OUG Nr.19 din 29.03.2019

Având în vedere:– obiectivele Guvernului de dezvoltare teritorială şi regională echilibrată şi de amplificare a investiţiilor în domeniile prioritare;

– faptul că funcţionarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii necesită de urgenţă corelarea domeniilor pentru care se asigură finanţare, precum şi reglementarea unor situaţii concrete în cazul cărora nu este necesară emiterea autorizaţiei de construire;

– că reglementările actuale nu iau în considerare faptul că în cazul lucrărilor de infrastructură rutieră există lucrări de modernizare sau reparaţii curente la care nu este obligatorie emiterea de autorizaţii de construire;

– că se impun modificarea structurii domeniilor prioritare pentru care se asigură finanţare, precum şi reglementarea modului de finanţare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente care au ca finalitate reabilitarea infrastructurii în beneficiul localităţilor şi al cetăţenilor,luând în considerare că în absenţa modificării prevederilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu completările ulterioare, privind Fondul de Dezvoltare şi Investiţii este posibil ca programul sa nu îşi atingă scopul de dezvoltare şi modernizare a localităţilor prin restrângerea beneficiarilor. Având în vedere: – prevederile art. 87 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 potrivit căruia instituţiile de credit trebuie să calculeze, să declare şi să plătească trimestrial taxa pe active financiare, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe active, iar primul termen de plată este aprilie 2019;

– faptul că potrivit reglementărilor în vigoare privind cota de impozitare asupra activelor financiare ale instituţiilor bancare, estimată la acest moment la 0,3% pentru

primul trimestru al anului 2019, şi baza la care se aplică această taxă, respectiv valoarea totală a activelor financiare, ar avea impact negativ imediat şi semnificativ asupra surselor financiare pe care instituţiile bancare le au la dispoziţie pentru creditarea economiei reale şi a populaţiei;

– faptul că taxa se plăteşte în funcţie de nivelul indicelui de referinţă ROBOR, indice calculat exclusiv pe bază de cotaţii şi nu pe tranzacţii efective pe piaţa interbancară, şi care se reflectă în costul crescut al creditelor acordate de instituţiile de credit, cu efect negativ asupra activităţii de creditare a economiei reale şi a populaţiei;

– că menţinerea prevederilor actuale referitoare la utilizarea indicelui de referinţă ROBOR pentru creditele denominate în lei cu dobândă variabilă acordate consumatorilor perpetuează existenţa unor diferenţe semnificative între dobânda percepută de instituţiile bancare la creditele acordate populaţiei şi dobânda acordată la depozitele populaţiei;

– obiectivele Guvernului de creştere a intermedierii financiare, prin creşterea creditării companiilor nefinanciare de către sectorul bancar, scăderea costului creditării populaţiei şi încurajarea economisirii prin acordarea de dobânzi mai atractive, se impune revizuirea mecanismului de calcul şi de plată a taxei pe activele bancare, în beneficiul tuturor părţilor implicate, inclusiv al sistemului bancar, prin acordarea de facilităţi de diminuare a taxei în condiţiile în care aceasta contribuie la îndeplinirea obiectivelor menţionate, precum şi înlocuirea indicelui de referinţă utilizat la stabilirea ratelor de dobândă pentru creditele contractate în lei cu dobândă variabilă, calculat pe bază de tranzacţii efective pe piaţa interbancară. Ţinând cont de obiectivele asumate prin Programul de guvernare de realizare a unei creşteri economice inteligente şi sustenabile la nivel naţional, de dezvoltare a sectorului energetic, în considerarea faptului că dezvoltarea economică nu este la acelaşi nivel în toate judeţele, decalajele între judeţe fiind în continuare semnificative, se propun măsuri speciale pentru reducerea lor, având în vedere inclusiv impactul social al respectivelor decalaje, în domeniul energiei, cu efect economic şi social care au ca scop: – accelerarea promovării investiţiilor în sectorul energiei electrice;

– dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin introducerea posibilităţii de a se realiza acest lucru şi din fonduri publice de către UAT-uri sau asocieri ale acestora;

– asigurarea suportabilităţii costurilor legate de încălzirea populaţiei;

– asigurarea viabilităţii economice a producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune;

– asigurarea viabilităţii economice a producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare.Caracterul de urgenţă al prevederilor ce vizează acest domeniu rezidă atât în faptul că operatorii economici respectivi trebuie să aibă timpul necesar în vederea ajustării bugetelor de investiţii şi a planurilor de dezvoltare, cât şi în necesitatea îmbunătăţirii stării reţelelor din domeniul energetic. De asemenea, este necesară şi accelerarea investiţiilor în capacităţile de producere a energiei electrice pentru surmontarea unor potenţiale sincope în sector şi pentru a se evita importurile masive de energie electrică în lipsa dezvoltării capacităţilor de producere a energiei electrice. De asemenea, caracterul de urgenţă rezidă în necesitatea accelerării procesului de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu impact direct în sensul îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei şi în asigurarea premiselor de dezvoltare economică la nivel local. Aceste prevederi au fost cerute în mod expres de către autorităţile locale pentru a se crea baza legală a utilizării fondurilor publice în acest scop. În ceea ce priveşte asigurarea suportabilităţii costurilor legate de încălzirea populaţiei, noile prevederi sunt necesare pentru protecţia consumatorilor, cu referire expresă la sprijinirea clienţilor vulnerabili. Referitor la asigurarea viabilităţii economice a producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune, având în vedere importanţa acestora în sectorul producerii de energie electrică şi, totodată, şi ponderea acestora (inclusiv a ramurilor industriale care depind de aceştia) în economia anumitor judeţe, inclusiv situaţia socială deosebită din zonele în care îşi desfăşoară activitatea, este necesară implementarea cu celeritate a unor prevederi care să le asigure viabilitatea economică. Totodată, trebuie avut în vedere că un eventual colaps financiar/economic al acestor producători poate conduce la periclitarea funcţionării Sistemului energetic naţional. Neadoptarea în regim de urgenţă a dispoziţiilor prevăzute în prezena ordonanţă de urgenţă pentru domeniul energiei poate duce la interpretări eronate ale prevederilor, ceea ce ar putea genera o multitudine de acţiuni în instanţă având ca rezultat blocarea activităţii ANRE, costuri ridicate de funcţionare a operatorilor economici - cu consecinţa directă a falimentului producătorilor de energie electrică pe bază de cărbune şi a producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, în condiţiile în care aceştia deja se confruntă cu probleme majore financiare. De asemenea, o consecinţă directă a neadoptării în regim de urgenţă ar fi şi întârzierea planurilor de investiţii ale operatorilor economici din sectorul energiei electrice, precum şi creşterea costurilor legate de încălzirea populaţiei. Se impune suspendarea aplicării reglementărilor privind cerinţele de capital ale administratorilor fondurilor de pensii în vederea reducerii impactului negativ asupra stabilităţii financiare a administratorilor de fonduri de pensii. În considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul I Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 1, alineatele ( 2) şi ( 4) vor avea următorul cuprins :
(2) Fondul se utilizează pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare, care cuprind investiţii sau lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, ale unităţiilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, în domenii prioritare, după cum urmează:1. Domeniul prioritar principal: a)sănătate, respectiv dispensar medical rural, centru medical de permanenţă, spitale judeţene, municipale şi orăşeneşti; b)educaţie, respectiv şcoli, grădiniţe, creşe, campusuri şcolare; c)apă şi canalizare, inclusiv tratarea şi epurarea apelor uzate; d)reţea de energie electrică şi reţea de gaze, inclusiv extinderea acestora; e)infrastructura de transport, respectiv drumuri comunale şi locale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje; f)salubrizare; g)reţea de iluminat public.2. Domeniul prioritar secundar: a)cultură, respectiv cămin cultural; b)culte, respectiv reabilitare lăcaş de cult; c)sport, respectiv construcţie/modernizare baze sportive pentru sport de masă şi performanţă; d)locuinţe, respectiv locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, reabilitarea clădirilor cu risc seismic; e)sedii administrative ale instituţiilor publice din mediul rural. ........ ................ ................ ................ ................ ........
(4) Finanţarea proiectelor de dezvoltare se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond. 2. La articolul 3, alineatele (1) şi ( 2) vor avea următorul cuprins :
(1) Fondul poate angaja sume pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare ale beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 alin. (2) şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale beneficiarilor prevăzuţi la art. 1 alin. (3), în limita plafoanelor de trageri, prevăzute la art. 1 alin. (5), disponibile la data solicitării finanţării.
(2) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară pot solicita finanţare din Fond pentru obiectivele de dezvoltare ce se încadrează în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (2), în următoarele condiţii:a)să deţină autorizaţia de construire sau devizele de lucrări şi memoriile tehnice, după caz, necesare demarării execuţiei lucrărilor; b)beneficiarii pot să deţină concomitent cel mult două proiecte finanţate din Fond, iar solicitarea de finanţare pentru un proiect se face numai în ordinea domeniilor prevăzute la art. 1 alin. (2); c)să solicite finanţare pentru un proiect din domeniul prioritar secundar numai după finalizarea integrală a proiectelor din domeniul prioritar principal; d)suma solicitată la finanţare să nu fie mai mare decât diferenţa dintre valoarea proiectului şi excedentul bugetului local neutilizat la data solicitării finanţării. În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, la stabilirea excedentului bugetului local nu se iau în calcul sumele a căror destinaţie a fost stabilită prin acte normative sau prin acorduri/contracte de finanţare; e)pentru sumele solicitate a fi acordate din Fond să nu existe o altă cerere de finanţare din fonduri externe nerambursabile aprobată sau în curs de analiză; f)să nu existe finanţare dublă concomitentă pentru aceleaşi lucrări aferente proiectelor de dezvoltare solicitate a fi finanţate din Fond, provenite inclusiv din contracte de împrumut semnate cu instituţii de credit sau instituţii financiare interne sau internaţionale. 3. Articolul 4 va avea următorul cuprins : Articolul 4 Categoriile de investiţii eligibile a fi finanţate din Fond sunt investiţiile noi şi extinderea/finalizarea investiţiilor existente, constând în construcţii, modernizări şi dotări, precum şi lucrări de întreţinere şi reparaţii curente pentru unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. 4. La articolul 5, partea introductivă va avea următorul cuprins : În vederea acordării granturilor din Fond, unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, respectiv universităţile depun o solicitare către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză în care menţionează următoarele: 5. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanţare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză virează beneficiarului într-un cont de disponibil cu destinaţie specială suma solicitată la art. 5 lit. d). În execuţie, în termen de 3 zile de la încasare, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, respectiv universităţile transferă suma aflată în contul de disponibil în bugetul local sau în bugetele de venituri şi cheltuieli ale universităţilor, după caz, în vederea utilizării acesteia. Avansul neutilizat până la data de 31 decembrie a fiecărui an se restituie în contul Fondului din care a fost virată. 6. La articolul 7, alineatul (1) va avea următorul cuprins :
(1) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară prin unităţile administrativ-teritoriale componente au obligaţia de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuţia proprie la proiect, calculată ca diferenţă între nivelul maxim al datoriei publice locale, calculat potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi serviciul datoriei publice locale anuale, dar nu mai mult decât valoarea finanţată. Sumele rambursate de beneficiari aferente fiecărui an se virează la bugetul de stat până la finele primului trimestru al anului următor. Calculul sumei datorate se efectuează de către beneficiar şi se verifică de către structuri din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Ministerului Finanţelor Publice, desemnate prin ordin al ministrului finanţelor publice. 7. La articolul 61, punctul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins: 12. La articolul 124, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1¹)-(1³), cu următorul cuprins: (1¹ ) Pentru perioada 1 mai 2019-28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizorii clienţilor casnici şi ai producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei. În această perioadă, producătorul are obligaţia să vândă în primul rând către furnizori sau clienţi, după caz, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienţilor casnici şi al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, din producţia curentă şi/sau din depozitele de înmagazinare. (1² ) Producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României nu vor mai încheia contracte de vânzare cu livrare pe teritoriul României, la preţuri mai mari de 68 lei/MWh pentru cantităţile de gaze naturale destinate acoperirii consumului clienţilor casnici şi al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei. Diferenţele de costuri de achiziţie din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementarilor ANRE. (1³ ) Preţul de achiziţie plătit pentru gazele din producţia internă curentă necesare pentru acoperirea consumului clienţilor casnici şi al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei, nu poate depăşi valoarea de 68 lei/MWh, indiferent de vânzător. 8. La articolul 61, punctul 14 se abrogă . 9. Articolele 86-88 vor avea următorul cuprins : Articolul 86
(1) Instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare nete, denumită în continuare taxa pe active.
(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a)instituţie bancară - instituţie de credit, persoană juridică română, inclusiv sucursalele din străinătate ale acesteia şi sucursala din România a instituţiei de credit, persoană juridică străină; b)active financiare nete - activele financiare ale instituţiei bancare existente la sfârşitul semestrului, respectiv anului pentru care se datorează taxa pe active, astfel cum sunt înregistrate în evidenţa contabilă, ajustate, după caz, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, respectiv:

c)cota de piaţă - raportul dintre valoarea totală a activelor instituţiei bancare şi valoarea totală a activelor agregate pentru sistemul bancar, inclusiv sucursale; d)rata medie ponderată a dobânzii la creditele, denominate în lei, acordate de o instituţie bancară societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei - reprezintă media aritmetică a ratelor medii ponderate a dobânzii la creditele denominate în lei, acordate de o instituţie bancară societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei, calculate lunar la nivelul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele denominate în lei, la sfârşitul lunii, reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu soldul creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei; e)rata medie ponderată a dobânzii la depozitele, denominate în lei, atrase de o instituţie bancară de la societăţile nefinanciare şi gospodăriile populaţiei - reprezintă media aritmetică a ratelor medii ponderate a dobânzii la depozitele denominate în lei, atrase de o instituţie bancară de la societăţile nefinanciare şi gospodăriile populaţiei, calculate lunar la nivelul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa. Rata medie ponderată a dobânzii la depozitele denominate în lei, la sfârşitul lunii, reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu soldul depozitelor atrase de la societăţile nefinanciare şi gospodăriile populaţiei; f)marja de dobândă - diferenţa între rata medie ponderată a dobânzii la creditele, denominate în lei, acordate de o instituţie bancară societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei, şi rata medie ponderată a dobânzii la depozite, denominate în lei, atrase de la societăţi nefinanciare şi gospodăriile populaţiei, definite conform Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 4/2014 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare. Această marja de dobândă se calculează la nivelul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa pe active şi al anului precedent şi se exprimă în puncte procentuale; g)marja de referinţă a dobânzii - marja de dobândă sub care taxa pe active se reduce la jumătate, respectiv cu 50%; h)creşterea soldului creditelor - diferenţa pozitivă dintre soldul creditelor acordate de o instituţie bancară societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei existent la sfârşitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa pe active şi soldul creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi populaţiei la sfârşitul anului precedent, raportată la soldul creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi populaţiei la sfârşitul anului precedent, exprimată în procente; i)diminuarea marjei de dobândă - diferenţa negativă dintre marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează taxa pe active faţă de marja de dobândă calculată la nivelul anului precedent, raportată la marja de dobândă, calculată la nivelul anului precedent, exprimată în procente; j)ţinta de creştere a creditării - valoarea de creştere a volumului de credite acordate de o instituţie bancară societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei, stabilită pentru anul curent faţă de anul precedent, exprimată în procente; k)ţinta de diminuare a marjei de dobândă - valoarea de scădere a marjei de dobândă, stabilită pentru anul curent faţă de anul precedent, exprimată în procente.
(3) Pentru determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. h) se vor lua în considerare şi creditele performante vândute în cursul semestrului/anului de către instituţia bancară şi nu se vor lua în considerare creditele performante cumpărate în cursul semestrului/anului de către instituţia bancară. Creditele performante cumpărate de o instituţie bancară se vor lua în considerare la determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. h) începând cu anul următor. Aceleaşi credite performante vândute şi cumpărate în cursul aceluiaşi an de instituţia bancară nu se iau în considerare la determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. h).
(4) Pentru determinarea indicatorului prevăzut la alin. (2) lit. d) se vor lua în considerare şi creditele performante vândute în cursul lunii de instituţia bancară, iar creditele performante cumpărate de la instituţiile bancare din România se vor lua în considerare la determinarea acestui indicator începând cu luna următoare momentului cumpărării. Aceleaşi credite performante vândute şi cumpărate în cursul aceluiaşi an de instituţia bancară nu se iau în considerare la determinarea acestui indicator. Articolul 87
(1) Taxa pe active se calculează prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2) asupra bazei impozabile reprezentate de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare: a)numerarul; b)solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; c)expuneri neperformante la valoare netă; d)titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; e)credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; f)credite acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; g)credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro) şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.
(2) Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile prevăzute la alin. (1), sunt:a)0,4% pe an, pentru instituţia bancară care deţine o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%; b)0,2% pe an, pentru instituţia bancară care deţine o cotă de piaţă mai mică de 1%.Cota de piaţă este cea stabilită la sfârşitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa.
(3) Contribuabilii prevăzuţi la art. 86 alin. (2) lit. a) sunt obligaţi să calculeze semestrial, respectiv la sfârşitul anului taxa pe active, prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (2) asupra bazei impozabile prevăzute la alin. (1).
(4) Taxa calculată potrivit alin. (3) se reduce astfel:a)pentru creşterea intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor:

R1 = [creşterea soldului creditelor/ţinta de creştere a creditării] *50%, unde: R1 - procentul de reducere a taxei pe active ca urmare a creşterii soldului creditelor;

b)pentru diminuarea marjei de dobândă:

R2 = [(diminuarea marjei de dobândă/ţinta de diminuare a marjei de dobândă) * 50%], unde: R2 - procentul de reducere a taxei pe active ca urmare a diminuării marjei de dobândă;

(5) Taxa pe active, calculată potrivit alin. (3) şi redusă în condiţiile prevederilor alin. (4), pe baza indicatorilor privind cota de piaţă, soldul creditelor şi marja de dobândă înregistraţi la nivelul primului semestru al anului pentru care se datorează taxa pe active şi a jumătate din nivelurile-ţintă de creştere a creditării şi a ţintei de diminuare a marjei de dobândă, se declară şi se plăteşte până la data de 25 august inclusiv a anului pentru care se datorează. Taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii:a)dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării; sau b)dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă; sau c)dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.
(6) Pe baza indicatorilor privind cota de piaţă, soldul creditelor şi marja de dobândă determinaţi la nivelul anului pentru care se datorează taxa pe active, taxa pe active, calculată potrivit alin. (3), se reduce în condiţiile prevederilor alin. (4). Sumele rezultate se declară până la data de 25 august inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează taxa pe active. Diferenţele în plus faţă de sumele de la alin. (5) se plătesc până la data de 25 august inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează taxa pe active, iar diferenţele în minus se restituie/se compensează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Indicatorii-ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum şi marja de referinţă a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, cu recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Pentru anul 2019, pentru fiecare instituţie bancară, ţinta de creştere a creditării este de + 8,0 la sută, ţinta de diminuare a marjei de dobândă este de -8,0 la sută, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4,0 puncte procentuale.
(8) Nu sunt supuse taxei pe active instituţiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.
(9) Instituţiile bancare pentru care Banca Naţională a României, în exercitarea atribuţiilor care îi revin, în calitate de autoritate de supraveghere, a impus limitarea activităţii de creditare în conformitate cu art. 226 alin. (3) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, nu datorează taxa pe active pentru perioada în care operează această măsură. În acest caz, taxa pe active datorată se determină prin raportarea taxei pe active, calculată potrivit alin. (3) şi (4), la numărul de zile aferent semestrului/anului pentru care se datorează taxa şi înmulţirea rezultatului cu numărul de zile aferent perioadei în care nu a operat măsura.
(10) În cazul în care taxa pe active datorată de instituţiile bancare se situează peste profitul contabil, înainte de calculul taxei pe active, înregistrat la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, acestea datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influenţa taxa pe active datorată pentru anii următori. Articolul 88
(1) Prin excepţie de la art. 87 alin. (3), (5) şi (6), contribuabilii care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe active proporţional cu perioada impozabilă, până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii, după caz. În această situaţie, pentru determinarea taxei pe active, cota de piaţă este ultima cotă stabilită, iar reducerea taxei, în condiţiile prevederilor art. 87 alin. (4), se efectuează pe baza indicatorilor privind soldul creditelor şi marja de dobândă înregistraţi la sfârşitul perioadei impozabile. Perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
(2) Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul anului datorează taxa pe active începând cu anul următor.
(3) Modelul şi conţinutul declaraţiei taxei pe active se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 60 de zile.
(4) Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Taxa pe active reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. 10. Articolul 90 va avea următorul cuprins : Articolul 90 Obligaţiile suplimentare de capital social minim prevăzute la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2019, se varsă până la data de 31 decembrie 2019. Articolul IIOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 37, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; 2. La articolul 37, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a¹), cu următorul cuprins: a^1) pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor; Articolul IIIAlineatul (1) al articolului 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 20 septembrie 2016, se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:a)pentru creditele în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR/LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului; b)pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobândă variabilă se calculeaza şi se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor; c)în acord cu politica comercială a fiecărui creditor, acesta poate reduce marja şi/sau aplica un nivel mai redus al indicelui de referinţă, având dreptul ca, pe parcursul derulării contractului, să revină la valoarea marjei menţionate în contract la data încheierii acestuia şi/sau la nivelul indicelui de referinţă; d)modul de calcul al dobânzii trebuie indicat în mod expres în contract, cu precizarea periodicităţii şi/sau a condiţiilor în care survine modificarea ratei dobânzii variabile, atât în sensul majorării datorate indicelui de referinţă EURIBOR/indicelui de referinţă pentru creditele acordate în lei cu dobândă variabilă/LIBOR, cât şi în cel al reducerii acesteia; e)valoarea indicilor de referinţă utilizaţi în formula de calcul a dobânzii variabile va fi afişată şi permanent actualizată, pe website-urile creditorilor şi la toate punctele de lucru ale acestora. Articolul IVLegea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 22, alineatul (1¹) se modifică şi va avea următorul cuprins: (1¹ ) Pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, pentru clienţii casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiţii reglementate de către ANRE. 2. La articolul 76, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(4) Preţurile de vânzare a energiei electrice livrate de producători furnizorilor de ultimă instanţă conform prevederilor art. 28 lit. b1) se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate de ANRE. 3. La articolul 79, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
(8) Pentru calculul tarifelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, în perioada de reglementare 2019-2024, rata de rentabilitate a capitalului investit, reprezentând costul mediu al capitalului investit, exprimat în termeni reali, înainte de impozitare este de 6,9%. 4. La articolul 104, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6¹), cu următorul cuprins: (6¹ ) Concedentul/concesionarul, în vederea înfiinţării sistemului de distribuţie a gazelor naturale, are obligaţia obţinerii în prealabil a autorizaţiilor specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. 5. La articolul 104, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii, concesionarul solicită licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Acesta are obligaţia să asigure şi furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate, scop pentru care are obligaţia să deţină şi licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale; pentru operatorul economic care, potrivit prevederilor legale, are obligaţia de a realiza separarea legală a activităţilor de distribuţie şi furnizare, operatorul economic afiliat acestuia deţine licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale şi are obligaţia să asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate. 6. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins: Asigurarea urmăririi executării lucrărilor Articolul 105Concedentul/concesionarul serviciului public de distribuţie a gazelor naturale trebuie să asigure urmărirea executării lucrărilor prevăzute în autorizaţia de înfiinţare/ contractul de concesiune, prin personal propriu sau prin personal contractual, autorizat conform reglementărilor ANRE. 7. La articolul 178, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Pentru calculul tarifelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale, în perioada de reglementare 2019-2024, rata de rentabilitate a capitalului investit, reprezentând costul mediu al capitalului investit, exprimat în termeni reali, înainte de impozitare, este de 6,9%. 8. La articolul 179 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: b)furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 30 iunie 2022 pentru clienţii casnici; Articolul VArticolul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, alineatele (3) şi (3¹) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(3) Nivelul tarifelor şi contribuţiilor prevăzute la alin. (2) se stabileşte anual prin ordin al preşedintelui ANRE, cu excepţia contribuţiei anuale percepute de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3¹ ) Contribuţia anuală percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri anuală realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE. Cifra de afaceri ce se constituie ca bază de calcul pentru perceperea contribuţiei anuale este definită şi calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. 2. La articolul 2, după alineatul (3¹) se introduce un nou alineat, alineatul (3²), cu următorul cuprins: (3² ) Prin derogare de la prevederile alin. (3) şi (3¹), contribuţia anuală percepută de la titularii licenţelor de exploatare comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, precum şi a celor de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare, se stabileşte anual prin ordinul preşedintelui ANRE prevăzut la alin. (3). Articolul VIAlineatul (6) al articolului 143 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
(6) În cazul utilizării frecvenţelor radio prevăzute la art. 28 alin. (1) fără licenţă, cuantumul amenzii aplicate potrivit alin. (1) este de 0,1% din cifra de afaceri înregistrată în anul precedent de către persoana care săvârşeşte fapta pentru fiecare zi de utilizare fără licenţă. Articolul VII Aplicarea prevederilor art. 42 alin. (1¹) din Legea nr. 159/2016 privind regimul infrastructurii fizice a reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru reducerea costului instalării reţelelor de comunicaţii electronice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 25 iulie 2016, cu completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 septembrie 2019. Articolul VIII
(1) Aplicarea art. 60 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 mai 2019.
(2) Pe perioada suspendării prevăzută la alin. (1), capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data constituirii, al sumei de 4 milioane euro. Articolul IXPrevederile art. I pct. 9 se aplică pentru taxa datorată de instituţiile bancare începând cu anul 2019. Articolul XMetodologia privind determinarea cotei de piaţă, marjei de dobândă, a activelor financiare nete şi a celor care se scad din baza impozabilă, precum şi raportarea indicatorilor necesari calculării taxei pe active, prevăzute la art. 86-88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu completările ulterioare, precum şi cu modificările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă se stabileşte prin norme metodologice, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea Băncii Naţionale a României, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Articolul XI
(1) Prevederile art. II şi III intră în vigoare la data de 2 mai 2019 şi se aplică creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum şi refinanţării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulare la această dată.
(2) Prevederile art. II şi III se pot aplica şi contractelor aflate în derulare la data prevăzută la alin. (1) cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit.
(3) La cererile formulate de consumatori pentru refinanţarea creditelor în derulare sau pentru modificarea contractelor în derulare, instituţiile bancare răspund în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării formulate de aceştia. Articolul XII În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei realizează modificarea reglementărilor incidente pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 79 alin. (8) şi art. 178 alin. (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă.PRIM-MINISTRUVASILICA-VIORICA DĂNCILĂContrasemnează:Ministrul finanţelor publice,Eugen Orlando TeodoroviciMinistrul economiei,Niculae BădălăuMinistrul muncii şi justiţiei sociale,Marius-Constantin BudăiMinistrul energiei,Anton AntonPreşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză,Ion GhizdeanuMinistrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale,Alexandru Petrescup. Ministrul afacerilor externe,Maria Magdalena Grigore,secretar de statMinistrul delegat pentru afaceri europene,George Ciamba