Luând în considerare necesitatea asigurării accesului la vot al alegătorilor din străinătate,ţinând cont de imperativul evitării repetării incidentelor grave produse la secţiile de votare din străinătate la scrutinele din 26 mai 2019,observând faptul că durata activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate pe parcursul celor 3 zile de votare este de aproximativ 50 de ore, aceasta crescând în situaţia în care birourile electorale ale secţiilor de votare trebuie să gestioneze şi votul prin corespondenţă,luând în considerare situaţiile în care birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate din statele în care au optat să voteze prin corespondenţă mai puţin de 5.000 de alegători cu domiciliul sau reşedinţa în statul respectiv şi care, în urma deciziei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, vor îndeplini, suplimentar, şi atribuţiile prevăzute de lege pentru birourile electorale pentru corespondenţă,constatând faptul că, în lipsa unor proceduri care să permită membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate să beneficieze de timp de odihnă, volumul mare al activităţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate este de natură să genereze riscuri majore, precum scăderea numărului persoanelor care vor dori să facă parte din birourile electorale, creşterea numărului de erori cauzate de oboseala membrilor birourilor electorale şi retragerea din birourile electorale a membrilor acestora pe parcursul desfăşurării activităţii,ţinând cont de faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, participarea concomitentă a preşedintelui şi a locţiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secţiei de votare este obligatorie, timpul de lucru al acestora pe durata celor 3 zile de votare putând ajunge la peste 50 de ore, cu un repaus total de 12 ore,observând necesitatea clarificării prevederilor legale privind membrii supleanţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate desemnaţi de partidele politice, astfel încât să rezulte în mod clar că aceştia au dreptul de a înlocui membrii titulari ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, pe durata absenţei acestora,constatând faptul că, pentru a asigura efectivitatea dispoziţiilor legale privind utilizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal la secţiile de votare din străinătate, respectiv a prevederilor legale referitoare la semnarea de către alegători pe un dispozitiv electronic, este necesar ca în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate să fie desemnate persoane care să îndeplinească atribuţiile ce revin operatorilor de calculator,observând că unicul criteriu de identificare a alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal la secţiile de votare din străinătate este codul numeric personal, iar titlul de călătorie nu conţine nicio menţiune în acest sens,văzând prevederile art. 44 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care impun verificarea datelor personale ale alegătorilor prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal,întrucât, potrivit prevederilor art. 84 alin. (2) raportat la art. 120 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, monitorizarea prezenţei la vot şi verificarea legalităţii exercitării dreptului de vot se realizează pe baza înscrierii codurilor numerice personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal - SIMPV, singura dată personală ce asigură individualizarea certă şi unică a alegătorilor,având în vedere faptul că, potrivit mesajelor transmise de misiunile diplomatice şi oficiile consulare după data intrării în vigoare a Legii nr. 148/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, termenul stabilit de legislaţia în vigoare pentru identificarea sediilor secţiilor de votare din străinătate este insuficient, ceea ce, în esenţă, va conduce la imposibilitatea organizării unui număr suficient de secţii de votare în străinătate,ţinând cont de faptul că, în acest context, este necesară corelarea termenelor şi acţiunilor de stabilire a secţiilor de votare din străinătate cu cele de constituire a birourilor electorale ale acestora,luând în considerare faptul că membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate care vor îndeplini atribuţiile ce revin operatorilor de calculator trebuie, pe de o parte, să urmeze sesiuni de instruire, iar, pe de altă parte, să intre în termen util în posesia terminalelor informatice pe care le vor utiliza în secţiile de votare,constatând faptul că, în lipsa unui termen mai lung pentru identificarea sediilor secţiilor de votare din străinătate şi a persoanelor care să facă parte din birourile electorale ale acestora, se impune ca stabilirea sediilor secţiilor de votare din străinătate şi constituirea birourilor electorale ale acestora să fie efectuate în etape, astfel încât, în cazurile în care aceste acţiuni pot fi efectuate din timp, toate celelalte demersuri organizatorice să fie realizate în termen util,observând faptul că, în cazul în care termenul final pentru stabilirea sediilor secţiilor de votare din străinătate nu este modificat, demersurile organizatorice suplimentare impuse de Legea nr. 148/2019 nu vor putea fi realizate,văzând necesitatea repartizării eficiente a operatorilor de calculator la secţiile de votare, în raport cu numărul disponibil al acestora,ţinând cont de numărul mic al alegătorilor înregistraţi ca alegători prin corespondenţă şi alegători din străinătate, de necesitatea unei cunoaşteri mai exacte a alegătorilor români din străinătate, precum şi de avantajele votului prin corespondenţă, în termeni de costuri,luând în considerare faptul că, spre deosebire de experienţa ultimilor 30 de ani cu privire la organizarea şi desfăşurarea în străinătate a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, votarea va începe în ziua de vineri, 22 noiembrie 2019, iar buletinele de vot vor putea fi tipărite cel mai devreme în data de 16 noiembrie 2019, existând riscul semnificativ ca buletinele de vot transmise să nu ajungă la timp la toate secţiile de votare din străinătate,constatând necesitatea asigurării transparenţei sistemelor informatice utilizate la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, precum şi a creşterii încrederii competitorilor electorali în corectitudinea utilizării acestora, dată fiind Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2019 privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019,ţinând cont de faptul că candidaţii la alegerile pentru Preşedintele României beneficiază, în mod gratuit, de timpi de antenă,observând că partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor care participă la alegerile pentru Preşedintele României nu beneficiază de timpi de antenă, deşi acestea participă la campania electorală,întrucât, în ipoteza materializării tuturor riscurilor menţionate, drepturile electorale fundamentale ar avea un caracter iluzoriu,văzând termenul scurt rămas până la data alegerilor prezidenţiale din anul 2019,având în vedere consecinţele negative ale neadoptării, în regim de urgenţă, a prezentului act normativ asupra procedurii de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României, asupra accesului la vot al alegătorilor, dar şi asupra credibilităţii şi reputaţiei internaţionale a României,întrucât măsurile propuse prin prezentul proiect nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cum ar fi de exemplu deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1.189/2008, nr. 1.248/2008 şi nr. 47/2018, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor,în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară, în vederea desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României şi a asigurării condiţiilor necesare pentru consultarea corpului electoral, a cărei reglementare nu poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul ILegea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins: d)act de identitate - cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării; 2. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România. 3. La articolul 23, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt desemnaţi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetăţenilor cu drept de vot, semnate şi datate, care cuprind datele prevăzute de art. 16 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, transmise prin poştă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire şi care se comunică biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. Operaţiunile de desemnare a preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora încep cu 45 de zile înaintea primei zile a votării în străinătate, pe măsură ce sunt stabilite sediile secţiilor de votare din străinătate, şi se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea primei zile a votării în străinătate, fiind aduse la cunoştinţă publică prin afişarea pe site-ul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate şi locţiitorul acestuia care îndeplinesc atribuţiile ce revin operatorilor de calculator trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate şi locţiitorul pot lipsi, în cazuri justificate, de la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, cu condiţia să nu lipsească amândoi în acelaşi timp. Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate poate stabili, prin decizie, în cazuri justificate, orarul prezenţei preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare din străinătate şi a locţiitorului acestuia la activitatea biroului electoral al secţiei de votare.
(4) În cel mult 5 zile de la data desemnării preşedintelui biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate şi a locţiitorului acestuia, formaţiunile politice care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin mijloace electronice, listele reprezentanţilor lor în secţia de votare din străinătate respectivă, cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile şi codurile numerice personale ale titularului şi supleanţilor, însoţite de declaraţiile lor de acceptare. O formaţiune politică poate avea un titular şi 2 supleanţi, cu rol de locţiitori, pentru fiecare secţie de votare. Pentru a îndeplini atribuţiile ce revin operatorilor de calculator, reprezentanţii formaţiunilor politice trebuie să urmeze o sesiune de instruire în acest sens. Supleanţii pot înlocui temporar titularii numai când aceştia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate. 4. La articolul 23, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate , alineatele (41)-(44), cu următorul cuprins: (41) În cel mult 5 zile de la data expirării termenului prevăzut de alin. (4), preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate completează birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, ai căror preşedinţi şi locţiitori au fost desemnaţi. În această componenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate îndeplinesc toate atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă actele de învestire, fiind aduse la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate. (42) Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate trebuie să se finalizeze până cel mai târziu cu 10 zile înaintea primei zile a votării din străinătate. (43) În urma învestirii într-un birou electoral al secţiei de votare din străinătate, preşedintele, locţiitorul şi ceilalţi membri sunt obligaţi să îndeplinească atribuţiile ce le revin conform legii, aceştia răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfăşurarea procesului electoral. (44) În situaţia în care, până cu 10 zile înaintea primei zile a votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu dispun de un număr suficient de membri care să îndeplinească atribuţiile operatorilor de calculator, acestea pot fi completate de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate cu personal asigurat de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de alte autorităţi publice la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe. Costurile deplasării şi cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile electorale ale secţiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe. 5. La articolul 40, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins: (21) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri beneficiază de timpi de antenă, la serviciile private de radio şi televiziune, contra cost. 6. La articolul 67, după alineatul (2) se introduc două noi alineate , alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins: (21) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate care îndeplinesc atribuţiile prevăzute de lege pentru birourile electorale pentru votul prin corespondenţă, locţiitorii acestora şi membrii care îndeplinesc atribuţiile ce revin operatorilor de calculator primesc pentru fiecare zi de activitate o indemnizaţie de 380 lei, iar ceilalţi membri primesc pentru fiecare zi de activitate o indemnizaţie de 190 de lei. (22) Fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în vederea participării la procesul electoral ale preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, ale locţiitorilor acestora, precum şi ale membrilor birourilor electorale pentru secţiile de votare din străinătate desemnaţi sau propuşi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, în limitele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul IILegea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. La articolul 23, alineatele (5) şi (7) vor avea următorul cuprins:
(5) Începând cu a cincisprezecea zi din perioada electorală până cel mai târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Ministerul Afacerilor Externe comunică Autorităţii Electorale Permanente, în mod eşalonat, propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile secţiilor de votare din străinătate prevăzute la alin. (1)-(4), de îndată ce acestea sunt finalizate. ........ ................ ................ ................ ................ ........ .........
(7) În termen de cel mult 3 zile de la data fiecărei comunicări prevăzute la alin. (5), Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare privind sediile secţiilor de votare din străinătate. În cel mult 3 zile de la data ultimei comunicări, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţă publică lista finală a sediilor secţiilor de votare din străinătate. 2. La articolul 110, alineatul (9) va avea următorul cuprins:
(9) În sensul prezentei legi, prin centru de votare din ţară se înţelege imobilul din ţară unde funcţionează cel puţin două secţii de votare. Articolul IIIÎn situaţia organizării unui al doilea tur pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate poate stabili ca în cazurile în care buletinele de vot nu pot fi transmise în termen util înaintea primei zile a votării în străinătate, buletinele de vot ce vor fi folosite în secţiile de votare din străinătate respective să fie tipărite prin grija misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, conform procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central. Articolul IV
(1) Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, în continuarea operaţiunilor de înregistrare a alegătorilor prin corespondenţă în contextul alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 15 septembrie 2019, alegătorii se pot înregistra ca alegători prin corespondenţă, în condiţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 288/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 15 septembrie 2019, în continuarea operaţiunilor de înregistrare a alegătorilor din străinătate în contextul alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2019, alegătorii se pot înregistra ca alegători din străinătate în condiţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul VPrin derogare de la art. 110 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă desemnează în fiecare comună, oraş, municipiu şi sector al municipiului Bucureşti, pe lângă operatorii de calculator repartizaţi pe secţii de votare, un număr de operatori de calculator egal cu 20% din numărul secţiilor de votare din comuna, oraşul, municipiul sau sectorul municipiului Bucureşti respectiv. Articolul VI
(1) La alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, asigură funcţionarea în sediul Biroului Electoral Central a unei infrastructuri informatice care are următoarele atribuţii:a)funcţionarea aplicaţiei de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării; b)stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi a logurilor maşinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei şi transparenţei acestora.
(2) Infrastructura informatică prevăzută de alin. (1) cuprinde servere, sisteme de stocare a datelor, echipamente de comunicaţii şi de securitate, precum şi licenţe şi aplicaţii informatice, asigurate, instalate şi configurate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, conform cerinţelor operaţionale ale Autorităţii Electorale Permanente.
(3) Aplicaţia de centralizare a proceselor-verbale şi Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal pot fi accesate pentru vizualizarea în timp real a datelor, din sediul Biroului Electoral Central, de către reprezentanţii Biroului Electoral Central şi cei ai Autorităţii Electorale Permanente, pe baza drepturilor de acces stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.
(4) Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură asistenţa şi suportul tehnic pentru funcţionarea echipamentelor şi aplicaţiilor informatice prevăzute de alin. (2).
(5) Autoritatea Electorală Permanentă, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, asigură aplicaţiile şi/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, precum şi echipamentele informatice necesare centralizării rezultatelor votării de către Biroul Electoral Central. Acestea vor funcţiona în cadrul infrastructurii informatice prevăzute de alin. (1), cu asigurarea redundanţei în centrul de date al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
(6) Formaţiunile politice care participă la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot desemna experţi în tehnologia informaţiei cu drept de acces la infrastructura informatică prevăzută de alin. (1), în condiţiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central. Articolul VII Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condiţiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central.PRIM-MINISTRUVASILICA-VIORICA DĂNCILĂContrasemnează:p. Ministrul afacerilor externe,Monica-Dorina Gheorghiţă,secretar de statPreşedintele Autorităţii Electorale Permanente,Constantin-Florin Mituleţu-BuicăMinistrul finanţelor publice,Eugen Orlando Teodorovici