LEGE   Nr. 8 din  1 iulie 1977

privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 64 din  9 iulie 1977

    Dezvoltarea economico-sociala a tarii in conformitate cu obiectivele stabilite prin Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism impune infaptuirea unor ample programe de investitii.
    Realizarea acestor programe face necesara dezvoltarea in ritm sustinut a constructiilor industriale, de locuinte si cladiri social-culturale, constructii hidrotehnice, agrozootehnice si altele care sa asigure crearea unor conditii mai bune de munca si viata tuturor cetatenilor, folosirea cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a celorlalte fonduri fixe si cresterea productivitatii muncii.
    In conditiile revolutiei stiintifice si tehnice contemporane este necesar ca, odata cu infaptuirea amplului program de investitii, sa se asigure realizarea de constructii durabile, cu o inalta siguranta in exploatare si o buna functionalitate, precum si imbunatatirea permanenta a calitatii constructiilor, in stricta concordanta cu nevoile generale ale dezvoltarii societatii noastre socialiste.
    Pentru stabilirea obligatiilor si raspunderilor ce revin in acest domeniu ministerelor, celorlalte organe centrale si comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, centralelor industriale, intreprinderilor si celorlalte unitati economice, precum si personalului care activeaza in domeniul constructiilor,
    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Principii si norme de baza

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania imbunatatirea continua a conceptiei de proiectare, a tehnologiilor de executie, a calitatii materialelor, introducerea de noi tehnici si solutii constructive, precum si respectarea riguroasa a normelor de exploatare a constructiilor, constituie o obligatie de baza pentru ministere, celelalte organe centrale si locale, pentru colectivele de oameni ai muncii din unitatile de proiectare, cercetare, executie si producatoare de materiale, precum si pentru toti beneficiarii de constructii.
    Statul asigura, prin planul national unic, conditiile si resursele necesare pentru realizarea constructiilor in concordanta cu cele mai noi cuceriri ale revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, cu cerintele dezvoltarii economice si sociale a tarii.
    Art. 2
    Proiectarea si executarea constructiilor de toate categoriile se realizeaza in conformitate cu schitele si detaliile de sistematizare, cu respectarea stricta a prescriptiilor tehnice, care sa le asigure rezistenta, stabilitate durabilitate si siguranta in exploatare, o buna functionalitate, aspect arhitectural corespunzator, un inalt grad de utilitate economica si sociala.
    Constructiile trebuie sa creeze conditii normale de munca si de viata pentru cei care le folosesc, sa raspunda pe deplin scopului pentru care au fost realizate.
    Totodata, constructiile trebuie astfel proiectate si executate incat sa se evite supradimensionarile, sa se reduca la strictul necesar suprafetele si volumele construite, sa se asigure utilizarea eficienta a resurselor materiale si de forta de munca in executie.
    Art. 3
    Caracteristicile tehnice de baza si nivelul calitativ al constuctiilor se stabilesc in mod unitar prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini, care se aproba de organele prevazute de lege si sunt obligatorii pentru toate unitatile care participa la proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor.
    Prin standarde, norme tehnice si caiete de sarcini trebuie sa se asigure solutii si metode constructive noi, tehnici de executie de inalta productivitate, utilizarea de materiale si elemente de constructii rezistente si usoare, care sa confere constructiilor o buna comportare in timp, precum si o eficienta economica superioara.
    Art. 4
    Pentru protectia impotriva cutremurelor si siguranta in exploatare, toate proiectele de executie vor fi intocmite cu asigurarea constructiilor la gradul de seismicitate stabilit potrivit zonarii prevazute de lege. De asemenea la proiectarea si executia constructiilor se vor respecta normele de prevenire a incendiilor.
    Unitatile de proiectare si executie sunt obligate sa mentioneze in proiectul de executie si in cartea tehnica a constructiei gradul de seismicitate si gradul de rezistenta la foc pentru care constructia a fost proiectata si executata.
    Art. 5
    Pentru toate categoriile de cladiri se vor prevedea, prin norme tehnice, proiectarea si realizarea de solutii constructive care sa evite folosirea elementelor grele pentru acoperisuri si plansee.
    Se interzice, la proiectare si executie, inglobarea instalatiilor de orice fel in stalpi, in grinzi si in imbinarile dintre elementele prefabricate ale cladirilor.
    Prin norme tehnice se va prevedea ca depozitele, arhivele, instalatiile si obiectele grele sa fie amplasate numai la subsolul si parterul cladirilor.
    In cazul constructiilor care urmeaza sa indeplineasca functiuni specifice, normele tehnice vor prevedea masuri speciale ce trebuie avute in vedere la proiectare pentru amplasarea acestora la etajele cladirilor.
    De asemenea, prin norme tehnice se vor stabili conditiile in care pot fi amplasate la etajele cladirilor industriale masinile, utilajele si instalatiile tehnologice.
    Art. 6
    Pentru toate constructiile, indiferent de natura lor, unitatile beneficiare sunt obligate sa intocmeasca, impreuna cu unitatile de proiectare si de executie, cartea tehnica a constructiei, care trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu proiectul de executie, orice completari ulterioare ale acestuia, aprobate potrivit legii, precum si normele tehnice de exploatare si intretinere.
    Dupa receptia definitiva, cartea tehnica a constructiei se pastreaza la comitetul sau biroul executiv al consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal al localitatii unde este amplasata constructia si la unitatea beneficiara.
    Art. 7
    Controlul calitatii constructiilor se efectueaza pe faze, in cursul proiectarii si executiei, si prin verificari periodice ale elementelor prevazute in cartea tehnica, in cursul exploatarii constructiilor.
    Proiectantul si constructorul sunt obligati sa verifice exigent prin autocontrol toate operatiile pe care le executa si raspund de respectarea riguroasa a normelor tehnice in realizarea fiecarei lucrari.
    Organele care exercita controlul tehnic al calitatii si unitatile beneficiare raspund de verificarea solutiilor constructive, a calitatii executiei, materialelor utilizate, a modului in care se exploateaza constructia.
    Este obligatorie efectuarea distincta a controlului si receptiei cu privire la calitatea fundatiei si a structurii de rezistenta si verificarea prin laboratoare si statii mobile, a calitatii betonului si a celorlalte materiale componente.
    Organele de control sunt obligate sa opreasca executarea si sa dispuna refacerea tuturor lucrarilor care nu respecta prescriptiile tehnice, luand masuri de recuperare a pagubelor si de tragere la raspundere a persoanelor vinovate.
    Art. 8
    Proiectele pentru constructiile unicate cu tehnicitate ridicata si de importanta deosebita, toate proiectele tip si cele pentru constructiile la care se aplica metode noi de proiectare si calcul se analizeaza si se expertizeaza in mod obligatoriu sau, dupa caz, se incearca pe model de catre Institutul central de cercetare, proiectare si directivare in constructii.
    Institutul central de cercetare, proiectare si directivare in constructii este obligat ca, impreuna cu organele de proiectare, executie si control, sa verifice executia lucrarilor la aceste constructii, pana la receptia finala.
    In cazul constructiilor unicate de importanta deosebita si al celor la care s-au aplicat metode noi de calcul si proiectare, institutul central este obligat sa ateste in cartea tehnica a constructiei ca acestea indeplinesc conditiile de rezistenta, stabilitate si functionalitate prevazute de lege.
    Art. 9
    In vederea exercitarii controlului statului in domeniul calitatii constructiilor se instituie un sistem unitar al inspectiei de stat in constructii.
    Inspectia de stat in constructii se organizeaza in cadrul Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii.
    Inspectia de stat in constructii este subordonata si Consiliului de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale.
    In fiecare judet se organizeaza inspectii de specialitate pentru constructii care functioneaza in cadrul consiliilor judetene de control muncitoresc al activitatii economice si sociale.
    Organizarea, atributiile si raspunderile inspectiei de stat in constructii se stabilesc prin lege.
    Art. 10
    Constructiile de orice fel vor fi folosite numai in scopul pentru care au fost proiectate, cu respectarea stricta a conditiilor de exploatare prevazute in proiecte si in caietele de sarcini.
    Schimbarea destinatiei, supraetajarea sau executarea oricaror modificari care ar putea afecta rezistenta constructiilor sunt interzise si se sanctioneaza potrivit legii.
    Se interzice amplasarea la etajele superioare ale cladirilor a depozitelor de orice fel, a bibliotecilor, a arhivelor, caselor de fier, a dulapurilor metalice grele, a instalatiilor centrelor de calcul si a altor obiecte grele cu exceptia cazurilor in care cladirile indeplinesc functionalitati specifice si au fost proiectate special pentru acest scop.
    Art. 11
    Orice lucrare de intretinere si reparatie a constructiilor trebuie realizata in asa fel incat sa se mentina rezistenta si stabilitatea proiectata, precum si ceilalti parametri tehnico-functionali.
    Se interzice proiectarea sau executarea oricarei modificari care slabeste rezistenta constructiei.
    Modificarile care nu diminueaza rezistenta constructiei se pot face numai pe baza unui proiect special, aprobat in conditiile prezentei legi.
    Art. 12
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale, unitatile de cercetare si proiectare, centralele si intreprinderile constructoare sau producatoare de materiale de constructii, unitatile beneficiare raspund, corespunzator atributiilor ce le revin, de asigurarea calitatii constructiilor si de mentinerea acestora in buna stare in tot cursul exploatarii.
    Organele si organizatiile prevazute la alineatul precedent sunt obligate sa intocmeasca anual programe pentru imbunatatirea calitatii constructiilor, sa asigure introducerea de noi solutii constructive, sa generalizeze procedeele tehnologice moderne in executie, sa diversifice si sa dezvolte productia de materiale si elemente de constructii, sa stabileasca masuri pentru reducerea continua a consumurilor de materiale.
    Art. 13
    Consiliile tehnico-economice din intreprinderi, centrale, institute de proiectare, ministere, celelalte organe centrale si din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare au obligatia sa analizeze conceptia de ansamblu si solutiile constructive din documentatiile tehnico-economice, sa propuna masuri care sa conduca la asigurarea rezistentei si bunei functionalitati a constructiei, dimensionarii judicioase a elementelor sale componente, utilizarii unor materiale usoare, eficiente, obtinute cu precadere din surse locale, ocuparii unor suprafete minime de teren, precum si a mentinerii in timp a caracteristicilor tehnice ale constructiilor cu cheltuieli minime de exploatare.
    Art. 14
    Muncitorii, maistrii, tehnicienii si inginerii din unitatile de proiectare si executie raspund de respectarea stricta a prescriptiilor tehnice de proiectare si executie si sunt obligati sa efectueze un control riguros al lucrarilor pe care le executa si sa inlature orice deficienta produsa.
    Art. 15
    Constructiile de orice fel pot fi date in exploatare numai dupa receptionarea lor, potrivit legii.
    Comisiile de receptie si fiecare membru al acestora sunt obligate sa verifice in mod riguros indeplinirea conditiilor de calitate, prevazute in prescriptiile tehnice, in notele de comanda si in proiectele de executie si raspund, corespunzator atributiilor ce le revin, de calitatea constructiilor receptionate.
    Art. 16
    Personalul unitatilor de proiectare, de constructii-montaj, producatoare de materiale, elemente de constructii si instalatii, al unitatilor beneficiare, precum si membrii comisiilor de receptie si ai organelor de control, raspund potrivit legii, material, civil, disciplinar, contraventional ori penal, pentru orice defectiune de calitate produsa din culpa lor, in perioada de garantie si durata de serviciu normata.
    In scopul asigurarii unei discipline stricte in intreaga activitate de constructii, prin lege se va aproba statutul disciplinar al personalului din constructii.
    Art. 17
    Organizatiile sindicale, celelalte organizatii de masa si obstesti, consiliile oamenilor muncii si comisiile de control al calitatii din intreprinderi si unitati economice au datoria sa actioneze permanent in vederea mobilizarii muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor, inginerilor, a intregului personal din unitatile de proiectare si constructii-montaj, din intreprinderile producatoare de materiale si elemente de constructii si instalatii, pentru respectarea riguroasa a prescriptiilor tehnice, verificarea exigenta a fiecarei lucrari si ridicarea continua a nivelului calitativ al constructiilor.
    Totodata, vor stabili masuri care sa conduca la crearea in randurile personalului din organizatiile de constructii-montaj  si de proiectare a unei largi opinii de masa pentru practicarea autocontrolului exigent al lucrarilor proprii.

    CAP. 2
    Conditii de baza ale calitatii constructiilor

    Art. 18
    Constructiile de orice fel trebuie proiectate si executate tinand seama in mod obligatoriu de urmatoarele conditii de baza:
    a) incadrarea organica si armonioasa a ansamblului sau a obiectivului proiectat in schita si detaliile de sistematizare aprobate;
    b) asigurarea unei depline stabilitati si rezistente, a durabilitatii si sigurantei in exploatare a intregii constructii si a partilor ei componente, la toate solicitarile stabilite, potrivit normelor;
    c) satisfacerea cerintelor tehnologice ale productiei, asigurarea conditiilor de viata, productie si securitate a muncii pentru cei care folosesc constructia;
    d) adoptarea de solutii tehnice eficiente care sa duca la volume si suprafete construite minime, la consumuri reduse de metal, ciment si alte materiale si la aplicarea in executie a metodelor de inalta productivitate;
    e) obtinerea unei eficiente economice sporite in exploatarea constructiilor, prin reducerea volumului de cheltuieli si a perioadelor de timp necesare lucrarilor de intretinere si reparatii;
    f) organizarea rationala a terenurilor ocupate, cu evitarea scoaterii din circuit a suprafetelor agricole;
    g) dezvoltarea tehnico-edilitara a localitatilor urbane si rurale, in stransa corelare cu masurile de protectie a mediului inconjurator.
    Art. 19
    La proiectarea si realizarea constructiilor se va tine seama si de conditiile de calitate specifice diferitelor categorii de constructii, potrivit prevederilor stabilite in prezenta lege.
    Art. 20
    A.  Constructiile industriale
    Constructiile industriale vor fi proiectate si realizate in conditii de calitate care sa asigure in mod obligatoriu:
    a) integrarea in cadrul platformei industriale, in conditii care sa asigure cooperarea larga cu celelalte obiective industriale si cu zonele de locuit invecinate si sa permita realizarea si exploatarea in comun a surselor si retelelor energetice, de alimentare cu apa si canalizare, a statiilor si liniilor de transport, precum si a unor dotari social-culturale;
    b) comasarea sectiilor de productie, a halelor si cladirilor cu functiuni similare, in vederea utilizarii intensive a terenului, gruparea retelelor de instalatii tehnologice si de utilitati si executarea lor pe cele mai scurte trasee;
    c) organizarea fluxurilor tehnologice, de materii prime si produse finite, astfel incat sa se realizeze functionarea eficienta a intregului obiectiv industrial;
    d) desfasurarea in bune conditii a proceselor de productie si a activitatii umane;
    e) dimensionarea suprafetei si inaltimii halelor, a celorlalte constructii, in stricta concordanta cu cerintele fluxului tehnologic, cu gabaritul utilajelor si natura produselor, evitindu-se deschiderile foarte mari ale elementelor structurii acoperisului si sarcinile importante pe plansee;
    f) amplasarea unui volum cat mai mare de utilaje si instalatii industriale in aer liber, adapostirea acestora in cladiri numai in cazurile cand o astfel de masura este impusa de cerintele procesului tehnologic sau de natura utilajelor;
    g) adoptarea, pentru acoperirea si inchiderea laterala a halelor, a unor solutii constructive din elemente usoare, realizate cu consumuri reduse de metal si ciment;
    h) adoptarea de solutii constructive care sa asigure in exploatare un consum minim de energie si combustibil;
    i) folosirea elementelor de constructii si instalatii si a materialelor de constructii pentru structuri si finisaje care sa asigure rezistenta la efectul agentilor corosivi specifici proceselor de productie si mediului inconjurator, conditiile sanitare si de igiena specifice, la nivelul stabilit de norme;
    j) iluminarea naturala a spatiilor de productie, cu exceptia cazurilor in care procesul tehnologic impune alte solutii;
    k) realizarea ventilatiilor de regula in sistem natural, iar a instalatiilor de climatizare, numai in incinte delimitate si numai pentru aparatura si liniile tehnologice a caror functionare impune conditii speciale de temperatura, umiditate si presiune a aerului;
    l) amplasarea conductelor, cablurilor, tubulaturii de ventilatie si a partilor componente ale instalatiilor tehnologice astfel incat sa nu afecteze structura de rezistenta;
    m) realizarea conditiilor de securitate si igiena a muncii prevazute in norme.
    Art. 21
    B. Constructiile de locuinte
    Constructiile de locuinte se vor proiecta si realiza in conditii care sa asigure in mod obligatoriu:
    a) incadrarea in prevederile schitei si detaliilor de sistematizare a localitatilor, cu stricta respectare a normelor referitoare la densitate, regim de inaltime si distanta intre cladiri si cu asigurarea legaturilor directe, atat in cadrul ansamblului, cat si in celelalte zone;
    b) durabilitatea si rezistenta, precum si o inalta siguranta in exploatare, pe baza calculelor care sa tina seama de toate solicitarile, inclusiv cele seismice, in conformitate cu prevederile din norme;
    c) nivelul necesar de confort si folosinta prin dimensionarea judicioasa a incaperilor si adoptarea unor finisaje imbunatatite, realizate prin utilizarea de materiale eficiente;
    d) respectarea specificului arhitecturii locale si incadrarea armonioasa a ansamblului constructiv in mediul natural;
    e) adoptarea de solutii arhitecturale care sa conduca la structuri de rezistenta ordonate si omogene;
    f) cresterea gradului de industrializare si mecanizare a executiei, precum si aplicarea de noi tehnologii moderne de executie;
    g) legaturi de acces intre subsolurile cladirilor adiacente;
    h) amplasarea de regula, a centralelor termice in afara cladirilor de locuit in toate cazurile, centralele termice vor fi astfel concepute si executate incat sa nu afecteze structura de rezistenta a cladirilor si sa aiba acces direct din exterior;
    i) amplasarea instalatiilor frigorifice sau a altor instalatii care produc vibratii astfel incat, prin sisteme simple si ieftine de protectie, sa se evite transmiterea de vibratii care pot afecta rezistenta sau buna functionalitate a cladirii.
    Art. 22
    Se interzic proiectarea si executarea de depozite ale organizatiilor socialiste in cladirile de locuit.
    Amplasarea depozitelor de combustibili se va putea face numai in afara cladirilor.
    Art. 23
    Realizarea de incaperi sau parti de incaperi scoase in consola, la nivelurile superioare ale cladirilor, in afara aliniamentului elementelor verticale de rezistenta de la parter, se va putea face numai in zonele cu seismicitate redusa, cu prevederea unor masuri speciale pentru asigurarea deplinei stabilitati a cladirilor.
    Art. 24
    C. Constructiile pentru activitati cultural-educative
    Constructiile pentru activitati cultural-educative se vor proiecta si executa astfel incat sa asigure in mod obligatoriu:
    a) solutii constructive si arhitecturale care sa permita o buna functionalitate, in raport cu destinatia fiecarei cladiri si incadrarea organica in planul de sistematizare a localitatii;
    b) amplasarea celor mai importante obiective in asa fel incat sa se asigure valorificarea corespunzatoare a intregului ansamblu arhitectural;
    c) dimensionarea incaperilor cu functiuni principale si auxiliare cu respectarea normelor specifice fiecarei categorii, evitarea spatiilor care nu au rol utilitar si reducerea la strictul necesar a celor afectate circulatiei;
    d) circulatii fluente cu posibilitati de evacuare rapida;
    e) imbinarea in mod armonios a principiilor de estetica moderne cu elementele arhitecturii traditionale romanesti;
    f) adoptarea de solutii arhitecturale care sa excluda elementele decorative grele, care duc la incarcarea inutila a constructiei.
    Art. 25
    D. Constructiile pentru ocrotirea sanatatii
    Constructiile pentru sanatate si odihna se vor realiza cu respectarea urmatoarelor conditii obligatorii:
    a) asigurarea cerintelor de functionare, corespunzator profilului unitatii si normelor specifice de exploatare;
    b) corelarea solutiilor arhitecturale cu cele constructive, dimensionarea volumelor si suprafetelor in stricta concordanta cu capacitatea si destinatia unitatilor;
    c) stabilirea capacitatii obiectivelor din reteaua sanitara cu respectarea stricta a normelor de structura si profil ale unitatilor si evitarea realizarii de complexe spitalicesti cu capacitati foarte mari;
    d) asigurarea evacuarii rapide prin trasee de circulatie simple si cat mai scurte, prevederea de accese exterioare la subsolul cladirilor;
    e) punerea deplina in valoare si protejarea factorilor naturali balneari sau climatici cu calitati terapeutice si profilactice, tinand seama de cerintele ocrotirii sanatatii populatiei si prevederile normelor de sistematizare.
    Art. 26
    E. Constructiile pentru comert
    Constructiile pentru comert vor respecta urmatoarele conditii obligatorii:
    a) dezvoltarea retelei comerciale corespunzator cerintelor populatiei, cu respectarea planurilor de sistematizare si a normelor de organizare stabilite potrivit legii;
    b) asigurarea cerintelor functionale ale unei activitati comerciale eficiente, potrivit specificului fiecarui obiectiv;
    c) respectarea conditiilor igienico-sanitare pentru fiecare categorie de marfuri ce face obiectul de activitate al unitatii;
    d) corelarea solutiilor arhitecturale cu cele constructive, realizarea spatiilor destinate circulatiei in magazine, fara incrucisari si cu posibilitati de evacuare rapida;
    e) limitarea spatiilor de depozitare la strictul necesar si amplasarea acestora in conditiile prevazute de lege;
    f) proiectarea spatiilor comerciale dispuse la nivelurile inferioare ale cladirilor de locuit numai cu respectarea sistemului constructiv adoptat pentru aceste cladiri; spatiile comerciale pentru care cerintele functionale nu permit respectarea acestei conditii se vor realiza in constructii separate, in afara cladirilor de locuit.
    Art. 27
    F. Constructiile agrozootehnice
    Constructiile agrozootehnice vor trebui sa asigure cele mai bune conditii de functionare corespunzator destinatiei lor, astfel incat sa permita obtinerea unei productii maxime si a unor randamente sporite, in conditiile respectarii normelor agrozootehnice.
    La proiectarea si executarea constructiilor agrozootehnice se vor respecta urmatoarele conditii obligatorii:
    a) alegerea unor amplasamente care sa evite scoaterea terenurilor din circuitul agricol si sa valorifice conditiile locale;
    b) adoptarea de solutii constructive care sa permita folosirea pe scara larga a materialelor locale;
    c) dimensionarea instalatiilor la strictul necesar specificului tehnologic;
    d) dimensionarea constructiilor astfel incat sa se asigure rezistenta, stabilitatea si durabilitatea corespunzator destinatiei lor;
    e) alegerea solutiilor constructive si functionale in conformitate cu prescriptiile sanitar-veterinare;
    f) prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator.
    Silozurile si magaziile destinate conditionarii si depozitarii cerealelor, semintelor si altor produse vor fi proiectate si realizate astfel incat sa asigure deplina protectie a produselor depozitate fata de agentii atmosferici, potrivit prescriptiilor si regulilor specifice.
    Art. 28
    G. Constructiile hidrotehnice
    Constructiile hidrotehnice si lucrarile de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure o folosire complexa, in scopuri energetice, de alimentare cu apa, navigatie, irigatii, agrement, exploatare piscicola si altele, in functie de conditiile naturale, cuprinzand si lucrarile de combatere a eroziunii solului si de consolidare a versantilor.
    Art. 29
    In proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice se vor respecta urmatoarele conditii obligatorii:
    a) adoptarea solutiilor si masurilor care asigura evitarea oricaror deteriorari la baraje ca urmare a actiunii apei, a solicitarilor seismice sau de alta natura, precum si evitarea colmatarii lacurilor de acumulare;
    b) prevederea la baraje a aparaturii pentru urmarirea comportarii lor in timp si semnalarea aparitiei fenomenelor care pot influenta siguranta in exploatare;
    c) asigurarea durabilitatii, stabilitatii si a sigurantei in exploatare, a etanseitatii si rezistentei mecanice, a rezistentei la actiunea factorilor atmosferici, la eroziune si coroziune, la eforturile specifice constructiilor masive si la actiunea agentilor chimici si biologici ce pot aparea pe parcursul duratei de serviciu;
    d) adoptarea de solutii constructive eficiente, cu consumuri reduse de metal si ciment si o larga folosire a materialelor locale si anrocamentelor;
    e) incadrarea organica a lucrarilor in cadrul natural, in functie de caracteristicile geologice, hidrologice si morfologice ale acestuia.
    Art. 30
    Constructiile pentru irigatii si desecari se vor proiecta si realiza in functie de cerintele exploatarii agricole si de conditiile naturale specifice fiecarui perimetru, in conditii de calitate care sa asigure in mod obligatoriu:
    a) valorificarea deplina si cu eficienta sporita a tuturor terenurilor din perimetrele care se amenajeaza prin sporirea continua a capacitatii lor de productie si prevenirea fenomenelor de degradare a solului;
    b) asigurarea de conditii optime de umiditate pe toata perioada de vegetatie;
    c) dimensionarea lucrarilor de aductiune si evacuare din sistemele de irigatii, cu adoptarea de solutii care sa foloseasca deplin posibilitatile de distribuire gravitationala a apei si sa reduca la minimum consumul de energie electrica si pierderile de apa;
    d) amplasarea canalelor, de regula pe trasee rectilinii, si executarea lor in principal in sapatura, cu limitarea rambleelor la situatiile strict necesare;
    e) prevederea de inlocuitori de metal pentru echipamentele de conducere si distribuire a apei;
    f) indepartarea excesului de apa la suprafata terenului si controlul regimului de umiditate, pentru a se evita scoaterea terenurilor din productia agricola prin saraturare sau inmlastinari;
    g) amplasarea retelelor de desecare-evacuare pe cotele cele mai joase ale terenului, prin folosirea depresiunilor naturale si evitarea excavatiilor in paminturi instabile.
    Art. 31
    Constructiile pentru combaterea eroziunii solului vor asigura protectia si conservarea fondului funciar in zonele cu relief accidentat si se vor realiza cu parametrii de calitate care sa asigure in mod obligatoriu:
    a) reducerea pierderilor de sol fertil de pe versanti in limitele normate, in raport cu conditiile naturale locale;
    b) punerea in valoare agricola sau silvica a terenurilor neproductive din perimetrul care se amenajeaza si a terenurilor afectate de alunecari;
    c) fixarea si consolidarea formatiunilor erozionale de adancime si micsorarea transportului de material solid;
    d) adoptarea de solutii constructive pentru consolidarea malurilor si alte lucrari, cu folosirea de materiale locale.
    Art. 32
    H. Constructiile pentru transporturi
    Constructiile de cai ferate si drumuri vor fi proiectate si executate in conditii de calitate care sa asigure in mod obligatoriu:
    a) adoptarea de solutii constructive pentru terasamente, lucrari de arta si suprastructura corespunzator sarcinilor de trafic si care, prin rezistenta si stabilitate, sa creeze conditii pentru siguranta deplina a circulatiei;
    b) realizarea de terasamente corespunzator compactate si protejate, care sa nu fie afectate de actiunea apelor;
    c) prevederea la lucrarile de cai ferate de instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie si telecomunicatii in stricta concordanta cu necesitatile de exploatare si conditiile de siguranta deplina a circulatiei;
    d) adoptarea, pentru infrastructura drumurilor, a solutiilor care sa asigure o buna comportare in timp a partii carosabile a drumului;
    e) adoptarea unor trasee optime, care sa necesite un volum redus de terasamente si sa asigure o ocupare minima de teren agricol;
    f) adoptarea unor solutii constructive eficiente pentru suprafata de rulare a drumurilor, astfel ca acestea sa permita circulatia in conditii de siguranta a vehiculelor, cu vitezele si tonajele prescrise;
    g) prevederea de solutii constructive care sa permita exploatarea in deplina siguranta a podurilor, tunelelor, viaductelor, precum si utilizarea pe scara larga a materialelor locale pentru executarea acestora.
    Art. 33
    I. Constructiile tehnico-edilitare
    Constructiile tehnico-edilitare, cuprinzand retele de utilitati si comunicatii si cladirile aferente, care deservesc obiectivele industriale, ansamblurile de locuinte, obiectivele social-culturale si celelalte cladiri orasenesti, se vor proiecta si executa astfel incat sa asigure in mod obligatoriu:
    a) o buna functionalitate si o deplina siguranta in exploatare;
    b) alegerea traseelor optime, cu folosirea eficienta a caracteristicilor terenului si evitarea traversarii unor cursuri de apa si cai de comunicatii importante;
    c) folosirea de solutii care sa economiseasca metalul, sa asigure costuri minime in exploatare si o executie cu un inalt grad de industrializare.

    CAP. 3
    Obligatii si raspunderi in asigurarea calitatii constructiilor

    Art. 34
    Sectiunea I
    Obligatiile si raspunderea ministerelor si altor organe centrale si locale Ministerele si celelalte organe centrale si locale titulare de investitii sunt obligate sa ia masuri tehnico-organizatorice pentru desfasurarea in bune conditii a procesului de productie si raspund de calitatea lucrarilor de constructii-montaj executate la unitatile subordonate, in care scop sunt obligate:
    a) sa asigure includerea in nota de comanda a tuturor datelor necesare pentru elaborarea de solutii constructive eficiente;
    b) sa verifice si sa accepte numai documentatii de proiectare cu solutii care asigura calitatea constructiilor si sa solicite proiectantului modificarea proiectului cand constata ca prevederile acestuia conduc la o calitate necorespunzatoare;
    c) sa ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale si tehnice stabilite de lege, pentru ca lucrarile sa se desfasoare in mod corespunzator;
    d) sa supravegheze realizarea corecta a lucrarilor si respectarea proiectelor de executie si sa ia masuri pentru inlaturarea deficientelor constatate;
    e) sa controleze modul in care unitatile beneficiare isi indeplinesc obligatiile privind asigurarea calitatii constructiilor si intocmirea cartii tehnice a constructiei;
    f) sa indrume si sa verifice activitatea comisiilor de receptie pentru a asigura o inalta exigenta la receptia lucrarilor; sa controleze realizarea sarcinilor stabilite de comisia de receptie;
    g) sa controleze modul in care unitatile beneficiare asigura exploatarea constructiilor si sa ia masuri pentru respectarea prevederilor din proiect si din normele pentru intretinerea si repararea acestora.
    Art. 35
    Ministerele care au in subordine unitati de constructii-montaj sunt obligate:
    a) sa ia masuri pentru buna organizare si desfasurare a lucrarilor de constructii pe toate santierele unitatilor in subordine;
    b) sa asigure specializarea unitatilor de constructii, dotarea lor corespunzatoare, introducerea rezultatelor cercetarilor stiintifice, a noilor metode si tehnici constructive si generalizarea experientei avansate;
    c) sa organizeze controlul de calitate a lucrarilor de constructii si sa verifice activitatea compartimentelor de control tehnic de calitate din unitatile de constructii-montaj;
    d) sa analizeze anual nivelul calitativ al lucrarilor de constructii, executate de unitatile in subordine, si sa ia masuri pentru ridicarea continua a calitatii constructiilor;
    e) sa ia masuri pentru pregatirea si perfectionarea cadrelor de constructori;
    f) sa urmareasca executarea de catre constructor a sarcinilor stabilite de comisiile de receptie si de organele superioare de control.
    Art. 36
    Sectiunea a II-a
    Obligatiile si raspunderile unitatii beneficiare de investitii Unitatile beneficiare de investitii raspund de stabilirea cerintelor tehnice si functionale ale constructiilor, de realizarea acestora in executie si de exploatarea lucrarilor in stricta conformitate cu documentatia de executie, in care scop sunt obligate:
    a) sa prevada in nota de comanda pentru intocmirea proiectului solutii constructive care sa asigure respectarea riguroasa a normelor de calitate si care permit reducerea volumelor si suprafetelor construite, reducerea duratei lucrarilor si realizarea unui grad ridicat de industrializare in executie;
    b) sa verifice documentatiile de proiectare si sa le accepte numai daca corespund in intregime conditiilor de calitate;
    c) sa asigure conditiile materiale si tehnice necesare pentru desfasurarea lucrarilor fara intreruperi de natura a prejudicia calitatea;
    d) sa supravegheze realizarea corecta a lucrarilor pe faze, in conformitate cu proiectele de executie, si sa semnaleze proiectantului abaterile constatate;
    e) sa asigure receptia pe faze a lucrarilor si sa consemneze in procese-verbale, impreuna cu executantul, calitatea lucrarilor de fundatii, a structurii de rezistenta, precum si a oricaror lucrari care devin ascunse;
    f) sa indeplineasca masurile stabilite de comisia de receptia si sa urmareasca indeplinirea sarcinilor prevazute de aceasta pentru proiectant si constructor;
    g) sa exploateze constructiile in conformitate cu prevederile din proiect, din caietul de sarcini si din normele de intretinere si reparatii; sa nu efectueze nici o modificare fara aprobarile prevazute in prezenta lege.
    Art. 37
    Unitatile beneficiare de investitii sunt obligate sa inscrie in cartea tehnica a constructiei date privind:
    a) autorul proiectului, constructorul, specialistii care in timpul executiei au atestat calitatea acesteia si componenta comisiei de receptie;
    b) gradul de seismicitate luat in calcul la proiectarea si executarea constructiei;
    c) principalele date si documente privind modul si conditiile in care s-a realizat constructia si receptia acesteia;
    d) rezultatele incercarilor de laborator si probelor de calitate efectuate pe parcursul executiei lucrarilor;
    e) prescriptiile de baza care trebuie respectate in timpul exploatarii constructiei, precum si elementele necesare urmaririi comportarii acesteia in timp.
    Cartea tehnica a constructiei cuprinde in mod obligatoriu proiectul de executie.
    In cazul in care s-au efectuat, cu aprobarile prevazute de lege, reparatii, modificari, schimbari de destinatie sau extinderi ale constructiei, cartea tehnica a constructiei va cuprinde si proiectele speciale pe baza carora aceste lucrari au fost executate.
    Art. 38
    Unitatile beneficiare nu au dreptul sa aduca nici o modificare constructiilor.
    In mod exceptional si in cazuri temeinic justificate se pot aduce numai acele modificari prin care nu se afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiilor. Astfel de modificari se vor executa numai pe baza unui proiect special elaborat, avizat de unitatea care a proiectat structurile de rezistenta si numai cu acordul organelor Inspectiei de stat in constructii.
    In cazul in care lipseste documentatia de executie a structurii de rezistenta, proiectul de modificare se va putea face numai pe baza de expertiza, cu acordul Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii.
    Art. 39
    Sectiunea a III-a
    Obligatiile si raspunderile unitatii de proiectare
    Unitatile de proiectare poarta intreaga raspundere pentru asigurarea prin proiect a rezistentei, durabilitatii, sigurantei in exploatare, bunei comportari in timp, precum si a celorlalte insusiri calitative specifice fiecarei constructii, in functie de destinatia sa si de conditiile prevazute pentru realizarea si exploatarea acesteia, in care scop sunt obligate:
    a) sa asigure reflectarea in proiecte a indicatorilor din nota de comanda, a avizelor si acordurilor organelor componente, a parametrilor tehnici si tehnico-economici;
    b) sa ia masurile necesare pentru ca solutiile adoptate in proiecte sa satisfaca conditiile de calitate cu utilizarea de materiale eficiente, adecvate caracterului constructiei, cu tehnologii de executie cu un inalt grad de industrializare si mecanizare;
    c) sa promoveze folosirea pe scara larga a metodelor moderne de calcul in proiectare, precum si a proiectelor tip, pe care sa le perfectioneze in mod sistematic;
    d) sa experimenteze pe modele, ori de cate ori este cazul, solutiile tehnice din proiect, in vederea verificarii si perfectionarii acestora;
    e) sa ia masuri pentru valorificarea rezultatelor cercetarilor stiintifice si generalizarea solutiilor tehnice avansate, initiind noi cercetari in domenii de perspectiva;
    f) sa asigure verificarea exigenta a tuturor proiectelor elaborate, corectitudinea si exactitatea calculelor din planuri si din piesele scrise ale proiectelor, luand masuri pentru refacerea celor necorespunzatoare calitativ;
    g) sa supravegheze si sa urmareasca realizarea constructiilor in vederea respectarii intocmai, pe santier, a prevederilor proiectelor;
    h) sa stabileasca, impreuna cu beneficiarul, obiectele de constructii a caror comportare calitativa trebuie urmarita in timp si sa elaboreze programul de urmarire;
    i) sa asigure indeplinirea, potrivit legii, a obligatiilor ce revin proiectantului in legatura cu receptia obiectivelor de investitii;
    j) sa adopte, prin programe speciale anuale, masuri pentru imbunatatirea calitatii solutiilor de proiectare;
    k) sa intocmesca, ori de cate ori este nevoie, caiete de sarcini privind executarea lucrarilor, precum si prescriptii de intretinere sau exploatare a constructiei;
    l) sa creeze conditiile pentru informarea si tinerea la curent a proiectantilor cu cele mai noi si mai eficiente solutii tehnice, din tara si strainatate.
    Art. 40
    Conducerile unitatilor de proiectare raspund de asigurarea calitatii solutiilor constructive si functionale prevazute in proiect, de introducerea progresului tehnic si a noilor tehnologii, in care scop sunt obligate:
    a) sa asigure ca elaborarea fiecarui proiect sa fie incredintata proiectantilor care au cunostinte si experienta corespunzatoare specificului si gradului de complexitate a problemelor ce se cer a fi solutionate prin acel proiect;
    b) sa organizeze si sa asigure indrumarea tehnica unitara a proiectarii pe intreaga unitate si generalizarea celor mai eficiente metode si solutii;
    c) sa organizeze verificarea proiectelor, de catre consiliile tehnico-economice, privind calitatea si eficienta economica a solutiilor, inainte de predarea proiectelor la beneficiar;
    d) sa interzica adoptarea unor solutii constructive care sa conduca la scoaterea zidurilor in consola, fata de planul structurii de rezistenta;
    e) sa organizeze controlul pe santiere si sa asigure participarea proiectantilor la receptia obiectelor si obiectivelor de investitii;
    f) sa organizeze urmarirea in exploatare a obiectivelor proiectate, in scopul perfectionarii continue a solutiilor;
    g) sa organizeze si sa asigure documentarea si informarea tehnica si de specialitate a proiectantilor si a celorlalte cadre de specialitate din unitate prin dotarea unitatilor respective cu prescriptii tehnice, cataloage de utilaje si materiale, reviste si carti de specialitate.
    Art. 41
    Seful de proiect raspunde impreuna cu ceilalti proiectanti pentru asigurarea calitatii proiectului, a solutiilor adoptate, si are urmatoarele obligatii principale:
    a) sa coordoneze proiectarea intregului obiectiv si a obiectelor componente, astfel incat sa se realizeze un ansamblu unitar, cu inalta functionalitate, deplina siguranta in exploatare si eficienta maxima;
    b) sa indrume pe parcurs activitatea proiectantilor si sa asigure legatura cu proiectantii de diferite specialitati care participa la elaborarea proiectului;
    c) sa incadreze proiectul in indicatorii tehnico-economici din nota de comanda; sa respecte acordurile si avizele legale;
    d) sa asigure colaborarea cu constructorul pentru stabilirea variantelor si solutiilor constructive ce urmeaza a fi adoptate in proiect;
    e) sa asigure verificarea solutiilor proiectului si sa participe nemijlocit la realizarea lui;
    f) sa stabileasca, impreuna cu constructorul si cu beneficiarul, programul privind controlul de calitate pe santier si sa asigure executarea acestuia;
    g) sa participe la receptia lucrarilor pentru care a indeplinit functia de sef de proiect.
    Art. 42
    Proiectantii raspund nemijlocit de calitatea solutiilor elaborate si au urmatoarele obligatii:
    a) sa respecte prevederile standardelor, caietelor de sarcini si ale celorlalte prescriptii tehnice;
    b) sa dimensioneze corect constructiile si instalatiile aferente astfel incat sa se asigure buna comportare a acestora pe intreaga durata normata de exploatare;
    c) sa introduca in proiecte solutii care sa asigure respectarea deplina a parametrilor calitativi privind rezistenta, durabilitatea, functionalitatea constructiei, precum si a celorlalte cerinte calitative specifice obiectivului pe care il proiecteaza;
    d) sa participe direct, pe santier, la executarea proiectului pe care l-a elaborat si sa controleze calitatea executiei, potrivit programului stabilit cu beneficiarul si constructorul.
    Art. 43
    Sectiunea a IV-a
    Obligatiile si raspunderile consiliilor tehnico-economice
    Consiliile tehnico-economice functioneaza ca organe consultative in ministere, in celelalte organe centrale si locale, in unitatile de proiectare si in centralele si intreprinderile beneficiare. Ele raspund de verificarea documentatiilor tehnico-economice care stau la baza realizarii constructiilor.
    Art. 44
    Consiliile tehnico-economice din ministere si din celelalte organe centrale si locale, precum si din centralele si intreprinderile beneficiare, au obligatia sa verifice daca in notele de comanda si in proiectele de executie, elaborate de unitatile de proiectare, se asigura:
    a) respectarea prescriptiilor tehnice din domeniul constructiilor si incadrarea in schitele si detaliile de sistematizare;
    b) adoptarea unor conceptii constructive si ipoteze de calcul corecte, corespunzatoare cerintelor de rezistenta, stabilitate si buna functionalitate ale constructiei;
    c) luarea in considerare in proiect a solicitarilor seismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, precum si a solicitarilor datorate conditiilor naturale in care urmeaza sa se realizeze si sa se exploateze constructia;
    d) prevederea de solutii judicioase ale planului general pentru reducerea la minimum a suprafetelor construite si realizarea de fluxuri tehnologice care sa corespunda cerintelor de eficienta in exploatarea obiectivelor;
    e) adoptarea de solutii tehnice care sa duca la consumuri reduse de ciment si otel in proiectarea constructiilor, cu respectarea parametrilor prevazuti in plan.
    Art. 45
    Consiliile tehnico-economice din institutele de proiectare sunt obligate sa analizeze documentatiile tehnico-economice elaborate de proiectanti, in care scop trebuie:
    a) sa verifice solutiile constructive si conceptia de ansamblu a proiectului;
    b) sa analizeze dimensionarea elementelor constructive in vederea asigurarii rezistentei, stabilitatii, protectiei antiseismice, potrivit zonarii stabilite prin lege, si a protectiei acestora impotriva incendiilor;
    c) sa urmareasca cresterea gradului de industrializare a lucrarilor prin utilizarea de proiecte tip si refolosibile, precum si a unor tehnologii care sa conduca la mecanizarea operatiilor de executare a constructiilor;
    d) sa urmareasca imbunatatirea calitatii si eficientei economice a lucrarilor proiectate;
    e) sa avizeze numai acele note de comanda, proiecte de executie si caiete de sarcini care se incadreaza in prevederile standardelor, normelor si normativelor tehnice.
    Art. 46
    Consiliile tehnico-economice au obligatia sa controleze respectarea riguroasa in proiecte a normelor legale privind calitatea constructiilor, sa propuna imbunatatiri ale solutiilor din documentatii si raspund pentru propunerile pe care le fac.
    Art. 47
    Organele de conducere colectiva din unitati dezbat si aproba notele de comanda si proiectele de executie numai dupa ce au fost avizate de catre consiliul tehnico-economic din unitate.
    Art. 48
    Sectiunea a V-a
    Obligatiile si raspunderile unitatilor de constructii-montaj
    Unitatile de constructii-montaj raspund de executarea lucrarilor cu respectarea intocmai a prescriptiilor tehnice de calitate, in care scop au urmatoarele obligatii principale:
    a) sa ia masurile necesare pentru realizarea lucrarilor de constructii la parametrii prevazuti in proiecte si in prescriptiile tehnice;
    b) sa examineze proiecte de executie in vederea elaborarii de propuneri de imbunatatire a solutiilor constructive; sa ceara proiectantului modificarea acelor prevederi din proiecte care ar conduce la incalcarea unor norme tehnice de calitate;
    c) sa organizeze efectuarea autocontrolului calitatii lucrarilor in toate fazele de executie;
    d) sa asigure aprovizionarea cu materiale de buna calitate, precum si manipularea si depozitarea corespunzatoare a materialelor, astfel incat sa se evite deteriorarea lor;
    e) sa adopte masurile necesare pentru confectionarea pe santiere si in atelierele proprii a unor produse prefabricate si semifabricate de buna calitate;
    f) sa organizeze activitatea pe santiere, pe echipe complexe, cu folosirea, pentru stimularea calitatii lucrarilor, a formelor adecvate de retribuire a muncii in acord global;
    g) sa organizeze compartimentul de control tehnic de calitate, asigurand incadrarea acestuia cu personal bine pregatit si dotarea cu aparatura de buna calitate;
    h) sa adopte masuri de remediere a defectiunilor constructiei care i-au fost semnalate si de prevenire a repetarii acestor defectiuni;
    i) sa supuna receptiei numai obiecte de constructii de buna calitate;
    j) sa ia masuri de ridicare a calificarii profesionale a muncitorilor si de perfectionare a nivelului profesional al maistrilor, tehnicienilor si inginerilor;
    k) sa predea beneficiarului documentele necesare pentru intocmirea cartii tehnice a constructiei.
    Art. 49
    Se interzice unitatilor de constructii-montaj:
    a) sa modifice, fara acordul prealabil al proiectantului, solutiile tehnice din proiectele de executie care pot afecta rezistenta, stabilitatea, functionalitatea, arhitectura sau siguranta in exploatare;
    b) sa ascunda defecte de executie sau sa le remedieze in alte conditii decat cele prevazute de lege;
    c) sa faca taieri si perforari in diguri sau in alte lucrari de aparare impotriva inundatiilor.
    Art. 50
    Remedierea defectelor de executie se face pe baza solutiilor elaborate de unitatile de proiectare sau de constructii-montaj. Solutiile de remediere a defectelor, elaborate de unitatile de constructii-montaj, trebuie insusite in prealabil de unitatile de proiectare si de beneficiar.
    Art. 51
    Directorii si ceilalti conducatori ai unitatilor de constructii-montaj raspund de indeplinirea tuturor sarcinilor ce revin unitatii in domeniul calitatii si au urmatoarele obligatii:
    a) sa ia masuri pentru respectarea riguroasa a proiectelor, a normelor si prescriptiilor tehnice pentru constructiile realizate de catre unitatile in subordine;
    b) sa asigure conditiile materiale, tehnice si organizatorice necesare pentru executarea lucrarilor in stricta conformitate cu documentatiile tehnice;
    c) sa organizeze conlucrarea cu unitatile de proiectare la stabilirea solutiilor constructive si elaborarea proiectelor de organizare si a fiselor tehnologice;
    d) sa exercite un control permanent si exigent asupra calitatii si sa ia masuri pentru inlaturarea operativa a deficientelor constatate si stabilirea raspunderii persoanelor vinovate;
    e) sa asigure colaborarea cu proiectantul in scopul stabilirii in comun, pe parcursul proiectarii, a solutiilor si detaliilor care sa permita aplicarea celor mai eficiente tehnologii de executie;
    f) sa incredinteze executarea lucrarilor unor cadre tehnice cu calificarea si experienta profesionala corespunzatoare complexitatii constructiilor si lucrarilor.
    Art. 52
    Seful de santier raspunde de calitatea lucrarilor executate si are urmatoarele obligatii principale:
    a) sa asigure buna organizare a procesului de productie, conditiile necesare executarii lucrarilor incredintate in conformitate cu prevederile proiectelor, ale prescriptiilor tehnice, precum si corecta aplicare a fiselor tehnologice;
    b) sa organizeze gospodarirea judicioasa si economisirea materialelor necesare realizarii lucrarilor ce i-au fost incredintate;
    c) sa opreasca executia lucrarilor necorespunzatoare si sa ia masuri de remediere si de tragere la raspundere a celor vinovati;
    d) sa respecte indicatiile date de organele Inspectiei de stat in constructii, indicatiile organelor de control ale beneficiarului si proiectantului, sa execute in termenele stabilite remedierile inscrise in procesele-verbale de control sau de receptie a lucrarilor.
    Art. 53
    Conducatorul de lot raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate, cu respectarea stricta a proiectelor de executie, a caietelor de sarcini si a prescriptiilor tehnice, si are urmatoarele obligatii principale;
    a) sa asigure executarea corecta a operatiilor de trasare si sa urmareasca pe tot parcursul executiei respectarea riguroasa a caracteristicilor geometrice ale constructiilor, conform prevederilor proiectelor;
    b) sa controleze, in toate fazele de executie, modul in care maistrii asigura respectarea riguroasa a prevederilor referitoare la calitatea lucrarilor cuprinse in proiecte si in prescriptiile tehnice;
    c) sa asigure verificarea calitatii materialelor si elementelor de constructii si instalatii pe care le introduce in lucrare;
    d) sa intocmeasca si sa tina la zi evidenta documentelor cerute de prescriptiile tehnice cu privire la calitatea si executarea lucrarilor;
    e) sa asigure verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse si sa intocmeasca, impreuna cu beneficiarul, documentele prevazute de reglementarile in vigoare pentru aceste lucrari.
    Art. 54
    Maistrul si seful punctului de lucru raspund impreuna cu sefii de echipa si muncitorii de calitatea operatiilor efectuate si au urmatoarele obligatii principale:
    a) sa organizeze locurile de munca si procesele de productie si sa creeze conditiile necesare pentru executarea lucrarilor;
    b) sa controleze calitatea lucrarilor executate de echipele a caror activitate o coordoneaza;
    c) sa indrume si sa controleze activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor pentru respectarea riguroasa a proiectelor, caietelor de sarcini, prescriptiilor tehnice si fiselor tehnologice specifice fiecarei lucrari;
    d) sa efectueze operatiile de trasare si nivelment incredintate;
    e) sa verifice calitatea materialelor, elementelor de constructii si instalatii si sa introduca in lucrare numai materiale sau elemente de constructii si instalatii care corespund calitativ prevederilor din proiecte, prescriptii tehnice si caiete de sarcini;
    f) sa controleze calitatea lucrarilor in toate etapele de executie, inclusiv la predarea si primirea lucrarilor intre echipe;
    g) sa efectueze receptia pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru din subordine.
    Art. 55
    Seful de echipa sau brigada raspunde de respectarea, in executia lucrarilor, a prevederilor proiectului, prescriptiilor tehnice, fiselor tehnologice, regulilor specifice meseriilor respective si a indicatiilor tehnice date de maistru sau seful punctului de lucru, precum si de controlul calitatii muncii prestate de muncitorii din echipa sau brigada sa.
    Art. 56
    Muncitorii raspund de calitatea lucrarilor realizate si au obligatia sa respecte intocmai tehnologia specifica de executie a fiecarei operatii, sa utilizeze numai materiale corespunzatoare calitativ, sa verifice prin autocontrol calitatea lucrarilor, sa fie exigenti fata de orice abatere produsa si sa remedieze operativ defectele de calitate constatate. De asemenea, trebuie sa contribuie la ridicarea nivelului calitativ al constructiilor, economisirea si gospodarirea judicioasa a materialelor.
    Art. 57
    Sectiunea a VI-a
    Receptia constructiilor
    Receptia constructiei constituie atestarea de catre comisia de receptie a indeplinirii conditiilor de calitate prevazute in prescriptiile tehnice, in proiectele de executie, in caietele de sarcini si in dispozitiile de santier care au stat la baza executarii constructiei.
    Art. 58
    Comisiile de receptie a constructiilor, constituie potrivit legii, raspund de admiterea la receptie numai a lucrarilor care corespund intocmai prescriptiilor de calitate specifice fiecarui gen de lucrari si au urmatoarele obligatii principale:
    a) sa verifice cu exigenta calitatea obiectelor si lucrarilor supuse receptiei, pe baza constatarilor directe si a analizarii documentelor legale care atesta calitatea lucrarilor pe faze de executie, inclusiv a lucrarilor care devin ascunse;
    b) sa refuze receptionarea obiectelor care nu au fost complet terminate sau care nu indeplinesc conditiile legale de calitate;
    c) sa certifice calitatea constructiilor receptionate, confirmind indeplinirea conditiilor legale de calitate la data admiterii receptiei.
    Art. 59
    Receptia fiecarui obiect de constructii se realizeaza in doua etape:
    a) receptia preliminara;
    b) receptia finala.
    Receptia preliminara se face numai dupa terminarea integrala a lucrarilor de constructii. De la data receptiei preliminare curge termenul de garantie, care este de 3 ani pentru constructiile din sectorul minier, hidroenergetice si baraje, de 2 ani pentru constructiile termoenergetice, linii si statii electrice, de 1 an si 6 luni pentru constructiile de locuinte si de un an pentru constructiile industriale si toate celelalte categorii de constructii.
    Receptia finala se efectueaza la expirarea perioadei de garantie.
    Unitatea de constructii-montaj este obligata sa remedieze toate defectele de calitate ivite in perioada de garantie, care nu se datoresc culpei beneficiarului.
    Art. 60
    Prin receptia finala se verifica si se atesta:
    a) comportarea normala in exploatare, in perioada de garantie, a obiectului receptionat, inclusiv a lucrarilor aferente;
    b) efectuarea remedierii defectelor constatate la receptia preliminara sau aparute in perioada de garantie, precum si calitatea lor.
    Art. 61
    Remedierea defectelor de calitate aparute in perioada de garantie se efectueaza de catre organizatia de constructii-montaj care a executat obiectul receptionat.
    Art. 62
    Procesul-verbal de receptie incheiat de comisia de receptie constituie documentul de atestare a calitatii constructiei.
    Art. 63
    Sectiunea a VII-a:
    Obligatiile si raspunderile I.G.S.I.C. si ale altor organe
    Inspectoratul General de Stat pentru Investitii-constructii exercita inspectia de stat cu privire la calitatea constructiilor si are urmatoarele obligatii si raspunderi:
    a) sa exercite controlul de stat al calitatii constructiilor in toate etapele: in proiectare, in cursul executiei si in perioada de exploatare;
    b) sa identifice fenomenele negative in proiectarea, executarea, receptionarea sau exploatarea constructiilor si sa ia masuri pentru eliminarea lor;
    c) sa dispuna sistarea executiei lucrarilor defectuos realizate, precum si refacerea lor pe seama persoanelor vinovate;
    d) sa dea dispozitii unitatilor controlate in legatura cu remedierea deficientelor constatate;
    e) sa dispuna repetarea sau completarea receptiei atunci cand constata ca hotararile adoptate de comisia de receptie nu respecta normele de calitate sau cand comportarea constructiei este periclitata;
    f) sa propuna sau sa emita norme metodologice privind atributiile, incadrarea cu personal si dotarea cu aparatura de verificare a calitatii constructiilor, a compartimentelor de control tehnic de calitate din organizatiile de constructii-montaj si sa verifice activitatea acestor compartimente;
    g) sa initieze sau sa organizeze, in colaborare cu ministerele si celelalte organe interesate, actiuni pentru calificarea si ridicarea calificarii profesionale a controlorilor tehnici de calitate; sa ia masuri pentru realizarea programului de perfectionare profesionala in vederea cunoasterii, generalizarii si aplicarii metodelor si tehnicilor de control al calitatii constructiilor;
    h) sa sigure documentarea tehnica specifica.
    Art. 64
    Institutul central de cercetare, proiectare si directivare in constructii are urmatoarele obligatii principale cu privire la calitatea constructiilor:
    a) sa asigure introducerea progresului tehnic in constructii prin organizarea activitatii de cercetare, proiectare si directivare in constructii;
    b) sa elaboreze prescriptii tehnice cu caracter obligatoriu in constructii si sa ia masuri pentru perfectionarea permanenta a acestora;
    c) sa ia masuri pentru atestarea noilor materiale si elemente de constructii si sa aprobe omologarea noilor tehnologii, masini si utilaje necesare activitatii de constructii;
    d) sa efectueze expertizarea unor solutii tehnice, proiecte si constructii, potrivit prevederilor legii;
    e) sa asigure publicarea tuturor normelor, normativelor si prescriptiilor tehnice referitoare la proiectarea si executia constructiilor.
    Art. 65
    Bancile finantatoare sunt obligate sa refuze decontarea sau sa retraga din contul organizatiilor de proiectare, de executie si beneficiare valoarea lucrarilor calitativ necorespunzatoare, pe baza actelor de control intocmite de organele de control prevazute de lege.

    CAP. 4
    Controlul calitatii executiei lucrarilor de constructii-montaj

    Art. 66
    Controlul calitatii executiei lucrarilor de constructii-montaj se exercita pe fiecare faza si are ca scop prevenirea sau eliminarea oricaror defectiuni aparute in cursul executiei lucrarilor.
    In cazul constatarii unor defectiuni, organele de control sunt obligate sa ia masuri pentru oprirea, refacerea sau remedierea lucrarilor si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate.
    Art. 67
    Controlul calitatii executiei lucrarilor de constructii-montaj se exercita de unitatile de proiectare, de executie, de beneficiari, de organele ierarhic superioare si de bancile finantatoare, precum si de organele inspectiei de stat in constructii.
    Art. 68
    In unitatile de constructii-montaj controlul tehnic de calitate se organizeaza ca parte integranta a activitatii de productie, in compartimente de specialitate, aflate in subordinea directa a conducatorului unitatii si a inspectiilor de specialitate in constructii din cadrul consiliilor judetene de control muncitoresc al activitatii economice si sociale.
    Art. 69
    Compartimentul de control tehnic de calitate are urmatoarele obligatii principale:
    a) sa controleze in mod sistematic, la toate obiectele, principalele faze de executie care prin natura lor sunt determinate pentru calitatea lucrarii;
    b) sa controleze exigent modul in care se efectueaza receptia calitativa a materialelor si a elementelor de constructii;
    c) sa indrume si sa controleze activitatea laboratoarelor proprii de control al calitatii.
    Art. 70
    Compartimentul de control tehnic al calitatii controleaza si calitatea elementelor de constructii si de instalatii ce se realizeaza pe santierele organizatiilor de constructii-montaj sau in atelierele proprii ale acestora.
    Art. 71
    Conducatorul compartimentului de control tehnic al calitatii are urmatoarele obligatii principale:
    a) sa organizeze, sa indrume si sa verifice activitatea controlorilor tehnici de calitate si a laboratoarelor;
    b) sa opreasca continuarea executarii lucrarilor la care s-au produs defecte de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie;
    c) sa ceara conducerii organizatiei de constructii-montaj remedierea deficientelor constatate si luarea de masuri pentru evitarea repetarii lor;
    d) sa sesizeze organele Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii in cazul producerii unor accidente tehnice sau al respingerii constructiei datorita unor defecte de calitate.
    Art. 72
    Personalul din activitatea de control tehnic al calitatii trebuie sa fie autorizat de catre organele Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii.
    Numirea, schimbarea din functie, sanctionarea disciplinara sau desfacerea contractului de munca al personalului din activitatea de control tehnic al calitatii se face de conducatorul unitatii, cu acordul organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii. Pentru conducatorul compartimentului este necesar si acordul organului ierarhic superior.
    Art. 73
    Controlorii tehnici din cadrul compartimentului de control tehnic al calitatii au urmatoarele obligatii principale:
    a) sa verifice, conform planului de control, calitatea lucrarilor executate, precum si asigurarea conditiilor de realizare a cerintelor de calitate in fazele urmatoare de executie;
    b) sa ceara remedierea imediata a defectelor constatate si sa urmareasca modul lor de realizare;
    c) sa verifice corectitudinea receptiei elementelor structurii de rezistenta precum si a lucrarilor ce devin ascunse;
    d) sa verifice calitatea elementelor de constructii realizate in cadrul santierului, precum si modul in care se efectueaza pe santier receptia calitativa a materialelor si elementelor de constructii livrate de industrie;
    e) sa ceara sefului de santier sistarea executiei lucrarilor necorespunzatoare.
    Art. 74
    Sefii laboratoarelor si personalul acestora au obligatia sa efectueze analize, incercari si sa stabileasca retelele cu respectarea riguroasa a prescriptiilor tehnice, raspunzand de exactitatea rezultatelor si de transmiterea lor la timp.
    Art. 75
    Controlul beneficiarului se exercita prin personal tehnic de specialitate, care are urmatoarele obligatii principale:
    a) sa predea in mod corect reperele de nivelment si coordonatele aferente constructiilor;
    b) sa verifice calitatea lucrarilor executate, precum si a materialelor si elementelor de constructii si de instalatii introduse in lucrare; sa ceara oprirea, refacerea sau remedierea lucrarilor executate calitativ necorespunzator de unitatea de constructii-montaj;
    c) sa sesizeze proiectantului abaterile de la proiect din timpul executiei;
    d) sa participe impreuna cu executantul la verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse si sa consemneze in procese-verbale constatarile facute;
    e) sa participe la controlul efectuat de proiectant asupra calitatii constructiilor;
    f) sa accepte la plata numai lucrarile calitativ corespunzatoare.

    CAP. 5
    Raspunderi si sanctiuni

    Art. 76
    Pagubele materiale datorate distrugerii sau degradarii constructiilor ori partilor de constructii produse din vina proiectantului, constructorului ori altor persoane care participa la realizarea, controlul sau exploatarea constructiilor se suporta de catre acestea, potrivit atributiilor si gradului de culpabilitate ale fiecaruia.
    Art. 77
    Confirmarea calitatii constructiilor de catre organele de control tehnic al calitatii, de catre organizatiile beneficiare de investitii sau de catre comisiile de receptie nu inlatura raspunderea directa pentru calitate a celor care au organizat si condus procesul de proiectare si executie si nici a celor care au proiectat sau executat direct constructii la care ulterior se constata defectiuni.
    Persoanele insarcinate cu efectuarea controlului raspund de calitatea constructiei impreuna cu proiectantul, constructorul si beneficiarul, fiecare potrivit atributiilor si gradului sau de vinovatie.
    Art. 78
    Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi proiectarea si realizarea unei constructii ori executarea oricarei modificari a acesteia fara respectarea prescriptiilor tehnice legale privind stabilitatea si rezistenta, daca aceasta ar putea avea drept consecinta pierderi de vieti omenesti, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante ori alte consecinte grave.
    Faptele prevazute in alineatul precedent se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii daca au avut ca urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante ori alte consecinte grave.
    Art. 79
    Constituie infractiuni si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani executarea oricarei modificari la constructie cu incalcarea prevederilor referitoare la aprobarea si executarea acestor modificari.
    Art. 80
    Constituie contraventii la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda:
    I. De la 3.000 lei la 10.000 lei:
    a) emiterea notei de comanda pentru intocmirea proiectului lucrarilor de constructii cu date gresite;
    b) nerespectarea prescriptiilor tehnice in proiectare si in executie;
    c) neexecutarea obligatiilor privind modul de intretinere si exploatare a constructiilor;
    d) neremedierea defectelor la lucrari care pe parcursul executiei devin ascunse;
    e) neinstiintarea Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii, in termen de 12 ore, despre producerea accidentelor tehnice;
    f) neaducerea la indeplinire, in termenul stabilit prin procesul-verbal de constatare, a indicatiilor date de catre organele Inspectiei de stat in constructii;
    g) neasigurarea de catre conducatorii unitatilor de proiectare si de executie a conditiilor organizatorice necesare pentru realizarea constructiilor la un nivel calitativ corespunzator.
    II. De la 1.000 lei la 3.000 lei:
    a) omisiunea de a inscrie in cartea tehnica a constructiei elementele necesare pentru urmarirea comportarii in timp a acesteia;
    b) neexecutarea obligatiilor privind verificarea incadrarii proiectelor de executie in prevederile notelor de comanda aprobate sau neremedierea defectelor din proiecte constatate direct ori care au fost aduse la cunostinta de unitatea de constructii-montaj;
    c) nesupravegherea executiei, neexecutarea controlului lucrarilor, precum si neindeplinirea obligatiilor legale de a cere oprirea, refacerea sau remedierea lucrarilor necorespunzatoare ori de a refuza plata acestora;
    d) nerespectarea obligatiilor privind receptia lucrarilor.
    III. De la 500 lei la 1.000 lei:
    a) neanuntarea la timp a proiectantului despre abaterile de la proiect pe parcursul executarii lucrarilor;
    b) neasigurarea conditiilor de manipulare si depozitare a materialelor care conduc la degradarea acestora;
    c) neinstiintarea organelor Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii despre receptiile respinse ca urmare a calitatii necorespunzatoare a lucrarilor;
    d) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor si a obligatiilor privind intretinerea si reparatiile;
    e) neexecutarea obligatiilor privind controlul sistematic al calitatii constructiilor si al lucrarilor.
    Art. 81
    Constatarea contraventiilor prevazute la art. 80 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane cu atributii de control din cadrul Inspectiei de stat in constructii si al organelor sale teritoriale.
    Art. 82
    Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, contravenientul poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicare. Plangerea se depune la organul din care face parte organul constatator.
    Art. 83
    Aplicarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 80 din prezenta lege se prescrie in termen de doi ani de la data savarsirii faptei.
    Art. 84
    In masura in care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevazute la art. 80 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

    CAP. 6
    Dispozitii finale

    Art. 85
    Pentru materialele si elementele de constructii si instalatii produse in industrie se aplica prevederile Legii calitatii produselor si serviciilor.
    Art. 86
    Pentru lucrarile genistice ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne controlul calitatii proiectarii si executiei se exercita de catre organele de specialitate ale acestor ministere.
    Art. 87
    Institutele de cercetare, proiectare, intreprinderile de constructii-montaj si unitatile beneficiare de investitii trebuie sa conceapa si sa prevada inglobarea in baraje si alte constructii de importanta deosebita a aparaturii de control si a reperelor necesare urmaririi comportarii in timp a constructiilor sau a anumitor elemente ale structurii de rezistenta, inclusiv a actiunii seismice asupra constructiilor respective. Beneficiarul de investitie are obligatia sa intretina in bune conditii aparatura si reperele, sa urmareasca si sa verifice comportarea in timp a constructiilor in baza normativelor tehnice elaborate in acest scop.
    Art. 88
    In contractele de proiectare sau de antrepriza se vor prevedea, ori de cate ori este cazul, conditiile si cerintele specifice de calitate necuprinse in prescriptiile tehnice, obligatia respectarii acestora, precum si raspunderile partilor contractante.
    Art. 89
    Contractele economice incheiate de organizatiile de constructii-montaj cu furnizorii de materiale sau de elemente de constructii si instalatii vor prevedea obligatia respectarii de catre acestia a conditiilor de calitate si de garantie pentru produsele livrate si a concordantei stricte intre caracteristicile furniturii si certificatul de calitate insotitor.
    Furnizorii sunt obligati ca, in termen de 15 zile de la primirea comunicarii unitatii de constructii-montaj, sa remedieze sau sa inlocuiasca materialele sau elementele de constructii si de instalatie necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. Ei raspund pentru daunele produse prin neexecutarea sau executarea cu intarziere a acestei obligatii.
    Art. 90
    Constructorul si proiectantul raspund pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la predare, precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de serviciu normata, pentru viciile rezultate din neincadrarea constructiei in gradul de seismicitate aprobat.
    Art. 91
    Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care au in subordine unitati de proiectare si unitati de constructii-montaj, vor elabora, in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi, colectii cu extrase din prescriptiile tehnice referitoare la calitatea constructiilor, pe specific de lucrari, necesare proiectantilor si personalului de santier.
    Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti vor adopta, in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi, pe baza normelor metodologice stabilite de Institutul central de cercetare, proiectare si directivare in constructii, in colaborare cu Ministerul Constructiilor Industriale, Ministerul Energiei Electrice si Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare norme de intretinere si reparatii pentru constructii, precum si norme pentru urmarirea comportarii in timp a acestora.
    Art. 92
    Fiecare constructie va purta o placa cu numele autorilor.
    Pentru evidentierea constructiilor realizate la un nivel calitativ deosebit, atat in ceea ce priveste conceptia proiectului, cat si executia lucrarilor, ministerele si celelalte organe centrale si locale, titularii de investitii, cu consultarea organizatiilor de proiectare si de constructii-montaj, vor face anual propuneri Consiliului de Ministri, cu avizul Inspectoratului General de Stat pentru Investitii-constructii, privind acordarea titlului distinctiv de "Cea mai buna constructie a anului". Acest titlu se va decerna pe titulari de constructii, pe judete si pe categorii de constructii. Proiectantii si constructorii vor primi diplome, iar constructia va fi marcata cu o placa pe care se va inscrie titlul distinctiv obtinut si numele autorilor.
    Art. 93
    Dispozitiile prezentei legi referitoare la obligatiile si raspunderile unitatilor de constructii-montaj si ale personalului din cadrul acestora se aplica in mod corespunzator si unitatilor care executa lucrari de constructii-montaj in regie, celor care presteaza servicii in constructii catre populatie, precum si unitatilor cooperatiste si obstesti care realizeaza lucrari de constructii.
    Art. 94
    Dispozitiile prezentei legi referitoare la controlul executiei lucrarilor de constructii-montaj si la mentinerea calitatii acestora pe parcursul exploatarii se aplica in mod corespunzator si constructiilor a caror executie se realizeaza in regie de persoane fizice sau de persoane juridice, altele decat organizatiile socialiste, sau care sunt in proprietatea acestora.
    Art. 95
    Dispozitiile contrare prezentei legi se abroga.