Având în vedere faptul că la data de 18 iulie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care transpune Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 5 iunie 2015,luând în considerare faptul că la data de 19 iunie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 156/43 Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi de modificare a Directivelor 2009/138/CE şi 2013/36/UE, cu termen de transpunere în legislaţia naţională la data de 10 ianuarie 2020,ţinând cont de faptul că Directiva 2018/843 aduce modificări Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei care constituie principalul instrument juridic pentru prevenirea utilizării sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor şi al finanţării terorismului, ce stabileşte un cadru juridic eficient şi cuprinzător pentru abordarea colectării de bani sau de bunuri în scopuri teroriste, prin impunerea obligaţiei ca statele membre să identifice, să înţeleagă şi să atenueze riscurile legate de spălarea banilor şi finanţarea terorismului,luând în considerare modificările aduse prin Directiva 2018/843 care vizează necesitatea adoptării unor măsuri legislative pentru a combate riscurile legate de problema anonimatului aferent tranzacţiilor cu monede virtuale, cum ar fi includerea furnizorilor implicaţi în servicii de schimb între monedele virtuale şi monedele fiduciare (adică monedele şi bancnotele desemnate ca având curs legal şi moneda electronică ale unei ţări, acceptate ca mijloc de schimb în ţara emitentă) în categoria entităţilor raportoare pentru instituirea unor obligaţii în sarcina acestora care să conducă la identificarea activităţilor suspecte,având în vedere că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să adopte măsuri în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeană prin stabilirea autorităţii competente să emită şi să actualizeze lista cu funcţiile exacte care, în conformitate cu legislaţia internă, sunt considerate funcţii publice importante, prin necesitatea finalizării procesului de interconectare a registrelor centrale privind identificarea beneficiarilor reali,luând în considerare măsurile la nivelul Uniunii Europene care ar trebui să reflecte evoluţiile şi angajamentele asumate la nivel internaţional prin luarea în considerare a Rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU privind ameninţările la adresa securităţii internaţionale,întrucât există elemente potenţiale de afectare a eficienţei mecanismului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi luând în considerare procesul întârziat de transpunere a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 5 iunie 2015, care a condus la acţionarea României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (în prezent, Cauza C-549/18, nefinalizată, având ca obiect o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei 2015/849),având în vedere necesitatea înfiinţării Registrului central electronic, care permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care deţin sau controlează conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi casete de valori deţinute de o instituţie de credit pe teritoriul României, precum şi asigurarea accesului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor la acesta, în mod direct şi fără întârziere, şi a autorităţilor competente naţionale pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin, precum şi asigurarea accesului public la informaţii privind beneficiarul real, care va permite un control sporit al informaţiilor de către societatea civilă şi contribuie la păstrarea încrederii în integritatea tranzacţiilor comerciale şi a sistemului financiar, precum şi la combaterea utilizării abuzive a entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice şi a construcţiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigaţii, cât şi prin efectele asupra reputaţiei, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacţii ar cunoaşte identitatea beneficiarilor reali; de asemenea, facilitează punerea la dispoziţie în timp util şi eficient a informaţiilor pentru instituţiile financiare, precum şi pentru autorităţi, inclusiv autorităţi din ţări terţe, implicate în combaterea unor astfel de infracţiuni; accesul la informaţiile respective ar ajuta, de asemenea, investigaţiile privind spălarea banilor, infracţiunile principale asociate şi finanţarea terorismului.Având în vedere necesitatea reglementării situaţiilor referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei de către entităţile raportoare, în cazul relaţiilor de afaceri sau al tranzacţiilor care implică ţări terţe cu grad înalt de risc, în sensul limitării acestora, în cazul în care sunt identificate deficienţe ale regimului de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului din ţările terţe în cauză, cu excepţia situaţiilor în care sunt luate măsuri suplimentare şi adecvate de atenuare sau de contracarare,ţinând cont de volumul crescut al tranzacţiilor la distanţă efectuate prin intermediul sistemelor moderne digitale, apare nevoia autorizării şi/sau înregistrării furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare, furnizorilor de portofele digitale, obligaţie ce rezultă din dispoziţiile art. 47 alin. (1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/843.Având în vedere nevoia consolidării legislative a mecanismului naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor/finanţării terorismului (format din totalitatea instituţiilor cu competenţe în domeniu), cerinţă internaţională cuprinsă atât în Recomandările FATF-GAFI, cât şi în Directiva 2015/849,ţinând cont de apariţia criptomonedelor şi de posibilitatea utilizării lor abuzive în scopul spălării banilor/finanţării terorismului ca un fenomen relativ recent, precum şi de faptul că cele mai multe state membre ale Uniunii Europene dispun de legislaţie specifică în domeniu, care reglementează monedele virtuale,pentru a ţine pasul cu noile tendinţe, Directiva (UE) 2018/843 aduce elemente de noutate în sensul că impune măsuri suplimentare pentru asigurarea unei transparenţe mai mari a tranzacţiilor financiare, a entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice, precum şi a fiduciilor şi a construcţiilor juridice cu o structură sau cu funcţii similare fiduciilor (denumite în continuare „construcţii juridice similare"), în vederea îmbunătăţirii actualului cadru de prevenire şi a combaterii într-o manieră mai eficientă a finanţării terorismului.De asemenea, având în vedere monitorizarea, sub aspectul luptei împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului, de organismele internaţionale - Comitetul Moneyval din cadrul Consiliului Europei, ce evaluează mai mult decât simpla transpunere a directivelor europene, respectiv evaluează conformitatea faţă de standardele internaţionale (Recomandările FATF); în acest context, este important de menţionat faptul că, din anul 2013, FATF a emis noua Metodologie de evaluare a statelor care se concentrează nu atât pe implementarea din punct de vedere legislativ a Recomandărilor, cât pe analiza eficienţei sistemelor naţionale, respectiv pe analiza funcţionalităţii normelor naţionale consacrate prin acte normative.Ţinând cont de ultimele evaluări internaţionale în domeniu, cum ar fi Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului care afectează piaţa internă şi sunt legate de activităţi transfrontaliere - COM (2017) 340 final ori Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu referitoare la al treisprezecelea Raport privind progresele înregistrate către o uniune a securităţii efectivă şi reală, care subliniază accentuarea eforturilor de combatere a terorismului, una dintre măsurile ce pot conduce la atingerea acestui deziderat fiind tocmai prevenirea şi combaterea finanţării terorismului,ordonanţa de urgenţă respectă, de asemenea, şi recomandările Comitetului Moneyval referitoare la alocarea resurselor financiare pentru îndeplinirea obiectivelor specifice unei unităţi de informaţii financiare independente care reprezintă garanţia eficienţei activităţilor specifice.Având în vedere şi nevoia reglementării aspectelor legate de obligaţia statului român cu privire la emiterea şi actualizarea listei cu funcţiile care sunt considerate funcţii publice importante, în conformitate cu dispoziţiile art. 3 pct. 9 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată şi completată prin Directiva (UE) 2018/843, a fost desemnată, ca autoritate responsabilă în acest sens, Agenţia Naţională de Integritate.Având în vedere necesitatea completării regimului de reglementare şi supraveghere a emitenţilor de monedă electronică şi prestatorilor de servicii de plată autorizaţi în alte state membre care desfăşoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, în sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea respectării cerinţelor legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru activitatea derulată de toţi agenţii/distribuitorii acestora din respectivul stat membru,ţinând cont de faptul că la data de 13 februarie 2020 Comisia Europeană a comunicat autorităţilor române scrisoarea de punere în întârziere având ca obiect declanşarea unei acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei (UE) 2018/843 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi de modificare a Directivelor 2009/138/CE şi 2013/36/UE - Încălcarea nr. 2020/2017,luând în considerare că declanşarea acţiunii survine în contextul existenţei Cauzei C-549/18 - acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiei de transpunere a celei de-a IV-a Directive privind spălarea banilor (Directiva 2015/849) pentru care Grefa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a comunicat în data de 28 mai 2020 faptul că pronunţarea hotărârii va avea loc în data de 16 iulie 2020,în vederea evitării impunerii sancţiunilor împotriva României conform art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care accelerează mecanismul de impunere a sancţiunilor pecuniare în cazul în care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica măsurile de transpunere a unei directive în conformitate cu o procedură legislativă, având în vedere Comunicarea C (2016)8600, potrivit căreia Comisia Europeană va solicita Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să aplice statelor membre care depăşesc termenul de transpunere a directivelor atât o sumă forfetară care, în cazul României, potrivit Comunicării COM [2019/C309/1], va fi de minimum 1.651.000 euro, cât şi penalităţi cu titlu cominatoriu între 1.994 euro şi 119.654 euro/zi,pentru evitarea acestei situaţii şi pentru îndeplinirea obligaţiei de transpunere a Directivei (UE) 2018/843, precum şi pentru evitarea pe viitor a sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene,se impune modificarea în regim de urgenţă a cadrului legal, fiind vorba de o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul ILegea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) Autorităţile şi instituţiile prevăzute la alin. (1), atunci când acţionează în domeniul de aplicare al prezentei legi, cooperează în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor şi a activităţilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. 2. La articolul 1, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (61) şi (62), cu următorul cuprins: (61) În aplicarea dispoziţiilor alin. (3), autorităţile şi instituţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) transmit Oficiului o informare privind îndeplinirea responsabilităţilor ce le revin, conform planului de acţiune stabilit prin evaluarea naţională a riscurilor, modul în care colaborează cu alte autorităţi şi, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile, resursele financiare şi umane alocate prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. (62) Oficiul centralizează informaţiile primite conform alin. (61) şi transmite un raport Comisiei Europene privind măsurile luate pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului conform planului de acţiune stabilit prin evaluarea naţională a riscurilor, autorităţile implicate, contribuţia fiecăreia, modalitatea de cooperare internă, resursele umane şi financiare alocate pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. 3. La articolul 1 alineatul (9), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)date privind numărul de cereri transfrontaliere de informaţii care au fost efectuate, primite, respinse parţial ori integral soluţionate de către Oficiu, defalcate în funcţie de ţara parteneră; 4. La articolul 1 alineatul (9), după litera d) se introduc două noi litere, literele e) şi f), cu următorul cuprins: e)resursele umane alocate autorităţilor responsabile cu supravegherea combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului prevăzute la alin. (1), precum şi resursele umane alocate Oficiului pentru a îndeplini atribuţiile prevăzute de prezenta lege; f)numărul şi tipul de acţiuni de supraveghere, numărul de încălcări identificate pe baza acţiunilor de supraveghere şi sancţiuni sau măsuri administrative aplicate de autorităţile de supraveghere. 5. La articolul 1, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(11) Oficiul transmite anual Comisiei Europene statisticile prevăzute la alin. (10). 6. La articolul 1, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins:
(13) Oficiul poate furniza informaţii suplimentare relevante altor state membre care efectuează evaluarea riscului, dacă este cazul. Un rezumat al evaluării riscului şi actualizări ale acesteia, care nu conţin informaţii clasificate, sunt puse la dispoziţia publicului, prin postarea pe site-ul Oficiului. 7. La articolul 2 litera g), punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: 1. întreprinderea, alta decât o instituţie de credit, care efectuează una sau mai multe dintre activităţile enumerate la art. 18 alin. (1) lit. b)-l), n) şi n1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv furnizorii de servicii poştale care prestează servicii de plată, entităţile specializate care desfăşoară activităţi de schimb valutar pentru persoane fizice, organizate sub forma caselor de schimb valutar, şi entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică şi desfăşoară operaţiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice; 8. La articolul 2, literele l) şi p) se modifică şi vor avea următorul cuprins: l)prin furnizori de servicii pentru fiducii, societăţi şi alte entităţi sau construcţii juridice se înţelege persoana fizică, precum şi persoana juridică ce prestează, în calitate de profesionist, oricare dintre următoarele servicii pentru terţi:1. constituie societăţi sau alte persoane juridice; 2. exercită funcţia de director ori administrator al unei societăţi sau are calitatea de asociat al unei societăţi de persoane sau al unei asocieri în participaţie ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcţii ori calităţi; 3. pune la dispoziţie un sediu social, punct de lucru, o adresă comercială, poştală ori administrativă sau orice alt serviciu similar acestora; 4. exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcţie similară acesteia sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate; 5. deţine calitatea de acţionar sau intermediază ca o altă persoană să deţină calitatea de acţionar pentru o persoană juridică, alta decât o societate ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care este supusă unor cerinţe de publicitate în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene sau cu standarde fixate la nivel internaţional; p)servicii de jocuri de noroc înseamnă orice serviciu care presupune o miză cu valoare monetară în jocuri de noroc, inclusiv în cele cu un element de abilitate, cum ar fi loteriile, jocurile de cazinou, jocurile de poker şi pariurile, furnizate întrun sediu fizic sau prin orice fel de mijloace la distanţă, pe cale electronică sau cu ajutorul oricărui alt tip de tehnologii care facilitează comunicarea şi la solicitarea individuală a destinatarului serviciilor, care presupun licenţierea de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc; 9. La articolul 2, după litera r) se introduce o nouă literă, litera r1), cu următorul cuprins: r1) monedă electronică înseamnă moneda electronică astfel cum este definită la art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică, mai puţin valoarea monetară prevăzută la art. 3 din respectiva lege. 10. La articolul 2, literele s) şi t) se modifică şi vor avea următorul cuprins: s)termenii: prestator de servicii de plată, instituţie de plată, agent, remitere de bani au semnificaţiile prevăzute la art. 2 şi art. 5 alin. (1) pct. 2, 30, 42 şi 47 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative; t)termenii: emitent de monedă electronică, instituţie emitentă de monedă electronică, distribuitor au semnificaţia prevăzută la art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea nr. 210/2019; 11. La articolul 2, după litera t) se introduc două noi litere, literele t1) şi t2), cu următorul cuprins: t1) monede virtuale înseamnă o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal şi nu deţine statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb şi poate fi transferată, stocată şi tranzacţionată electronic; t2) furnizor de portofel digital înseamnă o entitate care oferă servicii de păstrare în siguranţă a unor chei criptografice private în numele clienţilor săi, pentru deţinerea, stocarea şi transferul de monedă virtuală; 12. La articolul 2, după litera v) se introduce o nouă literă, litera w), cu următorul cuprins: w)operaţiuni care au o legătură între ele reprezintă operaţiuni a căror valoare este fragmentată în tranşe mai mici decât echivalentul în lei al sumelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. h), i)-k), art. 7 şi art. 13, care au elemente comune cum ar fi: părţile tranzacţiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacţiile şi sumele implicate. 13. La articolul 3, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate , alineatele (31)-(34), cu următorul cuprins: (31) Agenţia Naţională de Integritate întocmeşte lista cu funcţiile publice importante prevăzute în legislaţia naţională, menţionate la alin. (2) lit. a)-g), pe baza datelor şi informaţiilor transmise de îndată de către entităţile în sarcina cărora rezidă această obligaţie. Agenţia Naţională de Integritate actualizează această listă pe baza datelor şi informaţiilor comunicate de entităţile în sarcina cărora rezidă această obligaţie, transmise nu mai târziu de 5 zile de la data intervenirii de modificări. (32) Organizaţiile internaţionale acreditate pe teritoriul României întocmesc de îndată lista cu funcţiile publice importante, în sensul alin. (2) lit. h), pe care o transmit Agenţiei Naţionale de Integritate. Agenţia Naţională de Integritate actualizează această listă pe baza datelor şi informaţiilor comunicate de organizaţiile internaţionale acreditate pe teritoriul României, transmise nu mai târziu de 5 zile de la data intervenirii de modificări. (33) Listele prevăzute la alin. (31) şi (32) sunt publicate pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Integritate sub formă structurată şi se transmit, exclusiv prin mijloace electronice de comunicare, ori de câte ori se impune, Comisiei Europene. (34) Agenţia Naţională de Integritate stabileşte, prin metodologie aprobată de către preşedintele acesteia, modalitatea de transmitere, precum şi structura datelor şi informaţiilor ce urmează a fi gestionate/raportate, urmând a comunica modalitatea aleasă entităţilor în sarcina cărora rezidă această obligaţie. 14. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 4
(1) În sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.
(2) Noţiunea de beneficiar real include cel puţin:a)în cazul societăţilor supuse înregistrării în registrul comerţului şi entităţilor corporative străine:1. persoana fizică sau persoanele fizice care deţin sau controlează în ultimă instanţă societatea supusă înregistrării în registrul comerţului prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate asupra unui procent suficient din numărul de acţiuni ori din drepturile de vot ori prin participaţia în capitalurile proprii ale societăţii respective, inclusiv prin deţinerea de acţiuni la purtător, sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, alta decât o societate cotată pe o piaţă reglementată care face obiectul cerinţelor de divulgare a informaţiilor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cu standarde internaţionale echivalente care asigură transparenţa corespunzătoare a informaţiilor privind exercitarea dreptului de proprietate. Deţinerea a 25% plus unu acţiuni sau participare în capital al unei societăţi într-un procent de peste 25% de către o persoană fizică este un indiciu al exercitării directe a dreptului de proprietate. Deţinerea a 25% plus unu acţiuni sau participarea în capital al unei societăţi într-un procent de peste 25% de către o entitate corporativă străină, care se află sub controlul unei persoane fizice, sau de către mai multe entităţi corporative străine, care se află sub controlul aceleiaşi persoane fizice, este un indiciu al exercitării indirecte a dreptului de proprietate; 2. în cazul în care, după depunerea tuturor diligenţelor şi cu condiţia să nu existe motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană în conformitate cu pct. 1 sau în cazul în care există orice îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, persoana fizică care ocupă o funcţie de conducere de rang superior, şi anume: administratorul/administratorii, membrii consiliului de administraţie/supraveghere, directori cu competenţe delegate de la administratorul/consiliul de administraţie, membrii directoratului. Entităţile raportoare ţin evidenţa măsurilor luate în vederea identificării beneficiarilor reali în conformitate cu pct. 1 şi cu prezentul punct, precum şi a dificultăţilor întâmpinate în procesul de verificare a identităţii beneficiarului real; b)în cazul fiduciilor sau construcţiilor juridice similare - toate persoanele următoare:1. constituitorul/constituitorii, precum şi persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condiţiile legii; 2. fiduciarul/fiduciarii; 3. beneficiarul/beneficiarii sau, în cazul în care identitatea acestuia/acestora nu este identificată, categoria de persoane în al căror interes principal se constituie sau funcţionează fiducia sau construcţia juridică similară; 4. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanţă asupra fiduciei sau a construcţiei juridice similare din dreptul străin prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau prin alte mijloace; c)în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ:1. asociaţii sau fondatorii; 2. membrii în consiliul director; 3. persoanele cu funcţii executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuţii ale acestuia; 4. în cazul asociaţiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundaţiilor, categoria de persoane fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite; 5. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanţă, prin orice mijloace, asupra persoanei juridice fără scop lucrativ; d)în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), şi al entităţilor care administrează şi distribuie fonduri:1. persoana fizică beneficiară a cel puţin 25% din bunurile, respectiv părţile sociale sau acţiunile unei persoane juridice sau ale unei entităţi fără personalitate juridică, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificaţi; 2. grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcţionează o persoană juridică sau entitate fără personalitate juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă identificate; 3. persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puţin 25% din bunurile unei persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică, inclusiv prin exercitarea puterii de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau supraveghere a respectivei entităţi; 4. persoana sau persoanele fizice ce asigură conducerea persoanei juridice, în cazul în care, după depunerea tuturor diligenţelor şi cu condiţia să nu existe motive de suspiciune, nu se identifică nicio persoană fizică în conformitate cu pct. 1-3 ori în cazul în care există orice îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, caz în care entitatea raportoare este obligată să păstreze şi evidenţa măsurilor aplicate în scopul identificării beneficiarului real în conformitate cu pct. 1-3 şi prezentul punct. 15. La articolul 5 alineatul (1), literele e), f), h) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins: e)auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizaţi, evaluatorii autorizaţi, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistenţă sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală; f)notarii publici, avocaţii, executorii judecătoreşti şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă pentru întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale clienţilor, operaţiuni sau tranzacţii care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăţi, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum şi în cazul în care participă în numele sau pentru clienţii lor în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcţionarea sau administrarea de fiducii, societăţi, fundaţii sau structuri similare;........ ................ ................ ................ ................ ........ .......... h)agenţii şi dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acţionează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce priveşte tranzacţiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult; i)alte persoane care, în calitate de profesionişti, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele. 16. La articolul 5 alineatul (1), după litera g) se introduc două noi litere, litera g1) şi g2), cu următorul cuprins: g1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare; g2) furnizorii de portofele digitale. 17. La articolul 5 alineatul (1), după litera i) se introduc două noi litere, literele j) şi k), cu următorul cuprins: j)persoanele care comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfăşurată de galerii de artă şi case de licitaţii, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult; k)persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acţionează ca intermediari în comerţul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfăşurată în zone libere, în cazul în care valoarea tranzacţiei sau a unei serii de tranzacţii legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult. 18. La articolul 5, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată din alte state membre care prestează servicii pe teritoriul României prin agenţi sau distribuitori asigură respectarea obligaţiilor legale incidente în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului pentru activităţile astfel prestate.
(3) În aplicarea dispoziţiilor alin. (2), instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată le impun contractual agenţilor şi distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României cadrul de conformare la prevederile incidente din prezenta lege şi din reglementările emise în aplicarea acesteia şi se asigură că sunt implementate procedurile şi sistemele necesare şi sunt respectate obligaţiile ce le revin agenţilor şi distribuitorilor, inclusiv prin verificări. 19. La articolul 6, alineatul (2) se abrogă . 20. La articolul 6, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Entităţile raportoare consideră ca suspectă tranzacţia ce urmează a fi efectuată în situaţia în care Oficiul solicită acest lucru şi transmit un raport în condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (1).
(4) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite de îndată un raport pentru tranzacţii suspecte Oficiului atunci când, în aplicarea Regulamentului (UE) 2018/1.672 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, din datele deţinute, cunoaşte, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului sau persoana a încălcat obligaţiile stabilite prin acest regulament."21. La articolul 7, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 7
(1) Entităţile raportoare au obligaţia de a raporta către Oficiu tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operaţiunile care au o legătură intre ele......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(3) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare transmit rapoarte privind transferurile externe în şi din conturi, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operaţiunile care au o legătură între ele. 22. La articolul 7, alineatul (4) se abrogă . 23. La articolul 7, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(6) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală transmite Oficiului rapoarte privind informaţiile cuprinse în declaraţiile persoanelor fizice privind numerarul în valută şi/sau în monedă naţională, care este egal sau depăşeşte limita stabilită prin Regulamentul (CE) 2018/1.672.
(7) Raportul pentru tranzacţiile prevăzute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei. 24. La articolul 7, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
(8) Raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în termenul prevăzut în Regulamentul (CE) 2018/1.672 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, conform unei metodologii aprobate prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. 25. La articolul 8, alineatele (8) şi (11) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(8) Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se comunică de îndată Oficiului, care la rândul său o comunică de îndată entităţii raportoare care o implementează imediat......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(11) Forma şi conţinutul rapoartelor prevăzute la art. 6 şi 7 pentru entităţile raportoare bancare şi nonbancare, precum şi metodologia de transmitere a acestora sunt stabilite prin ordin al preşedintelui Oficiului, cu consultarea autorităţilor de supraveghere şi a organismelor de autoreglementare. 26. La articolul 8, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (111), cu următorul cuprins: (111) In cazul instituţiilor emitente de monedă electronică şi instituţiilor de plată care îşi desfăşoară activitatea prin agenţi sau distribuitori, obligaţiile de raportare prevăzute la art. 6 şi art. 7 alin. (5) le revin exclusiv instituţiilor emitente de monedă electronică şi instituţiilor de plata persoane juridice române şi punctelor unice de contact stabilite pe teritoriul României pentru instituţiile emitente de monedă electronică şi instituţiile de plată persoane juridice străine. 27. La articolul 8, alineatele (12) şi (15) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(12) Entităţile raportoare au obligaţia de a transmite Oficiului rapoartele prevăzute la art. 6 şi 7 numai în format electronic, prin canalele puse la dispoziţie de către acesta, în forma şi conţinutul stabilite potrivit alin. (11)......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(15) Rapoartele prevăzute la art. 6 şi 7, precum şi alte documente primite de Oficiu de la autorităţi şi instituţii publice prin care sunt semnalate suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, precum şi suspiciuni de infracţiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor nu constituie petiţie şi nu primesc răspuns în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare. 28. La articolul 9, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) au obligaţia de a transmite un raport de tranzacţii suspecte numai în măsura în care nu sunt avute în vedere informaţiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clienţii lor sau le obţin în legătură cu aceştia în cursul evaluării situaţiei juridice a clientului în cadrul unor proceduri judiciare sau al îndeplinirii obligaţiei de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau în legătură cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridică privind iniţierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informaţii sunt primite sau obţinute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazurile în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f) cunosc faptul că activitatea de consiliere juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului sau atunci când ştiu că un client doreşte consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului. 29. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 91, cu următorul cuprins: Articolul 91
(1) Oficiul informează Comisia Europeană cu privire la funcţionarea şi caracteristicile mecanismelor naţionale prevăzute la art. 611 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Oficiul furnizează în timp util informaţiile din registrul prevăzut la art. 611 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, oricărei alte unităţi de informaţii financiare, în conformitate cu dispoziţiile art. 36. 30. La articolul 10, alineatele (1)-(3), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 10
(1) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare nu vor furniza conturi anonime, carnete de economii anonime sau casete de valori anonime şi nici servicii de acceptare la plată a cardurilor preplătite anonime.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), instituţiile de credit şi instituţiile financiare aplică măsurile de cunoaştere a clientelei tuturor titularilor şi beneficiarilor conturilor anonime, carnetelor de economii anonime şi a casetelor de valori anonime existente.
(3) Utilizarea în orice fel a conturilor anonime, a carnetelor de economii anonime şi a casetelor de valori anonime existente nu este permisă decât după aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei prevăzute la art. 13, art. 16 sau, după caz, art. 17......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(6) Instituţiile de credit şi instituţiile financiare trebuie să aplice proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta cel puţin echivalente cu cele prevăzute în prezenta lege, inclusiv pentru activitatea derulată prin sucursalele, agenţii, distribuitorii şi filialele deţinute în proporţie majoritară, situate în state terţe.
(7) În cazul în care entităţile raportoare au agenţi, distribuitori, sucursale sau filiale deţinute în proporţie majoritară situate în ţări terţe în care cerinţele minime privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului sunt mai puţin stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, agenţii, distribuitorii, sucursalele şi filialele deţinute în proporţie majoritară situate în ţara terţă respectivă pun în aplicare prevederile prezentei legi, inclusiv pe cele privind protecţia datelor, în măsura în care dreptul ţării terţe permite acest lucru. 31. La articolul 11 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)identificarea clientului şi verificarea identităţii acestuia pe baza documentelor, datelor sau informaţiilor obţinute din surse sigure şi independente, inclusiv, dacă sunt disponibile, a mijloacelor de identificare electronică şi a serviciilor de încredere relevante prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1.999/93/CE sau a oricărui alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat la nivel naţional de către Autoritatea pentru Digitalizarea României; 32. La articolul 11, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins: (81) Entităţile raportoare au obligaţia de a obţine o dovadă a înregistrării beneficiarilor reali sau informaţii din registrele centrale ale beneficiarilor reali ori de câte ori încep o nouă relaţie de afaceri cu persoane care sunt supuse obligaţiei înregistrării informaţiilor privind beneficiarul real. 33. La articolul 13 alineatul (1), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) şi e), cu următorul cuprins: d)când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile de cunoaştere a clientelei stabilite în prezenta lege şi de valoarea operaţiunii; e)dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real. 34. La articolul 13, alineatele (8) şi (9), se abrogă . 35. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 14Entităţile raportoare aplică măsurile de cunoaştere a clientelei tuturor clienţilor noi. Entităţile raportoare aplică măsurile de cunoaştere a clientelei şi clienţilor existenţi, în funcţie de risc sau atunci când circumstanţele relevante privind clientul se schimbă sau în cazul în care entităţile raportoare au în cursul anului calendaristic relevant obligaţia legală de a contacta clientul pentru a examina toate informaţiile relevante referitoare la beneficiarul real sau în cazul în care entităţile raportoare au această obligaţie în temeiul dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 36. La articolul 16 alineatul (2), partea introductivă a literei c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)factori de risc geografic - înregistrare, stabilire, reşedinţă în: 37. La articolul 17, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Entităţile raportoare au obligaţia să examineze contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:a)sunt tranzacţii complexe; b)sunt tranzacţii cu valori neobişnuit de mari; c)nu se încadrează în tiparul obişnuit; d)nu au un scop economic, comercial sau legal evident.
(3) Entităţile raportoare au obligaţia să crească gradul şi natura monitorizării relaţiei de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacţii sau activităţi sunt suspecte. 38. La articolul 17 alineatul (7), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) În cazul relaţiilor transfrontaliere de corespondent cu instituţii respondente din alte state membre şi ţări terţe, care implică executarea de operaţiuni de plată pentru clienţii instituţiei respondente, instituţiile de credit şi instituţiile financiare corespondente aplică, în plus faţă de măsurile standard de cunoaştere a clientelei, următoarele măsuri, înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri: 39. La articolul 17 alineatul (14) punctul 1, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins: g)clientul este un resortisant al unei ţări terţe care solicită drepturi de şedere sau cetăţenia română în schimbul transferurilor de capital, al achiziţionării de proprietăţi sau de obligaţiuni de stat sau al investiţiilor în entităţi corporative. 40. La articolul 17 alineatul (14) punctul 2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)relaţii de afaceri sau tranzacţii la distanţă, fără anumite măsuri de protecţie, cum ar fi mijloacele de identificare electronică sau serviciile de încredere relevante definite în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau orice alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României; 41. La articolul 17 alineatul (14) punctul 2, după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: f)tranzacţii cu petrol, arme, metale preţioase, produse din tutun, obiecte de artă şi alte obiecte de importanţă arheologică, istorică sau culturală, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare ştiinţifică, precum şi fildeşul şi speciile protejate. 42. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 171, cu următorul cuprins: Articolul 171
(1) În cazul relaţiilor de afaceri sau tranzacţiilor care implică ţări terţe cu grad înalt de risc identificate potrivit art. 17 alin. (1) lit. d), entităţile raportoare aplică următoarele măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei:a)obţin informaţii suplimentare privind clientul şi beneficiarul real; b)obţin informaţii suplimentare privind natura relaţiei de afaceri care se doreşte a fi stabilită; c)obţin informaţii privind sursa fondurilor şi sursa averii clientului şi a beneficiarului real; d)obţin informaţii privind justificarea tranzacţiilor care se doreşte a fi avute în vedere sau realizate; e)obţin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri; f)realizează monitorizarea sporită a relaţiei de afaceri, prin creşterea numărului şi frecvenţei controalelor aplicate şi prin selectarea tipurilor de tranzacţii care necesită o examinare suplimentară.
(2) În plus faţă de măsurile prevăzute la alin. (1), ca măsură de atenuare suplimentară, entităţile raportoare aplică, la solicitarea autorităţilor competente, clienţilor lor care desfăşoară tranzacţii ce implică ţări terţe cu grad înalt de risc identificate prin actele delegate de către Comisia Europeană limitarea tranzacţiilor cu acestea sau a relaţiei de afaceri, după caz, în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Uniunii Europene.
(3) În plus faţă de măsurile prevăzute la alin. (1), în ceea ce priveşte ţările terţe cu grad înalt de risc identificate prin actele delegate de către Comisia Europeană, autorităţile cu atribuţii de supraveghere, reglementare, autorizare şi/sau înregistrare a entităţilor raportoare aplică una sau mai multe dintre următoarele măsuri, cu respectarea obligaţiilor internaţionale ale Uniunii Europene:a)refuzul stabilirii unor filiale, sucursale sau reprezentanţe ale entităţilor raportoare din ţara în cauză sau luarea în considerare în alt mod a faptului că entitatea raportoare relevantă provine dintr-o ţară care nu dispune de regimuri adecvate de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; b)interzicerea stabilirii de către entităţile raportoare a unor sucursale sau reprezentanţe în ţara în cauză sau luarea în considerare în alt mod a faptului că sucursala sau reprezentanţa respectivă s-ar afla într-o ţară care nu dispune de regimuri adecvate de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; c)impunerea unor cerinţe sporite de supraveghere sau de audit extern pentru sucursalele şi filialele entităţilor raportoare situate în ţara în cauză; d)impunerea unor cerinţe sporite de audit extern pentru grupurile financiare în ceea ce priveşte oricare dintre sucursalele şi filialele lor situate în ţara în cauză; e)impunerea obligaţiei instituţiilor de credit şi financiare de a revizui şi de a modifica sau, dacă este necesar, de a înceta relaţiile de corespondenţă cu instituţiile respondente din ţara în cauză.
(4) Aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) şi (3) se decide sub coordonarea Oficiului, pentru toate entităţile raportoare care au sau pot avea relaţii de afaceri sau tranzacţii care implică ţări terţe cu grad înalt de risc identificate potrivit art. 17 alin. (1) lit. d).
(5) În cazul în care adoptă sau aplică măsurile prevăzute la alin. (2) şi (3), autorităţile cu atribuţii de supraveghere, reglementare, autorizare şi/sau înregistrare a entităţilor raportoare iau în considerare evaluările sau rapoartele relevante, după caz, elaborate de organizaţii internaţionale şi de organisme de standardizare cu competenţe în domeniul prevenirii spălării banilor şi al combaterii finanţării terorismului, în ceea ce priveşte riscurile prezentate de anumite ţări terţe.
(6) Oficiul transmite o notificare Comisiei Europene înainte de adoptarea sau de aplicarea măsurilor prevăzute la alin. (2) şi (3). 43. La articolul 18 alineatul (6), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)la cerere, copii ale documentelor pe baza cărora terţa parte a aplicat măsurile de cunoaştere a clientelei prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-c), inclusiv, atunci când sunt disponibile, datele obţinute prin mijloacele de identificare electronică, serviciile de încredere relevante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau orice alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României. 44. La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 19
(1) Persoanele juridice de drept privat, fiduciile şi orice construcţie juridică similară fiduciilor sunt obligate să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv cu privire la modalitatea prin care se concretizează această calitate, şi să le pună la dispoziţia organelor de control şi a autorităţilor de supraveghere, la solicitarea acestora. 45. La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) Beneficiarii reali ai persoanelor juridice de drept privat şi ai fiduciilor şi construcţiilor juridice similare au obligaţia să le furnizeze acestora toate informaţiile necesare pentru ca acestea să îndeplinească cerinţele prevăzute la alin. (1), inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute. 46. La articolul 19, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Persoanele juridice, fiduciarii sau persoanele ce deţin poziţii echivalente în cadrul construcţiilor juridice similare fiduciilor, astfel cum se menţionează la art. 4 alin. (2), lit. b), dezvăluie statutul pe care îl au şi furnizează în timp util entităţilor raportoare informaţiile prevăzute la alin. (1) şi art. 4 alin. (2) atunci când, în calitatea lor de fiduciari sau persoane ce deţin poziţii echivalente în cadrul construcţiilor juridice similare fiduciilor, acestea stabilesc o relaţie de afaceri sau efectuează o tranzacţie ocazională cu o valoare care depăşeşte pragurile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2). 47. La articolul 19 alineatul (5), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins: c)într-un registru central organizat la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor sau construcţiilor juridice similare acestora. 48. La articolul 19, după alineatul (5) se introduc cinci noi alineate , alineatele (51)-(55), cu următorul cuprins: (51) În cazul în care sediul sau locul de reşedinţă al fiduciarului sau al persoanei care deţine o poziţie echivalentă în construcţia juridică similară se află în afara Uniunii Europene, informaţiile menţionate la art. 4 alin. (2) lit. b) sunt păstrate în registrul central prevăzut la alin. (5) lit. c), dacă fiduciarul sau persoana care deţine o poziţie echivalentă într-o construcţie juridică similară se angajează într-o relaţie de afaceri sau achiziţionează bunuri imobiliare în numele fiduciei sau al construcţiei juridice similare. (52) În cazul în care fiduciarii sau persoanele care deţin poziţii echivalente într-o construcţie juridică similară sunt stabilite sau îşi au reşedinţa în state membre diferite sau în cazul în care fiduciarul sau persoana care deţine o poziţie echivalentă în construcţia juridică similară se angajează în relaţii de afaceri multiple în numele fiduciei sau al construcţiei juridice similare în diferite state membre, un certificat de dovadă a înregistrării sau un extras al informaţiilor privind beneficiarii reali păstrate într-un registru de unul dintre statele membre poate fi considerat suficient pentru a considera îndeplinită obligaţia de înregistrare. (53) Registrele centrale menţionate la alin. (5) sunt interconectate prin intermediul platformei centrale europene instituite prin art. 22 alin. (1) din Directiva (UE) 2017/1.132 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2017 privind anumite aspecte ale dreptului societăţilor comerciale. (54) Informaţiile înregistrate în registrele prevăzute la alin. (5) sunt disponibile prin intermediul registrelor naţionale şi prin sistemul de interconectare a registrelor timp de 10 ani după ce persoana juridică a fost radiată, respectiv după ce motivele de înregistrare a informaţiilor privind beneficiarul real al fiduciilor/construcţiilor juridice similare au încetat să existe. (55) Autorităţile prevăzute la alin. (5) cooperează cu autorităţile care gestionează registre similare din alte state membre şi cu Comisia Europeană în scopul punerii în aplicare a diferitelor tipuri de acces la registrele prevăzute la alin. (5) în conformitate cu prevederile alin. (53). 49. La articolul 19, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) Informaţiile cuprinse în registrele prevăzute la alin. (5) trebuie să fie adecvate, corecte şi actualizate. Autorităţile prevăzute la alin. (5) verifică aceste aspecte şi actualizează propriile registre. Autorităţile care au acces la registrele beneficiarilor reali, în măsura în care această cerinţă nu interferează nejustificat cu atribuţiile lor legale, informează Oficiul şi autorităţile care gestionează aceste registre cu privire la orice neconcordanţă între informaţiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali şi informaţiile privind beneficiarii reali pe care le deţin. 50. La articolul 19, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatul (71) şi (72), cu următorul cuprins: (71) Entităţile raportoare, după consultarea registrelor centrale prevăzute la alin. (5), informează Oficiul şi autorităţile care gestionează aceste registre cu privire la orice neconcordanţă între informaţiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali şi informaţiile privind beneficiarii reali pe care le deţin. (72) Pe baza informaţiilor transmise de entităţile raportoare, autorităţile care gestionează registrele beneficiarilor reali înscriu în respectivele registre, de îndată, o menţiune provizorie cu privire la existenţa unei neconcordanţe, iar Oficiul ia măsurile corespunzătoare pentru soluţionarea acesteia, în timp util. După soluţionarea neconcordanţei, Oficiul solicită autorităţilor care gestionează registrele beneficiarilor reali radierea menţiunii provizorii. Procedura privind înscrierea/radierea menţiunilor în/din registrele beneficiarilor reali se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei sau prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, după caz. 51. La articolul 19, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(8) Accesul la registrele prevăzute la alin. (5) lit. a) şi b) este asigurat, în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal:a)autorităţilor care au competenţe de supraveghere şi control, organelor judiciare, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi Oficiului, în timp util, fără nicio restricţie şi fără a alerta persoana în cauză; b)entităţilor raportoare atunci când aplică măsurile de cunoaştere a clientelei; c)oricărei persoane fizice sau juridice. 52. La articolul 19, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alineatele (81) şi (82), cu următorul cuprins: (81) Accesul la registrul prevăzut la alin. (5) lit. c) este asigurat, în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal: a)autorităţilor care au competenţe de supraveghere şi control, organelor judiciare, în condiţiile Legii nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi Oficiului, în timp util, fără nicio restricţie şi fără a alerta persoana în cauză; b)entităţilor raportoare atunci când aplică măsurile de cunoaştere a clientelei; c)oricărei persoane fizice sau juridice care poate demonstra un interes legitim; d)oricărei persoane fizice sau juridice care înaintează o cerere scrisă în ceea ce priveşte o fiducie sau o construcţie juridică similară care deţine o participaţie ce îi asigură controlul în orice persoană juridică de drept privat, altele decât cele prevăzute la alin. (1), în mod direct sau indirect, inclusiv prin acţiuni la purtător sau prin control exercitat prin alte mijloace.(82) Accesul la registrele prevăzute la alin. (5) este asigurat, în conformitate cu normele privind protecţia datelor cu caracter personal, persoanelor fizice sau juridice îndreptăţite conform alin. (8) lit. c) şi alin. (81) lit. c) şi d), după caz, cu condiţia înregistrării online şi plăţii unei taxe/unui tarif administrativ(e) stabilit(e) de autorităţile prevăzute la alin. (5), care nu trebuie să depăşească costurile administrative asociate punerii la dispoziţie a informaţiilor, inclusiv costurile de întreţinere şi dezvoltare a registrului. Procedura privind înregistrarea online şi cuantumul taxei/tarifului se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei sau prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, după caz. 53. La articolul 19, alineatele (9), (10) şi (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(9) Persoanele fizice şi juridice prevăzute la alin. (8) şi (81) au drept de acces la numele şi prenumele, luna şi anul naşterii, naţionalitatea şi ţara de reşedinţă ale beneficiarului real, precum şi la informaţiile privind natura şi amploarea interesului generator de beneficii deţinut, în cazul persoanelor fizice şi juridice prevăzute la alin. (8) lit. c) nefiind necesară justificarea unui interes în obţinerea datelor.
(10) În vederea îndeplinirii cerinţelor referitoare la aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei referitoare la beneficiarul real, entităţile raportoare nu se vor baza exclusiv pe registrul central prevăzut la alin. (5). Aceste cerinţe sunt considerate ca fiind îndeplinite prin utilizarea unei abordări bazate pe riscuri......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(12) Autorităţile competente prevăzute la alin. (5) şi Oficiul furnizează informaţiile prevăzute la alin. (1) şi (5) autorităţilor competente şi unităţilor de informaţii financiare din alte state membre în timp util şi în mod gratuit. 54. La articolul 21, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 21
(1) Entităţile raportoare, atunci când aplică măsurile de cunoaştere a clientelei, au obligaţia de a păstra în format letric sau în format electronic, într-o formă admisă în procedurile judiciare, toate înregistrările obţinute prin aplicarea acestor măsuri, cum ar fi copii ale documentelor de identificare, ale monitorizărilor şi verificărilor efectuate, inclusiv, dacă sunt disponibile, ale informaţiilor obţinute prin mijloacele de identificare electronică, servicii de încredere relevante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE sau orice alt proces de identificare sigur, la distanţă sau electronic, reglementat, recunoscut, aprobat sau acceptat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României necesare pentru respectarea cerinţelor de cunoaştere privind clientela, pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relaţiei de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacţiei ocazionale. 55. La articolul 23, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 23
(1) Corespunzător naturii şi dimensiunii activităţii desfăşurate, entităţile raportoare au obligaţia de a desemna una sau mai multe persoane care au responsabilităţi în aplicarea prezentei legi, cu precizarea naturii şi limitelor responsabilităţilor încredinţate, cu aprobarea conducerii entităţii. Documentele întocmite în acest sens se păstrează la sediul entităţii raportoare......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(4) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate ce au calitatea de entitate raportoare.
(5) Având în vedere natura responsabilităţilor încredinţate persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2), autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) şi entităţile raportoare au obligaţia de a crea mecanisme de protejare a acestora, inclusiv prin acordarea dreptului de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităţilor statului încălcări de orice natură ale prezentei legi în cadrul entităţii raportoare, caz în care identitatea acestor persoane va fi protejată corespunzător. 56. La articolul 24 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins: f)termenul în care elementele comune ale operaţiunilor care au o legătură între ele prezintă relevanţă, precum şi orice alte scenarii ce ar putea da naştere unor tranzacţii legate între ele. 57. La articolul 24, alineatele (7)-(9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(7) Entităţile raportoare care fac parte dintr-un grup au obligaţia să pună în aplicare politici, proceduri şi instruiri la nivel de grup, inclusiv politici de protecţie a datelor şi politici şi proceduri privind schimbul de informaţii în cadrul grupului în scopul combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului, pe care le aplică şi la nivelul sucursalelor, agenţilor, distribuitorilor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară din statele membre şi din ţările terţe.
(8) Autorităţile de supraveghere române informează autorităţile similare din celelalte state membre, precum şi autorităţile europene de supraveghere cu privire la cazurile în care dreptul ţării terţe nu permite punerea în aplicare a politicilor şi procedurilor cerute de prevederile alin. (7), sens în care pot fi întreprinse acţiuni coordonate în vederea identificării unei soluţii. Pentru identificarea ţărilor terţe care nu permit punerea în aplicare a politicilor şi procedurilor cerute de alin. (7), autorităţile de supraveghere naţionale ţin seama de eventualele constrângeri juridice care ar putea împiedica buna funcţionare a acestor politici şi proceduri, inclusiv dispoziţiile de confidenţialitate, de protecţia datelor, precum şi alte constrângeri ce limitează schimbul de informaţii care pot fi relevante în acest scop.
(9) În cazul în care dreptul ţării terţe nu permite punerea în aplicare a politicilor şi procedurilor prevăzute la alin. (1), entităţile raportoare se asigură că sucursalele, agenţii, distribuitorii şi filialele deţinute în proporţie majoritară din ţara terţă respectivă aplică măsuri suplimentare pentru a face faţă în mod eficace riscului de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului şi informează autorităţile competente din statul membru de origine. Dacă măsurile suplimentare nu sunt suficiente, autorităţile competente prevăzute la art. 26 aplică măsuri suplimentare de supraveghere, inclusiv măsuri prin care impun grupului să nu stabilească relaţii de afaceri sau să înceteze relaţiile de afaceri respective, să nu efectueze tranzacţii şi, dacă este necesar, să îşi închidă operaţiunile în ţara terţă. 58. La articolul 26, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: (11) Lista autorităţilor şi organismelor prevăzute la alin. (1), inclusiv datele de contact ale acestora, precum şi orice modificări privind aceste informaţii, care vor servi drept punct de contact pentru autorităţile similare din celelalte state membre şi, după caz, pentru Autoritatea Europeană de Supraveghere, se comunică de către Oficiu Comisiei Europene. 59. La articolul 26, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Autorităţile şi organismele competente prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi e) vor informa de îndată Oficiul, după caz:a)atunci când, în exercitarea atribuţiilor specifice, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului; b)cu privire la alte încălcări ale dispoziţiilor prezentei legi, constatate conform atribuţiilor specifice. 60. La articolul 27 alineatul (6), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: f)să solicite entităţii înlocuirea persoanelor desemnate să asigure conducerea compartimentelor şi/sau a unităţilor teritoriale care au responsabilităţi pe linia aplicării politicilor şi procedurilor de cunoaştere a clientelei, diminuare şi gestionare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. 61. La articolul 27, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) Prin excepţie de la prevederile art. 43 şi 44, Banca Naţională a României aplică sancţiuni administrative şi/sau măsuri sancţionatoare, potrivit prezentei legi. Sancţiunile administrative şi/sau măsurile sancţionatoare pot fi aplicate în cazurile în care se constată că o entitate prevăzută la alin. (1) şi/sau oricare dintre administratorii sau directorii entităţii sau persoanele prevăzute la alin. (6) lit. f) se fac vinovate, după caz, vinovaţi de următoarele fapte:a)nerespectarea măsurilor de supraveghere dispuse de Banca Naţională a României; b)nefurnizarea, furnizarea cu întârziere sau furnizarea de date şi informaţii eronate către Banca Naţională a României, în cadrul exercitării atribuţiilor acesteia de supraveghere şi control; c)încălcarea gravă, repetată, sistematică - sau o combinaţie a acestora - a prevederilor art. 6 alin. (1)-(3), art. 7 alin. (1)-(5) şi (7), art. 8 alin. (1), (3), (4), (9), (12) şi (14), art. 9 alin. (1), art. 10, art. 11, art. 13 alin. (1) şi (3), art. 14-16, art. 17 alin. (1)-(3), alin. (6)-(14), art. 171 alin. (1) şi (2), art. 18 alin. (2), (3), (6) şi (8), art. 19 alin. (4), (71), (10) şi (11), art. 21 alin. (1)-(3), art. 23 alin. (1)-(3), (5) şi (6), art. 24 alin. (1)-(7) şi (9), art. 25, art. 26 alin. (5), art. 29 alin. (4) şi art. 33 alin. (1)-(3); d)obstrucţionarea persoanelor împuternicite de conducerea Băncii Naţionale a României să efectueze acţiuni de supraveghere şi control; e)iniţierea sau continuarea relaţiei de afaceri sau executării unor tranzacţii cu încălcarea prevederilor prezentei legi; f)încălcările prevăzute la art. 18 din Regulamentul (UE) 2015/847. 62. La articolul 27 alineatul (8), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)retragerea aprobării acordate directorilor şi/sau administratorilor entităţii sau, după caz, a persoanelor prevăzute la alin. (6) lit. f). 63. La articolul 27 alineatul (9), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: d)radierea instituţiei financiare nebancare din registrul ţinut de Banca Naţională a României şi, implicit, interzicerea desfăşurării activităţii de creditare. 64. La articolul 27, alineatele (12), (13) şi (16) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(12) Sancţiunea administrativă prevăzută la alin. (8) lit. d) şi măsura sancţionatoare prevăzută la alin. (9) lit. b) se aplică, distinct de sancţiunea aplicabilă persoanei juridice, persoanelor având această calitate cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilităţile care decurg din îndatoririle funcţiei lor stabilite conform legislaţiei aplicabile societăţilor, reglementărilor emise în aplicarea prezentei legi şi cadrului de reglementare intern.
(13) Actele prin care sunt dispuse măsurile de supraveghere, sancţiunile administrative şi măsurile sancţionatoare prevăzute la alin. (6), (8), (9) şi (17) se emit de către guvernatorul, primviceguvernatorul sau viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, cu excepţia celor prevăzute la alin. (8) lit. e) şi la alin. (9) lit. c) şi d), a căror aplicare este de competenţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(16) Banca Naţională a României supraveghează, pe bază de risc, dacă activităţile desfăşurate prin agenţii şi distribuitorii din România ai instituţiilor emitente de monedă electronică şi instituţiilor de plată din alte state membre se derulează cu respectarea prevederilor legale incidente în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv dacă există şi sunt adecvate mijloacele şi mecanismele de conformare. 65. La articolul 27, după alineatul (16) se introduce un nou alineat, alineatul (161), cu următorul cuprins: (161) În aplicarea alin. (16), în cazul constatării unor deficienţe, precum şi în cazul nerespectării dispoziţiilor art. 32, Banca Naţională a României transmite informaţiile relevante către autoritatea competentă din statul membru de origine al instituţiei financiare care derulează activitatea prin agent sau distribuitor. 66. La articolul 27, alineatele (17) şi (18) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(17) În cazul identificării în cadrul activităţilor desfăşurate prin agenţii şi distribuitorii prevăzuţi la alin. (16) a unor deficienţe grave care necesită soluţii imediate şi în cazul în care deficienţele asupra cărora autoritatea competentă din statul membru de origine a fost informată potrivit alin. (161) nu au fost remediate, Banca Naţională a României poate lua următoarele măsuri temporare:a)plafonarea volumului tranzacţionat total la nivel de agent sau distribuitor, pe client sau pe produs; b)dispunerea prezentării unui plan de restabilire a conformităţii cu cerinţele legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului; c)solicitarea îmbunătăţirii cadrului de administrare a riscurilor, a procedurilor, proceselor şi controalelor implementate în vederea respectării dispoziţiilor legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului; d)suspendarea derulării activităţii instituţiei emitente de monedă electronică sau instituţiei de plată din alt stat membru prin distribuitor sau agent; e)plafonarea valorii maxime a transferurilor/monedei electronice vândute unui client/unitate de timp.
(18) Măsurile prevăzute la alin. (17) lit. a), d) şi e) pot fi impuse până la remedierea deficienţelor identificate, dar fără a depăşi un an. 67. La articolul 29, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Mecanismele prevăzute la art. 23 alin. (5) şi (6) trebuie implementate şi în scopul aplicării art. 21 din Regulamentul (UE) 2015/847. 68. La articolul 30, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 30
(1) Autorizarea caselor de schimb valutar care solicită să desfăşoare activităţi de schimb valutar pentru persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, precum şi a entităţilor care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică, ce solicită să desfăşoare operaţiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice şi de încasare a cecurilor de călătorie, se realizează de către Ministerul Finanţelor Publice, prin Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar, denumită în continuare Comisia. 69. La articolul 30, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11)-(13), cu următorul cuprins: (11) Casele de schimb valutar şi entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică autorizate sau care solicită să fie autorizate pentru desfăşurarea activităţilor de schimb valutar prevăzute de prezenta lege pot solicita autorizarea şi pentru activitatea de încasare a cecurilor de călătorie. (12) Casele de schimb valutar şi entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la alin. (1) desfăşoară activităţile pentru care au fost autorizate numai prin intermediul punctelor de schimb valutar, care în prealabil au fost supuse înregistrării la Comisie. (13) În cadrul activităţii de schimb valutar desfăşurate, casele de schimb valutar şi entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la alin. (1) eliberează persoanelor fizice sume numai sub formă de numerar. 70. La articolul 30, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Componenţa Comisiei prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului afacerilor interne, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui Oficiului, din structura acesteia făcând parte cel puţin câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Afacerilor Interne, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al Oficiului. 71. La articolul 30, alineatul (5) se abrogă . 72. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins: Articolul 301
(1) Autorizarea şi/sau înregistrarea furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorilor de portofele digitale se realizează de către Comisia prevăzută la art. 30 alin. (1).
(2) Dispoziţiile legale referitoare la procedura aprobării tacite nu se aplică în cadrul procedurii de autorizare şi/sau de înregistrare a entităţilor prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe.
(4) Procedura de autorizare şi/sau de înregistrare, precum şi procedura de acordare şi retragere a avizului tehnic se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României şi cu Oficiul, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(5) Poate dobândi calitatea de furnizor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare sau furnizor de servicii de portofele digitale persoana juridică de drept român înfiinţată potrivit legislaţiei în vigoare şi care îndeplineşte condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (4) sau persoana juridică constituită legal şi autorizată/înregistrată de autorităţile competente într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană.
(6) Un furnizor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare sau furnizor de servicii de portofele digitale, autorizat/înregistrat într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană, poate presta pe teritoriul României serviciile prevăzute prin autorizaţie/ înregistrare în baza notificării transmise Comisiei de autoritatea competentă din statul de origine şi a răspunsului primit la această notificare din partea Comisiei.
(7) Entităţile prevăzute la alin. (6) vor notifica Comisiei datele de identificare ale reprezentantului autorizat, care trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României, care este împuternicit pentru încheierea contractelor în numele persoanei străine şi pentru reprezentare în faţa autorităţilor de stat şi a instanţelor din România. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul autorizat vor fi reglementate în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (4).
(8) Procedura de notificare şi documentele necesare sunt stabilite prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (4).
(9) Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice - furnizorii de servicii internet, de servicii de telefonie fixă sau mobilă, furnizorii de servicii radio sau TV şi de servicii prin cablu, astfel cum sunt definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să respecte deciziile Comisiei referitoare la restricţionarea accesului către site-urile furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi ale furnizorilor de servicii de portofele digitale neautorizaţi/neînregistraţi în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană, precum şi pe cele referitoare la reclama şi publicitatea acestor tipuri de servicii oferite de furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi de furnizorii de portofele digitale neautorizaţi/neînregistraţi în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în statele semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană. 73. La articolul 31, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 31
(1) Este interzisă desfăşurarea activităţilor fără autorizare sau înregistrare de către următoarele entităţi: case de schimb valutar şi entităţi care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică prevăzute la art. 30 alin. (1), furnizori de servicii de jocuri de noroc, furnizori de servicii pentru fiducii, societăţi şi alte entităţi sau construcţii juridice, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare, precum şi furnizorii de portofele digitale......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(3) Autorităţile cu atribuţii de autorizare sau înregistrare, precum şi organismele de autoreglementare au obligaţia de a adopta măsurile necesare, în ceea ce priveşte entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e), f) şi h), pentru a împiedica persoanele condamnate definitiv pentru infracţiunea de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului să deţină o funcţie de conducere în cadrul acestor entităţi sau să fie beneficiarii reali ai acestora. 74. La articolul 32, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 32
(1) În situaţiile prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108 al Comisiei din 7 mai 2018 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului cu standarde tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenţii de monedă electronică şi prestatorii de servicii de plată, precum şi cu norme privind funcţiile acestora, emitenţii de monedă electronică şi prestatorii de servicii de plată autorizaţi în alte state membre care desfăşoară activitate pe teritoriul României în baza dreptului de stabilire sub altă formă decât prin intermediul unei sucursale, potrivit legislaţiei aplicabile, stabilesc un punct unic de contact pe teritoriul României......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(3) Punctul unic de contact îndeplineşte funcţiile prevăzute de Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108. 75. La articolul 32, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:
(4) În aplicarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108, instituţiile autorizate în alte state membre care prestează pe teritoriul României servicii de remitere de bani prin intermediul agenţilor şi instituţiile emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre care desfăşoară activitate pe teritoriul României prin intermediul distribuitorilor stabilesc un punct unic de contact pe teritoriul României.
(5) În termen de 5 zile de la data începerii activităţii, instituţiile prevăzute la alin. (4) comunică Băncii Naţionale a României datele de contact ale punctului unic de contact.
(6) În condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (4) din Regulamentul delegat (UE) 2018/1.108, Banca Naţională a României poate solicita unei instituţii de plată ori unei instituţii emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre care desfăşoară activitate pe teritoriul României prin intermediul agenţilor să stabilească un punct unic de contact pe teritoriul României. 76. La articolul 34, alineatele (2), (3), (5), (6) şi (10) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informaţii cu privire la suspiciuni de finanţare a terorismului.
(3) Oficiul informează organele de urmărire penală cu privire la indicii de săvârşire a altor infracţiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(5) Dacă Oficiul nu constată existenţa unor indicii de spălare a banilor, suspiciuni de finanţare a terorismului sau indicii de săvârşire a altor infracţiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, informaţiile sunt păstrate în evidenţă timp de 10 ani de la momentul înregistrării în Oficiu. Dacă informaţiile confidenţiale primite în baza art. 6 şi 33 păstrate în evidenţă nu sunt valorificate şi completate timp de 10 ani, acestea se distrug şi se şterg de drept din bazele de date.
(6) Identitatea persoanei fizice care a informat persoana fizică desemnată în conformitate cu art. 23 alin. (1), precum şi a persoanei fizice ce a sesizat Oficiul nu poate fi dezvăluită în cuprinsul informării......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(10) Documentele transmise de Oficiu nu pot fi folosite ca probe în cadrul unor proceduri judiciare, civile sau administrative, cu excepţia aplicării prevederilor art. 27, art. 33 alin. (6) şi art. 43. 77. La articolul 36, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Schimbul de informaţii prevăzut la alin. (1) se realizează în mod spontan sau la cerere, cu promptitudine, fără deosebire de tipul de infracţiuni generatoare de bunuri supuse spălării banilor şi chiar dacă tipul acestora nu a fost identificat la momentul efectuării schimbului de informaţii.
(3) Informaţiile deţinute de Oficiu de la o unitate de informaţii financiare prevăzută la alin. (1) pot fi transmise doar autorităţilor prevăzute la art. 34 alin. (1)-(3), numai cu autorizaţia prealabilă a unităţii de informaţii financiare care a furnizat informaţiile, şi pot fi utilizate numai în scopul pentru care au fost solicitate. 78. La articolul 36, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:
(10) Oficiul desemnează cel puţin o persoană de contact, responsabilă pentru primirea solicitărilor de informaţii din partea unităţilor de informaţii financiare din alte state membre. 79. După articolul 36 se introduce un nou articol, articolul 361, cu următorul cuprins: Articolul 361
(1) Autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi d) nu interzic sau nu pun condiţii nerezonabile ori care sunt restrictive în mod nejustificat în ceea ce priveşte acordarea de asistenţă sau schimbul de informaţii, în domeniul de aplicare al prezentei legi, cu autorităţile competente din statele membre.
(2) Autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) şi d) nu refuză o cerere de asistenţă în domeniul de aplicare al prezentei legi pe motiv că:a)cererea implică şi aspecte fiscale; b)dreptul intern impune entităţilor raportoare să păstreze secretul sau confidenţialitatea, cu excepţia acelor cazuri în care se aplică prevederile art. 9 alin. (3); c)există o anchetă, o investigaţie sau o procedură în curs de desfăşurare, cu excepţia cazului în care asistenţa ar împiedica ancheta, investigaţia sau procedura în cauză; d)natura sau statutul autorităţii competente solicitante cu atribuţii similare este diferit de cel al autorităţii sau instituţiei competente căreia i se adresează solicitarea. 80. La articolul 37, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: Articolul 37
(1) Aplicarea prevederilor art. 6 şi 7, art. 23 alin. (5) şi alin. (6) lit. d) de către entităţile raportoare, directori sau angajaţi ai acestora nu constituie încălcarea unei restricţii de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act administrativ şi nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea raportoare sau angajaţii acesteia, chiar şi în împrejurarea în care aceştia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracţională ori de încălcare de orice natură a prezentei legi şi indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.
(2) Entităţile raportoare sunt obligate să asigure protecţia din punct de vedere juridic a angajaţilor şi a reprezentanţilor lor care raportează, fie la nivel intern, fie către Oficiu, suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, faţă de expunerea la ameninţări, la represalii sau la acţiuni ostile, în special la acţiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă, inclusiv să asigure confidenţialitatea cu privire la identitatea acestora. 81. La articolul 38, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Entităţile raportoare, organele de conducere, de administrare şi de control ale entităţii raportoare, directorii şi angajaţii acestora au obligaţia de a nu transmite, în afara condiţiilor prevăzute de lege, informaţiile deţinute în legătură cu spălarea banilor şi finanţarea terorismului şi de a nu divulga clienţilor vizaţi sau terţilor faptul că informaţiile sunt în curs de transmitere, au fost sau vor fi transmise în conformitate cu art. 6 sau că este în curs sau ar putea fi efectuată o analiză privind spălarea banilor sau finanţarea terorismului. 82. După articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, cu următorul cuprins: Articolul 381
(1) Persoanele care lucrează sau au lucrat pentru autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d), precum şi auditorii sau experţii care acţionează în numele autorităţilor respective sunt obligaţi să respecte secretul profesional.
(2) Fără a aduce atingere cazurilor care intră sub incidenţa dreptului penal, informaţiile confidenţiale pe care persoanele menţionate la alin. (1) le obţin în cursul îndeplinirii atribuţiilor lor în temeiul prezentei legi pot fi divulgate numai sub formă de rezumat sau în formă agregată, astfel încât să nu se poată identifica instituţiile de credit şi instituţiile financiare individuale.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu împiedică schimbul de informaţii între:a)autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d); b)autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) şi autorităţile similare din statele membre, inclusiv Banca Centrală Europeană acţionând în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuţii specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. Schimbul de informaţii este supus condiţiilor privind secretul profesional menţionate la alin. (1) şi (2).
(4) Autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) care primesc informaţiile confidenţiale menţionate la alin. (2) folosesc aceste informaţii numai în următoarele scopuri:a)pentru îndeplinirea atribuţiilor lor în temeiul prezentei legi sau al altor acte legislative în domeniul combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului, al reglementării prudenţiale şi al supravegherii instituţiilor de credit şi a instituţiilor financiare, inclusiv pentru aplicarea de sancţiuni; b)într-o cale de atac împotriva unei decizii a autorităţii competente care supraveghează instituţiile de credit şi instituţiile financiare, inclusiv acţiuni în justiţie; c)în acţiunile în justiţie iniţiate în temeiul unor dispoziţii speciale prevăzute de dreptul Uniunii Europene adoptat în domeniul prezentei legi sau în domeniul reglementării prudenţiale şi supravegherii instituţiilor de credit şi a instituţiilor financiare.
(5) Autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) cooperează între ele în sensul prezentei legi, în cea mai mare măsură posibilă, indiferent de natura sau de statutul lor. Această cooperare include, de asemenea, posibilitatea de a desfăşura anchete în numele unei autorităţi competente solicitante, în cadrul competenţelor autorităţii competente căreia i se adresează solicitarea, precum şi schimbul ulterior al informaţiilor obţinute în urma anchetelor respective.
(6) Autorităţile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a)-d) pot încheia acorduri de cooperare care prevăd colaborarea şi schimburile de informaţii confidenţiale cu autorităţile competente din ţările terţe cu atribuţii similare. Acordurile de cooperare respective sunt încheiate pe bază de reciprocitate şi doar cu condiţia ca informaţiile dezvăluite să fie supuse unei garantări a respectării secretului profesional cel puţin echivalente cu cele menţionate la alin. (1). Informaţiile confidenţiale transmise în temeiul acordurilor de cooperare respective sunt utilizate în scopul îndeplinirii sarcinii de supraveghere de către autorităţile în cauză.
(7) În cazul în care informaţiile transmise provin dintr-un alt stat membru, acestea pot fi divulgate doar cu acordul explicit al autorităţii competente care le-a transmis şi, după caz, numai în scopurile pentru care autoritatea respectivă şi-a dat acordul. 83. La articolul 39, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) Oficiul efectuează analiza tranzacţiilor suspecte: a)la sesizarea oricăreia dintre persoanele prevăzute la art. 5; b)din oficiu, când ia cunoştinţă pe orice cale despre o tranzacţie suspectă. 84. La articolul 39 alineatul (3), literele d) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins: d)evaluează, prelucrează şi analizează în regim de confidenţialitate informaţiile primite; e)dispune, în condiţiile legii, suspendarea tranzacţiilor şi poate dispune revocarea măsurii suspendării, în temeiul prevederilor prezentei legi; 85. La articolul 40, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Preşedintele Oficiului poate delega, prin ordin, în condiţiile legii, atribuţii şi sarcini vicepreşedintelui, precum şi altor persoane din conducerea structurilor Oficiului, împuternicite în acest scop. 86. La articolul 41, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Personalul Oficiului trebuie să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu specializare economică sau juridică ori absolvenţi cu studii medii, după caz, cu vechimea prevăzută de lege. Pentru activitatea informatică se pot angaja şi absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior în specializarea matematică sau informatică, domeniul ştiinţelor inginereşti (calculatoare şi tehnologia informaţiei, electronică şi telecomunicaţii, inginerie electrică, ingineria sistemelor) sau domeniul ştiinţelor economice (cibernetică, statistică şi informatică economică). Pentru activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale se pot angaja şi absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior în domeniul limbilor străine/ştiinţelor administrative/comunicare, în funcţie de necesităţi. 87. La articolul 43 alineatul (1), literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) şi (3), art. 8 alin. (1), (3), (4) şi (14), art. 9 alin. (1) şi (2), art. 10, art. 11 alin. (1), (4)-(7), (8), (81) şi (9), art. 13 alin. (1)-(7), art. 14-16, art. 17 alin. (1)-(3) şi (6)-(14), art. 171, art. 18 alin. (2), (6) şi (8), art. 19 alin. (1)-(4) şi (11), art. 21 alin. (1)-(3), art. 23 alin. (1)-(3), (5) şi (6), art. 24 alin. (1)-(7) şi (9), art. 26 alin. (5)......... ................ ................ ................ ................ ........ .......... c)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1)-(5) şi (7), art. 8 alin. (12), art. 26 alin. (4) şi art. 33 alin. (2)-(4); 88. La articolul 43 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins: h)încălcările prevăzute la art. 18 din Regulamentul (UE) 2015/847; 89. La articolul 43, alineatele (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Pentru persoanele fizice, contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), g) şi h) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei, contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 20.000 lei la 120.000 lei, iar contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), e) şi f) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 10.000 lei la 90.000 lei......... ................ ................ ................ ................ ........ ..........
(4) Prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică sancţiunilor prevăzute la alin. (2), (3), (5) şi (6).
(5) În situaţia în care oricare dintre contravenţiile de la alin. (1) este săvârşită de o entitate raportoare, alta decât cele supravegheate de Banca Naţională a României, şi dacă aceasta este gravă, repetată, sistematică sau o combinaţie a acestora, fără a fi săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie infracţiune, limitele superioare ale amenzilor prevăzute la alin. (2) şi (3) se majorează astfel:a)pentru persoanele juridice, cu 5.000.000 lei; b)pentru persoanele fizice, cu 50.000 lei. 90. La articolul 43, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) În situaţia în care oricare dintre contravenţiile de la alin. (1) este săvârşită de o instituţie financiară, alta decât cele supravegheate de Banca Naţională a României, limitele superioare ale amenzilor prevăzute la alin. (2) şi (3) se majorează astfel:a)pentru persoanele juridice, până la 10% din cifra de afaceri anuală totală, calculată pe baza ultimelor situaţii financiare disponibile aprobate de organul de conducere, dar nu mai puţin de 23.000.000 lei; b)pentru persoanele fizice, până la 23.000.000 lei. 91. La articolul 44, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) În măsura în care nu se dispune altfel, contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 8, 13, 28 şi 29. 92. La articolul 46, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
(4) Prevederile alin. (1)-(3) sunt aplicabile şi în cazul sancţiunilor contravenţionale/administrative aplicate pentru încălcarea Regulamentului (UE) 2015/847. 93. La articolul 56, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(5) Declaraţia prevăzută la alin. (1) poate avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică şi poate fi transmisă la oficiul registrului comerţului fără nicio altă formalitate, prin mijloace electronice, cu semnătură electronică sau prin servicii de poştă şi curier. Declaraţia pe propria răspundere poate fi dată şi în formă autentică, certificată de avocat sau dată în faţa reprezentantului oficiului registrului comerţului. 94. La articolul 56, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Obligaţia prevăzută la alin. (1) este îndeplinită şi prin includerea, la înmatriculare, în actul constitutiv, a datelor de identificare a beneficiarilor reali şi a modalităţilor în care se exercită controlul asupra persoanei juridice. Modificarea ulterioară a datelor de identificare a beneficiarilor reali nu instituie obligaţia întocmirii unui act modificator la actul constitutiv, declararea acestora îndeplinindu-se în condiţiile alin. (1). Articolul II
(1) Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă ocupă funcţia de muncitor necalificat (femeie de serviciu) în cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor se consideră reîncadrate pe funcţia de îngrijitor clădiri.
(2) Personalul contractual încadrat pe funcţiile de şofer si îngrijitor din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor rămâne încadrat şi beneficiază de drepturile salariale stabilite conform anexei nr. VIII - Administraţie - cap. II lit. C - Alte funcţii comune din sectorul bugetar din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul IIIÎn termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 301 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, entităţile prevăzute la art. 301 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia autorizării şi/sau înregistrării conform prezentei legi. Articolul IVInstituţiile autorizate în alte state membre care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă prestează pe teritoriul României servicii de remitere de bani prin intermediul agenţilor şi instituţiile emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă desfăşoară activitate pe teritoriul României prin intermediul distribuitorilor se conformează în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a acesteia la cerinţele prevăzute la art. 32 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, şi comunică Băncii Naţionale a României datele de contact ale punctului unic de contact. Articolul VLa articolul 218 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins: d)autorităţile din statele membre responsabile cu supravegherea entităţilor raportoare enumerate la art. 2 alin. (1) pct. 1 şi 2 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului, pentru a asigura respectarea directivei respective. Articolul VILegea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins: Obligaţia instituţiilor de credit, instituţiilor de plată şi instituţiilor emitente de monedă electronică de a furniza informaţii Articolul 61
(1) Instituţiile de credit, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică au obligaţia ca, la solicitarea organului fiscal central, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile derulate prin respectivele conturi.
(2) Instituţiile de credit, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică sunt obligate să comunice organului fiscal central, zilnic, următoarele informaţii:a)lista titularilor persoane fizice, juridice sau altor entităţi fără personalitate juridică ce deschid ori închid conturi bancare sau de plăţi, persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la acestea, persoanelor care pretind că acţionează în numele clientului, beneficiarilor reali ai titularilor de cont, împreună cu datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, sau cu numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entităţi, după caz, precum şi cu informaţiile privind numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii pentru fiecare cont în parte; b)lista persoanelor care au închiriat casete de valori, însoţite de datele de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numerele unice de identificare atribuite fiecărei persoane/entităţi, după caz, împreună cu datele referitoare la încetarea contractelor de închiriere.
(3) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmite lunar către A.N.A.F. rapoartele pentru tranzacţii cu sume în numerar, rapoartele privind transferurile externe în şi din conturi şi rapoartele privind activităţile de remitere de bani primite de la entităţile raportoare care au obligaţia transmiterii informaţiilor respective către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 11 alin. (3), informaţiile obţinute potrivit alin. (1) şi (3) sunt utilizate doar în scopul îndeplinirii atribuţiilor specifice ale organului fiscal central.
(5) Instituţiile de credit, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică păstrează informaţiile prevăzute la alin. (2) pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării relaţiei de afaceri cu clientul ori de la data efectuării tranzacţiei ocazionale.
(6) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. 2. După articolul 61 se introduce un nou articol, articolul 611, cu următorul cuprins: Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare Articolul 611
(1) Pe baza datelor şi informaţiilor primite conform art. 61, A.N.A.F. organizează şi operaţionalizează Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN.
(2) Registrul prevăzut la alin. (1) permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care deţin sau controlează conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului sau casete de valori deţinute la o instituţie de credit de pe teritoriul României.
(3) Următoarele informaţii sunt accesibile prin intermediul registrului prevăzut la alin. (1):a)pentru titularul de cont-client, persoanele care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise şi orice persoană care pretinde că acţionează în numele clientului: numele, însoţit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenţilor, după caz; b)pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoţit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numărul unic de înregistrare în cazul nerezidenţilor, după caz; c)pentru contul bancar sau de plăţi: numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii contului; d)pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoţit de celelalte date de identificare prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau de numărul unic de identificare în cazul nerezidenţilor, după caz, şi durata perioadei de concesionare.
(4) Organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorităţi publice centrale şi locale, transmite informaţiile de la alin. (3) lit. a) şi c) în scopul îndeplinirii de către aceste autorităţi a atribuţiilor prevăzute de lege.
(5) Autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, au acces la informaţiile din registrul prevăzut la alin. (1) pentru îndeplinirea obligaţiilor care le revin acestora în temeiul Legii nr. 129/2019, respectiv în domeniul combaterii spălării banilor sau al finanţării terorismului. Informaţiile din registrul prevăzut la alin. (1) sunt direct accesibile, fără întârziere şi fără a fi filtrate Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
(6) Solicitarea şi transmiterea de informaţii prevăzute la alin. (4), precum şi accesul la informaţii prevăzut la alin. (5) se fac prin intermediul unui sistem informatic, pe bază de protocol încheiat de autorităţile şi instituţiile respective cu A.N.A.F. Informaţiile cu privire la încheierea protocoalelor dintre autorităţile şi instituţiile prevăzute la art. 1 din Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, sau dintre alte autorităţi publice centrale sau locale şi A.N.A.F., vor fi publicate atât pe pagina proprie de internet a instituţiilor/ autorităţilor respective, cât şi pe pagina de internet a A.N.A.F.
(7) Informaţiile prevăzute în registrul prevăzut la alin. (1) sunt păstrate pentru o perioadă de zece ani de la încetarea relaţiei de afaceri dintre entităţile prevăzute la art. 61 alin. (1) şi clienţi.
(8) Organizarea şi funcţionarea registrului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Articolul VIILa articolul 12 alineatul (5) litera a) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 octombrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după punctul (iv) se introduce un nou punct, punctul (v), cu următorul cuprins: (v) autorităţile sau organismele naţionale şi din alte state membre responsabile cu supravegherea instituţiilor de credit şi a instituţiilor financiare prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 1 şi 2 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei pentru a asigura respectarea Directivei respective; Articolul VIII
(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică au obligaţia de a transmite organului fiscal central lista titularilor persoane fizice, juridice sau a altor entităţi fără personalitate juridică care au deschise conturi la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi celelalte informaţii prevăzute la art. 61 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, privitoare la identitatea persoanelor şi la numărul IBAN.
(2) Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la art. 611 alin. (8) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În termen de 10 zile de la operaţionalizarea registrului prevăzut la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, instituţiile de plată şi instituţiile emitente de monedă electronică au obligaţia de a transmite organului fiscal central toate informaţiile prevăzute la alin. (1) privitoare la persoanele fizice, juridice sau alte entităţi fără personalitate juridică care au deschis conturi între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data raportării.
(4) Ordinul comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului afacerilor interne, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, prevăzut la art. 30 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 301 alin. (4) din Legea nr. 129/2019, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Ordinul comun al preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzut la art. 7 alin. (8) din Legea nr. 129/2019, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(7) Ordinele ministrului justiţiei şi ordinele preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prevăzute la art. 19 alin. (72) şi (82) din Legea nr. 129/2019, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se emit în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Registrul beneficiarilor reali ai societăţilor ţinut la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului devine Registrul beneficiarilor reali.Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi de modificare a Directivelor 2009/138/CE şi 2013/36/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 156 din 19 iunie 2018. PRIM-MINISTRULUDOVIC ORBANContrasemnează:Ministrul finanţelor publice,Vasile-Florin CîţuPreşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,Daniel-Marius StaicuMinistrul muncii şi protecţiei sociale,Victoria Violeta Alexandrup. Ministrul afacerilor interne,Raed Arafat,secretar de statp. Ministrul culturii,Camelia Marcu,secretar generalp. Ministrul afacerilor externe,Cornel Feruţă,secretar de stat