ORDONANTA
URGENTA Nr. 48 din 2 iunie 2010
pentru modificarea si
completarea unor acte normative din domeniul sanatatii în vederea
descentralizarii
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 384 din 10 iunie 2010
Având în vedere necesitatea eficientizării
serviciilor de asistenţă medicală, prin implicarea
autorităţilor administraţiei publice locale şi implicit a
reprezentanţilor colectivităţilor locale în conducerea şi
coordonarea spitalelor publice, precum şi necesitatea adoptării
urgente a unui cadru juridic pentru responsabilizarea acestora,
ţinând cont că procesul de descentralizare
vizează măsuri urgente care urmează a fi întreprinse pe termen
scurt prin constituirea unor structuri flexibile capabile să
surprindă îndeaproape şi cu promptitudine nevoile reale de
sănătate ale populaţiei din comunităţi,
având în vedere necesitatea accelerării procesului
de reformă în domeniul sanitar, precum şi urgenţa
finalizării procesului de descentralizare prin transferul ansamblului de
atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul
Sănătăţii către autorităţile
administraţiei publice locale,
deoarece, în caz contrar, nu se pot asigura punerea în
aplicare a Programului de guvernare acceptat de Parlament şi îndeplinirea
obligaţiei statului de garantare a dreptului constituţional al
cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, prin
certificarea calităţii serviciilor de sănătate, precum
şi a faptului că spitalele funcţionează la standarde
naţionale şi europene,
ţinând cont de urgenţa stabilirii unor
măsuri economico-financiare la nivelul spitalelor din cauza recesiunii
economice severe care pune în pericol stabilitatea economică a României
şi pentru asigurarea respectării angajamentelor asumate de Guvernul
României cu ocazia negocierilor acordurilor de împrumut cu organismele
financiare în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetului general
consolidat pentru anul 2010,
întrucât neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţă
de urgenţă, ar conduce la reale dificultăţi în ceea ce
priveşte o funcţionare optimă a întregii activităţi de
conducere a spitalelor, precum şi în asigurarea efectivă a accesului
egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază şi
creşterea calităţii vieţii,
în considerarea faptului că aceste elemente
vizează interesul general public şi constituie situaţii de
urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi
amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia
României, republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I. - Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) In sensul prevederilor prezentei legi, prin ministere
şi instituţii cu reţele sanitare proprii se înţelege
autorităţile şi instituţiile care au în subordine
unităţi sanitare, altele decât Ministerul
Sănătăţii, respectiv Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul
Justiţiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Serviciul
Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale, Academia Română şi
autorităţile administraţiei publice locale."
2. La articolul 13, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(2) Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare
în domeniile sănătăţii publice sunt unităţi cu
personalitate juridică şi funcţionează, potrivit legii, în
coordonarea Ministerului Sănătăţii."
3. La articolul 17 alineatul (2), litera (o) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
,,o) în domeniul programelor naţionale de
sănătate, direcţiile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti au atribuţii privind
implementarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea acestora la nivel
judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, iar pentru realizarea
atribuţiilor lor în acest domeniu pot încheia contracte pentru derularea
programelor naţionale de sănătate cu unităţi sanitare
publice şi private, instituţii publice, furnizori de servicii
medicale, medicamente şi dispozitive medicale autorizaţi şi
evaluaţi, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate, alte instituţii şi
organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi cu
autorităţile administraţiei publice locale pentru structurile al
căror management a fost preluat de către acestea, în condiţiile
prevăzute în Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate."
4. La articolul 17, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) Sumele necesare pentru derularea
contractelor prevăzute la alin. (2) lit. o) se suportă din fondurile
alocate programelor naţionale de sănătate."
5. Articolul 19 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 19. - (1) Direcţiile de sănătate
publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale
pentru asigurarea asistenţei medicale.
(2) Direcţiile de sănătate
publică încheie contracte cu autorităţile administraţiei
publice locale pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor,
medicilor dentişti, asistenţilor medicali şi a cheltuielilor
pentru baremul de dotare cu medicamente şi materiale sanitare din
cabinetele de medicină generală şi dentară din
unităţile de învăţământ.
(3) Sumele necesare pentru derularea contractelor
prevăzute la alin. (2) se asigură din fonduri de la bugetul de stat,
prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
(4) Spitalele publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale încheie contracte cu
direcţiile de sănătate publică în condiţiile
prevăzute la art. 1901 şi art. 1902."
6. La articolul 49, după alineatul (3) se
introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:
„(4) Pentru realizarea atribuţiilor şi
activităţilor prevăzute în cadrul programelor naţionale
de sănătate, unităţile de specialitate prevăzute la
alin. (2) pot încheia contracte/convenţii civile cu medici, asistenţi
medicali şi alte categorii de personal, după caz, precum şi cu
persoane juridice, potrivit dispoziţiilor Codului civil şi în
condiţiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate.
(5) Contractele/convenţiile civile încheiate în
condiţiile alin. (4) de către unităţile de specialitate
stabilite la alin. (2) prevăd acţiuni multianuale, sunt de
natură civilă şi se încheie pentru toată perioada de
derulare a programelor naţionale de sănătate.
(6) Sumele necesare pentru derularea contractelor
prevăzute la alin. (4) sunt cuprinse în fondurile alocate programelor
naţionale de sănătate."
7. După articolul 49 se introduce un nou
articol, articolul 491, cu următorul cuprins:
„Art. 491. - (1) Unităţile
sanitare cu paturi din reţeaua autorităţilor administraţiei
publice locale pot derula programe naţionale de sănătate
finanţate din următoarele surse:
a) bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, în baza contractelor încheiate cu
casele de asigurări de sănătate;
b) bugetul Ministerului Sănătăţii,
din sumele alocate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii
direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti, în baza contractelor încheiate cu acestea, în
condiţiile stabilite prin Normele tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate.
(2) Unităţile sanitare din subordinea
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie pot
derula programe naţionale de sănătate finanţate din sursele
prevăzute la alin. (1) lit. a). Programele naţionale de
sănătate finanţate din sursele prevăzute la alin. (1) lit.
b) pot fi derulate cu condiţia îndeplinirii criteriilor de selecţie,
aprobate în condiţiile prezentei legi."
8. La articolul 93, alineatele (1) şi (5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) Finanţarea acordării asistenţei
medicale publice de urgenţă se face de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Sănătăţii, bugetul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, precum şi prin bugetele altor
ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, din bugetul autorităţilor publice locale, precum
şi din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donaţii şi
sponsorizări.
........................................................................................................................................................................ ......................................................
(5) Unităţile şi compartimentele de
primire a urgenţelor din cadrul spitalelor de urgenţă sunt
finanţate din bugetul de stat şi din veniturile proprii ale
Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat prin bugetele
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie cu
sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele,
reactivi şi materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigaţiile
paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi
necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte
respectivul UPU sau CPU, şi cheltuielilor aferente altor bunuri şi
servicii pentru întreţinerea şi funcţionarea acestor
structuri."
9. La articolul 93, după alineatul (52)
se introduc două noi alineate, alineatele (53) şi (54),
cu următorul cuprins:
„(53) Unităţile şi
compartimentele de primire a urgenţelor din cadrul spitalelor cu structuri
de urgenţă aprobate potrivit dispoziţiilor legale, alte decât
cele prevăzute la alin. (5), precum şi activităţile
desfăşurate în camera de gardă, sunt finanţate din bugetul
FNUASS şi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat.
(54) Unităţile şi
compartimentele de primire a urgenţelor prevăzute la alin. (53)
pot fi finanţate în condiţiile prevăzute la alin. (5) dacă
în urma evaluării, efectuată de către Ministerul
Sănătăţii şi Comisia de specialitate a Ministerului
Sănătăţii, se constată că acestea îndeplinesc
condiţiile de organizare şi dotare prevăzute de legislaţia
în domeniu."
10. La articolul 93, alineatul (6) se abrogă.
11. La articolul 170, alineatul (3) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Cheltuielile efectuate de unităţile
spitaliceşti, în cazurile prevăzute la alin. (2), se rambursează
de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor, ale instituţiilor în
reţeaua cărora funcţionează, precum şi prin bugetul
unităţii administrativ-teritoriale, după caz, prin hotărâre
a Guvernului, în termen de maximum 30 de zile de la data încetării cauzei
care le-a generat."
12. La articolul 171, după alineatul (4) se
introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
„(5) In funcţie de competenţe, spitalele pot
fi clasificate pe categorii. Criteriile în funcţie de care se face
clasificarea se aprobă prin ordin al ministrului
sănătăţii."
13. Articolul 174 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 174. - (1) Spitalele publice din reţeaua
proprie a Ministerului Sănătăţii se înfiinţează
şi, respectiv, se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului,
iniţiată de Ministerul Sănătăţii.
(2) Spitalele din reţeaua sanitară proprie a
ministerelor şi instituţiilor publice, altele decât cele ale
Ministerului Sănătăţii şi ale autorităţilor
administraţiei publice locale se înfiinţează şi, respectiv,
se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de ministerul sau instituţia publică respectivă, cu avizul
Ministerului Sănătăţii.
(3) Spitalele din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale se înfiinţează şi, respectiv,
se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată
de instituţia prefectului sau consiliul judeţean, în condiţiile
legii, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(4) Structura organizatorică, reorganizarea,
restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele
publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii
se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la
propunerea managerului spitalului, prin serviciile deconcentrate ale
Ministerului Sănătăţii, după caz, în funcţie de
subordonare sau la iniţiativa Ministerului Sănătăţii
şi/sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia.
(5) Structura organizatorică, reorganizarea,
restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele
publice din reţeaua proprie a altor ministere şi instituţii
publice cu reţea sanitară proprie se aprobă prin ordin al
ministrului, respectiv prin act administrativ al conducătorului
instituţiei, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(6) Spitalele private se înfiinţează sau se
desfiinţează cu avizul Ministerului Sănătăţii, în
condiţiile legii. Structura organizatorică, reorganizarea,
restructurarea şi schimbarea sediului şi a denumirilor pentru
spitalele private se fac cu avizul Ministerului Sănătăţii,
în condiţiile legii.
(7) Secţia privată se poate organiza în
structura oricărui spital public. Condiţiile de înfiinţare,
organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului
sănătăţii.
(8) Se asimilează spitalelor private şi
unităţile sanitare private înfiinţate în cadrul unor
organizaţii nonguvernamentale sau al unor societăţi comerciale,
care acordă servicii medicale spitaliceşti."
14. La articolul 178, alineatul (3) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Managerul, persoană fizică sau
juridică, încheie contract de management cu Ministerul
Sănătăţii, ministerele sau instituţiile cu reţea
sanitară proprie, reprezentate de ministrul sănătăţii,
conducătorul ministerului sau instituţiei, după caz, pe o
perioadă de maximum 3 ani. Contractul de management poate înceta înainte
de termen în urma evaluării anuale sau ori de câte ori este nevoie,
efectuată pe baza criteriilor de performanţă generale stabilite
prin ordin al ministrului sănătăţii, precum şi pe baza
criteriilor specifice stabilite şi aprobate prin act administrativ al
conducătorilor ministerelor sau instituţiilor cu reţea
sanitară proprie, al primarului unităţii
administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti
sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz. La
încetarea mandatului, contractul de management poate fi prelungit pe o
perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă în care se
organizează concursul de ocupare a postului, respectiv licitaţie
publică, după caz. Ministrul sănătăţii, ministrul
de resort sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul
general al municipiului Bucureşti sau preşedintele consiliului
judeţean, după caz, numesc prin act administrativ un manager
interimar până la ocuparea prin concurs a postului de manager, respectiv
organizarea licitaţiei publice, după caz."
15. La articolul 178, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Atribuţiile managerului interimar
se stabilesc şi se aprobă prin ordin al ministrului
sănătăţii."
16. La articolul 178, alineatul (4) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Modelul-cadru al contractului de management, în
cuprinsul căruia sunt prevăzuţi şi indicatorii de
performanţă a activităţii, se aprobă prin ordin al
ministrului sănătăţii, cu consultarea ministerelor, a
instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale. Valorile optime ale indicatorilor de performanţă ai
activităţii spitalului se stabilesc şi se aprobă prin ordin
al ministrului sănătăţii. Contractul de management va avea
la bază un buget global negociat, a cărui execuţie va fi
evaluată anual."
17. La articolul 179, alineatele (1), (2) şi
(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 179. - (1) Consiliul de administraţie
organizează concurs sau licitaţie publică, după caz, pentru
selecţionarea managerului, respectiv a unei persoane juridice care să
asigure managementul unităţii sanitare, potrivit normelor aprobate
prin ordin al ministrului sănătăţii, sau, după caz,
prin ordin al ministrului din ministerele cu reţea sanitară proprie
şi respectiv prin act administrativ al primarului unităţii
administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti
sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz.
(2) Managerul este numit prin ordin al ministrului sănătăţii,
al ministrului transporturilor şi infrastructurii sau, după caz, prin
act administrativ al conducătorului instituţiei, al primarului
unităţii administrativ-teritoriale, al primarului general al
municipiului Bucureşti sau al preşedintelui consiliului
judeţean, după caz.
........................................................................................................................................................................ .........................................................
(5) Până la ocuparea prin concurs a
funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea
interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului
Sănătăţii se numeşte prin ordin al ministrului
sănătăţii, iar pentru ministerele şi instituţiile
cu reţea sanitară proprie, respectiv pentru autorităţile
administraţiei publice locale prin act administrativ al ministrului de
resort, al conducătorului instituţiei respective sau prin act
administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale, al
primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui
consiliului judeţean, după caz."
18. La articolul 179, după alineatul (5) se
introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
„(6) Managerul interimar şi ceilalţi membrii
ai comitetului director interimar se numesc în condiţiile prevăzute
la alin. (5) pe o perioadă de maximum 6 luni."
19. La articolul 180, alineatul (4) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Dacă managerul selectat prin concurs ori
reprezentantul desemnat al persoanei juridice selectate în urma licitaţiei
publice se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese,
acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de
conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariţia acestora. In
caz contrar, contractul de management este reziliat de plin drept. Ministerul
Sănătăţii sau, după caz, ministerul, instituţia
publică sau primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul
general al municipiului Bucureşti sau preşedintele consiliului
judeţean, după caz, semnatare ale contractului de management, vor
putea cere persoanelor în cauză despăgubiri, conform clauzelor
contractului de management."
20. La articolul 182 alineatul (1), literele d)
şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,d) propune structura organizatorică,
reorganizarea, schimbarea sediului şi a denumirii unităţii, în
vederea aprobării de către Ministerul Sănătăţii,
ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie sau,
după caz, de către autorităţile administraţiei publice
locale, în condiţiile prevăzute la art. 174;
e) numeşte şi revocă, în condiţiile
legii, membrii comitetului director."
21. La articolul 182, după alineatul (1) se
introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Managerul negociază şi
încheie contractele de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări
de sănătate, precum şi cu direcţia de sănătate
publică pentru derularea programelor naţionale de sănătate
şi pentru asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 1901."
22. Articolul 183 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 183. - (1) In cadrul spitalelor publice se
organizează şi funcţionează un comitet director, format din
managerul spitalului, directorul medical, directorul financiar-contabil, iar
pentru spitalele cu peste 400 de paturi un director de îngrijiri.
(2) Ocuparea funcţiilor specifice comitetului
director se face prin concurs organizat de managerul spitalului.
(3) Atribuţiile comitetului director interimar
sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.
(4) In spitalele clinice, directorul medical poate fi
un cadru didactic universitar medical.
(5) Membrii comitetului director care au ocupat postul
prin concurs, potrivit alin. (2), vor încheia cu managerul spitalului public un
contract de administrare pe o perioadă de maximum 3 ani, în cuprinsul
căruia sunt prevăzuţi indicatorii de performanţă
asumaţi. Contractul de administrare poate fi prelungit la încetarea
mandatului pe o perioadă de 3 luni, de maximum două ori, perioadă
în care se organizează concursul de ocupare a funcţiei. Contractul de
administrare poate înceta înainte de termen în cazul neîndeplinirii
obligaţiilor prevăzute în acesta.
(6) Contractul individual de muncă sau al
persoanelor angajate în unităţile sanitare publice care ocupă
funcţii de conducere specifice comitetului director se suspendă de
drept pe perioada exercitării mandatului.
(7) Pe perioada executării contractului de
administrare, membrii comitetului director beneficiază de un salariu de
bază şi de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor
legale în vigoare, asupra cărora se datorează contribuţia de
asigurări sociale de stat, precum şi contribuţia de
asigurări sociale de sănătate, în cotele prevăzute de lege.
Perioada respectivă constituie stagiu de cotizare şi se ia în
considerare la stabilirea şi calculul drepturilor prevăzute de Legea
nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare.
(8) Modelul contractului de administrare se aprobă
prin ordin al ministrului sănătăţii pentru
unităţile sanitare din reţeaua Ministerului
Sănătăţii şi din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale, cu consultarea structurilor asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale, iar pentru
celelalte ministere sau instituţii cu reţea sanitară proprie
prin act administrativ al conducătorului acestora.
(9) Dispoziţiile art. 180 alin. (1) lit. b)-d)
referitoare la incompatibilităţi şi ale art. 180 alin. (2)
referitoare la conflictul de interese se aplică şi persoanelor care
ocupă funcţii specifice comitetului director."
23. Articolul 1832 se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„Art. 1832. - (1) Managerul are
obligaţia să respecte măsurile dispuse de către conducătorul
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie sau
primarul unităţii administrativ-teritoriale, primarul general al
municipiului Bucureşti sau preşedintele consiliului judeţean,
după caz, în situaţia în care se constată
disfuncţionalităţi în activitatea spitalului public."
(2) în exercitarea funcţiei de autoritate
centrală în domeniul sănătăţii publice, Ministerul
Sănătăţii, prin comisii de evaluare, poate să
verifice, să controleze şi să sancţioneze, potrivit legii,
activitatea tuturor spitalelor."
24. La articolul 1833, după
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul
cuprins:
„(2) Pentru spitalele publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale, contractul de
management încetează în condiţiile legii la propunerea consiliului de
administraţie, în cazul în care acesta constată existenţa uneia
dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)."
25. La articolul 184, alineatele (4), (6) şi
(7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(4) La numirea în funcţie, şefii de
secţie, de laborator şi de serviciu medical vor încheia cu spitalul
public, reprezentat de managerul acestuia, un contract de administrare cu o
durată de 3 ani, în cuprinsul căruia sunt prevăzuţi indicatorii
de performanţă asumaţi. Contractul de administrare poate fi
prelungit sau, după caz, în situaţia neîndeplinirii indicatorilor de
performanţă asumaţi poate înceta înainte de termen. Dacă
şeful de secţie, de laborator sau de serviciu medical selectat prin
concurs se află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese,
acesta este obligat să le înlăture în termen de maximum 30 de zile de
la apariţia acestora. In caz contrar, contractul de administrare este
reziliat de plin drept.
........................................................................................................................................................................ .........................................................
(6) In secţiile, laboratoarele şi serviciile
medicale clinice funcţia de şef de secţie, şef de laborator
sau şef de serviciu medical se ocupă de cadrul didactic recomandat de
senatul instituţiei de învăţământ medical superior în
cauză, cu avizul managerului spitalului şi cu aprobarea Ministerului
Sănătăţii sau, după caz, a autorităţilor administraţiei
publice locale.
(7) In cazul în care contractul de administrare,
prevăzut la alin. (4), nu se semnează în termen de 7 zile de la data
stabilită de manager pentru încheierea acestuia, se va constitui o comisie
de mediere numită prin decizie a consiliului de administraţie. In
situaţia în care conflictul nu se soluţionează într-un nou
termen de 7 zile, postul va fi scos la concurs, în condiţiile legii."
26. La articolul 184, după alineatul (8) se
introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:
„(81) In cazul spitalelor publice din
reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale,
condiţiile de participare la concursul prevăzut la alin. (8) se
stabilesc prin act administrativ al primarului unităţii administrativ-teritoriale,
al primarului general al municipiului Bucureşti sau al preşedintelui
consiliului judeţean, după caz."
27. La articolul 184, după alineatul (9) se
introduce un nou alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:
„(91) Prevederile alin. (9) se aplică
în mod corespunzător şi în cazul spitalelor publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale."
28. La articolul 185, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 185. - (1) In cadrul spitalelor publice
funcţionează un consiliu etic şi un consiliu medical. Directorul
medical este preşedintele consiliului medical.
(2) Componenţa şi atribuţiile
consiliului etic se stabilesc prin ordin al ministrului
sănătăţii."
29. La articolul 185 alineatul (4), literele c)
şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,c) înaintează comitetului director propuneri
privind utilizarea fondului de dezvoltare al spitalului;
d) propune comitetului director măsuri pentru
dezvoltarea şi îmbunătăţirea activităţii
spitalului în concordanţă cu nevoile de servicii medicale ale
populaţiei şi conform ghidurilor şi protocoalelor de
practică medicală;".
30. La articolul 185 alineatul (4), după
litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul
cuprins:
,,e) alte atribuţii stabilite prin ordin al
ministrului sănătăţii."
31. Articolul 186 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 186. - (1) In cadrul spitalului public
funcţionează un consiliu de administraţie format din 5-8 membri,
care are rolul de a dezbate principalele probleme de strategie, de organizare
şi funcţionare a spitalului.
(2) Membrii consiliului de administraţie pentru
spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei
publice locale sunt:
a) 2 reprezentanţi ai Ministerului
Sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate
publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, iar în cazul
spitalelor clinice un reprezentant al Ministerului
Sănătăţii sau al direcţiilor de sănătate
publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;
b) 2 reprezentanţi numiţi de consiliul
judeţean ori consiliul local, după caz, respectiv de Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, din care unul să fie economist;
c) un reprezentant numit de primar sau de
preşedintele consiliului judeţean, după caz;
d) un reprezentant al universităţii sau facultăţii
de medicină, pentru spitalele clinice;
e) un reprezentant al structurii teritoriale a
Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;
f) un reprezentant al structurii teritoriale a
Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor
Medicali din România, cu statut de invitat.
(3) Pentru spitalele publice din reţeaua
Ministerului Sănătăţii şi a ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (2), membrii consiliului de administraţie sunt:
a) 3 reprezentanţi ai Ministerului
Sănătăţii sau ai direcţiilor de sănătate
publică judeţene sau a municipiului Bucureşti ori, după
caz, 3 reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor cu
reţea sanitară proprie pentru spitalele aflate în subordinea
acestora;
b) un reprezentant numit de consiliul judeţean
ori consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti;
c) un reprezentant al universităţii sau
facultăţii de medicină, pentru spitalele clinice;
d) un reprezentant al structurii teritoriale a
Colegiului Medicilor din România, cu statut de invitat;
e) un reprezentant al structurii teritoriale a
Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi
Asistenţilor Medicali din România, cu statut de invitat.
(4) Instituţiile prevăzute la alin. (2)
şi (3) sunt obligate să îşi numească şi membrii
supleanţi în consiliul de administraţie.
(5) Managerul participă la şedinţele
consiliului de administraţie fără drept de vot.
(6) Reprezentantul nominalizat de sindicatul legal
constituit în unitate, afiliat federaţiilor sindicale semnatare ale
contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară,
participă ca invitat permanent la şedinţele consiliului de
administraţie.
(7) Membrii consiliului de administraţie al
spitalului public se numesc prin act administrativ de către institutiile
prevăzute la alin. (2) şi (3).
(8) Şedinţele consiliului de
administraţie sunt conduse de un preşedinte de
şedinţă, ales cu majoritate simplă din numărul total
al membrilor, pentru o perioadă de 6 luni.
(9) Atribuţiile principale ale consiliului de
administraţie sunt următoarele:
a) avizează bugetul de venituri şi
cheltuieli al spitalului, precum şi situaţiile financiare
trimestriale şi anuale;
b) organizează concurs pentru ocuparea funcţiei
de manager în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului
sănătăţii, al ministrului de resort sau, după caz,
prin act administrativ al primarului unităţii
administrativ-teritoriale, al primarului general al municipiului Bucureşti
sau al preşedintelui consiliului judeţean, după caz;
c) aprobă măsurile pentru dezvoltarea
activităţii spitalului în concordanţă cu nevoile de
servicii medicale ale populaţiei;
d) avizează programul anual al achiziţiilor
publice întocmit în condiţiile legii;
e) analizează modul de îndeplinire a
obligaţiilor de către membrii comitetului director şi
activitatea managerului şi dispune măsuri pentru
îmbunătăţirea activităţii;
f) propune revocarea din funcţie a managerului
şi a celorlalţi membri ai comitetului director în cazul în care
constată existenţa situaţiilor prevăzute la art. 180 alin.
(1) şi la art. 1833 alin. (1).
(10) Consiliul de administraţie se întruneşte
lunar sau ori de către ori este nevoie, la solicitarea
majorităţii membrilor săi, a preşedintelui de şedinţă
sau a managerului, şi ia decizii cu majoritatea simplă a membrilor
prezenţi.
(11) Membrii consiliului de administraţie al
spitalului public pot beneficia de o indemnizaţie lunară de maximum
1% din salariul managerului.
(12) Dispoziţiile art. 180 alin. (2) referitoare
la conflictul de interese se aplică şi membrilor consiliului de
administraţie.
(13) In cazul autorităţilor
administraţiei publice locale care realizează managementul
asistenţei medicale la cel puţin 3 spitale, reprezentanţii
prevăzuţi la alin. (2) lit. b) sunt numiţi din rândul structurii
prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de
atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul
Sănătăţii către autorităţile administraţiei
publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare."
32. După articolul 187 se introduce un nou
articol, articolul 1871, cu următorul cuprins:
„Art. 1871. - Prevederile art. 187 se
aplică în mod corespunzător spitalelor publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale."
33. Articolul 189 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 189. - (1) Contractul de furnizare de servicii
medicale al spitalului public cu casa de asigurări de sănătate
se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări
de sănătate, în condiţiile stabilite în contractul-cadru privind
condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate.
(2) In cazul refuzului uneia dintre părţi de
a semna contractul de furnizare de servicii medicale, se constituie o comisie
de mediere formată din reprezentanţi ai Ministerului
Sănătăţii, respectiv ai ministerului de resort, precum
şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care,
în termen de maximum 10 zile soluţionează divergenţele.
(3) In cazul spitalelor publice aparţinând
autorităţilor administraţiei publice locale, comisia de mediere
prevăzută la alin. (2) este formată din reprezentanţi ai
autorităţilor administraţiei publice locale şi ai Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate.
(4) Spitalele publice pot încheia contracte de
furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de
sănătate private, precum şi cu direcţiile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
în vederea derulării programelor naţionale de sănătate
şi desfăşurării unor activităţi specifice, în
conformitate cu structura organizatorică a acestora.
(5) In situaţia desfiinţării, în
condiţiile art. 174, a unor unităţi sanitare cu paturi,
după încheierea de către acestea a contractului de furnizare de
servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate, sumele
contractate şi nedecontate ca servicii medicale efectuate urmează a
fi alocate de casa de asigurări de sănătate la celelalte unităţi
sanitare publice cu paturi din aria sa de competenţă."
34. Articolul 190 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 190. - (1) Spitalele publice din reţeaua
Ministerului Sănătăţii şi ale ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie, cu excepţia
spitalelor din reţeaua autorităţilor administraţiei publice
locale, primesc, în completare, sume de la bugetul de stat sau de la bugetele
locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au
fost alocate, după cum urmează:
a) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Sănătăţii sau al ministerelor ori instituţiilor
centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi prin bugetul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
pentru spitalele clinice cu secţii universitare;
b) de la bugetul propriu al judeţului, pentru
spitalele judeţene;
c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes
judeţean sau local.
(2) Pentru spitalele prevăzute la alin. (1) se
asigură de la bugetul de stat:
a) desfăşurarea activităţilor
cuprinse în programele naţionale de sănătate;
b) dotarea cu echipamente medicale, în condiţiile
legii;
c) investiţii legate de construirea de noi
spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie;
d) expertizarea, transformarea şi consolidarea
construcţiilor grav afectate de seisme şi de alte cazuri de
forţă majoră;
e) modernizarea, transformarea şi extinderea
construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii
capitale;
f) activităţi specifice ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie;
g) activităţi didactice şi de cercetare
fundamentală;
h) finanţarea activităţilor din cabinete
de medicină sportivă, cabinete de medicină legală, de
planning familial, TBC, LSM, UPU, programe tip HIV/SIDA, programe pentru
distrofici, drepturi de personal pentru rezidenţi;
i) asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93
alin. (5) şi, după caz, alin. (51) pentru UPU şi CPU,
cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgenţă
aprobate în condiţiile legii.
(3) Finanţarea Spitalului Clinic Universitar de
Urgenţă Elias se asigură după cum urmează:
a) de la bugetul de stat, pentru situaţia
prevăzută la alin. (2) lit. b), prin bugetul Academiei Române;
b) de la bugetul de stat, pentru activităţile
prevăzute la alin. (2) lit. a) prin contracte încheiate cu structurile
teritoriale ale Ministerului Sănătăţii;
c) pentru activitatea didactică şi de
cercetare fundamentală se alocă fonduri de la bugetul de stat, prin
bugetul Academiei Române şi prin bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului;
d) pentru compartimentul de primire urgenţe se
alocă sume de la bugetul de stat, prin bugetul Academiei Române.
(4) Pentru spitalele publice prevăzute la alin.
(1), bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de
administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii,
investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi
modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor
sanitare publice de interes judeţean sau local, în limita creditelor
bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.
(5) Spitalele publice pot realiza venituri suplimentare
din:
a) donaţii şi sponsorizări;
b) legate;
c) asocieri investiţionale în domenii medicale ori
de cercetare medicală şi farmaceutică;
d) închirierea unor spaţii medicale, echipamente
sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii
medicale, în condiţiile legii;
e) contracte privind furnizarea de servicii medicale
încheiate cu casele de asigurări private sau cu operatori economici;
f) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu
caracter medical;
g) servicii medicale, hoteliere sau de altă
natură, furnizate la cererea unor terţi;
h) servicii de asistenţă medicală la
domiciliu, acordate la cererea pacienţilor sau, după caz, în baza
unui contract de furnizare de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, în
condiţiile stabilite prin contractul-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate;
i) contracte de cercetare;
j) alte surse, conform legii."
35. După articolul 190 se introduc şapte
noi articole, articolele 1901-1907, cu următorul
cuprins:
„Art. 1901. - Spitalele publice din
reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale încheie
contracte cu direcţiile de sănătate publică judeţene
şi a municipiului Bucureşti, pentru:
a) desfăşurarea activităţilor
prevăzute în programele naţionale de sănătate;
b) asigurarea drepturilor salariale ale personalului
care îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetelor
medicale cuprinse în structura organizatorică aprobată în
condiţiile legii: cabinete de medicină sportivă, planning
familial, HIV/SIDA, distrofici, TBC, LSM;
c) asigurarea drepturilor salariale ale personalului
care desfăşoară activitatea de cercetare
ştiinţifică în condiţiile legii;
d) asigurarea cheltuielilor de natura bunurilor
şi serviciilor necesare cabinetelor medicale de medicină
sportivă, cabinete TBC, cabinete LSM, cuprinse în structura
organizatorică a spitalului, aprobate în condiţiile legii;
e) asigurarea cheltuielilor prevăzute la art. 93
alin. (5) şi, după caz, alin. (51) pentru UPU şi CPU
cuprinse în structura organizatorică a spitalelor de urgenţă,
aprobate în condiţiile legii;
f) asigurarea drepturilor salariale pentru
rezidenţi în toată perioada rezidenţiatului, anii I-VII.
Art. 1902. - Spitalele publice din
reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale încheie
contracte cu institutele de medicină legală din centrele medicale
universitare la care sunt arondate pentru asigurarea drepturilor salariale ale
personalului care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele
de medicină legală din structura acestora, precum şi a
cheltuielilor de natura bunurilor şi serviciilor necesare pentru
funcţionarea acestor cabinete.
Art. 1903. - (1) Sumele necesare pentru
derularea contractelor prevăzute la art. 1901 lit. b), c), d)
şi f) şi la art. 1902 se asigură din fonduri de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
(2) Sumele necesare pentru derularea contractelor
prevăzute la art. 1901 lit. a) şi e) se asigură din
fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii, prin bugetul
Ministerului Sănătăţii.
Art. 1904. - Contractele încheiate în
condiţiile art. 1901 şi 1902 încetează de
drept la data constatării nerespectării obligaţiilor
contractuale de către spitalele din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale.
Art. 1905. - (1) Spitalele publice din
reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot
primi sume de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale
Ministerului Sănătăţii, care se alocă prin transfer către
autorităţile administraţiei publice locale, pentru:
a) finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de
investiţii în continuare, nominalizate în listele programului de
investiţii, anexă la bugetul Ministerului
Sănătăţii din legea bugetului de stat, aflate în derulare
la nivelul spitalelor,
b) dotarea cu aparatură medicală, în
condiţiile în care autorităţile administraţiei publice
locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de
minimum 5% din valoarea acestora;
c) reparaţii capitale la spitale, în
condiţiile în care autorităţile administraţiei publice
locale participă cu fonduri în cuantum de minimum 3% din valoarea
acestora;
d) finanţarea obiectivelor de modernizare,
transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi
expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor în
condiţiile în care autorităţile administraţiei publice
locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de
minimum 5% din valoarea acestora.
(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii
şi din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale
prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), criteriile de alocare,
precum şi lista spitalelor publice beneficiare se aprobă anual prin
ordin al ministrului sănătăţii, în termen de 60 de zile de
la data publicării legii bugetului de stat.
(3) Ordinul prevăzut la alin. (2) se aprobă
ca urmare a propunerii făcute de o comisie de analiză a
solicitărilor depuse la Ministerul Sănătăţii.
Art. 1906. - Bugetele locale participă
la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare,
respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale,
consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale
ale unităţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor
bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale.
Art. 1907. - Prevederile art. 190 alin. (5)
se aplică şi spitalelor publice din reţeaua
autorităţilor administraţiei publice locale."
36. Articolul 191 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 191. - (1) Proiectul bugetului de venituri
şi cheltuieli al spitalului public se elaborează de către
comitetul director pe baza propunerilor fundamentate ale conducătorilor
secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului, în
conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii, şi se publică pe site-ul Ministerului
Sănătăţii, pentru unităţile subordonate, pe cel
al autorităţii de sănătate publică sau pe site-urile
ministerelor şi instituţiilor sanitare cu reţele sanitare
proprii, după caz, în termen de 15 zile calendaristice de la aprobarea
lui.
(2) Pentru spitalele publice din reţeaua
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie,
normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin sau
decizie a conducătorilor acestora, după caz, cu avizul Ministerului
Sănătăţii.
(3) Bugetul de venituri şi cheltuieli al
spitalului public se aprobă de ordonatorul de credite ierarhic superior,
la propunerea managerului spitalului.
(4) Bugetul de venituri şi cheltuieli al
spitalului public se repartizează pe secţiile şi compartimentele
din structura spitalului. Sumele repartizate sunt cuprinse în contractul de
administrare, încheiat în condiţiile legii.
(5) Execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli pe secţii şi compartimente se monitorizează lunar de
către şefii secţiilor şi compartimentelor din structura
spitalului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii.
(6) Execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli se raportează lunar, respectiv trimestrial,
unităţilor deconcentrate cu personalitate juridică ale
Ministerului Sănătăţii şi, respectiv, ministerului sau
instituţiei cu reţea sanitară proprie, în funcţie de
subordonare, şi se publică pe site-ul Ministerului
Sănătăţii, pentru unităţile subordonate, pe cel
al autorităţii de sănătate publică sau pe site-urile
ministerelor şi instituţiilor sanitare cu reţele sanitare
proprii.
(7) Execuţia bugetului de venituri şi
cheltuieli se raportează lunar şi trimestrial şi consiliului
local şi/sau judeţean, după caz, dacă beneficiază de
finanţare din bugetele locale.
(8) Direcţiile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, respectiv direcţiile
medicale ori similare ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea
sanitară proprie analizează execuţia bugetelor de venituri
şi cheltuieli lunare şi trimestriale şi le înaintează
Ministerului Sănătăţii, respectiv ministerului sau
instituţiei cu reţea sanitară proprie, după caz."
37. Articolul 196 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 196. -In situaţia în care spitalul public nu
are angajat personal propriu sau personalul angajat este insuficient, pentru
acordarea asistenţei medicale corespunzătoare structurii
organizatorice aprobate în condiţiile legii, poate încheia contracte de prestări
servicii pentru asigurarea acestora."
38. Articolul 197 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 197. - (1) Salarizarea personalului de conducere
din spitalele publice, precum şi a celorlalte categorii de personal se
stabileşte potrivit legii.
(2) Incepând cu data de 1 ianuarie 2011, cheltuielile
aferente drepturilor de personal stabilite potrivit alin. (1) reprezintă
maximum 70% din sumele decontate de casele de asigurări de
sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate pentru serviciile medicale furnizate, precum şi din
sumele asigurate din bugetul Ministerului Sănătăţii cu
această destinaţie."
39. La articolul 198, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 198. - (1) Spitalul public, indiferent de
reţeaua în cadrul căreia funcţionează, are obligaţia
să înregistreze, să stocheze, să prelucreze şi să
transmită informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor
aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
(2) Raportările se fac către Ministerul
Sănătăţii, serviciile publice deconcentrate cu
personalitate juridică ale Ministerului Sănătăţii,
Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului
Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii
Bucureşti şi, după caz, către ministerele şi
instituţiile cu reţea sanitară proprie, pentru constituirea
bazei de date, la nivel naţional, în vederea fundamentării deciziilor
de politică sanitară, precum şi pentru raportarea datelor
către organismele internaţionale."
40. După articolul 198 se introduce un nou
articol, articolul 1981, cu următorul cuprins:
„Art. 1981. - Spitalul public, indiferent de
reţeaua în cadrul căreia funcţionează, are obligaţia
să se încadreze în Strategia naţională de raţionalizare a
spitalelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului."
41. Articolul 200 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 200. - (1) Ministerul
Sănătăţii analizează şi evaluează periodic
şi ori de câte ori este nevoie sau la sesizarea organelor abilitate ale
statului activitatea unităţilor sanitare publice cu paturi din
reţeaua proprie, numind o comisie de evaluare pentru efectuarea acesteia.
(2) Pentru analiza şi evaluarea spitalelor publice
din reţelele sanitare ale ministerelor şi instituţiilor, precum
şi pentru spitalele publice din reţeaua autorităţilor
administraţiei publice locale, comisia prevăzută la alin. (1) se
constituie, după caz, prin ordin al ministrului, al conducătorului
instituţiei care are în subordine spitalul sau prin act administrativ al
primarului localităţii, al primarului general al municipiului
Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean, după
caz.
(3) La propunerea comisiei prevăzute la alin. (1),
după caz, conducerea spitalelor publice evaluate poate fi revocată
prin act administrativ al miniştrilor, al conducătorului
instituţiei cu reţea sanitară proprie sau, după caz, al
primarului localităţii, al primarului general al municipiului
Bucureşti sau al preşedintelui consiliului judeţean.
(4) Analiza şi evaluarea activităţii
spitalelor publice prevăzute la alin. (1) şi (2) se realizează
conform unei metodologii unitare aprobate prin ordin al ministrului
sănătăţii."
42. Articolul 202 se abrogă.
43. Articolul 204 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 204. - (1) Dacă în termen de un an de la
aprobarea procedurilor, standardelor şi metodologiei de acreditare
prevăzute la art. 176 alin. (1) spitalele nu solicită acreditarea în
condiţiile legii, acestea pierd dreptul de a mai fi finanţate din
fonduri publice.
(2) Dacă spitalele acreditate nu solicită
reacreditarea, în condiţiile legii, cu cel puţin 6 luni înainte de
încetarea valabilităţii acreditării, pierd dreptul de a mai fi
finanţate din fonduri publice."
44. La articolul 256, după alineatul (4) se
introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
„(41) Fondul de rezervă se constituie
în anii în care bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate este excedentar, nu primeşte sume în completare de
la bugetul de stat potrivit alin. (4) şi se constituie numai după
acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale bugetului Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate."
45. Articolul 362 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 362. - Veniturile prevăzute la art. 361
şi 3631, gestionate de Ministerul
Sănătăţii, sunt folosite pentru:
a) investiţii în infrastructură şi
dotări la spitalele publice din reţeaua Ministerului
Sănătăţii şi reţeaua autorităţii
administraţiei publice locale în condiţiile stabilite la art. 1905
alin. (1);
b) finanţarea programelor naţionale de
sănătate derulate prin spitalele publice, potrivit dispoziţiilor
art. 491 lit. b);
c) rezerva Ministerului Sănătăţii
pentru situaţii speciale;
d) sume alocate prin transfer în bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru
medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul
ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe
bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări
sociale de sănătate;
e) alte destinaţii prevăzute la art. 93 alin.
(11), art. 93 alin. (5) şi art. 93 alin. (51)."
Art. II. -In tot cuprinsul Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, sintagma „consiliu consultativ" se
înlocuieşte cu sintagma „consiliu de administraţie".
Art. III. - In termen de 15 zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
ministrul sănătăţii, la propunerea Comisiei Naţionale
de Acreditare a Spitalelor, va aproba, prin ordin, procedurile, standardele
şi metodologia de acreditare a spitalelor.
Art. IV. - (1) Ministerul Sănătăţii
şi ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară
proprie vor lua măsuri pentru înfiinţarea consiliilor de
administraţie din cadrul spitalelor, în conformitate cu prevederile
prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a acesteia.
(2) Consiliile de administraţie, înfiinţate
în conformitate cu prevederile alin. (1), sunt obligate ca în termen de 30 de
zile de la înfiinţare să organizeze concurs pentru ocuparea
funcţiei de manager.
(3) Până la ocuparea prin concurs a funcţiei
de manager, conducerea spitalelor se realizează de către manageri
interimari, potrivit prevederilor art. 178 din Legea nr. 95/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
(4) In termen de 30 de zile de la numirea managerilor
selectaţi prin concurs, aceştia sunt obligaţi să organizeze
concurs pentru ocuparea funcţiilor specifice comitetului director.
(5) Până la ocuparea prin concurs a
funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea
interimară a spitalelor publice din reţeaua Ministerului
Sănătăţii şi din reţeaua ministerelor şi
instituţiilor cu reţea sanitară proprie se asigură în
conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) Prevederile alin. (2)-(5) nu se aplică funcţiilor
de manager şi funcţiilor de conducere care fac parte din comitetul
director, ocupate prin concurs sau licitaţie publică la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. In
aceste cazuri contractele de management, respectiv de administrare vor înceta
în cazurile şi situaţiile prevăzute de lege.
Art. V. - Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii
şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii
către autorităţile administraţiei publice locale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3
decembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 3 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) In vederea exercitării de
către autorităţile administraţiei publice locale a
atribuţiilor şi competenţelor prevăzute la art. 2 alin. (1)
lit. a) şi c) se vor asigura transferuri de la bugetul de stat către
bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
(2) Sumele care se asigură prin transfer pentru
exercitarea atribuţiilor şi competenţelor prevăzute la art.
2 alin. (1) lit. a) şi c) se aprobă anual, prin legea bugetului de
stat, ca anexă la bugetul Ministerului Sănătăţii,
repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti. Repartizarea pe
unităţi administrativ-teritoriale în care funcţionează
instituţiile respective se face de către direcţiile de
sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti
sau de către autorităţile/instituţiile de
sănătate publică naţionale.
(3) In vederea exercitării de către
autorităţile administraţiei publice locale a atribuţiilor
şi competenţelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi
d), sumele necesare se asigură în baza unui contract încheiat de
către acestea cu direcţiile de sănătate publică, în
condiţiile legii.
(4) Ministerul Finanţelor Publice este abilitat
să introducă modificările corespunzătoare în structura
bugetului de stat şi a bugetului Ministerului
Sănătăţii pe anul 2010."
2. La articolul 16, litera e) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
,,e) alte unităţi sanitare cu paturi,
inclusiv cele de urgenţă prevăzute la art. 19."
3. La articolul 17, alineatul (5) se abrogă.
4. La articolul 17, alineatul (6) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
„(6) După finalizarea fazelor-pilot, la propunerea
Ministerului Sănătăţii, Guvernul aprobă prin
hotărâre menţinerea managementului asistenţei medicale acordate
în unităţile sanitare cu paturi la autorităţile
administraţiei publice locale şi, după caz, la Primăria Municipiului
Bucureşti."
5. Articolul 19 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
„Art. 19. - Lista unităţilor sanitare publice
cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale
acordate în unităţile sanitare cu paturi se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Sănătăţii, până la data de 1 iulie 2010."
6. La articolul 21, după alineatul (1) se
introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul
cuprins:
„(2) Autorităţile publice locale sunt
responsabile de acoperirea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii
necesare întreţinerii şi funcţionării cabinetelor medicale
din unităţile de învăţământ preşcolar şi
şcolar, precum şi pentru înfiinţarea de noi cabinete medicale în
unităţi de învăţământ cu personalitate juridică,
prin sume alocate de la bugetul local cu această destinaţie.
(3) Pentru cabinetele medicale din unităţile
de învăţământ universitar, în ceea ce priveşte cheltuielile
pentru bunuri şi servicii necesare întreţinerii şi
funcţionării acestora, sumele sunt alocate de către
unităţile de învăţământ de care aparţin."
7. La articolul 22, după alineatul (1) se
introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) In termen de 30 de zile de la data intrării
în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 19,
direcţiile de sănătate publică încheie cu
autorităţile administraţiei publice locale protocoale de
predare-preluare, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului
sănătăţii, pentru spitalele publice al căror
management al asistenţei medicale s-a transferat prin hotărâre a
Guvernului."
8. După articolul 22 se introduce un nou
articol, articolul 221, cu următorul cuprins:
„Art. 221. - Ulterior îndeplinirii
prevederilor art. 17 alin. (6) şi art. 19, managementul asistenţei
medicale acordate în unităţile sanitare cu paturi se poate transfera
de la o autoritate publică locala la o altă autoritate publică
locală, prin hotărâre a Guvernului, cu acordul ambelor
părţi."
Art. VI. - Persoanele care îşi
desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice
prevăzute la art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 162/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
îşi păstrează drepturile şi obligaţiile deţinute
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă.
Art. VII. - (1) Plata sumei de 673.903 mii lei,
reprezentând obligaţiile unităţilor sanitare publice cu paturi
din reţeaua Ministerului Sănătăţii către
furnizorii de bunuri şi servicii, înregistrate peste termenul de
scadenţă, la data de 31 martie 2010, se efectuează din sumele
aprobate în bugetul Ministerului Sănătăţii de la bugetul de
stat, alocate prin transferuri în bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate.
(2) Suma prevăzută la alin. (1) se
plăteşte eşalonat, în ordine cronologică, pe o
perioadă de 90 de zile, începând cu data intrării în vigoare a
prezentului act normativ.
(3) Condiţiile şi modalităţile de
stingere a obligaţiilor de plată ale unităţilor sanitare cu
paturi, înregistrate la data de 31 martie 2010, se aprobă prin ordin comun
al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui
Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
(4) Ministerul Finanţelor Publice este autorizat
să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite,
sumele corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat,
aprobat Ministerului Sănătăţii pe anul 2010.
(5) Autorităţile administraţiei publice
locale sunt abilitate să dispună măsurile necesare pentru a
preîntâmpina apariţia unor noi obligaţii restante de plată, la
nivelul unităţilor sanitare din reţeaua proprie, precum şi
pentru stingerea obligaţiilor de plată înregistrate la nivelul
acestor unităţi, începând cu data încheierii protocoalelor de
predare-preluare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Mihai Capră,
secretar de stat
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei
sociale,
Mihai Constantin Şeitan
Ministrul transporturilor şi infrastructurii,
Radu Mircea Berceanu
Ministrul apărării naţionale,
Gabriel Oprea
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu