie care va fi
prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.
(5) In eventualitatea că Guvernul nu poate
respecta condiţia de conformitate prevăzută la alin. (4),
primul-ministru şi ministrul finanţelor publice vor menţiona în
declaraţie abaterile, precum şi măsurile şi termenele
până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile
responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi cu strategia
fiscal-bugetară.
(6) Consiliul fiscal va exprima o opinie cu privire la
declaraţia menţionată la alin. (4), inclusiv menţiunile
prevăzute la alin. (5).
Art. 22. - Legea bugetului de stat şi legea
bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru fiecare an, trebuie să
fie armonizate cu strategia fiscal-bugetară şi cu prevederile
prezentei legi şi va include într-o anexă la raportul legii bugetului
de stat ţinte fiscale ce cuprind:
a) ţinte fiscale anuale ca valoare nominală
şi exprimate ca pondere în produsul intern brut pentru anul bugetar
următor şi 2 ani ulteriori, referitoare la: soldul bugetar, soldul
bugetar primar, veniturile şi cheltuielile totale, cheltuielile bugetare
primare pentru bugetul general consolidat;
b) informaţii privind nivelul datoriei publice;
c) fundamentarea ţintelor stabilite, inclusiv prin
prezentarea metodologiei de calcul utilizate, şi compararea acestora cu
execuţia ultimilor 2 ani;
d) prezentarea impactului financiar al
schimbărilor legislative, precum şi a măsurilor de compensare a
acestuia.
CAPITOLUL VIII
Clauze derogatorii
Art. 23. - Cadrul fiscal-bugetar din strategia
fiscal-bugetară prevăzut la art. 20 alin. (1) poate fi revizuit în
următoarele situaţii:
a) modificarea sferei de cuprindere a bugetului
general consolidat, caz în care trebuie explicate motivele care au stat la baza
acestei modificări şi prezentate informaţiile prevăzute la
art. 20 alin. (1), în format comparabil cu noua structură a bugetului
general consolidat;
b) înrăutăţirea semnificativă a
prognozei indicatorilor macroeconomici şi a celorlalte ipoteze care au
fost utilizate la elaborarea strategiei fiscal-bugetare;
c) schimbarea Guvernului, caz în care, la începerea
mandatului unui nou Guvern, acesta va face public dacă prin programul
său de guvernare se încadrează în ultima strategie
fiscal-bugetară aprobată de către Parlament sau, în caz contrar,
Ministerul Finanţelor Publice va elabora proiectul unei noi strategii
fiscal-bugetare.
Art. 24. - (1) La elaborarea şi dezbaterea
strategiei fiscal-bugetare potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) şi a
legilor bugetare anuale nu pot fi aduse modificări care să
conducă la deteriorarea nivelului soldului bugetului general consolidat
prevăzut în strategia fiscal-bugetară anterioară, la
creşterea cheltuielilor şi a plafoanelor de îndatorare şi
garantare sau orice alte modificări care nu sunt în conformitate cu
obiectivele prezentei legi şi cu regulile fiscale.
(2) Parlamentul poate restitui strategia
fiscal-bugetară Guvernului, cu comentarii şi observaţii. In
această situaţie, Guvernul va include şi/sau va răspunde în
termen de 15 zile acestor comentarii, în consultare cu Consiliul fiscal,
şi va depune strategia fiscal-bugetară revizuită. Dacă nici
de această dată Parlamentul nu este de acord cu strategia
fiscal-bugetară propusă şi nu aprobă proiectul legii
prevăzut la art. 18 alin. (2), primul-ministru, cu avizul Consiliului
fiscal, va prezenta o proiecţie finală a cadrului fiscal-bugetar,
luând în considerare observaţiile Parlamentului, şi, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice, va înainta proiectul legii bugetului de
stat şi proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru
anul următor.
Art. 25. - (1) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare
poate fi făcută de Parlament, la propunerea Guvernului, cu excepţia
situaţiei prevăzute la art. 23 lit. a). In acest caz, actualizarea
strategiei fiscal-bugetare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Revizuirea strategiei fiscal-bugetare şi a
proiectelor legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor
sociale de stat face obiectul analizei şi opiniei Consiliului fiscal.
(3) Strategia fiscal-bugetară revizuită
trebuie să conţină o secţiune distinctă care să
evidenţieze diferenţele faţă de forma anterioară,
împreună cu explicarea acestora.
CAPITOLUL IX
Transparenţa politicii fiscal-bugetare
SECŢIUNEA 1
Execuţia bugetară şi monitorizarea
ţintelor fiscal-bugetare
Art. 26. - (1) In termen de 45 de zile de la publicarea
legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de
stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Finanţelor
Publice va publica pe site-ul propriu programarea financiară
trimestrială a cheltuielilor bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale, în
clasificaţie economică, pe baza programului trimestrial de colectare
a veniturilor bugetare.
(2) In termen de 55 de zile de la publicarea legii
bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul
Finanţelor Publice va publica pe site-ul propriu estimările
trimestriale referitoare la cheltuielile bugetelor locale, bugetelor
instituţiilor autofinanţate şi altor bugete componente ale
bugetului general consolidat care nu au fost menţionate la alin. (1), în
clasificaţie economică.
(3) In acest scop, ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
bugetelor fondurilor speciale vor transmite Ministerului Finanţelor
Publice propunerile de eşalonare trimestrială a cheltuielilor, în
termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat şi a legii
bugetului asigurărilor sociale de stat în Monitorul Oficial al României,
Partea I. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, bugetelor
instituţiilor autofinanţate şi ai altor bugete componente ale
bugetului general consolidat vor transmite Ministerului Finanţelor Publice
propunerile de eşalonare trimestrială a cheltuielilor, în termen de
45 de zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(4) Pe baza programării trimestriale a
cheltuielilor şi a programului trimestrial de încasare a veniturilor
bugetare, Ministerul Finanţelor Publice va elabora, va aproba şi va
publica ţinte trimestriale ale cheltuielilor, veniturilor şi
deficitului bugetului general consolidat, precum şi ţinte
trimestriale pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat
pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale.
Art. 27. - Până la sfârşitul lunilor aprilie,
iulie şi octombrie ale fiecărui an, Guvernul va prezenta public o
evaluare a execuţiei bugetare trimestriale şi gradul de îndeplinire a
ţintelor trimestriale prevăzute la art. 26 alin. (4). In cazul unor
abateri de la ţintele stabilite, Guvernul va prezenta şi
măsurile avute în vedere pentru a corecta aceste dezechilibre prin
reduceri de cheltuieli sau măsuri de îmbunătăţire a
colectării veniturilor.
Art. 28. - Evaluările execuţiei bugetare
trimestriale şi măsurile avute în vedere pentru corectarea
eventualelor abateri vor face obiectul analizei şi evaluării de
către Consiliul fiscal.
SECŢIUNEA a 2-a
Raportul semestrial privind situaţia
economică şi bugetară
Art. 29. - Până la sfârşitul lunii iulie a
fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va publica pe site-ul
propriu un raport semestrial cu privire la situaţia economică şi
bugetară.
Art. 30. - Raportul semestrial privind situaţia
economică şi bugetară va cuprinde, fără a se limita la
acestea, următoarele:
a) reanalizarea cadrului macroeconomic care a stat la
baza bugetului anului respectiv, precum şi cele mai recente date cu
privire la indicatorii macroeconomici şi va identifica tendinţele
şi schimbările semnificative faţă de cele estimate cu
ocazia finalizării legii bugetului de stat şi a legii bugetului
asigurărilor sociale de stat;
b) cuantificarea impactului eventualelor
schimbări ale prognozei macroeconomice asupra ţintelor bugetare
anuale şi pe termen mediu şi prezentarea măsurilor care vor fi
luate;
c) date cu privire la veniturile bugetului general
consolidat, detaliat pentru fiecare categorie de venit, precizându-se prognoza
iniţială, veniturile colectate în primele 6 luni, precum şi o
prognoză actualizată pentru întregul an;
d) date cu privire la cheltuielile bugetului general
consolidat, detaliat în clasificaţie economică şi
funcţională, pentru fiecare buget din componenţa bugetului
general consolidat, precizându-se programul aprobat, cheltuielile efectuate în
primele 6 luni, precum şi o prognoză actualizată pentru întregul
an;
e) date cu privire la cheltuielile bugetului de stat,
detaliat în clasificaţie economică, pentru fiecare ordonator
principal de credite al bugetului de stat, precizându-se programul aprobat,
cheltuielile efectuate în primele 6 luni, precum şi o prognoză
actualizată pentru întregul an;
f) date cu privire la soldul bugetar, atât pentru
bugetul general consolidat total şi primar, cât şi pentru fiecare
buget din componenţa bugetului general consolidat, precizându-se programul
aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o prognoză
actualizată pentru întregul an;
g) date cu privire la absorbţia fondurilor primite
de la Uniunea Europeană şi de la alţi donatori, precizându-se
programul aprobat, rezultatul realizat în primele 6 luni, precum şi o
prognoză actualizată pentru întregul an;
h) date cu privire la plăţile restante ale
bugetului general consolidat la finele trimestrului I şi estimări
pentru semestrul I şi pentru fiecare buget din componenţa bugetului
general consolidat;
i) date cu privire la finanţarea deficitului
bugetar şi nivelul datoriei publice;
j) justificări pentru eventualele nerealizări
ale previziunilor de venituri, precizându-se măsurile luate şi
planificate pentru îmbunătăţirea colectării.
Art. 31. - (1) Informaţiile cuprinse în raportul
semestrial privind situaţia economică şi bugetară trebuie
să ia în considerare, în măsura în care este posibil, toate deciziile
Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii care pot avea un efect
asupra perspectivelor fiscale şi economice din anul respectiv.
(2) Datele şi informaţiile cuprinse în
raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară
trebuie să fie prezentate într-un format comparabil cu cele din programul
bugetar anual şi cu cele din strategia fiscal-bugetară.
SECŢIUNEA a 3-a
Raportul privind execuţia bugetară
finală
Art. 32. - In termen de cel mult 3 luni de la
încheierea exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice va
publica pe site-ul propriu un raport cu privire la execuţia bugetară
preliminată a exerciţiului încheiat.
Art. 33. - Raportul privind execuţia bugetară
finală are ca scop:
a) furnizarea informaţiilor cu privire la
rezultatele politicii bugetare în anul încheiat şi compararea acestor
rezultate atât cu obiectivele şi priorităţile strategice, cât
şi cu ţintele fiscale din strategia fiscal-bugetară şi din
bugetul anual;
b) analiza modului în care Guvernul a respectat
principiile şi regulile fiscale prevăzute în prezenta lege şi
explicarea eventualelor abateri de la acestea;
c) evaluarea politicii fiscal-bugetare din anul bugetar
încheiat, precum şi a rezultatelor acesteia în conformitate cu obiectivul
pe termen mediu prevăzut de strategia fiscal-bugetară;
d) evaluarea eventualelor abateri de la obiectivul pe
termen mediu ale Guvernului şi prezentarea măsurilor de încadrare a
ţintelor stabilite.
Art. 34. - Raportul privind execuţia bugetară
finală va cuprinde date de execuţie a indicatorilor
prevăzuţi la art. 20 alin. (1), precum şi o secţiune
distinctă care să evidenţieze abaterile acestora faţă
de strategia fiscal-bugetară şi faţă de bugetul anual
iniţial, precum şi o explicaţie privind modificările
semnificative.
SECŢIUNEA a 4-a
Raportul privind situaţia economică
şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului
Art. 35. - Cu cel puţin 60 de zile înaintea
organizării alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul
propriu un raport privind situaţia economică şi bugetară.
Art. 36. - Raportul privind situaţia
economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului trebuie
să conţină următoarele informaţii:
a) estimarea veniturilor, cheltuielilor şi
soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate
în clasificaţie economică şi pe bugete componente ale bugetului
general consolidat;
b) prognoza indicatorilor macroeconomici şi a
altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor
prevăzute la lit. a);
c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo
unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare,
inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în
prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi
plăţile restante ale companiilor cu capital majoritar de stat;
d) o declaraţie semnată de către
primul-ministru şi ministrul finanţelor publice, care să ateste
că informaţiile din raport reflectă cele mai bune estimări
la momentul respectiv şi acestea sunt elaborate într-un mod realist,
că reflectă toate informaţiile disponibile cu privire la
perspectivele economice şi fiscale, cuprinde informaţiile comunicate
de către ordonatorii principali de credite şi respectă
prevederile art. 37.
Art. 37. - Informaţiile cuprinse în raportul
prevăzut la art. 36 trebuie să ia în considerare toate deciziile
Guvernului, precum şi toate celelalte situaţii cunoscute care pot
avea un efect asupra perspectivelor fiscale şi economice.
SECŢIUNEA a 5-a
Impactul financiar al angajamentelor electorale
Art. 38. - (1) Cu 60 de zile înaintea alegerilor
generale, preşedinţii partidelor politice pot solicita
primului-ministru sau Consiliului fiscal calcularea impactului financiar al
politicilor propuse şi anunţate public.
(2) O astfel de solicitare trebuie să fie
exprimată în scris şi să descrie în detaliu politica
propusă, oferind detalii relevante pentru calculul impactului financiar.
(3) Solicitarea adresată primului-ministru va fi
transmisă direct Ministerului Finanţelor Publice, ministerelor
responsabile sau Consiliului fiscal.
(4) Ministerul Finanţelor Publice şi/sau
ministerele de resort nu răspund solicitărilor
preşedinţilor partidelor politice dacă acestea nu au fost
transmise prin intermediul primului-ministru.
Art. 39. - (1) In termen de 30 de zile de la data
solicitării, Ministerul Finanţelor Publice şi/sau ministerul de
resort sau preşedintele Consiliului fiscal vor face public impactul
financiar al politicii respective, împreună cu ipotezele care au stat la
baza calculului acestuia, precum şi metodologia de calcul pe baza
informaţiilor aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor
Publice şi/sau a ministerelor de resort.
(2) In cazul în care Ministerul Finanţelor Publice
şi/sau ministerul de resort sau Consiliul fiscal nu au dispus de
informaţii suficiente sau nu au avut suficient timp să
pregătească şi să publice impactul financiar respectiv, vor
anunţa public acest lucru.
CAPITOLUL X
Consiliul fiscal
SECŢIUNEA 1
Responsabilităţi şi competenţe
Art. 40. - (1) Consiliul fiscal este o autoritate
independentă, compusă din 5 membri cu experienţă în
domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care va sprijini
activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de
elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura
calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor
bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.
Membrii Consiliului fiscal îşi exercită mandatul potrivit legii şi
nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile
publice ori de la orice altă instituţie sau autoritate.
(2) Consiliul fiscal are următoarele
atribuţii principale:
a) analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări asupra prognozelor macroeconomice şi bugetare oficiale;
b) analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări asupra strategiei fiscal-bugetare, precum şi evaluarea
conformităţii acesteia cu principiile şi regulile fiscale
prevăzute de lege;
c) evaluarea performanţelor fiscal-bugetare ale
Guvernului în raport cu obiectivele fiscale şi priorităţile
strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, precum şi cu
principiile şi regulile fiscale prevăzute de lege, prin:
- analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări cu privire la evaluarea trimestrială elaborată de
către Guvern cu privire la execuţia bugetară, asupra gradului de
îndeplinire a ţintelor trimestriale, precum şi asupra măsurilor
avute în vedere de către Guvern pentru corectarea eventualelor abateri;
- analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări cu privire la raportul semestrial privind situaţia
economică şi bugetară;
- analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări cu privire la raportul final privind situaţia
economică şi bugetară;
- analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări cu privire la raportul privind situaţia economică
şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului;
d) analiza şi elaborarea de opinii şi
recomandări, atât înainte de aprobarea de către Guvern, cât şi
înainte de transmiterea către Parlament, asupra legilor bugetare anuale, a
rectificărilor bugetare, cât şi asupra altor iniţiative
legislative care pot avea un impact asupra volumului cheltuielilor bugetare,
precum şi evaluarea conformităţii acestora cu principiile
şi regulile fiscale prevăzute de prezenta lege;
e) pregătirea estimărilor şi emiterea
de opinii cu privire la impactul bugetar al proiectelor de acte normative,
altele decât cele menţionate la lit. d), cât şi cu privire la
amendamentele făcute la legile bugetare anuale pe parcursul dezbaterilor
parlamentare;
f) oferirea de informaţii aflate în
competenţele sale, în urma solicitării scrise, Preşedintelui
României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,
preşedintelui Curţii de Conturi, guvernatorului Băncii Naţionale
a României şi comisiilor parlamentare;
g) informarea comisiilor de buget-finanţe ale
Parlamentului României sau a Guvernului cu privire la eventuale iniţiative
legislative care să promoveze menţinerea disciplinei fiscale şi
a transparenţei procesului bugetar.
(3) Opiniile, prognozele, analizele şi
recomandările Consiliului fiscal vor fi publicate pe pagina web a
acestuia.
(4) Opiniile şi recomandările Consiliului
fiscal vor fi avute în vedere de către Guvern şi Parlament la
elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi a legilor bugetare anuale
şi, respectiv, la însuşirea/aprobarea acestora.
Art. 41. - (1) Consiliul fiscal poate solicita de la
orice instituţie sau autoritate publică informaţii, documente
sau date relevante pentru a-şi îndeplini atribuţiile şi
responsabilităţile prevăzute de prezenta lege.
(2) Consiliul fiscal poate solicita informaţii,
documente sau date relevante pentru îndeplinirea atribuţiilor şi
responsabilităţilor sale, în orice format sau nivel de detaliere, de
la entitatea care gestionează astfel de informaţii sau este
responsabilă pentru prelucrarea acestora. Entitatea respectivă va
transmite informaţiile/documentele/datele solicitate, în forma
solicitată, în termen de 15 zile de la solicitarea lor de către
Consiliul fiscal.
(3) Dacă informaţiile solicitate nu sunt
disponibile sau nu pot fi transmise în termenul prevăzut la alin. (2),
entitatea respectivă va informa în scris Consiliul fiscal asupra acestui
fapt.
(4) Dacă entitatea care are obligaţia să
comunice informaţiile/documentele/datele solicitate de către
Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenul prevăzut la alin. (2),
Consiliul fiscal poate solicita informaţiile respective Ministerului
Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice va transmite
informaţiile solicitate în termen de 7 zile de la data solicitării
sau va informa în scris Consiliul fiscal dacă respectivele informaţii
nu sunt disponibile.
(5) Dacă entitatea care are obligaţia să
furnizeze informaţiile/documentele/datele solicitate de către
Consiliul fiscal nu face acest lucru în termenele prevăzute la alin. (2)
şi (4), Consiliul fiscal va face public acest lucru.
(6) Solicitările Consiliului fiscal către
entitatea care are obligaţia să furnizeze datele solicitate pot fi
făcute şi sub forma unui document cu semnătură
electronică, acolo unde există un acord în acest sens.
(7) Nicio persoană acţionând în numele unei
entităţi care are obligaţia să furnizeze informaţii
Consiliului fiscal nu va fi dezavantajată pentru că a comunicat
Consiliului fiscal datele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor
şi responsabilităţilor acestuia, sub condiţia ca regulile
cu privire la tratamentul informaţiilor confidenţiale prevăzute
la alin. (2) să fi fost respectate.
SECŢIUNEA a 2-a
Membrii Consiliului fiscal
Art. 42. - (1) Membrii Consiliului fiscal sunt
numiţi prin hotărâre de către Parlament, pentru o perioadă
de 9 ani. Membrii Consiliului fiscal nu pot fi realeşi la finalizarea
mandatului. Dacă mandatul unui membru al Consiliului fiscal a încetat
după o perioadă de 3 ani, acesta poate fi reales o singură
dată.
(2) Academia Română, Banca Naţională a
României, Academia de Studii Economice Bucureşti, Institutul Bancar Român
şi Asociaţia Română a Băncilor vor nominaliza fiecare o
singură persoană pentru a face parte din Consiliul fiscal.
(3) Persoanele nominalizate pentru a face parte din
Consiliul fiscal sunt audiate de către comisiile de buget-finanţe ale
Parlamentului şi vor fi votate de către Parlament. In situaţia
în care persoanele nominalizate potrivit alin. (2) nu întrunesc voturile
necesare, entităţile menţionate vor face alte nominalizări,
în termen de 15 zile.
(4) Persoanele nominalizate pentru a face parte din
Consiliul fiscal trebuie să nu aibă cazier judiciar sau cazier
fiscal, să fie cetăţeni români cu drept de vot, să
aibă studii universitare în domeniul economic, să aibă o
bună reputaţie şi experienţă profesională în
domeniul politicilor economice, bugetare sau financiare şi o vechime în
specialitate de minimum 10 ani.
(5) Nu poate fi nominalizată pentru a face parte
din Consiliul fiscal persoana:
a) care cu 4 ani înainte de nominalizare a deţinut
o funcţie de demnitate publică în cadrul Guvernului;
b) care cu 4 ani înainte de nominalizare a fost membru
al Parlamentului României sau al Parlamentului European ori a deţinut o
funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;
c) al/a cărei soţ/soţie,
părinţi, copii, fraţi/surori, alte rude sau afini, până la
gradul al IV-lea inclusiv, deţin o funcţie de demnitate publică
în cadrul Guvernului, au calitatea de membru al Parlamentului României sau al
Parlamentului European ori deţin o funcţie de conducere în cadrul
unui partid politic.
(6) Pe perioada mandatului, membrii Consiliului fiscal:
a) nu pot accepta o funcţie de demnitate
publică în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilată şi nu
pot deveni membri ai Parlamentului României ori ai Parlamentului European sau
deţine o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;
b) nu pot fi soţi şi nici rude ori afini,
până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care deţin o
funcţie în cadrul Guvernului sau o funcţie asimilată, au
calitatea de membru al Parlamentului României ori al Parlamentului European sau
deţin o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic;
c) nu pot fi funcţionari publici;
d) nu pot fi membri în consiliile de
administraţie, directori executivi, cenzori sau auditori ai companiilor
naţionale sau societăţilor comerciale cu capital majoritar de
stat.
(7) Membrii Consiliului fiscal au obligaţia
să notifice de îndată, în scris, comisiilor de buget-finanţe ale
Parlamentului apariţia oricăreia dintre situaţiile de
incompatibilitate prevăzute la alin. (6) şi să întreprindă
demersurile necesare pentru încetarea stării de incompatibilitate, în
termen de 10 zile de la apariţia acesteia.
(8) Dacă membrii Consiliului fiscal aflaţi
în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin.
(6) nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la alin. (7),
comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului vor stabili
incompatibilitatea acestora.
(9) Dacă membrii Consiliului fiscal aflaţi
în oricare dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin.
(6) fac dovada încetării acesteia în termenul prevăzut la alin. (7),
comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului nu vor stabili incompatibilitatea
acestora.
(10) Dacă un membru al Consiliului fiscal
îşi încetează mandatul înaintea termenului prevăzut la alin.
(1), entitatea corespunzătoare conform prevederilor alin. (2) va propune
comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului, în termen de 15 zile, o
nouă nominalizare pentru restul mandatului.
Art. 43. - (1) Preşedintele şi
vicepreşedintele Consiliului fiscal vor fi aleşi de către
membrii consiliului prin vot secret, cu majoritatea simplă a acestora.
(2) Preşedintele Consiliului fiscal are următoarele
atribuţii:
a) conduce consiliul;
b) convoacă reuniunile consiliului;
c) este reprezentantul de drept al consiliului;
d) aprobă publicarea
analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de
consiliu, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor
acestuia, în urma însuşirii acestora de către membrii consiliului
prin vot;
e) coordonează secretariatul consiliului.
(3) Preşedintele Consiliului fiscal va
răspunde în faţa Parlamentului României pentru corectitudinea şi
acurateţea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor
elaborate de Consiliul fiscal, conform atribuţiilor şi
responsabilităţilor acestuia.
(4) Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Consiliului fiscal va fi adoptat de către acesta prin
vot unanim.
(5) Consiliul fiscal se întruneşte în
prezenţa majorităţii membrilor săi, incluzând
preşedintele sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintele.
Deciziile vor fi adoptate cu majoritatea simplă a celor prezenţi.
Art. 44. - Preşedintele Consiliului fiscal va
primi o indemnizaţie lunară la nivelul celei de secretar de stat, iar
vicepreşedintele, la nivelul celei de subsecretar de stat. Ceilalţi
membri ai Consiliului fiscal au dreptul la o indemnizaţie de 90% din
indemnizaţia vicepreşedintelui şi se acordă în cazul în
care preşedintele constată că s-au îndeplinit sarcinile
stabilite în cadrul consiliului. Indemnizaţiile vor fi suportate din
bugetul Consiliului fiscal.
SECŢIUNEA a 3-a
Incetarea calităţii de membru al
Consiliului fiscal
Art. 45. - (1) Calitatea de membru al Consiliului
fiscal încetează în următoarele situaţii:
a) la expirarea mandatului pentru care a fost numit,
în condiţiile art. 42 alin. (1);
b) prin demisie;
c) prin revocare de către plenul Parlamentului, în
următoarele situaţii:
- la stabilirea stării de incompatibilitate în
conformitate cu prevederile art. 42 alin. (6);
- când împotriva unui membru al Consiliului fiscal a
fost pronunţată o condamnare penală cu pedeapsă
privativă de libertate, rămasă definitivă;
d) prin înlocuire, în cazul imposibilităţii
definitive de exercitare a mandatului. Se consideră imposibilitate
definitivă de exercitare a mandatului orice împrejurare care
creează o indisponibilizare cu o durată mai mare de 90 de zile
calendaristice;
e) prin deces.
(2) Demisia va fi comunicată în scris preşedinţilor
comisiilor de buget-finanţe ale Parlamentului.
SECŢIUNEA a 4-a
Organizarea şi funcţionarea Consiliului
fiscal
Art. 46. - (1) Activitatea Consiliului fiscal este
asistată de un Secretariat tehnic, organizat în cadrul Academiei Române.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare
şi organigrama Secretariatului tehnic al Consiliului fiscal vor fi
stabilite de către membrii consiliului.
Art. 47. - (1) Consiliul fiscal îşi va stabili
propriul buget, care va reprezenta o anexă la bugetul Academiei Române.
(2) Bugetul necesar funcţionării până la
sfârşitul primului an calendaristic va fi asigurat prin alocări din
Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
(3) Secretariatul tehnic al Consiliului fiscal nu poate
depăşi un număr de 10 posturi, iar drepturile salariale ale
acestora se asimilează cu cele ale personalului din cadrul ministerelor,
conform prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.
(4) Managementul financiar al Consiliului fiscal va fi
auditat de Curtea de Conturi a României.
SECŢIUNEA a 5-a
Raportul anual al Consiliului fiscal
Art. 48. - (1) Până la sfârşitul lunii martie
a fiecărui an, Consiliul fiscal va elabora şi va publica un raport
anual.
(2) Raportul anual al Consiliului fiscal conţine o
analiză cu privire la derularea politicii fiscal-bugetare din anul
precedent faţă de cea aprobată prin strategia
fiscal-bugetară şi bugetul anual şi include, fără a se
limita la acestea:
a) evaluarea tendinţelor macroeconomice şi
bugetare cuprinse în strategia fiscal-bugetară şi în bugetul anual
din anul bugetar care face obiectul raportului;
b) evaluarea obiectivelor, ţintelor şi
indicatorilor stabiliţi prin strategia fiscal-bugetară şi prin
bugetul anual din anul bugetar care face obiectul raportului;
c) evaluarea performanţei Guvernului şi a
modului cum au fost respectate principiile şi regulile prevăzute de
prezenta lege în anul bugetar precedent;
d) opiniile şi recomandările Consiliului
fiscal în vederea îmbunătăţirii politicii fiscal-bugetare în
anul bugetar curent, în conformitate cu principiile şi regulile
prevăzute de prezenta lege.
CAPITOLUL XI
Responsabilităţi şi sancţiuni
Art. 49. - Responsabilităţile Guvernului:
a) asigură că Programul de guvernare este
sustenabil din punct de vedere fiscal şi conform prevederilor prezentei
legi;
b) gestionează finanţele publice şi
resursele publice într-o manieră conformă cu prezenta lege,
respectând principiile, obiectivele responsabilităţii fiscale şi
ale regulilor fiscale, şi asigură îndeplinirea strategiei
fiscal-bugetare, inclusiv prin propunerea de bugete anuale, cu respectarea
prezentei legi şi a strategiei fiscal-bugetare;
c) exercitarea tuturor atribuţiilor într-o
manieră care să asigure respectarea prezentei legi şi a
strategiei fiscal-bugetare, inclusiv prin emiterea de acte normative în
conformitate cu prezenta lege.
Art. 50. - Responsabilităţile Ministerului
Finanţelor Publice:
a) monitorizează aplicarea prevederilor prezentei
legi privind strategia fiscal-bugetară şi sesizează Guvernul cu
privire la orice abatere constatată;
b) întocmeşte raportările prevăzute de
prezenta lege;
c) întocmeşte proiectul strategiei
fiscal-bugetare;
d) gestionează procesul bugetar anual, pentru a
asigura respectarea prezentei legi;
e) monitorizează rezultatele financiare şi
cele asociate acestora înregistrate de autorităţile publice centrale
şi locale în raport cu prevederile prezentei legi;
f) emite norme, ordine, instrucţiuni sau
notificări pentru aplicarea prevederilor prezentei legi.
Art. 51. - Responsabilităţile ordonatorilor
principali de credite:
a) fiecare ordonator principal de credite se va
asigura că toate deciziile ce intră în sfera prerogativelor lui sunt
luate în conformitate cu prevederile prezentei legi, inclusiv în conformitate
cu principiile responsabilităţii fiscale, cu regulile fiscale şi
cu strategia fiscal-bugetară;
b) monitorizează performanţele financiare
şi nefinanciare ale entităţilor aflate în coordonare, pentru a
se asigura că performanţele sunt conforme prevederilor prezentei
legi;
c) furnizează Ministerului Finanţelor
Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta,
informaţiile necesare pentru elaborarea strategiei fiscal-bugetare şi
răspund pentru corectitudinea informaţiilor furnizate;
d) furnizează Ministerului Finanţelor
Publice, în formatul şi în termenul solicitate de acesta,
informaţiile necesare pentru elaborarea rapoartelor prevăzute de
prezenta lege, precum şi orice alte informaţii cu privire la decizii
şi/sau situaţii care pot avea un efect asupra perspectivelor fiscale
şi economice şi răspunde pentru informaţiile furnizate.
Art. 52. - Incălcarea prevederilor prezentei legi
de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică
solidară cu ceilalţi membri, în conformitate cu prevederile
Constituţiei României, republicată, şi ale Legii nr. 115/1999
privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu
modificările ulterioare.
Art. 53. - (1) Ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor
fondurilor speciale, bugetelor locale şi conducătorii
instituţiilor sau autorităţilor publice au obligaţia de a
furniza Ministerului Finanţelor Publice şi/sau Consiliului fiscal, în
formatul şi în termenele solicitate de acesta, informaţiile necesare
aplicării prezentei legi.
(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1)
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă
de 5.000 lei.
Art. 54. - (1) Ordonatorii de credite bugetare şi
conducătorii companiilor cu capital majoritar de stat ale căror bugete
fac parte din bugetul general consolidat au obligaţia să respecte
obiectivele responsabilităţii fiscale şi regulile fiscale
prevăzute la art. 5-10, 13, 15-17 şi 21, plafoanele de cheltuieli
şi împrumuturi, precum şi ţintele soldului bugetar specificate
la art. 22. Orice încălcare a acestor prevederi duce la luarea uneia sau a
mai multora dintre următoarele măsuri:
a) prezentarea în Guvern sau, după caz, la
organele deliberative ale autorităţilor publice locale a unui program
de reducere a cheltuielilor ori restructurarea şi, după caz, fuziunea
unor instituţii publice;
b) interdicţia emiterii de garanţii, precum
şi contractarea sau tragerea de împrumuturi, până la redresarea
situaţiei financiare şi încadrarea în indicatorii aprobaţi;
c) interzicerea majorării în anul bugetar
următor a plafoanelor de cheltuieli şi împrumuturi, ca urmare a
depăşirilor angajamentelor bugetare din anul curent;
d) autorităţile locale, instituţiile
publice autofinanţate şi entităţile economice cu capital
majoritar de stat ale căror bugete fac parte din bugetul general
consolidat vor compensa deficitele din anii anteriori prin excedente
înregistrate în anul bugetar următor.
(2) Consiliul fiscal va evalua prin rapoartele anuale
respectarea prevederilor prezentei legi, făcând publice constatările
acestora.
Art. 55. - Constituie contravenţie şi se
sancţionează conform prevederilor art. 56 angajarea sau plata de
cheltuieli peste plafoanele trimestriale stabilite şi orice încheiere de
angajamente legale prin care să oblige statul sau autorităţile
locale la efectuarea unor cheltuieli peste nivelul aprobat în condiţiile
dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 56. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 8, art.
10 alin. (4), art. 16 şi art. 21 alin. (1) constituie contravenţie
şi se sancţionează, în funcţie de gradul de
vinovăţie a persoanelor responsabile, cu amendă între 2.000 lei
şi 20.000 lei şi recuperarea prejudiciului, după caz. Pe
perioada cercetării administrative, persoanele responsabile sunt
suspendate din funcţie.
(2) Constatarea contravenţiilor pentru
nerespectarea prevederilor art. 8 şi 16, precum şi aplicarea amenzii
se fac de către organele de control ale Curţii de Conturi a României.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
sancţiunilor pentru nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (4) şi
ale art. 21 alin. (1) se fac de către persoanele împuternicite prin ordin
al ministrului finanţelor publice.
(4) După rămânerea definitivă a
sancţiunii contravenţionale, aceasta se publică pe site-ul
Ministerului Finanţelor Publice.
Art. 57. - Contravenţiilor prevăzute la art.
55 şi 56 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 58. -Verificarea respectării prevederilor
prezentei legi se efectuează şi de către Curtea de Conturi a
României, conform competenţelor şi atribuţiilor acesteia,
stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, aplicând
sancţiunile prevăzute de această lege şi de celelalte acte
normative în vigoare din domeniul finanţelor publice.
CAPITOLUL XII
Dispoziţii finale
Art. 59. - (1) In termen de 45 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, entităţile prevăzute
la art. 42 alin. (2) vor transmite comisiilor de buget-finanţe ale
Parlamentului nominalizările pentru persoanele care vor face parte din
Consiliul fiscal.
(2) In termen de cel mult 30 de zile de la transmiterea
nominalizărilor conform prevederilor alin. (1), comisiile de
buget-finanţe ale Parlamentului vor organiza audierile persoanelor
nominalizate în urma votului din plenul Parlamentului, iar
preşedinţii comisiilor de buget-finanţe vor transmite
preşedintelui Academiei Române lista persoanelor desemnate care vor face
parte din Consiliul fiscal.
Această lege a fost adoptată de
Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76
alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ