NORME   Nr. 17 din 18 decembrie 2003

privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit

ACT EMIS DE: BANCA NATIONALA A ROMANIEI

PUBLICATE IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 47 din 20 ianuarie 2004

    Avand in vedere prevederile art. 26 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 24 alin. 1 lit. d) si f), art. 38 alin. 1 si 2, art. 45 alin. 1 lit. g), art. 66, art. 83^3 alin. 3 si ale art. 83^6 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 4 alin. (2) si ale art. 19 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2003, precum si cele ale art. 3 alin. 2 si ale art. 284 alin. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002,
    in temeiul dispozitiilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 93 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Banca Nationala a Romaniei emite prezentele norme.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Prezentele norme se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane, si reglementeaza cadrul general pentru:
    a) organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit;
    b) administrarea riscurilor semnificative de catre institutiile de credit;
    c) organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern.
    Art. 2
    (1) Institutiile de credit sunt responsabile pentru organizarea si controlul intern al activitatii lor, pentru administrarea riscurilor semnificative, precum si pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a acestora.
    (2) Casele centrale ale cooperativelor de credit sunt responsabile si pentru organizarea si controlul intern al activitatii, pentru administrarea riscurilor semnificative, precum si pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern la nivelul retelelor cooperatiste de credit.
    (3) Institutiile de credit trebuie sa asigure aplicarea in mod corespunzator a prevederilor prezentelor norme de catre entitatile cuprinse in perimetrul de consolidare al acestora, astfel incat sa fie create conditiile pentru efectuarea supravegherii pe baza consolidata.
    (4) Institutiile de credit trebuie sa asigure aplicarea in mod corespunzator a prevederilor prezentelor norme de catre societatile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, care nu intra in categoria entitatilor prevazute la alin. (3), prin adaptare la specificul acestora.
    Art. 3
    In sensul prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) institutii de credit - banci, institutii emitente de moneda electronica, case de economii pentru domeniul locativ si case centrale ale cooperativelor de credit, persoane juridice romane, autorizate sa functioneze in conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2003, respectiv ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002;
    b) control intern - proces continuu la care participa consiliul de administratie, conducatorii, precum si personalul institutiilor de credit, prin care se furnizeaza o asigurare rezonabila asupra atingerii obiectivelor prevazute la art. 4 alin. (1) din prezentele norme;
    c) conducere operativa - persoanele care asigura conducerea nemijlocita a compartimentelor din cadrul institutiei de credit, al sucursalelor si al altor sedii secundare;
    d) sistem informational - ansamblul de fluxuri informationale organizate intr-o conceptie unitara, care asigura legatura dintre nivelul de conducere (decizional) si nivelul de executie (operational);
    e) administrarea riscurilor semnificative - proces focalizat pe analiza profilului de risc, in vederea maximizarii raportului dintre risc si profit in diferite domenii de activitate ale unei institutii de credit;
    f) riscuri semnificative - riscuri cu impact insemnat asupra situatiei patrimoniale si/sau reputationale a institutiilor de credit;
    g) risc de credit - riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a neindeplinirii de catre contrapartida a obligatiilor contractuale;
    h) risc de tara - risc asociat riscului de credit, care este determinat de conditiile economice, sociale si politice ale tarii de origine a imprumutatului;
    i) risc de transfer - componenta a riscului de tara, care apare atunci cand obligatia imprumutatului nu este exprimata in moneda locala a acestuia;
    j) risc de piata - riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor, ratei dobanzii si cursului valutar;
    k) risc de pret - componenta a riscului de piata, care apare din fluctuatiile pe piata ale preturilor valorilor mobiliare, marfurilor si instrumentelor financiare derivate;
    l) risc valutar - componenta a riscului de piata, care apare din fluctuatiile pe piata ale cursului valutar;
    m) risc al ratei dobanzii - componenta a riscului de piata, care apare din fluctuatiile pe piata ale ratei dobanzii;
    n) risc de lichiditate - riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ce rezulta din imposibilitatea institutiilor de credit de a onora in orice moment obligatiile de plata pe termen scurt, fara ca aceasta sa implice costuri sau pierderi ce nu pot fi suportate de institutiile de credit;
    o) risc operational - riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, care este determinat de factori interni (derularea neadecvata a unor activitati interne, existenta unui personal sau unor sisteme necorespunzatoare etc.) sau de factori externi (conditii economice, schimbari in mediul bancar, progrese tehnologice etc.);
    p) risc juridic - componenta a riscului operational, aparut ca urmare a neaplicarii sau a aplicarii defectuoase a dispozitiilor legale ori contractuale, care afecteaza negativ operatiunile sau situatia institutiilor de credit;
    q) risc reputational - riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de incredere a publicului in integritatea institutiilor de credit;
    r) audit intern - activitate independenta, destinata imbunatatirii activitatii institutiilor de credit, fie prin indeplinirea unor angajamente de audit, fie prin acordarea unor servicii de consultanta structurilor/entitatilor auditate;
    s) angajament de audit - activitate constand intr-o examinare obiectiva a modului de realizare a administrarii riscurilor, sistemului de control intern si proceselor de conducere ale institutiilor de credit, in scopul furnizarii unei asigurari rezonabile ca acestea functioneaza corespunzator si vor permite atingerea obiectivelor institutiilor de credit, precum si in scopul formularii unor recomandari de imbunatatire a activitatii acestora;
    t) serviciu de consultanta - activitati de consiliere ale caror obiective si intindere se vor stabili cu conducerea structurii beneficiare a unui astfel de serviciu sau, dupa caz, cu conducerea institutiei de credit, in functie de necesitatile acestora si de statutul auditului intern;
    u) structura organizatorica - ansamblu format din compartimente si sedii secundare ale institutiilor de credit, carora, pentru functionarea eficienta a acestora, le-au fost precizate atributii si intre care s-au stabilit relatiile de raportare;
    v) coordonatorul activitatii de audit intern - responsabilul pentru organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit, ale carui atributii sunt prevazute la cap. IV din prezentele norme. In cazul in care activitatea de audit intern nu este externalizata, acesta este conducatorul compartimentului de audit intern.

    CAP. 2
    Organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit

    Art. 4
    (1) Obiectivele controlului intern constau in:
    a) desfasurarea activitatilor in conditii de eficienta si eficacitate;
    b) furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor in cadrul institutiei de credit si utilizatorilor externi ai informatiilor;
    c) asigurarea conformitatii activitatilor institutiilor de credit cu cadrul legal si cu politicile si procedurile proprii.
    (2) In vederea indeplinirii obiectivelor de control intern, institutiile de credit trebuie sa isi organizeze un sistem de control intern care se compune din urmatoarele elemente aflate in stransa corelare:
    a) rolul si responsabilitatile consiliului de administratie si ale conducatorilor institutiilor de credit;
    b) identificarea si evaluarea riscurilor semnificative;
    c) activitatile de control si separarea responsabilitatilor;
    d) informarea si comunicarea;
    e) activitatile de monitorizare si corectare a deficientelor.

    SECTIUNEA 1
    Rolul si responsabilitatile consiliului de administratie si ale conducatorilor institutiilor de credit

    Art. 5
    (1) Consiliul de administratie al institutiilor de credit este responsabil pentru stabilirea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat si eficient.
    (2) In contextul prevederilor alin. (1), consiliul de administratie al institutiilor de credit are cel putin urmatoarele atributii:
    a) sa aprobe si sa revizuiasca periodic, cel putin anual, strategiile generale si politicile privitoare la activitatea institutiei de credit;
    b) sa stabileasca niveluri acceptabile pentru riscurile semnificative si sa asigure luarea masurilor necesare de catre conducatori pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor respective;
    c) sa supravegheze conducatorii in legatura cu modul in care acestia monitorizeaza functionarea adecvata si eficienta a sistemului de control intern;
    d) sa aprobe structura organizatorica.
    (3) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, consiliul de administratie trebuie sa intreprinda cel putin urmatoarele masuri:
    a) discutii periodice (de regula trimestrial) cu conducerea operativa privind eficienta sistemului de control intern;
    b) analiza periodica (de regula trimestrial) a evaluarilor sistemului de control intern efectuate de conducerea operativa, de auditul intern si, dupa caz, de auditorul financiar al institutiilor de credit si de Banca Nationala a Romaniei;
    c) asigurarea implementarii de catre conducerea operativa a recomandarilor formulate de auditul intern, de auditorul financiar si de Banca Nationala a Romaniei cu privire la deficientele sistemului de control intern si examinarea efectului masurilor implementate.
    Art. 6
    Institutiile de credit trebuie sa constituie un comitet de audit, potrivit prevederilor sectiunii a 6-a a cap. IV din prezentele norme, care sa asiste consiliul de administratie in indeplinirea atributiilor ce ii revin.
    Art. 7
    (1) Conducatorii institutiilor de credit au responsabilitati pe linia monitorizarii functionarii adecvate si eficiente a sistemului de control intern.
    (2) In contextul prevederilor alin. (1), conducatorii institutiilor de credit au cel putin urmatoarele atributii:
    a) sa implementeze strategiile generale si politicile privitoare la activitatea institutiilor de credit, aprobate de consiliul de administratie;
    b) sa coordoneze procesul de elaborare a procedurilor de identificare, evaluare, monitorizare si control pentru riscurile semnificative si sa ia masurile necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul acestor riscuri;
    c) sa se asigure ca responsabilitatile delegate conducerii operative, cu privire la stabilirea politicilor si procedurilor de control intern, sunt indeplinite in mod corespunzator;
    d) sa mentina o structura organizatorica adecvata;
    e) sa stabileasca fluxul informational necesar;
    f) sa se asigure ca toate activitatile institutiilor de credit sunt realizate de personal calificat, avand experienta si cunostinte necesare;
    g) sa asigure instruirea corespunzatoare a personalului propriu.
    Art. 8
    In cazul externalizarii unor activitati, consiliul de administratie si conducatorii institutiilor de credit raspund pentru atingerea obiectivelor controlului intern aferente respectivelor activitati.
    Art. 9
    (1) Consiliul de administratie si conducatorii unei case centrale a cooperativelor de credit sunt responsabili pentru indeplinirea obiectivelor controlului intern la nivelul retelei cooperatiste de credit, inclusiv in conditiile art. 8.
    (2) Consiliul de administratie al unei case centrale a cooperativelor de credit va indeplini atributiile prevazute la art. 5 alin. (2) lit. a) - c) si la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    (3) Conducatorii unei case centrale a cooperativelor de credit vor indeplini atributiile prevazute la art. 7 alin. (2) lit. a) si b) si la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 10
    (1) Consiliul de administratie si conducatorii institutiilor de credit sunt responsabili pentru promovarea unor standarde de etica si integritate pentru personalul institutiilor de credit in ceea ce priveste controlul intern, care sa evidentieze si sa asigure constientizarea importantei acestuia la toate nivelurile organizatorice.
    (2) Consiliul de administratie si conducatorii unei case centrale a cooperativelor de credit sunt responsabili pentru promovarea unor standarde de etica si integritate pentru personalul retelei cooperatiste de credit in ceea ce priveste controlul intern, care sa evidentieze si sa asigure constientizarea importantei acestuia.

    SECTIUNEA a 2-a
    Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative

    Art. 11
    (1) Pentru a avea un sistem de control intern eficient institutiile de credit trebuie sa identifice si sa evalueze permanent riscurile semnificative care pot periclita atingerea obiectivelor controlului intern.
    (2) Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative trebuie sa se faca atat la nivel de ansamblu al unei institutii de credit, cat si la toate nivelurile organizatorice ale acesteia, trebuie sa acopere toate activitatile si sa tina cont de aparitia unor noi activitati.
    Art. 12
    (1) Identificarea si evaluarea riscurilor semnificative trebuie sa se realizeze cu luarea in considerare a factorilor interni (de exemplu: complexitatea structurii organizatorice, natura activitatilor desfasurate, calitatea personalului si fluctuatia acestuia) si a factorilor externi (de exemplu: conditii economice, schimbari legislative sau legate de mediul concurential in sectorul bancar, progrese tehnologice).
    (2) Procesul de evaluare a riscurilor trebuie sa includa identificarea atat a riscurilor care sunt controlabile de catre institutiile de credit, cat si a celor necontrolabile. In cazul riscurilor controlabile, institutiile de credit trebuie sa stabileasca daca isi asuma integral aceste riscuri sau masura in care doresc sa le reduca prin proceduri de control. In cazul riscurilor necontrolabile, institutiile de credit trebuie sa decida daca le accepta sau daca elimina ori reduc nivelul activitatilor afectate de riscurile respective.
    (3) Evaluarea riscurilor semnificative trebuie efectuata si in conditiile unor scenarii alternative, inclusiv in conditii de criza.
    Art. 13
    Evaluarea riscurilor se va realiza de catre specialisti din cadrul institutiilor de credit care nu au responsabilitati in realizarea performantei comerciale si financiare.
    Art. 14
    Institutiile de credit trebuie sa revizuiasca activitatile de control pentru a identifica si evalua in mod corespunzator orice riscuri noi sau care au atins pragul de la care acestea le considera riscuri semnificative.
    Art. 15
    In vederea atingerii obiectivelor de control intern, casa centrala a cooperativelor de credit trebuie sa identifice si sa evalueze permanent riscurile semnificative la nivelul retelei cooperatiste de credit, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor prezentei sectiuni.

    SECTIUNEA a 3-a
    Activitatile de control si separarea responsabilitatilor

    3.1. - Activitatile de control
    Art. 16
    (1) Activitatile de control trebuie sa se constituie ca parte integranta a activitatilor zilnice ale institutiilor de credit.
    (2) Activitatile de control trebuie sa aiba in vedere riscurile identificate de institutiile de credit in cadrul procesului de identificare si evaluare a riscurilor.
    Art. 17
    Activitatile de control trebuie definite pentru fiecare nivel organizatoric al institutiilor de credit si implica doua etape:
    a) stabilirea politicilor si procedurilor de control;
    b) verificarea respectarii politicilor si procedurilor de control stabilite.
    Art. 18
    Activitatile de control includ cel putin urmatoarele:
    a) analize la nivelul consiliului de administratie si al conducatorilor;
    b) analize operative la nivelul compartimentelor si sediilor secundare ale institutiilor de credit;
    c) controale faptice care au in vedere restrictionarea accesului la active, cum ar fi titluri sau numerar, restrictionarea accesului la conturile clientilor etc.;
    d) analiza incadrarii in limitele impuse expunerilor la risc si urmarirea modului in care sunt solutionate situatiile de neconformitate;
    e) aprobari si autorizari, in cazul operatiunilor ce depasesc anumite limite de sume, asigurandu-se astfel controlul asupra realizarii operatiunilor respective de catre nivelul de conducere competent si stabilirea responsabilitatilor;
    f) verificari ale tranzactiilor efectuate de institutiile de credit si reconcilieri, in special acolo unde exista diferente intre metodologiile sau sistemele de evaluare utilizate in compartimentele insarcinate cu initierea tranzactiilor (front office) si compartimentele insarcinate cu inregistrarea si monitorizarea tranzactiilor initiate (back office). Rezultatele verificarilor vor fi comunicate nivelului de conducere competent.
    Art. 19
    Activitatile de control desfasurate de o casa centrala a cooperativelor de credit la nivelul retelei cooperatiste de credit vor include cel putin urmatoarele:
    a) analize la nivelul consiliului de administratie si al conducatorilor casei centrale a cooperativelor de credit;
    b) analiza incadrarii in limitele impuse expunerilor la risc la nivelul retelei cooperatiste de credit si urmarirea modului in care sunt solutionate situatiile de neconformitate.

    3.2. - Separarea responsabilitatilor
    Art. 20
    Institutiile de credit trebuie sa realizeze o repartizare corespunzatoare a atributiilor la toate nivelurile organizatorice si sa se asigure ca personalului nu ii sunt alocate responsabilitati care sa conduca la conflicte de interese (de exemplu: responsabilitati duale ale unei persoane in domenii cum ar fi: actionarea in front-office si back-office, aprobarea tragerii fondurilor si tragerea efectiva, evaluarea documentatiei de credit si monitorizarea clientului dupa contractarea creditului etc.).
    Art. 21
    Domeniile care pot fi afectate de potentiale conflicte de interese trebuie sa fie identificate si supuse unei monitorizari independente exercitate de persoane neimplicate direct in activitatile respective, a caror informare este efectuata pe baza unor linii de raportare stabilite in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 4-a
    Informare si comunicare

    Art. 22
    Casa centrala a cooperativelor de credit este responsabila pentru respectarea principiilor de informare si comunicare la nivelul retelei cooperatiste de credit afiliate.

    4.1. - Informare
    Art. 23
    (1) Institutiile de credit trebuie sa asigure existenta datelor financiare, operationale si de conformitate, adecvate si complete, pentru desfasurarea activitatii lor.
    (2) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de informatii despre piata referitoare la evenimente si conditii care sunt relevante pentru luarea deciziilor.
    (3) Informatiile trebuie sa fie credibile, relevante, complete, oportune, accesibile si furnizate intr-un format consecvent.
    Art. 24
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de sisteme informationale adecvate, care sa acopere toate activitatile acestora.
    Art. 25
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri pentru a preveni utilizarea necorespunzatoare a informatiei, prin care sa se evite:
    a) prejudicierea, directa sau indirecta, a reputatiei acestora;
    b) dezvaluirea informatiilor secrete sau confidentiale;
    c) utilizarea informatiilor de catre personalul institutiei de credit pentru obtinerea unor beneficii personale.
    Art. 26
    (1) In cadrul sistemului informational institutiile de credit trebuie sa dispuna de sisteme informatice. Arhitectura acestor sisteme trebuie sa asigure un grad adecvat de securitate a informatiei. Monitorizarea sistemelor informatice va fi asigurata de o structura de personal independenta de cea care le utilizeaza.
    (2) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de prevederi referitoare la organizarea si controlul intern al procesarii informatiilor in forma electronica, astfel incat sa fie posibila obtinerea de probe de audit.
    Art. 27
    (1) In vederea evitarii aparitiei disfunctionalitatilor in cadrul activitatii si a eventualelor pierderi generate de acestea, institutiile de credit trebuie sa controleze eficient riscurile implicate de utilizarea sistemelor informatice. In acest scop, se vor efectua atat controale generale la nivelul intregului sistem informatic, cat si controale la nivelul fiecarei aplicatii informatice din componenta acestuia.
    (2) Controalele generale se efectueaza asupra infrastructurii hardware si de comunicatii a sistemelor informatice (sisteme mainframe, sisteme client/server, routere, echipamente de retea, statii de lucru ale utilizatorilor finali), precum si asupra sistemelor de operare care asigura functionarea acestora. Controalele au drept scop verificarea functionarii continue si corespunzatoare a acestora.
    (3) Controalele generale includ si verificarea existentei si aplicarii unei strategii de informatizare, a procedurilor interne de salvare si restaurare a datelor, a politicilor de efectuare a achizitiilor, a procedurilor de dezvoltare a aplicatiilor informatice, a procedurilor de administrare si intretinere, precum si a politicilor de securitate vizand accesul fizic si logic la resursele sistemului informatic.
    (4) Controalele efectuate la nivelul aplicatiilor informatice reprezinta proceduri de validare si control incluse in codul aplicatiilor informatice utilizate, precum si proceduri manuale de verificare a modului de procesare a tranzactiilor si efectuarii operatiunilor.
    Art. 28
    (1) In vederea evitarii pierderilor generate de intreruperea activitatii datorita unor factori externi ce nu pot fi controlati de catre institutiile de credit, acestea, trebuie sa elaboreze planuri alternative (de rezerva), care sa le permita reluarea activitatii in cazul aparitiei unor situatii neprevazute. Replicarea sistemelor critice trebuie asigurata fie prin existenta unor sisteme de rezerva situate intr-o alta locatie apartinand institutiei de credit (centru de back-up), fie prin intermediul unui furnizor extern de servicii.
    (2) Functionarea planurilor alternative trebuie testata periodic prin simularea operatiunilor pe sistemele de rezerva, in scopul verificarii disponibilitatii acestora.

    4.2. - Comunicare
    Art. 29
    In vederea organizarii unui sistem de control intern eficient, institutiile de credit trebuie sa dispuna de canale de comunicare care sa asigure ca personalul institutiilor de credit cunoaste politicile si procedurile cu implicatii asupra atributiilor si responsabilitatilor sale si ca orice alte informatii relevante ajung in timp util la acesta.
    Art. 30
    Structura organizatorica a institutiilor de credit trebuie sa asigure un flux corespunzator de informatii, pe verticala (in ambele sensuri) si pe orizontala, care sa permita urmatoarele:
    a) informarea consiliului de administratie si a conducatorilor asupra riscurilor aferente activitatii si functionarii institutiilor de credit;
    b) informarea nivelurilor inferioare de conducere operativa si a personalului atat asupra strategiilor institutiilor de credit, cat si asupra politicilor si procedurilor stabilite;
    c) difuzarea informatiilor intre compartimentele si sediile secundare ale institutiilor de credit pentru care respectivele informatii au relevanta.

    SECTIUNEA a 5-a
    Activitatile de monitorizare si corectare a deficientelor

    Art. 31
    (1) Institutiile de credit trebuie sa monitorizeze permanent eficacitatea sistemului de control intern, cu luarea in considerare a modificarilor intervenite in conditiile interne si externe de desfasurare a activitatii.
    (2) Institutiile de credit trebuie sa asigure un rol important auditului intern in procesul de monitorizare a sistemului de control intern.
    (3) Monitorizarea eficacitatii sistemului de control intern va fi efectuata atat de personalul responsabil pentru fiecare compartiment si sediu secundar al institutiei de credit, cat si de auditul intern.
    (4) Monitorizarea eficacitatii sistemului de control intern trebuie sa faca parte din activitatile zilnice ale institutiilor de credit si trebuie sa includa si evaluari separate ale sistemului de control intern in general.
    (5) Evaluarile separate, periodice, ale sistemului de control intern vor fi efectuate atat de personalul responsabil pentru fiecare compartiment si sediu secundar (autoevaluare), cat si de auditul intern.
    (6) Frecventa cu care trebuie monitorizate diferitele activitati ale institutiilor de credit depinde de riscurile implicate de activitatile respective, precum si de natura si frecventa schimbarilor din activitatea respectiva.
    Art. 32
    (1) Deficientele identificate in legatura cu sistemul de control intern trebuie sa fie raportate imediat nivelului de conducere competent care trebuie sa ia masuri pentru remedierea cu promptitudine a acestora.
    (2) Deficientele majore ale sistemului de control intern trebuie sa fie raportate conducatorilor institutiilor de credit si consiliului de administratie al acestora.
    (3) Conducatorii institutiilor de credit au responsabilitatea de a stabili un sistem de detectare a deficientelor sistemului de control intern si de a intreprinde masuri pentru solutionarea respectivelor deficiente.
    Art. 33
    Casa centrala a cooperativelor de credit va monitoriza permanent atingerea obiectivelor de control intern la nivelul retelei cooperatiste de credit, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor prezentei sectiuni.

    CAP. 3
    Administrarea riscurilor semnificative

    SECTIUNEA 1
    Cadrul general

    Art. 34
    Institutiile de credit trebuie sa ia masuri pe linia administrarii urmatoarelor riscuri semnificative: riscul de credit, riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational si riscul reputational.
    Art. 35
    In domeniul administrarii riscurilor semnificative, consiliul de administratie al institutiilor de credit are cel putin urmatoarele atributii:
    a) sa aprobe si sa reconsidere profilul de risc al acestora;
    b) sa aprobe politicile privind administrarea riscurilor respective, sa le analizeze periodic, cel putin anual, si sa dispuna revizuirea acestora, dupa caz;
    c) sa asigure luarea de catre conducatorii institutiei de credit a masurilor necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor, inclusiv pentru activitatile externalizate;
    d) sa aprobe procedurile de stabilire a competentelor si a responsabilitatilor in domeniul administrarii riscurilor;
    e) sa aprobe externalizarea unor activitati;
    f) sa aprobe politica de instruire a personalului;
    Art. 36
    In domeniul administrarii riscurilor semnificative, conducatorii institutiilor de credit sunt responsabili cel putin pentru urmatoarele:
    a) implementarea strategiilor aprobate de consiliul de administratie si asigurarea comunicarii acestora personalului implicat in punerea lor in aplicare;
    b) asigurarea comunicarii politicilor si procedurilor pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor personalului implicat in punerea lor in aplicare;
    c) mentinerea unor sisteme de raportare corespunzatoare a expunerilor la riscuri, precum si a altor aspecte legate de riscuri;
    d) mentinerea limitelor corespunzatoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru conditii de criza, in conformitate cu marimea, complexitatea si situatia financiara a institutiei de credit;
    e) mentinerea eficientei si eficacitatii sistemului de control intern;
    f) analizarea oportunitatii externalizarii unor activitati prin prisma riscurilor implicate de externalizare;
    g) supravegherea si monitorizarea contractului de externalizare;
    h) asigurarea unui personal calificat, avand experienta si cunostintele necesare;
    i) asigurarea instruirii corespunzatoare a personalului;
    j) asigurarea concordantei politicilor de remunerare a personalului cu strategia institutiei de credit privind riscurile.
    Art. 37
    In procesul de administrare a riscurilor, institutiile de credit trebuie sa constituie un comitet de administrare a riscurilor, potrivit prevederilor sectiunii a 5-a din prezentul capitol.
    Art. 38
    (1) Institutiile de credit trebuie sa opteze pentru un profil de risc, stabilind obiectivul si strategia pentru fiecare risc semnificativ, inclusiv in ceea ce priveste activitatile externalizate.
    (2) Institutiile de credit vor stabili tipurile de riscuri pe care sunt pregatite sa le asume, precum si pragul de la care un risc este considerat semnificativ. La stabilirea acestora se vor avea in vedere natura, dimensiunea si complexitatea activitatii.
    (3) Strategia institutiilor de credit privind administrarea riscurilor semnificative trebuie sa determine raportul dintre risc si profit pe care institutia de credit il considera acceptabil in conditiile asigurarii continuitatii activitatii acesteia pe baze sanatoase si prudente.
    Art. 39
    Institutiile de credit trebuie sa adopte politici pentru administrarea riscurilor semnificative, in vederea implementarii profilului de risc ales. Politicile respective trebuie sa corespunda strategiilor generale, sa fie corelate cu nivelul fondurilor proprii ale institutiilor de credit si cu experienta acestora in administrarea riscurilor, precum si cu disponibilitatea de expunere la risc stabilita de consiliul de administratie.
    Art. 40
    (1) Politicile privind administrarea riscurilor semnificative, corespunzatoare naturii, dimensiunii si complexitatii activitatilor institutiilor de credit, trebuie sa fie transpuse in mod clar si transparent in norme interne, proceduri, inclusiv in manuale si coduri de conduita, facandu-se distinctie intre standardele generale aplicabile intregului personal si regulile specifice aplicabile anumitor categorii de personal.
    (2) Pentru activitatea de tipul "electronic banking", inclusiv cea de emisiune si administrare de moneda electronica, institutiile de credit trebuie sa dezvolte politici si proceduri care sa asigure integritatea, autenticitatea si confidentialitatea datelor, precum si securitatea proceselor de operare.
    Art. 41
    (1) Politicile de administrare a riscurilor semnificative trebuie sa asigure, dupa caz, stabilirea cel putin a:
    a) unui sistem de proceduri de autorizare a operatiunilor afectate de riscurile respective;
    b) unui sistem de stabilire a limitelor expunerii la risc si de monitorizare a acestora, care sa reflecte profilul de risc ales si care sa fie in conformitate cu legislatia si cu reglementarile in vigoare; limitele stabilite la nivelul activitatilor si/sau compartimentelor/sediilor secundare trebuie corelate cu cele stabilite la nivel de ansamblu al institutiilor de credit;
    c) unui sistem de raportare a expunerilor la riscuri, precum si altor aspecte legate de riscuri catre nivelurile de conducere corespunzatoare;
    d) unui sistem de proceduri pentru situatii neprevazute;
    e) unor criterii de recrutare si remunerare a personalului, care sa stabileasca standarde ridicate pentru pregatirea, experienta si integritatea acestuia;
    f) unui program de instruire a personalului;
    (2) Politicile de securitate ale institutiilor de credit aferente activitatii de tipul "electronic banking", inclusiv a celei de emisiune si administrare de moneda electronica, trebuie sa cuprinda cel putin: definirea responsabilitatilor pentru dezvoltarea si implementarea unor proceduri de securitate a informatiilor, stabilirea unor proceduri pentru evaluarea conformitatii cu politica, punerea in aplicare a unor masuri de remediere si raportarea situatiilor de nerespectare a masurilor de securitate.
    (3) Procedurile de securitate ale institutiilor de credit, aferente activitatii de tipul "electronic banking", inclusiv a celei de emisiune si administrare de moneda electronica, trebuie sa cuprinda o combinare de elemente de hardware si software, cum ar fi: codificare, parole, firewalls, controale ale virusilor si monitorizarea angajatilor.
    (4) Pentru activitatile cu instrumente financiare derivate, bancile trebuie sa stabileasca politici si proceduri de evaluare a pozitiilor si sa verifice respectarea acestora, a frecventei de evaluare, precum si a independentei si calitatii surselor de stabilire a preturilor de evaluare, in special pentru instrumentele emise si tranzactionate pe piete cu lichiditate scazuta.
    (5) Prevederile alin. (4) se vor aplica in mod corespunzator si in cazul pozitiilor pe care bancile le detin in valori mobiliare necotate pe piete organizate.
    Art. 42
    (1) Inainte de angajarea in activitati cu instrumente financiare derivate, conducatorii bancilor trebuie sa se asigure ca sunt obtinute toate aprobarile prevazute de cadrul legal si de reglementare si ca exista proceduri de administrare si sisteme de control al riscurilor adecvate.
    (2) Decizia privind angajarea bancilor in activitati cu instrumente financiare derivate va fi de competenta consiliului de administratie si se va baza cel putin pe urmatoarele:
    a) descrierea instrumentelor financiare derivate relevante, precum si a pietelor si strategiilor propuse;
    b) resursele necesare pentru stabilirea de sisteme eficiente de administrare a riscurilor, precum si pentru atragerea de personal cu experienta in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate;
    c) analiza activitatilor propuse in functie de situatia financiara generala a bancii si de fondurile proprii ale acesteia;
    d) analiza riscurilor cu care bancile se pot confrunta ca urmare a desfasurarii activitatilor respective;
    e) procedurile pe care bancile le vor utiliza pentru a evalua, monitoriza si controla riscurile;
    f) tratamentul contabil relevant;
    g) tratamentul fiscal relevant;
    h) analiza oricarei restrictii legale privind desfasurarea respectivelor activitati.
    Art. 43
    (1) Institutiile de credit trebuie sa efectueze sistematic o evaluare a riscurilor semnificative.
    (2) Evaluarea riscurilor trebuie sa tina cont si de:
    a) implicatiile corelarii fiecarui risc semnificativ cu celelalte riscuri semnificative la care se expune institutia de credit;
    b) previzionarile profitului si fondurilor proprii pe baza diferitelor scenarii in conditii de criza, inclusiv o cuantificare a pierderilor maxime in conditii extreme.
    (3) Scenariile in conditii de criza trebuie sa aiba in vedere identificarea evenimentelor posibile sau a modificarilor viitoare ale conditiilor economice care ar putea avea efecte nefavorabile asupra expunerilor institutiei de credit la riscurile semnificative, precum si evaluarea capacitatii institutiei de credit de a face fata acestora.
    Art. 44
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un sistem de informare adecvat pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si documentarea sistematica a riscurilor semnificative atat la nivelul institutiilor de credit, cat si la nivelul compartimentelor si sediilor secundare ale acestora.
    Art. 45
    Institutiile de credit trebuie sa asigure ca exista o separare corespunzatoare a atributiilor in cadrul procesului de administrare a riscurilor, pentru evitarea potentialelor conflicte de interese.
    Art. 46
    Institutiile de credit trebuie sa asigure o monitorizare sistematica a conformitatii cu procedurile stabilite pentru riscurile semnificative si sa solutioneze deficientele constatate.
    Art. 47
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un sistem adecvat de control intern asupra procesului de administrare a riscurilor semnificative, care implica analize independente si regulate si evaluari ale eficacitatii sistemului si, acolo unde se impune, asigurarea remedierii deficientelor constatate. Rezultatele unor astfel de analize trebuie sa fie comunicate in mod direct consiliului de administratie, comitetului de administrare a riscurilor si comitetului de audit.
    Art. 48
    Casa centrala a cooperativelor de credit trebuie sa ia masuri pe linia administrarii riscurilor semnificative si a respectarii principiilor de administrare a acestor riscuri la nivelul retelei cooperatiste de credit, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor prezentului capitol.

    SECTIUNEA a 2-a
    Administrarea riscului de credit si a riscului de tara

    Art. 49
    Strategia institutiilor de credit privind riscul de credit trebuie sa includa cel putin urmatoarele:
    a) categoriile de credit pe care doreste sa le promoveze, tipul expunerii, sectorul economic, forma de proprietate, categoria contrapartidei, rezidenta, aria geografica, moneda, durata initiala si profitabilitatea estimata;
    b) identificarea pietelor pe care doresc sa actioneze si determinarea caracteristicilor portofoliului de credite (inclusiv gradul de diversificare si gradul de concentrare).
    Art. 50
    (1) Politicile si procedurile institutiilor de credit privind riscul de credit trebuie sa se refere la toate activitatile acestora si trebuie sa aiba in vedere atat creditele la nivel individual, cat si intregul portofoliu.
    (2) Politicile si procedurile vor trebui stabilite si implementate de catre institutiile de credit astfel incat sa se asigure urmatoarele:
    a) mentinerea unor standarde sanatoase de creditare;
    b) monitorizarea si controlul riscului de credit;
    c) evaluarea corespunzatoare a noilor oportunitati de afaceri;
    d) identificarea si administrarea creditelor neperformante.
    (3) Politicile institutiilor de credit vor stabili cadrul de desfasurare a activitatii de creditare si se vor referi inclusiv la urmatoarele:
    a) contrapartidele eligibile si conditiile ce trebuie indeplinite de catre acestea pentru a putea intra in relatie de afaceri cu institutia de credit;
    b) garantiile acceptabile de catre institutia de credit.
    (4) In vederea prevenirii intrarii in relatii de afaceri cu persoane implicate in activitati frauduloase si alte activitati de natura infractionala, institutiile de credit trebuie sa aiba in functiune politici stricte care sa includa cel putin:
    a) solicitarea de referinte si informatii de la persoane autorizate;
    b) consultarea informatiilor puse la dispozitie institutiilor de credit de structuri, constituite sub forma Centralei Riscurilor Bancare sau sub forma unor entitati cu activitate similara, organizate in conditiile legii, avand drept scop colectarea si furnizarea de informatii privind situatia contrapartidei in calitatea sa de beneficiar de credite ori alte informatii de natura financiara;
    c) cunoasterea structurii participantilor la capitalul societatii, precum si a persoanelor responsabile de administrarea acesteia, in cazul clientilor persoane juridice, verificarea referintelor si a situatiei financiare personale a administratorilor si asociatilor.
    Art. 51
    Institutiile de credit trebuie sa evalueze riscul de credit aferent tuturor activitatilor ce sunt afectate de acest risc, indiferent daca rezultatele respectivelor activitatii sunt reflectate in bilant sau in afara bilantului.
    Art. 52
    (1) La evaluarea riscului de credit institutiile de credit trebuie sa ia in considerare cel putin:
    a) performanta financiara curenta si previzionata a contrapartidelor;
    b) concentrarea expunerilor fata de contrapartide, pietele in care acestea opereaza, sectoarele economice si tarile unde sunt stabilite;
    c) capacitatea de punere in aplicare, din punct de vedere legal, a angajamentelor contractuale;
    d) capacitatea si posibilitatea de a executa garantiile, in conditiile pietei;
    e) angajamentele contractuale cu persoanele aflate in relatii speciale cu institutiile de credit, personalul propriu, precum si familia acestuia.
    (2) In ceea ce priveste cadrul contractual, institutiile de credit trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele:
    a) natura specifica a creditului;
    b) clauzele contractuale aferente creditului;
    c) profilul expunerii pana la scadenta prin prisma evolutiilor potentiale ale pietei;
    d) existenta garantiilor reale sau personale;
    e) probabilitatea nerespectarii obligatiilor contractuale, stabilita pe baza unui sistem intern de rating.
    Art. 53
    (1) Institutiile de credit trebuie sa desfasoare activitatea de creditare in baza unor criterii sanatoase si bine definite de acordare a creditelor.
    (2) In activitatea de creditare, institutiile de credit trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele:
    a) destinatia creditului si sursa de rambursare a acestuia;
    b) profilul de risc curent al contrapartidei si garantiile prezentate, precum si senzitivitatea garantiilor la evolutiile economice si cele ale pietei;
    c) istoricul serviciului datoriei aferent contrapartidei si capacitatea curenta si viitoare de rambursare a acesteia, bazata pe evolutiile financiare istorice si proiectiile viitoarelor fluxuri de numerar;
    d) experienta in activitate a contrapartidei si sectorul economic in care aceasta isi desfasoara activitatea, precum si pozitia sa in cadrul acestui sector, in cazul creditelor comerciale;
    e) termenii si conditiile propuse in contractul de creditare, inclusiv clauzele destinate sa limiteze modificarile in profilul de risc viitor al contrapartidei;
    f) capacitatea institutiilor de credit de executare si valorificare a garantiilor, daca este cazul, intr-un termen cat mai scurt.
    (3) Creditele care depasesc un anumit procent din fondurile proprii ale institutiilor de credit si/sau care presupun un risc de credit ridicat ori cele care nu se inscriu in politica in domeniul creditarii trebuie sa fie aprobate la nivelul consiliului de administratie.
    Art. 54
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri de identificare si inregistrare a expunerilor mari si a modificarilor care pot interveni asupra lor, precum si de mecanisme de monitorizare a acestor expuneri in functie de politica in materie de expuneri.
    Art. 55
    (1) La aprobarea pentru prima data a contrapartidelor, institutiile de credit trebuie sa ia in considerare integritatea si reputatia acestora, precum si capacitatea lor juridica de a-si asuma obligatii.
    (2) Institutiile de credit trebuie sa se asigure ca informatiile pe care le primesc sunt suficiente pentru luarea unei decizii de creditare corecte.
    Art. 56
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri pentru aprobarea noilor credite, precum si pentru restructurarea celor existente (de exemplu: reesalonare, refinantare).
    (2) Refinantarea creditelor nu va conduce la incadrarea acestora intr-o categorie de clasificare superioara.
    (3) Institutiile de credit vor clasifica creditele reesalonate in conditii mai stricte decat cele asociate situatiei initiale a respectivelor credite.
    (4) Procedurile prevazute la alin. (1) trebuie sa stabileasca competentele si responsabilitatile in legatura cu deciziile prezentate la alineatul respectiv.
    Art. 57
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri pentru evaluarea continua a garantiilor reale.
    (2) In legatura cu garantiile personale, institutiile de credit trebuie sa evalueze capacitatea garantilor de a-si asuma obligatii.
    Art. 58
    Institutiile de credit trebuie sa aiba proceduri de stabilire, intr-o maniera consecventa, de la o perioada la alta, a provizioanelor specifice si a provizioanelor generale pentru riscul de credit (provizioane constituite pentru pierderi potentiale, neidentificate in mod specific, dar pe care experienta le precizeaza ca fiind prezente in portofoliul de credite) si trebuie sa dispuna de suficiente fonduri proprii pentru a inregistra un nivel de solvabilitate corespunzator.
    Art. 59
    (1) Institutiile de credit trebuie sa stabileasca limite privind expunerile la riscul de credit si sa monitorizeze respectarea acestora.
    (2) Limitele de expunere trebuie stabilite in legatura cu orice activitate a institutiei de credit care implica risc de credit.
    (3) Limitele trebuie stabilite la nivel de ansamblu al institutiei de credit, iar limitele stabilite la nivelul compartimentelor si sediilor secundare ale institutiei de credit trebuie sa fie corelate cu acestea.
    (4) Institutiile de credit trebuie sa stabileasca limite si pentru diverse sectoare economice, regiuni geografice si produse bancare specifice.
    Art. 60
    Personalul institutiei de credit implicat in activitatea de creditare trebuie sa aiba o experienta corespunzatoare dimensiunii si complexitatii operatiunilor in legatura cu care are competente.
    Art. 61
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de sisteme de informare in baza carora aspectele legate de riscul de credit sa fie raportate la timp, cu accent pe inregistrarea de credite neperformante si/sau identificarea neconformarii cu limitele de expunere stabilite.
    (2) Sistemele de informare trebuie sa permita evaluarea de catre institutia de credit a riscului de credit aferent elementelor din bilant si din afara bilantului.
    (3) Sistemele de informare trebuie sa furnizeze informatii adecvate privind componenta portofoliului de credite, precum si informatii care sa permita identificarea oricaror concentrari de risc.
    Art. 62
    Sistemul de monitorizare a riscului de credit va cuprinde cel putin urmatoarele:
    a) intelegerea situatiei financiare curente a contrapartidei;
    b) urmarirea conformitatii cu clauzele contractuale;
    c) evaluarea gradului de acoperire cu garantii a expunerii in raport cu situatia curenta a contrapartidei;
    d) actualizarea dosarului de credit, obtinerea de informatii financiare curente.
    Art. 63
    In cadrul activitatilor de control intern, institutiile de credit trebuie sa dispuna de un sistem pentru remedierea la timp a situatiei creditelor a caror calitate se deterioreaza si pentru administrarea creditelor neperformante.
    Art. 64
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de politici si de proceduri corespunzatoare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscului de tara si riscului de transfer.
    (2) La monitorizarea riscului de tara, institutiile de credit trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele:
    a) incapacitatea potentiala de onorare a obligatiilor de catre contrapartidele din cadrul unui sector privat strain, ce poate fi cauzata de factori economici specifici tarii respective;
    b) imposibilitatea de punere in aplicare a contractelor de creditare, precum si incapacitatea si imposibilitatea de a executa la timp garantiile in baza cadrului legal national al imprumutatului.
    (3) Institutiile de credit trebuie sa stabileasca si sa monitorizeze expunerile pe fiecare tara si sa ia masuri corespunzatoare in cazul inregistrarii unor evolutii necorespunzatoare.

    SECTIUNEA a 3-a
    Administrarea altor riscuri semnificative

    3.1. - Riscul de piata
    Art. 65
    (1) Politicile institutiilor de credit privind administrarea riscului de piata trebuie sa se refere cel putin la riscurile pe care acestea intentioneaza sa si le asume, precum si la modul in care respectivele riscuri sunt controlate.
    (2) Politicile prevazute la alin. (1) trebuie sa defineasca instrumentele financiare autorizate a fi utilizate, strategiile de acoperire impotriva riscurilor, oportunitatile legate de asumarea de pozitii, precum si parametrii cantitativi care definesc nivelul riscului de piata acceptabil pentru institutiile de credit.
    Art. 66
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri de autorizare pentru pozitiile asumate.
    (2) Institutiile de credit trebuie sa stabileasca limite in legatura cu expunerile la riscurile asumate si sa monitorizeze respectarea acestora. Limitele trebuie sa specifice pozitiile permise a fi asumate.
    (3) Institutiile de credit pot stabili limite la nivelul unitatilor functionale, portofoliilor, tipurilor de instrumente financiare sau instrumente financiare specifice.
    (4) Institutiile de credit trebuie sa stabileasca daca limitele nu pot fi in nici o situatie depasite sau daca, in conditii clar specificate, depasirea acestora poate fi tolerata pentru o perioada scurta.
    Art. 67
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de planuri alternative care sa cuprinda procedurile ce trebuie aplicate in cazuri de criza. Procedurile respective trebuie sa se refere inclusiv la punerea in evidenta a pozitiilor deschise ce pot fi afectate de riscul de piata, precum si la variante de inchidere a acestor pozitii in astfel de situatii.
    Art. 68
    Institutiile de credit trebuie sa efectueze evaluarea riscului de piata, avandu-se in vedere cel putin urmatoarele:
    a) toate activitatile ale caror rezultate sunt sensibile la fluctuatiile inregistrate de preturi, rata dobanzii si/sau cursul valutar pe piata, indiferent daca rezultatele respectivelor activitati sunt reflectate in bilant sau in afara bilantului;
    b) evolutiile inregistrate in legatura cu lichiditatea diferitelor piete financiare;
    c) pozitiile deschise inregistrate in legatura cu toate activitatile;
    d) concentrarile de risc in cadrul pozitiilor din portofoliul pentru tranzactii (trading book);
    e) impactul corelarii dintre diferitele activitati ale institutiilor de credit in care sunt utilizate instrumente financiare;
    f) instrumentele financiare complexe, cum ar fi instrumentele financiare derivate.
    Art. 69
    Institutiile de credit trebuie sa dezvolte sisteme de evaluare a riscului de piata, pe baza carora sa poata fi evaluate riscurile asociate activelor, pasivelor si elementelor in afara bilantului si care sa utilizeze tehnici de evaluare adecvate.
    Art. 70
    (1) Institutiile de credit vor dispune de proceduri de administrare a riscurilor de piata pentru toate activitatile care implica astfel de riscuri, cum ar fi:
    a) proceduri pentru desfasurarea activitatilor care, prin specificul lor, afecteaza dimensiunile riscului de piata la care institutiile de credit sunt expuse, inclusiv proceduri pentru asumarea de pozitii;
    b) proceduri pentru utilizarea instrumentelor financiare.
    (2) In legatura cu pozitiile din portofoliul pentru tranzactii, institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri care implica cel putin urmatoarele:
    a) evaluarea respectivelor pozitii la valoarea de piata, precum si calcularea expunerilor cel putin zilnic;
    b) identificarea imediata a depasirilor de limite, precum si raportarea si evaluarea acestora cel putin zilnic;
    c) monitorizarea continua a lichiditatii portofoliului pentru tranzactii;
    d) evaluarea si monitorizarea permanenta a pozitiilor deschise, cu luarea in considerare a dimensiunii, scadentei si complexitatii acestora.
    Art. 71
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un sistem de informare adecvat pentru evaluarea, monitorizarea, controlul si raportarea expunerilor afectate de riscul de piata.
    (2) Raportarile trebuie sa includa cel putin urmatoarele:
    a) expunerile agregate la nivel de institutie de credit;
    b) gradul de conformitate cu politicile si limitele stabilite;
    c) rezultatul testelor efectuate pentru conditii de criza;
    d) sinteze ale constatarilor rezultate ca urmare a analizei politicilor, procedurilor si adecvarii sistemului de administrare a riscurilor, inclusiv ale constatarilor auditului intern si auditorului financiar al institutiilor de credit.
    (3) Raportarile trebuie transmise conducatorilor si, intr-o forma sintetica, consiliului de administratie.

    3.2. - Riscul de lichiditate
    Art. 72
    Institutiile de credit trebuie sa isi dezvolte strategia in domeniul administrarii lichiditatii, care trebuie sa includa si o componenta a administrarii zilnice a acesteia.
    Art. 73
    Politicile institutiilor de credit privind administrarea lichiditatii trebuie sa se refere cel putin la urmatoarele:
    a) componenta activelor, prin prisma lichiditatii si a capacitatii acestora de a fi tranzactionate pe piata, a pasivelor, precum si a elementelor din afara bilantului;
    b) modul de administrare a lichiditatii pe principalele valute cu care opereaza atat la nivel individual, cat si la nivel agregat;
    c) utilizarea anumitor instrumente financiare, cum ar fi instrumentele financiare derivate.
    Art. 74
    (1) Institutiile de credit trebuie sa aiba proceduri de evaluare si monitorizare a pozitiei lichiditatii, stabilite pe baza analizei fluxurilor de numerar viitoare, determinate in functie de evolutiile viitoare ale elementelor de activ, de pasiv si din afara bilantului. Fluxurile de numerar viitoare vor fi distribuite pe benzi de scadente.
    (2) Institutiile de credit vor calcula indicatori de lichiditate, pentru care vor stabili limite.
    (3) Institutiile de credit vor stabili perioada in raport cu care se determina pozitia lichiditatii, precum si frecventa de determinare a acesteia, in functie de natura activitatii lor.
    (4) Institutiile de credit trebuie sa determine pozitia lichiditatii pe baza unor scenarii care sa tina cont atat de factori interni (specifici institutiilor de credit), cat si de factori externi (legati de evolutiile pietei).
    (5) Institutiile de credit trebuie sa revizuiasca periodic scenariile utilizate in administrarea lichiditatii, pentru a determina daca acestea continua sa fie valabile. In acest scop, institutiile de credit vor lua urmatoarele masuri:
    a) determinarea nivelului activelor potentiale (de exemplu: active ajunse la scadenta ce ar putea fi reinnoite, cereri de noi credite ce ar putea fi aprobate, trageri din angajamente de finantare date de institutii de credit, ce ar putea fi efectuate);
    b) determinarea capacitatii de tranzactionare pe piata a activelor;
    c) determinarea evolutiei elementelor de pasiv bilantiere in conditii normale de desfasurare a activitatii (de exemplu: nivelul reinnoirii depozitelor si a altor elemente de pasiv, scadenta efectiva a depozitelor la vedere sau a conturilor de economii, cresterea inregistrata in legatura cu noile depozite, moneda electronica emisa si vanduta), precum si in conditii de criza (de exemplu, probabilitatea de ramanere la dispozitia institutiei de credit a surselor de finantare);
    d) determinarea evolutiei elementelor din afara bilantului, inclusiv a pozitiilor rezultate din operatiuni cu instrumente financiare derivate.
    Art. 75
    Institutiile de credit trebuie sa mentina relatii stabile cu furnizorii surselor de finantare, sa asigure o diversificare corespunzatoare a acestor surse prin evitarea concentrarilor in domeniul finantarii.
    Art. 76
    (1) In vederea implementarii strategiei institutiei de credit privind administrarea lichiditatii in conditii de criza, institutiile de credit trebuie sa dispuna de planuri alternative si de proceduri de remediere.
    (2) Un plan alternativ in conditii de criza presupune cel putin:
    a) existenta unor fluxuri de informatii oportune si neintrerupte care sa permita conducerii luarea unor decizii rapide;
    b) luarea de masuri pentru modificarea evolutiei elementelor de activ si de pasiv;
    c) mentinerea relatiilor cu furnizorii surselor de finantare;
    d) orientarea catre piete alternative;
    e) apelarea la facilitatile de credit avute la dispozitie si neutilizate.

    3.3. - Riscul operational si alte riscuri semnificative
    Art. 77
    Institutiile de credit trebuie sa defineasca riscul operational pentru necesitati interne.
    Art. 78
    Institutiile de credit trebuie sa aiba politici privind administrarea riscului operational, care vor lua in considerare cel putin urmatoarele tipuri de evenimente generatoare ale unui astfel de risc:
    a) frauda interna (de exemplu: raportarea cu rea-credinta a pozitiilor, furtul, incheierea de catre salariati de tranzactii in cont propriu);
    b) frauda externa (de exemplu: talharia, falsificarea, spargerea unor coduri aferente sistemelor informatice);
    c) conditiile aferente efectuarii angajarilor de personal si siguranta locului de munca (de exemplu: cererile compensatorii ale personalului, nerespectarea normelor de protectie a muncii, promovarea unor practici discriminatorii);
    d) practici defectuoase legate de clientela, produse si activitati (de exemplu: utilizarea necorespunzatoare a informatiilor confidentiale detinute in legatura cu clientela, spalarea banilor, vanzarea unor produse neautorizate, folosirea gresita de catre clienti a produselor si serviciilor aferente sistemului "electronic banking");
    e) punerea in pericol a activelor corporale (de exemplu: acte de terorism sau vandalism, incendii, cutremure);
    f) intreruperea activitatii si functionarea defectuoasa a sistemelor (de exemplu: defectiuni ale componentelor hardware si software, probleme legate de telecomunicatii, proiectarea, implementarea si intretinerea defectuoasa a sistemului "electronic banking");
    g) tratamentul aplicat clientilor si contrapartidelor comerciale, precum si procesarea defectuoasa a datelor legate de acestia (de exemplu: inregistrarea eronata a datelor de intrare, administrarea defectuoasa a garantiilor reale, documentatia legala incompleta, accesul neautorizat la conturile clientilor, litigii);
    h) securitatea sistemului "electronic banking" (de exemplu: angajamente ale institutiei de credit rezultate in mod fraudulos prin contrafacerea monedei electronice sau inregistrarea unor pierderi ori a unor angajamente suplimentare de catre clienti in cazul unui acces defectuos in cadrul sistemului).
    Art. 79
    In scopul identificarii si evaluarii riscului operational, institutiile de credit trebuie sa ia cel putin urmatoarele masuri:
    a) evaluarea operatiunilor si activitatilor in vederea determinarii celor vulnerabile la riscul operational;
    b) stabilirea unor indicatori cu ajutorul carora sa poata fi determinata pozitia institutiei de credit afectate de riscul operational (de exemplu, numar de tranzactii nefinalizate, frecventa si/sau gravitatea erorilor si omisiunilor, rata de fluctuatie a personalului, cresterea rapida a activitatii), precum si a unor limite aferente acestora;
    c) evaluarea permanenta a expunerilor la riscul operational (de exemplu, pe baza datelor istorice legate de inregistrarea de pierderi, analizarii unor scenarii diferite).
    Art. 80
    Bancile trebuie sa aiba sisteme si capacitate operationala adecvate activitatilor cu instrumente financiare derivate pe care acestea le desfasoara.
    Art. 81
    Institutiile de credit vor dispune de urmatoarele proceduri pentru administrarea riscului operational:
    a) proceduri de evaluare;
    b) proceduri de monitorizare;
    c) proceduri de reducere a riscului fie pe plan intern, prin corectarea la timp a erorilor constatate si prin introducerea unor tehnologii adecvate de procesare si asigurare a securitatii informatiilor, fie prin transferul riscului catre alte domenii de activitate (de exemplu, asigurari impotriva unor evenimente).
    Art. 82
    Institutiile de credit trebuie sa stabileasca planuri de reincepere a activitatii si pentru situatii neprevazute, care sa ia in considerare diferite tipuri de scenarii, inclusiv in conditii de criza.
    Art. 83
    (1) La evaluarea riscului juridic si a celui reputational institutiile de credit trebuie sa ia in considerare cadrul legal si de reglementare, inclusiv in domeniul social, precum si orice alte elemente care le pot afecta activitatea (de exemplu: publicitatea negativa, conforma sau nu cu realitatea, facuta practicilor de afaceri si/sau persoanelor legate de acestea, pierderea increderii in soliditatea unei institutii de credit, datorata incalcarii grave a securitatii acesteia in urma unor atacuri interne sau externe asupra sistemului informational, intampinarea de catre clienti a unor probleme in utilizarea anumitor produse, fara a avea suficiente informatii despre acestea si fara a cunoaste procedurile de remediere a problemelor respective, necunoasterea clara a drepturilor si obligatiilor partilor unei tranzactii de tip "electronic banking", inclusiv cu moneda electronica).
    (2) In vederea reducerii riscului juridic si reputational, institutiile de credit pot dezvolta programe de educare a clientilor pentru utilizarea noilor produse si servicii, pentru cunoasterea comisioanelor aferente acestora, pentru semnalarea problemelor ce pot aparea si a modalitatilor de solutionare a acestora.
    Art. 84
    (1) Inainte de a se angaja in tranzactii cu instrumente financiare derivate, bancile trebuie sa se asigure ca, potrivit cadrului legal si de reglementare, contrapartidele au capacitatea de a se angaja in astfel de tranzactii.
    (2) Bancile trebuie sa se asigure ca obligatiile contrapartidei care apar din tranzactii cu instrumente financiare derivate si drepturile lor asupra oricaror garantii reale primite de la o contrapartida pot fi indeplinite.
    (3) Bancile trebuie sa se asigure de intocmirea in mod corespunzator si posibil de pus in aplicare din punct de vedere legal a contractelor de compensare a creantelor si obligatiilor reciproce decurgand din operatiuni cu instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii.

    SECTIUNEA a 4-a
    Administrarea riscurilor asociate activitatilor externalizate

    Art. 85
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de politici privind externalizarea activitatilor auxiliare sau conexe in raport cu activitatile principale.
    (2) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de proceduri de administrare a riscurilor asociate activitatilor externalizate, respectiv a riscului juridic, a riscului reputational si a riscului operational.
    (3) Procedurile de administrare a riscurilor asociate activitatilor externalizate se vor referi cel putin la urmatoarele:
    a) luarea deciziilor privind externalizarea unor noi activitati sau modificarea celor existente;
    b) selectarea si evaluarea societatilor prestatoare de servicii auxiliare sau conexe in legatura cu aspecte cum ar fi: solvabilitatea, reputatia, familiarizarea cu specificul sectorului institutiilor de credit, calitatea serviciilor prestate, organizarea activitatii si controlul intern, existenta unui personal competent, existenta unui plan alternativ de redresare a activitatii, asigurarea confidentialitatii informatiei, in special in cazul celei legate de instrumentele de plata electronica;
    c) monitorizarea modului in care societatile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe desfasoara activitatile externalizate;
    d) elaborarea de planuri alternative si stabilirea costurilor si resurselor necesare pentru schimbarea societatilor prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.
    Art. 86
    (1) Institutiile de credit pot externaliza activitati doar in conditiile incheierii de contracte cu societati prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.
    (2) Contractele incheiate cu societati prestatoare de servicii auxiliare sau conexe in legatura cu activitatile externalizate trebuie sa fie in forma scrisa si sa asigure o alocare clara a responsabilitatilor fiecarei parti.
    (3) Institutiile de credit vor putea incheia contracte cu societati prestatoare de servicii auxiliare sau conexe, in legatura cu activitatile externalizate, in urmatoarele conditii:
    a) asigurarea existentei unor date actualizate si a altor informatii la nivelul institutiei de credit;
    b) asigurarea accesului unor entitati din Romania (Banca Nationala a Romaniei, autoritati sau institutii publice, casa centrala a cooperativelor de credit) la datele si informatiile aferente operatiunilor din Romania, in cazul externalizarii unor activitati in afara granitelor tarii;
    c) asigurarea securitatii/confidentialitatii datelor, cel putin prin urmatoarele masuri: angajamentul societatii prestatoare de servicii auxiliare sau conexe si al personalului acesteia de a se supune regulilor de confidentialitate, drepturile contractuale ale institutiei de credit de a lua masuri impotriva societatii prestatoare de servicii auxiliare sau conexe in cazul incalcarii confidentialitatii, separarea datelor institutiei de credit de cele ale societatii prestatoare de servicii auxiliare sau conexe si de cele ale altor clienti ai acesteia.
    Art. 87
    Institutiile de credit nu pot externaliza urmatoarele activitati:
    a) activitatile principale prevazute la art. 8 si 15^3 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile si completarile ulterioare, la art. 7 din Legea nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2003, si la art. 104 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002;
    b) activitatea de audit intern, in conditiile in care furnizorul extern de servicii in domeniul auditului intern are si calitatea de auditor financiar al institutiei de credit in cauza;
    c) organizarea si tinerea contabilitatii, in conditiile in care intre persoanele carora le-ar fi externalizata activitatea de tinere a contabilitatii si auditorul financiar exista legaturi ce afecteaza independenta acestuia in exercitarea mandatului;
    d) organizarea si desfasurarea activitatii juridice curente, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic;
    e) orice alte activitati care in urma externalizarii nu mai pot fi controlate si desfasurate in conformitate cu regulile unei practici bancare prudente si sanatoase.

    SECTIUNEA a 5-a
    Comitetul de administrare a riscurilor

    Art. 88
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un comitet de administrare a riscurilor. Comitetul de administrare a riscurilor este un comitet permanent, ale carui functionare si atributii sunt reglementate de prezentele norme si de regulamentele interne ale fiecarei institutii de credit.
    (2) Comitetul de administrare a riscurilor isi poate desfasura lucrarile in subcomitete, in functie de marimea si complexitatea institutiilor de credit.
    (3) Comitetul de administrare a riscurilor se constituie prin decizie a consiliului de administratie.
    Art. 89
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un regulament al comitetului de administrare a riscurilor, aprobat la nivelul consiliului de administratie si revizuit periodic, dupa caz, care sa indice componenta, autoritatea si responsabilitatile acestuia si modul de raportare catre consiliul de administratie.
    Art. 90
    (1) Membrii comitetului de administrare a riscurilor trebuie sa aiba o experienta compatibila cu responsabilitatile lor in cadrul acestuia.
    (2) Comitetul de administrare a riscurilor este format din conducatori ai institutiei de credit si ai compartimentelor a caror activitate este afectata de riscurile semnificative si, daca se considera necesar, din acest comitet pot face parte si alti conducatori de compartimente.
    Art. 91
    Comitetul de administrare a riscurilor va avea cel putin urmatoarele atributii:
    a) sa asigure informarea consiliului de administratie asupra problemelor si evolutiilor semnificative care ar putea influenta profilul de risc al institutiei de credit;
    b) sa dezvolte politici si proceduri adecvate pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si controlul riscurilor semnificative;
    c) sa aprobe metodologii si modele adecvate pentru evaluarea riscurilor si limitarea expunerilor;
    d) sa stabileasca limite corespunzatoare privind expunerea la riscuri, inclusiv pentru conditii de criza, in conformitate cu marimea, complexitatea si situatia financiara a institutiei de credit, precum si proceduri necesare pentru aprobarea exceptiilor de la respectivele limite;
    e) sa aprobe angajarea institutiilor de credit in noi activitati, pe baza analizei riscurilor semnificative aferente acestora;
    f) sa analizeze masura in care planurile alternative de care dispune banca corespund situatiilor neprevazute cu care aceasta s-ar putea confrunta;
    g) sa prezinte consiliului de administratie informari suficient de detaliate si oportune, care sa permita acestuia sa cunoasca si sa evalueze performanta conducerii in monitorizarea si controlul riscurilor semnificative, potrivit politicilor aprobate, precum si performanta de ansamblu a institutiei de credit;
    h) sa informeze regulat consiliul de administratie asupra situatiei expunerilor institutiei de credit la riscuri si imediat, in cazul in care intervin schimbari semnificative in expunerea curenta sau viitoare a institutiei de credit la riscurile respective;
    i) sa stabileasca sisteme de raportare corespunzatoare a aspectelor legate de riscuri;
    j) sa stabileasca competentele si responsabilitatile pentru administrarea si controlul expunerilor la riscuri.

    CAP. 4
    Organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit

    SECTIUNEA 1
    Obiectivul auditului intern

    Art. 92
    (1) Institutiile de credit trebuie sa organizeze auditul intern ca o componenta a activitatii de monitorizare a sistemului de control intern si a evaluarii gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii in functie de riscurile la care institutiile de credit sunt expuse, in vederea asigurarii unei evaluari independente a adecvarii politicilor si procedurilor stabilite si a modului in care acestea sunt respectate.
    (2) Casele centrale ale cooperativelor de credit trebuie sa organizeze auditul intern si ca o componenta a activitatii de monitorizare a atingerii obiectivelor de control intern la nivelul retelei cooperatiste de credit si a evaluarii gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii ale retelei cooperatiste de credit in functie de riscurile la care aceasta este expusa, in vederea asigurarii unei evaluari independente a adecvarii politicilor stabilite si a modului in care acestea sunt respectate si, dupa caz, ca o componenta a activitatii de monitorizare a sistemului de control intern al cooperativelor de credit afiliate si a evaluarii gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii ale acestora in functie de riscurile la care sunt expuse, in vederea asigurarii unei evaluari independente a adecvarii politicilor si procedurilor stabilite si a modului in care acestea sunt respectate.
    Art. 93
    (1) Obiectivul auditului intern il reprezinta imbunatatirea activitatii institutiilor de credit.
    (2) Obiectivul auditului intern al casei centrale a cooperativelor de credit il reprezinta si imbunatatirea activitatii retelei cooperatiste de credit.
    Art. 94
    (1) Auditul intern trebuie sa acopere toate activitatile institutiilor de credit, inclusiv activitatile sediilor secundare din tara si din strainatate.
    (2) Auditul intern al casei centrale a cooperativelor de credit este responsabil si pentru modul in care este organizat si se desfasoara auditul intern la nivelul cooperativelor de credit afiliate. Auditul intern al casei centrale a cooperativelor de credit se poate implica in mod direct in activitatea de audit intern la nivelul cooperativelor de credit afiliate.
    Art. 95
    (1) Institutiile de credit isi vor organiza activitatea de audit intern astfel incat aceasta sa contribuie la indeplinirea obiectivelor lor, prin prezentarea unei abordari sistematice si disciplinate de evaluare si imbunatatire a eficientei sistemului de control intern, procesului de administrare a riscurilor si proceselor de conducere din cadrul institutiilor de credit, in cadrul unor angajamente de audit sau, dupa caz, prin furnizarea unor servicii de consultanta, potrivit statutului auditului intern.
    (2) In vederea indeplinirii obiectivului prevazut la art. 93 alin. (1), auditul intern al institutiilor de credit va include, in principal, in cadrul unui angajament de audit, urmatoarele activitati:
    a) evaluarea eficientei si a gradului de adecvare a sistemului de control intern;
    b) evaluarea modului de aplicare si a eficacitatii procedurilor de administrare a riscurilor si a metodologiilor de evaluare a riscurilor semnificative;
    c) analizarea relevantei si integritatii datelor furnizate de sistemele informationale financiare si de gestiune, inclusiv de sistemul informatic;
    d) evaluarea acuratetei si credibilitatii inregistrarilor contabile si situatiilor financiare;
    e) evaluarea modului in care se asigura protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel;
    f) evaluarea gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii ale institutiilor de credit in functie de riscurile la care acestea sunt expuse;
    g) testarea atat a operatiunilor, cat si a functionarii procedurilor specifice de control;
    h) evaluarea eficientei operatiunilor institutiilor de credit;
    i) evaluarea modului in care sunt respectate dispozitiile cadrului legal, cerintele codurilor de conduita, precum si evaluarea modului in care sunt implementate politicile si procedurile institutiei de credit;
    j) testarea integritatii, credibilitatii si, dupa caz, a oportunitatii raportarilor, inclusiv a celor destinate utilizatorilor externi.
    (3) In cadrul unui angajament de consultanta al institutiei de credit, auditul intern va avea in vedere si eficacitatea procesului de administrare a riscurilor si a sistemului de control intern.
    (4) Casele centrale ale cooperativelor de credit isi vor organiza activitatea de audit intern astfel incat aceasta sa contribuie si la indeplinirea obiectivelor retelei cooperatiste de credit, prin prezentarea unei abordari sistematice si disciplinate de evaluare a activitatii de control intern, a procesului de administrare a riscurilor si a proceselor de conducere.
    (5) In vederea indeplinirii obiectivului prevazut la art. 93 alin. (2), auditului intern al casei centrale a cooperativelor de credit i se aplica in mod corespunzator prevederile alin. (2) lit. b) - e), h) si j) si trebuie sa desfasoare urmatoarele activitati:
    a) evaluarea realizarii obiectivelor de control intern ale retelei cooperatiste de credit;
    b) evaluarea gradului de adecvare a nivelului fondurilor proprii ale retelei cooperatiste de credit in functie de riscurile la care aceasta este expusa, precum si, dupa caz, a nivelului fondurilor proprii ale cooperativelor de credit afiliate in functie de riscurile la care acestea sunt expuse;
    c) testarea atat a operatiunilor, cat si a functionarii procedurilor specifice de control ale cooperativelor de credit afiliate, dupa caz;
    d) evaluarea modului in care sunt respectate cerintele codurilor de conduita si a modului in care sunt implementate politicile la nivelul retelei;
    e) evaluarea modului in care sunt respectate dispozitiile cadrului legal, cerintele codurilor de conduita, precum si evaluarea modului in care sunt implementate politicile si procedurile cooperativelor de credit.

    SECTIUNEA a 2-a
    Externalizarea activitatii de audit intern

    Art. 96
    (1) Consiliul de administratie al institutiilor de credit, cu avizul comitetului de audit, poate lua decizia externalizarii totale sau partiale a activitatii de audit intern. La luarea deciziei se vor aplica in mod corespunzator prevederile sectiunii a 4-a a cap. III din prezentele norme.
    (2) Institutiile de credit pot externaliza activitatea de audit intern numai unui auditor financiar specializat in auditarea respectivei categorii de institutii de credit.
    (3) Principiile fundamentale ale auditului intern raman aplicabile si in cazul externalizarii acestei activitati.
    (4) Coordonatorul activitatii de audit intern trebuie sa fie angajat al institutiei de credit.
    Art. 97
    Coordonatorul activitatii de audit intern are cel putin urmatoarele atributii pe linia externalizarii activitatii de audit intern:
    a) elaborarea fundamentarii necesitatii externalizarii activitatii de audit intern;
    b) evaluarea furnizorului/furnizorilor extern/externi de servicii in domeniul auditului intern, in vederea crearii conditiilor necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatii de audit intern si respectarii principiilor fundamentale ale auditului intern pe tot parcursul activitatii;
    c) prezentarea propunerilor cuprinse la lit. a) si b) spre aprobarea consiliului de administratie, cu avizul comitetului de audit.

    SECTIUNEA a 3-a
    Principii fundamentale ale auditului intern

    3.1. - Permanenta auditului intern
    Art. 98
    (1) Auditul intern reprezinta o activitate cu caracter permanent.
    (2) Conducatorii institutiilor de credit sunt responsabili pentru asigurarea unei activitati de audit intern adecvate, corespunzatoare dimensiunii si naturii operatiunilor lor.

    3.2. - Independenta auditului intern
    Art. 99
    (1) Institutiile de credit trebuie sa asigure independenta activitatii de audit intern de activitatile auditate si de activitatile zilnice pe care le implica controlul intern.
    (2) Activitatea de audit intern va fi subordonata consiliului de administratie din punct de vedere functional.
    (3) Coordonatorul activitatii de audit intern trebuie sa aiba competenta de a comunica, direct si din proprie initiativa, cele constatate in cadrul activitatii desfasurate consiliului de administratie, comitetului de audit, precum si auditorilor financiari ai institutiilor de credit, dupa caz, potrivit prevederilor stabilite de fiecare institutie de credit in cadrul statutului auditului intern.

    3.3. - Obiectivitatea si impartialitatea auditului intern
    Art. 100
    Auditorii interni trebuie sa fie obiectivi si impartiali, astfel incat sa fie evitat orice conflict de interese.
    Art. 101
    (1) Orice situatie de conflict de interese va fi adusa la cunostinta partilor interesate.
    (2) Orice situatie de limitare a sferei de cuprindere a auditului intern va fi adusa la cunostinta consiliului de administratie si comitetului de audit.
    (3) Orice situatie prin care se prejudiciaza obiectivitatea si impartialitatea auditului intern, inaintea inceperii sau in timpul desfasurarii unui angajament de consultanta, trebuie adusa imediat la cunostinta conducerii institutiei de credit.
    (4) Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorii unei institutii de credit nu pot fi auditori interni ai institutiei de credit.
    (5) Persoanele care sunt soti, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorii unei cooperative de credit nu pot fi auditori interni ai casei centrale a cooperativelor de credit.
    Art. 102
    (1) In vederea evitarii oricarui conflict de interese, auditorii interni nu vor putea audita activitati sau functii desfasurate si, respectiv, detinute decat dupa trecerea unei perioade de cel putin un an si nu vor putea fi angrenati in operatiuni ale institutiilor de credit ori in proiectarea sau implementarea oricaror proceduri de control.
    (2) In vederea evitarii oricarui conflict de interese, auditorii interni ai unei case centrale a cooperativelor de credit nu vor putea fi angrenati nici in operatiuni ale cooperativelor de credit ori in proiectarea sau implementarea oricaror proceduri de control ale acestora.
    (3) Auditorii interni pot formula recomandari cu privire la procedurile de control.
    (4) Fara a prejudicia obiectivitatea si impartialitatea auditului intern, la cererea conducatorilor institutiei de credit, acesta poate sa exprime opinii legate de modul in care principiile de control intern sunt respectate in unele situatii specifice, cum ar fi: reorganizari de amploare, demararea unor noi activitati importante sau riscante, constituirea sau reorganizarea sistemelor de control al administrarii riscurilor, sistemelor informationale ori informatice.
    (5) Casele centrale ale cooperativelor de credit vor aplica in mod corespunzator prevederile alin. (4) la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 103
    Fara a prejudicia obiectivitatea si impartialitatea auditului intern, auditorii interni vor putea acorda consultanta asupra unor operatiuni pentru care au avut anterior responsabilitati sau asupra carora au exercitat angajamente de audit, in conformitate cu statutul auditului intern, cu conditia de a nu efectua un angajament de audit in anul urmator.

    3.4. - Integritatea si competenta profesionala
    Art. 104
    Auditorii interni trebuie sa fie corecti, onesti si incoruptibili, sa respecte prevederile legale si ale Codului privind conduita etica in activitatea de audit intern si sa comunice informatii potrivit cerintelor legale si ale profesiei.
    Art. 105
    (1) Institutiile de credit trebuie sa se asigure ca auditorii interni sunt competenti din punct de vedere profesional privind indeplinirea responsabilitatilor individuale.
    (2) La evaluarea competentei profesionale a auditorilor interni trebuie sa fie avute in vedere complexitatea activitatilor institutiei de credit ce fac obiectul auditului intern, natura activitatii ce urmeaza a fi desfasurata, respectiv capacitatea acestora de a solicita si obtine informatii, de a le sintetiza, evalua si raporta.
    (3) La evaluarea competentei profesionale a auditorilor interni ai casei centrale a cooperativelor de credit trebuie sa fie avuta in vedere si complexitatea activitatilor desfasurate la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 106
    Pentru a nu fi afectata capacitatea de evaluare critica a auditorilor interni, ca urmare a rutinei si executarii permanente a acelorasi sarcini, institutiile de credit trebuie sa asigure, in masura posibilitatilor, rotirea acestora, cu conditia respectarii principiului obiectivitatii si impartialitatii.
    Art. 107
    Institutiile de credit trebuie sa se asigure ca, pe ansamblu, auditorii interni raspund din punct de vedere profesional obiectivelor prevazute de statutul auditului intern.

    3.5. - Confidentialitatea
    Art. 108
    (1) Auditorii interni trebuie sa fie prudenti in utilizarea informatiilor colectate in exercitarea activitatii si sa asigure protejarea acestor informatii.
    (2) Auditorii interni nu vor utiliza informatiile colectate pentru obtinerea unor avantaje personale sau in orice mod care ar fi contrar prevederilor legale ori in detrimentul obiectivelor institutiei de credit.
    (3) Auditorii interni ai casei centrale a cooperativelor de credit nu vor utiliza informatiile colectate in detrimentul obiectivelor stabilite la nivelul unei retele cooperatiste de credit.

    SECTIUNEA a 4-a
    Statutul auditului intern

    Art. 109
    (1) Institutiile de credit trebuie sa elaboreze statutul auditului intern, care va stabili cel putin urmatoarele:
    a) obiectivele si sfera de cuprindere ale auditului intern;
    b) pozitia auditului intern in cadrul institutiei de credit, competentele si responsabilitatile acestuia;
    c) responsabilitatile coordonatorului activitatii de audit intern;
    d) termenii si conditiile in care auditorii interni pot furniza servicii de consultanta sau pot indeplini alte sarcini speciale.
    (2) Statutul auditului intern al unei case centrale a cooperativelor de credit va cuprinde cel putin elementele mentionate la alin. (1) lit. a) - c) la nivelul unei retele cooperatiste de credit.
    Art. 110
    (1) Statutul auditului intern trebuie sa fie revizuit periodic si comunicat intregului personal al institutiei de credit. El trebuie aprobat de consiliul de administratie si de conducatorii institutiilor de credit, in cazul in care acestia nu sunt membri ai consiliului de administratie, dupa caz, cu avizul comitetului de audit.
    (2) Statutul auditului intern al unei case centrale a cooperativelor de credit trebuie sa fie revizuit periodic si comunicat intregului personal al retelei cooperatiste de credit. El trebuie aprobat de consiliul de administratie al casei centrale a cooperativelor de credit.
    Art. 111
    (1) Statutul auditului intern trebuie sa prevada dreptul de initiativa al auditorului intern si autoritatea acestuia de a comunica cu orice membru din cadrul personalului institutiei de credit, de a examina orice activitate, compartiment sau sediu secundar al institutiei de credit, precum si accesul acestuia la orice inregistrari, fisiere si informatii interne, inclusiv la informatii destinate conducerii, precum si la procese-verbale si alte materiale cu caracter similar ale tuturor organelor de decizie si consultative, care prezinta relevanta in indeplinirea atributiilor sale.
    (2) Statutul auditului intern al unei case centrale a cooperativelor de credit trebuie sa prevada si autoritatea auditorului intern de a comunica cu orice membru din cadrul personalului cooperativelor de credit afiliate, de a examina orice activitate, compartiment sau sediu secundar al acestora, precum si accesul auditorului la orice inregistrari, fisiere si informatii interne, inclusiv la informatii destinate conducerii, precum si la procese-verbale si alte materiale cu caracter similar ale tuturor organelor de decizie, care prezinta relevanta in indeplinirea atributiilor sale.

    SECTIUNEA a 5-a
    Desfasurarea activitatii de audit intern

    Art. 112
    (1) Activitatea de audit intern presupune, in vederea desfasurarii de angajamente de audit, parcurgerea a cel putin urmatoarelor etape:
    a) planificarea activitatii de audit intern;
    b) examinarea si evaluarea informatiilor avute la dispozitie;
    c) comunicarea rezultatelor;
    d) monitorizarea implementarii recomandarilor date.
    (2) Prevederile alin. (1) se vor aplica in mod corespunzator si pentru auditul intern al cooperativelor de credit afiliate unei case centrale a cooperativelor de credit.
    (3) Activitatea de audit intern poate presupune, in vederea desfasurarii unui angajament de consultanta, parcurgerea urmatoarelor etape:
    a) planificarea unor intalniri cu beneficiarul serviciului de consultanta - reprezentantul compartimentului/sediului secundar al institutiei de credit - pentru evaluarea naturii si intinderii serviciului ce va fi furnizat;
    b) confirmarea faptului ca beneficiarul serviciului intelege si este de acord cu tipul de consultanta prevazut de statutul auditului intern;
    c) evaluarea angajamentului de consultanta sub raportul compatibilitatii cu planul de audit;
    d) stabilirea printr-un acord a conditiilor si cerintelor generale, precum si a altor factori importanti ai unui angajament oficial de consultanta;
    e) comunicarea rezultatelor;
    f) monitorizarea implementarii recomandarilor date.
    Art. 113
    (1) Coordonatorul activitatii de audit intern raspunde de dezvoltarea si mentinerea unui program de asigurare a calitatii si imbunatatire a activitatii de audit intern, prin care sa se asigure ca activitatea de audit intern se desfasoara pe baza unor norme solide de audit intern, transpuse in proceduri, precum si in conformitate cu Codul privind conduita etica in activitatea de audit intern.
    (2) Coordonatorul activitatii de audit intern raspunde de monitorizarea si evaluarea eficientei programului de asigurare a calitatii acestei activitati. Evaluarea poate fi interna sau externa si va urmari cel putin:
    a) conformitatea cu normele de audit intern si Codul privind conduita etica in activitatea de audit intern;
    b) adecvarea activitatii de audit intern la statutul auditului intern, obiectivele, politicile si procedurile aferente;
    c) contributia activitatii de audit intern la imbunatatirea procesului de administrare a riscurilor, de conducere si la sistemul de control intern;
    d) modul in care activitatea de audit intern a contribuit la imbunatatirea activitatii institutiei de credit.
    (3) Coordonatorul activitatii de audit intern al unei case centrale a cooperativelor de credit raspunde de monitorizarea si evaluarea eficientei programului de asigurare a calitatii acestei activitati si la nivelul retelei cooperatiste de credit. In acest sens, prevederile alin. (2) referitoare la evaluarea eficientei programului de asigurare a calitatii se vor aplica in mod corespunzator.
    (4) Coordonatorul activitatii de audit intern este responsabil pentru asigurarea competentei profesionale a auditorilor interni, pentru pregatirea profesionala a acestora si pentru existenta unor resurse necesare, adecvate desfasurarii activitatii.
    (5) Coordonatorul activitatii de audit intern este responsabil pentru stabilirea politicilor si procedurilor aferente activitatii de audit intern. Acestea pot fi concretizate in manuale privind tehnica auditului intern.
    (6) Coordonatorul activitatii de audit intern este responsabil de coordonarea activitatilor desfasurate de auditorii interni din cadrul institutiei de credit cu cele ale altor furnizori externi de servicii in domeniul auditului intern, pentru a minimiza eforturile necesare atingerii obiectivelor auditului intern.
    (7) Coordonatorul activitatii de audit intern este responsabil pentru informarea, cel putin anual, a consiliului de administratie al institutiei de credit si a comitetului de audit asupra activitatii desfasurate in raport cu planul auditului intern (angajamente efectuate, abateri semnificative de la plan si motivele aferente) si a principalelor recomandari aferente angajamentelor desfasurate.
    (8) Coordonatorul activitatii de audit intern al unei case centrale a cooperativelor de credit este responsabil, dupa caz, si pentru informarea, cel putin anual, a consiliului de administratie al cooperativelor de credit asupra activitatii desfasurate in raport cu planul auditului intern (angajamente efectuate, abateri semnificative de la plan si motivele aferente) si a principalelor recomandari aferente angajamentelor desfasurate.
    Art. 114
    (1) Auditul intern poate utiliza, in functie de obiectivul urmarit, una dintre urmatoarele forme de audit, specifice unui angajament de audit:
    a) audit financiar, ce are ca obiectiv verificarea credibilitatii sistemului contabil si informatic si a situatiilor financiare anuale;
    b) audit de conformitate, ce are ca obiectiv verificarea conformitatii cu legile, reglementarile, politicile si procedurile;
    c) audit operational, ce are ca obiectiv verificarea calitatii si adecvarii sistemelor si procedurilor, analiza critica a structurii organizatorice, evaluarea adecvarii metodelor si resurselor in raport cu obiectivele stabilite;
    d) audit al conducerii, ce are ca obiectiv evaluarea din punct de vedere calitativ a modului in care este exercitata functia de conducere pentru indeplinirea obiectivelor institutiei de credit.
    (2) Auditul intern poate oferi, in limita statutului auditului intern, urmatoarele tipuri de servicii de consultanta:
    a) angajamente oficiale de consultanta - planificate si concretizate intr-un document scris;
    b) angajamente neoficiale de consultanta - activitati de rutina, cum ar fi: participarea la comitete permanente, proiecte pe durata limitata, intruniri ad-hoc si schimb de informatii;
    c) angajamente speciale de consultanta - participari la fuziuni si achizitii;
    d) angajamente de consultanta pentru cazuri deosebite - participarea intr-o echipa stabilita pentru redresarea sau mentinerea activitatilor dupa un dezastru sau alt eveniment extraordinar ori intr-o echipa desemnata sa acorde sprijin temporar pentru indeplinirea unei cerinte speciale.
    (3) Auditul intern nu va putea agrea desfasurarea unui angajament de consultanta care determina sustragerea de la cerintele normale aferente unui angajament de audit, daca serviciul respectiv este mai bine desfasurat ca angajament de audit.
    Art. 115
    (1) Coordonatorul activitatii de audit intern va elabora un plan de audit care va include termenele si frecventa angajamentelor de audit planificate. Planul de audit trebuie sa cuprinda o situatie referitoare la resursele necesare, inclusiv cele de personal.
    (2) Planul de audit va avea la baza metodologia de evaluare a riscurilor, ale carei principii vor fi stabilite de coordonatorul activitatii de audit intern si vor trebui actualizate cu regularitate. Analiza riscurilor se va referi la toate activitatile institutiilor de credit si la sistemul de control intern.
    (3) La nivelul unei retele cooperatiste de credit analiza riscurilor se va referi si la obiectivele controlului intern la nivelul retelei, precum si la toate activitatile cooperativelor de credit afiliate si la sistemul de control intern al acestora.
    (4) Planul de audit urmeaza a se derula pe un anumit numar de ani si se va stabili pe baza rezultatelor analizei riscurilor aferente tuturor activitatilor desfasurate. Planul de audit va avea in vedere si evolutiile prognozate, gradul de risc, in general mai ridicat, aferent noilor activitati, necesitatea de a audita intr-o perioada stabilita prin statutul auditului intern toate activitatile semnificative, precum si angajamentele de consultanta propuse si acceptate, dupa caz.
    (5) Planul de audit trebuie aprobat de catre consiliul de administratie si de conducatorii institutiei de credit, in cazul in care acestia nu sunt membri ai consiliului de administratie, cu avizul comitetului de audit.
    (6) Planul de audit la nivelul unei retele cooperatiste de credit trebuie aprobat de catre consiliul de administratie al casei centrale a cooperativelor de credit afiliate, cu avizul comitetului de audit.
    Art. 116
    (1) Pentru fiecare angajament de audit din planul de audit trebuie elaborat un program care sa descrie obiectivele si etapele acestuia.
    (2) Programul initial si orice modificari ale acestuia trebuie sa fie aprobate de catre coordonatorul activitatii de audit intern.
    (3) Procedurile de audit aferente angajamentului de audit trebuie documentate in fise de lucru care, intocmite pe baza unei metode determinate, trebuie sa reflecte informatiile colectate, precum si examinarile efectuate si sa evidentieze evaluarile formulate in raport. Fisele de lucru trebuie aprobate de catre coordonatorul activitatii de audit intern, inaintea inceperii unui angajament.
    (4) Coordonatorul activitatii de audit intern trebuie sa stabileasca politici privind pastrarea datelor aferente fiecarui angajament, precum si furnizarea acestora unor terte persoane. Datele aferente fiecarui angajament nu vor putea fi furnizate tertilor fara aprobarea conducatorilor institutiilor de credit.
    (5) Institutiile de credit vor lua in considerare tipul serviciilor de consultanta care pot fi oferite potrivit statutului auditului intern, dupa caz, si vor determina daca trebuie stabilite politici si proceduri specifice pentru fiecare serviciu de acest gen.
    (6) Natura, intinderea si rezultatele generale ale unui angajament de consultanta trebuie comunicate conducatorilor institutiei de credit si comitetului de audit.
    Art. 117
    (1) Pentru fiecare angajament de audit din planul de audit trebuie intocmit un raport de audit in cat mai scurt timp posibil. Raportul de audit trebuie transmis conducerii structurii auditate si, intr-o forma sumara, conducatorilor institutiei de credit.
    (2) Raportul de audit intr-un angajament de audit trebuie sa prezinte scopul si intinderea angajamentului respectiv, inclusiv perioada auditata, si sa cuprinda constatarile si recomandarile auditului intern, un plan de actiuni pentru punerea in practica a acestora, in vederea imbunatatirii activitatii institutiei de credit, precum si raspunsurile structurii auditate pe marginea acestora. Raportul poate include si stadiul indeplinirii recomandarilor aferente angajamentelor anterioare.
    (3) In cazul in care anumite informatii continute in raportul de audit (informatii privilegiate, legate de actiuni ilegale sau necorespunzatoare) nu este oportun sa fie cunoscute de toti beneficiarii unui astfel de raport, ele vor fi dezvaluite intr-un raport separat, care va fi transmis consiliului de administratie al institutiei de credit.
    (4) In cazul in care se doreste comunicarea unor informatii ce necesita atentie imediata, a modificarii intinderii angajamentului sau informarea continua a conducatorilor structurii auditate asupra progreselor unui angajament ce se intinde pe o perioada mai mare, se pot intocmi rapoarte interimare.
    (5) Prevederile alin. (1), (2) si (4) se vor aplica in mod corespunzator pentru fiecare angajament ce face obiectul auditului intern la nivelul unei retele cooperatiste de credit.
    Art. 118
    (1) In urma analizarii recomandarilor auditului intern, conducatorul/conducatorii responsabil/responsabili de coordonarea structurii auditate va/vor dispune asupra implementarii recomandarilor respective.
    (2) La implementarea recomandarilor vor fi avute in vedere cel putin: importanta recomandarii facute de auditul intern, responsabilitatile persoanelor implicate in remedierea deficientelor raportate, termenul in care trebuie remediata deficienta, complexitatea masurii de corectare si implicatiile asupra institutiei de credit in cazul in care masura de corectare esueaza.
    Art. 119
    (1) Auditul intern va urmari modul de implementare a recomandarilor sale si va raporta in acest sens, cel putin semestrial, conducatorilor, consiliului de administratie si comitetului de audit.
    (2) Auditul intern al casei centrale a cooperativelor de credit va urmari modul de implementare a recomandarilor sale si la nivelul retelei cooperatiste de credit si va raporta in acest sens, cel putin semestrial, consiliului de administratie si comitetului de audit.
    (3) Auditul intern va monitoriza rezultatele unui acord de consultanta in limitele convenite cu beneficiarul acestuia.

    SECTIUNEA a 6-a
    Comitetul de audit

    Art. 120
    (1) Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un comitet de audit.
    (2) Comitetul de audit este un comitet permanent, independent de conducatorii institutiilor de credit, subordonat direct consiliului de administratie, avand functie consultativa.
    (3) Functionarea si atributiile comitetului de audit sunt reglementate de prezentele norme si de statutul fiecarei institutii de credit.
    (4) Comitetul de audit al casei centrale a cooperativelor de credit va avea responsabilitati si la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 121
    Institutiile de credit trebuie sa dispuna de un regulament al comitetului de audit, aprobat la nivelul consiliului de administratie si revizuit periodic, daca este cazul, care sa indice componenta, competentele si atributiile acestuia, modul de raportare catre consiliul de administratie, precum si periodicitatea intrunirilor comitetului de audit.
    Art. 122
    (1) Comitetul de audit este format din membri ai consiliului de administratie al institutiei de credit, care nu au si nu au avut calitatea de conducator.
    (2) Membrii comitetului de audit trebuie sa aiba o experienta corespunzatoare atributiilor ce le revin in cadrul respectivului comitet. Cel putin un membru trebuie sa aiba experienta in domeniul contabilitatii sau auditului.
    (3) Comitetul de audit al casei centrale a cooperativelor de credit poate include si membri ai consiliului de administratie al cooperativelor de credit afiliate, care nu sunt conducatori.
    Art. 123
    Institutiile de credit trebuie sa asigure accesul comitetului de audit la orice date sau inregistrari necesare indeplinirii atributiilor ce ii revin.
    Art. 124
    (1) Comitetul de audit va avea cel putin urmatoarele atributii:
    a) incurajarea comunicarii dintre membrii consiliului de administratie, conducatorii institutiei de credit, auditul intern, auditorul financiar al institutiei de credit si Banca Nationala a Romaniei;
    b) avizarea statutului auditului intern, planului de audit si necesarului de resurse aferente acestei activitati;
    c) asigurarea relatiei cu auditorul financiar al institutiei de credit, in sensul primirii planului de audit si analizarii constatarilor si recomandarilor acestuia, precum si ale altor organe de supraveghere si control din afara institutiei de credit;
    d) analiza constatarilor si recomandarilor auditului intern si a planurilor conducerii institutiei de credit pentru implementarea acestora.
    (2) Prevederile alin. (1) se vor aplica in mod corespunzator de catre comitetul de audit al casei centrale a cooperativelor de credit, la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 125
    (1) In cadrul sedintelor comitetului de audit se va pune accentul cel putin pe urmatoarele aspecte:
    a) functionarea sistemului de control intern si a activitatii de audit intern;
    b) activitatile afectate de riscuri ce urmeaza a fi analizate in anul respectiv in cadrul angajamentelor de audit si ale auditorului financiar al institutiei de credit;
    c) corectitudinea si credibilitatea informatiilor financiare furnizate conducerii si utilizatorilor externi;
    d) conformarea institutiei de credit cu prevederile cadrului legal, cu actul constitutiv si cu normele stabilite de consiliul de administratie.
    (2) Prevederile alin. (1) se vor aplica in mod corespunzator si la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 126
    (1) Comitetul de audit poate formula recomandari adresate consiliului de administratie privind strategia si politica bancii in domeniul controlului intern, auditului intern si auditului financiar, precum si pentru numirea auditorului financiar al institutiei de credit.
    (2) Comitetul de audit al casei centrale a cooperativelor de credit poate formula recomandari adresate consiliului de administratie al cooperativelor de credit pentru numirea auditorului financiar al acestora.

    CAP. 5
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 127
    (1) Institutiile de credit trebuie sa intocmeasca anual un raport asupra conditiilor in care este desfasurat controlul intern. Acest raport trebuie sa cuprinda cel putin:
    a) o inventariere a principalelor deficiente identificate in cadrul sistemului de control intern si masurile intreprinse pentru corectarea acestora;
    b) o descriere a modificarilor semnificative intervenite in sistemul de control intern in perioada respectiva, in special axate pe evolutia activitatii si a riscurilor;
    c) o descriere a conditiilor de aplicare a procedurilor de control aferente noilor activitati;
    d) desfasurarea controlului intern in cadrul sediilor secundare ale institutiilor de credit din strainatate.
    (2) Raportul intocmit de catre institutiile de credit trebuie sa includa si conditiile in care se desfasoara controlul intern la nivelul entitatilor cuprinse in perimetrul lor de consolidare si al societatilor prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.
    (3) Raportul intocmit de catre casele centrale ale cooperativelor de credit se va referi si la conditiile in care se va desfasura controlul intern la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 128
    (1) Institutiile de credit trebuie sa intocmeasca anual un raport privind masurile luate pe linia administrarii riscurilor semnificative la care sunt expuse acestea si, dupa caz, masurile luate de entitatile cuprinse in perimetrul lor de consolidare si societatile prestatoare de servicii auxiliare sau conexe.
    (2) Raportul intocmit de catre casele centrale ale cooperativelor de credit trebuie sa cuprinda si masurile luate pe linia administrarii riscurilor semnificative la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 129
    (1) Institutiile de credit trebuie sa intocmeasca anual un raport privind angajamentele de audit desfasurate in perioada respectiva, din care sa reiasa constatarile si recomandarile auditului intern si modul de implementare a recomandarilor respective de catre conducerea structurii auditate.
    (2) Raportul intocmit de catre casele centrale ale cooperativelor de credit se va referi si la desfasurarea activitatii de audit intern la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    Art. 130
    Rapoartele mentionate la art. 127 - 129 trebuie sa fie transmise Bancii Nationale a Romaniei - Directia supraveghere in termen de 6 luni de la incheierea exercitiului financiar.
    Art. 131
    Pentru controlul intern al activitatii, administrarea riscurilor semnificative si desfasurarea activitatii de audit intern, institutiile de credit vor avea in vedere si prevederile legislatiei nationale si standardele internationale in materie.
    Art. 132
    Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 69 si/sau a masurilor/masurilor de remediere prevazute la art. 70, respectiv la art. 70^1 din Legea nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, a sanctiunilor prevazute la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 541/2002, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2003, precum si a sanctiunilor prevazute la art. 189 alin. 2 si a masurilor prevazute la art. 191 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 200/2002.
    Art. 133
    (1) Casele centrale ale cooperativelor de credit sunt responsabile pentru reglementarea cadrului general aferent organizarii si controlului intern al activitatii cooperativelor de credit afiliate, administrarii riscurilor semnificative si organizarii si desfasurarii activitatii de audit intern la nivelul acestora.
    (2) Cadrul general reglementat de casa centrala a cooperativelor de credit va avea in vedere prevederile prezentelor norme si nu va putea stabili cerinte mai putin restrictive decat cele prevazute de acestea.
    Art. 134
    In cazul in care institutiile de credit nu apeleaza la un furnizor extern de servicii pentru sistemele informatice, acestea vor trebui sa dispuna de sistemele de rezerva prevazute la art. 28 alin. (1), in termen de 9 luni de la intrarea in vigoare a prezentelor norme.
    Art. 135
    In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme, institutiile de credit trebuie sa transmita Bancii Nationale a Romaniei - Directia supraveghere normele interne privind organizarea si controlul intern al activitatii, precum si administrarea riscurilor semnificative, regulamentul comitetului de administrare a riscurilor, statutul auditului intern si regulamentul comitetului de audit.
    Art. 136
    (1) Prezentele norme intra in vigoare in termen de 6 luni de la data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pentru institutiile de credit in functiune la data publicarii.
    (2) Casele centrale ale cooperativelor de credit se vor conforma pe deplin prevederilor prezentelor norme, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a acestora, pentru atributiile ce le revin la nivelul retelei cooperatiste de credit.
    (3) In cazul cererilor de autorizare nesolutionate de la data publicarii prezentelor norme in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pana la termenul prevazut la alin. (1), data intrarii in vigoare a prezentelor norme este data publicarii lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

                Presedintele Consiliului de administratie
                     al Bancii Nationale a Romaniei,
                              Mugur Isarescu