Ordinul Nr.115 din 04.07.2018

Având în vedere prevederile:– art. 177¹ alin. (2) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

– art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin. Articolul 1Se aprobă Metodologia de calcul al consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2
(1) Metodologia prevăzută la art. 1 intră în vigoare la data de 1 octombrie 2018.
(2) Până la data de 20 octombrie 2018, operatorul de transport şi de sistem (OTS) raportează Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru fiecare lună, situaţia consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale calculat/estimat prin metoda aplicată de OTS anterior intrării în vigoare a metodologiei, conform anexei nr. 7 la aceasta. Articolul 3Operatorii de transport şi de sistem duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea acestora. Articolul 4La data intrării în vigoare a metodologiei prevăzute la art. 1 orice alte dispoziţii contrare acesteia se abrogă. Articolul 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,Dumitru Chiriţă ANEXĂMETODOLOGIE de calcul al consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale Capitolul IScop şi domeniu de aplicare Articolul 1Prezenta metodologie are drept scop stabilirea unei metode unitare de calcul al consumului tehnologic de gaze naturale din sistemul de transport al gazelor naturale, denumit în continuare ST, şi se aplică de operatorul de transport şi de sistem, denumit în continuare OTS. Articolul 2
(1) În sensul prezentei metodologii, consumul tehnologic reprezintă cantitatea de gaze naturale, exprimată în unităţi de volum şi de energie, necesară a fi consumată de OTS pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfăşurării activităţii de transport al gazelor naturale.
(2) Consumul tehnologic din ST calculat/estimat pe durata unui an gazier de OTS şi transmis la ANRE este compus din:a)consumul tehnologic localizat-determinat; b)consumul tehnologic nelocalizat-estimat.
(3) Consumul tehnologic localizat-determinat din ST, prevăzut la alin. (2) lit. a), este sumă a cantităţilor de gaze naturale achiziţionate de OTS în vederea:a)funcţionării staţiilor de comprimare a gazelor naturale, calculate conform prevederilor art. 5; b)încălzirii gazelor naturale şi a incintelor tehnologice, calculate conform prevederilor art. 6; c)curăţării impurităţilor din conductele de transport al gazelor naturale, calculate conform prevederilor art. 7; d)curăţării impurităţilor din separatoarele de lichide montate pe traseul conductelor de transport al gazelor naturale, calculate conform prevederilor art. 8; e)verificării şi reglării periodice a supapelor de siguranţă, calculate conform prevederilor art. 9; f)reparării, reabilitării şi/sau dezvoltării ST, calculate conform prevederilor art. 11.
(4) Consumul tehnologic nelocalizat-estimat din ST, prevăzut la alin. (2) lit. b), este sumă a cantităţilor de gaze naturale achiziţionate de OTS, ca urmare a:a)uzurii în exploatare a conductelor de transport al gazelor naturale, estimate conform prevederilor art. 12; b)neetanşeităţilor îmbinărilor demontabile datorate uzurii în exploatare, estimate conform prevederilor art. 13; c)creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, estimate conform prevederilor art. 14; d)accidentelor tehnice, fisuri şi ruperi, estimate conform prevederilor art. 15-18.
(5) În categoria de consum tehnologic din ST nu se încadrează cantităţile de gaze naturale achiziţionate în vederea:a)utilizării în scop administrativ de OTS în sediile aflate în proprietatea/folosinţa acestuia; b)compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor incidente tehnice, cu autor cunoscut; c)compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor incidente tehnice în ST, cu autor necunoscut, dacă OTS nu deţine înscrisuri din care să rezulte măsurile întreprinse pentru recuperarea prejudiciului; d)compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor vicii de execuţie ale obiectivelor din ST aflate în perioada de garanţie; e)compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma unor intervenţii neautorizate ale terţilor asupra sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale, respectiv:

f)compensării volumelor de gaze naturale disipate în urma folosirii instalaţiilor clandestine racordate la ST; g)compensării volumelor de gaze naturale datorate dezechilibrelor din sistem, ca urmare a unor consumuri înregistrate de utilizatorii de reţea peste cele alocate/ nominalizate ferm prin contractele încheiate cu OTS. Capitolul IIAbrevieri, expresii şi termeni Articolul 3În sensul prezentei metodologii, următoarele abrevieri, expresii şi termeni se definesc după cum urmează: a)ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei; b)SM - staţie de măsurare a gazelor naturale; c)SRM - staţie de reglare-măsurare a gazelor naturale; d)condiţii normale - condiţii în care temperatura gazelor naturale este T_N = 273,15 K şi presiunea gazelor naturale este P_N = 101325 Pa; e)condiţii standard - condiţii în care temperatura gazelor naturale este T_S = 288,15 K şi presiunea gazelor naturale este P_s = 101325 Pa; f)Codul reţelei - Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, cu modificările şi completările ulterioare; g)Lege - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare; h)Normă de mentenanţă - Norma tehnică specifică pentru sistemul naţional de transport al gazelor naturale - mentenanţa conductelor de transport gaze naturale, aprobată prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2.453/2010¹. Articolul 4Termenii prevăzuţi la art. 3 se completează cu termenii definiţi în Lege şi în legislaţia aplicabilă în domeniul gazelor naturale. Capitolul IIICalculul consumului tehnologic localizat-determinat din sistemul de transport Articolul 5
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar funcţionării staţiilor de comprimare a gazelor naturale, se determină prin intermediul sistemelor/mijloacelor de măsurare amplasate în staţie şi se calculează de OTS cu formula:V_{s =} V_{comp –} V_încSA , unde: – V_s - volumul de gaze naturale necesar funcţionării staţiei de comprimare a gazelor naturale, [m³]; – V_comp - volumul de gaze naturale măsurat cu sistemul/mijlocul de măsurare amplasat în staţie, [m³]; – V_încSA - volumul de gaze naturale, utilizat drept combustibil pentru încălzirea gazelor naturale, a incintelor tehnologice şi a spaţiilor administrative, măsurat cu un sistem/mijloc de măsurare, [m³].
(2) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1) în conformitate cu tabelul nr. 1 din anexa nr. 1.
(3) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează aplicând formula:E = V_s x H_s unde: – E - energia gazelor naturale, [MWh], rotunjită la 6 zecimale; – V_s - volumul de gaze naturale necesar funcţionării staţiei de comprimare a gazelor naturale, [m³]; – H_s - puterea calorifică superioară, [MWh/m³], rotunjită la 6 zecimale.
(4) Puterea calorifică superioară prevăzută la alin. (3) este H_s aferentă zonei de calitate în care este amplasată staţia de comprimare, din data citirii sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale.
(5) Citirile sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale prevăzute la alin. (1) se realizează lunar în aceeaşi dată a lunii. Articolul 6
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar încălzirii gazelor naturale şi a incintelor tehnologice, se determină prin intermediul sistemelor/mijloacelor de măsurare amplasate în SRM/SM şi se calculează de OTS cu formula:V_l = V_încSA – V_SA unde: – V_I - volumul de gaze naturale necesar încălzirii gazelor naturale şi a incintelor tehnologice, [m³];

– V_încSA - volumul de gaze naturale utilizat drept combustibil pentru încălzirea gazelor naturale, a incintelor tehnologice şi a spaţiilor administrative, măsurat cu un sistem/mijloc de măsurare, [m³];

– V_SA - volumul de gaze naturale utilizat drept combustibil pentru încălzirea spaţiilor administrative, [m³].
(2) Volumul V_SA prevăzut la alin. (1) este consumul energetic declarat de OTS.
(3) În situaţia în care funcţionează mai multe instalaţii de încălzire a gazelor naturale în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(4) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu tabelul nr. 2 din anexa nr. 1.
(5) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasată SRM/SM, din data citirii sistemelor/mijloacelor de măsurare a gazelor naturale. Articolul 7
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar curăţării impurităţilor din conductele de transport al gazelor naturale, după cuplare sau la activităţile de mentenanţă, se realizează prin introducerea în conductă a unei cantităţi de gaze naturale, sub presiune, până la evacuarea aerului,¹ Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2.453/2010 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. respectiv a impurităţilor solide/lichide din aceasta, care se prezintă sub forma de particule solide zgură, praf sau particule lichide, şi se calculează, dacă este cazul, de OTS cu formula: unde: -V_{s imp} - volumul de gaze naturale necesar curăţării de impurităţi a conductelor de transport al gazelor naturale, [m³]; – D - diametrul interior al conductei de transport al gazelor naturale, [m];

– L - lungimea conductei de transport al gazelor naturale, [m];

– s - coeficient de alunecare, s = 1,02 ÷ 1,15;

– p_a - presiunea atmosferică, p_a=101325Pa;

– p - presiunea de lucru a gazelor naturale din conductă, [Pa].
(2) Dacă procesul de curăţare de impurităţi şi umplerea conductei cu gaze naturale sunt operaţii simultane, volumul de gaze naturale prevăzut la alin. (1) se calculează numai pentru curăţarea conductei.
(3) În situaţia în care sunt supuse curăţării de impurităţi mai multe tronsoane de conductă în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(4) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu tabelul nr. 3 din anexa nr. 1.
(5) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasată conducta de transport al gazelor naturale, din data curăţării de impurităţi a acesteia. Articolul 8
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar curăţării impurităţilor din separatoarele de lichide montate pe traseul conductelor de transport al gazelor naturale, V_SL, se calculează, dacă este cazul, de OTS ţinând cont de diametrul şi lungimea conductei de refulare.
(2) Pentru calculul volumului prevăzut la alin. (1) şi prezentat în tabelul nr. 1 au fost luate în considerare următoarele informaţii:a)presiunea de calcul a gazelor naturale - 10 bari (10 x 10⁵ Pa); b)diametrul conductei de refulare Ø1" ÷ 4", respectiv D_r 25 mm ÷ 100 mm; c)lungimea conductei de refulare L_r = 5 m ÷ 25 m; d)coeficientul pierderilor de presiune liniare (prin frecare) f = 5; e)timpul de curgere picături + gaze naturale,  = 30 s; f)formula de calcul al debitului de gaze naturale, între presiunea de lucru din conducta de refulare şi presiunea atmosferică, prevăzută la art. 50 din Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Pentru alte valori ale lungimii conductei de refulare, volumul de gaze naturale prevăzut la alin. (1) se va obţine prin interpolarea liniară a informaţiilor din tabelul nr. 1.Tabelul nr. 1

(4) Pentru alte valori ale presiunii, volumul de gaze naturale din tabelul nr. 1 se va înmulţi cu coeficientul prevăzut în figura nr. 1. Figura nr. 1*)
(5) În situaţia în care sunt supuse curăţării de impurităţi mai multe separatoare de lichide în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4).
(6) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu tabelul nr. 4 din anexa nr. 1.
(7) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasat separatorul de lichide montat pe traseul conductelor de transport al gazelor naturale, din data curăţării de impurităţi a acestuia. Articolul 9
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar verificării şi reglării periodice a supapelor de siguranţă, V_SS, se calculează, dacă este cazul, de OTS ţinând cont de diametrul şi lungimea conductei de refulare.
(2) Pentru calculul volumului prevăzut la alin. (1) şi prezentat în tabelul nr. 2 au fost luate în considerare următoarele informaţii:a)presiunea de calcul a gazelor naturale - 10 bari (10 x 10⁵ Pa);*) Figura nr. 1 este reprodusă în facsimil. b)diametrul conductei de refulare Ø1" ÷ 8", respectiv D_r = 25 mm ÷ 200 mm; c)lungimea conductei de refulare L_r = 3 m; d)coeficientul pierderilor de presiune liniare (prin frecare) f = 4; e)timpul de încercare al supapei (timpul de acţionare),  = 30 s ÷ 300 s; f)formula de calcul al debitului de gaze naturale, între presiunea de lucru din conducta de refulare şi presiunea atmosferică, prevăzută la art. 50 din Normele tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013, cu modificările şi completările ulterioare.Tabelul nr. 2

(3) Pentru alte valori ale presiunii, volumul de gaze naturale din tabelul nr. 2 se va înmulţi cu coeficientul prevăzut în figura nr. 1.
(4) În situaţia în care sunt supuse verificării şi reglării periodice mai multe supape de siguranţă în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).
(5) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu tabelul nr. 5 din anexa nr. 1.
(6) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este amplasată supapa de siguranţă din data verificării şi reglării acesteia. Articolul 10Cantităţile de gaze naturale necesare consumului tehnologic din ST derivă din programul anual de mentenanţă a conductelor ST şi din planurile de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobat de ANRE. Articolul 11
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar umplerii sistemului de transport în vederea reparării, reabilitării şi/sau dezvoltării acestuia, se calculează, dacă este cazul, de OTS cu formula: unde: – V_U - volumul de gaze naturale, în condiţii standard, necesar umplerii sistemului de transport în vederea reparării, reabilitării şi/sau dezvoltării acestuia, [m³];

– M - masa de gaze naturale, [kg];

– ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard; se preia din buletinul de analiză cromatografică emis pentru punctul de prelevare cel mai apropiat de zona lucrării, cu data prelevării cea mai apropiată de data finalizării lucrării, [kg/m³];

– ρ_N- densitatea gazelor naturale în condiţii normale; se preia din buletinul de analiză cromatografică emis pentru punctul de prelevare cel mai apropiat de zona lucrării, cu data prelevării cea mai apropiată de data finalizării lucrării, [kg/m³];-ρ - densitatea gazelor naturale în condiţii de lucru, [kg/m³]; – V_c - volumul conductei de transport al gazelor naturale, [m³];

– V_as - volumul dopului de amestec aer şi gaze naturale, [m³];

– Z - factorul de compresibilitate;

– R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];

– T_c - temperatura critică a gazelor naturale, [K];

– T_ci - temperatura critică a componenţilor, conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 2, [K];

– T_r - factor de temperatură;

– T - temperatura gazelor naturale în condiţii de lucru, [K];

– D - diametrul interior al conductei de transport al gazelor naturale, [m];

– L - lungimea conductei de transport al gazelor naturale, [m];

– M_m - masa molară, [kg/kmol].

– V_echip - volumul echipamentelor montate pe tronsonul de conductă, dacă este cazul; se ia în considerare volumul înscris în fişa tehnică sau pe placa de timbru;

– p - presiunea gazelor naturale în condiţii de lucru, [Pa];

– p_a - presiunea atmosferică, p_a = 101325 Pa;

– p_c - presiunea critică a gazelor naturale, [Pa];

– p_ci - presiunea critică a componenţilor, conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 2, [Pa];

– p_r - factor de presiune.
(2) Prin umplerea cu gaze naturale a unui obiectiv din cadrul ST se formează un amestec de aer şi gaze naturale care este refulat în atmosferă; volumul dopului de amestec V_as se calculează cu formula: unde: – Y(C_a) - mărime adimensională în funcţie de concentraţia aerului din amestecul gaze - aer (fracţie zecimală) şi se calculează cu formula:Y(C_a) = a + b x C_a^2,5 +c x C_a^0,5 + d x ln(C_a) – C_a = 0,05;

– a = 0,82503953;

– b = –0,55284456;

– c = –1,2290809;

– d = –0,20472295;

– Pe - criteriul Peclet
(3) În situaţia prevăzută la alin. (1), temperatura gazelor naturale în condiţii de operare (T) este egală cu media aritmetică a temperaturilor indicate de traductoarele de temperatură din ST amplasate în zona cea mai apropiată de unde este amplasat obiectivul.
(4) În situaţia în care sunt supuse umplerii mai multe conducte de transport al gazelor naturale în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul umplerii gărilor pentru lansarea şi primirea dispozitivelor de tip PIG şi în cazul umplerii echipamentelor din cadrul staţiilor de comprimare a gazelor naturale.
(6) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu tabelul nr. 2 din anexa nr. 2.
(7) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate unde are loc umplerea.
(8) OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza calculării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1):a)procesele-verbale de punere în funcţiune ale tronsoanelor de conductă sau ale echipamentelor supuse umplerii, după caz; b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST supus umplerii, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă; c)fişa tehnică a elementelor de conductă de tip special supuse umplerii, după caz, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 8 la Norma de mentenanţă; d)fişa tehnică a staţiei de reglare măsurare/staţiei de măsurare/staţiei de comandă vane/nodului tehnologic, după caz, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă; e)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde are loc umplerea; f)ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă. Capitolul IVEstimarea consumului tehnologic nelocalizat din sistemul de transport Articolul 12
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a uzurii în exploatare a conductelor de transport al gazelor naturale, se estimează de OTS în baza raportului de expertiză tehnică.
(2) În baza raportului prevăzut la alin. (1) OTS estimează şi înregistrează nivelul volumului de gaze naturale, exprimate în unităţi de volum [m³], energie [MWh], precum şi în procente din cantitatea transportată de gaze naturale.
(3) OTS fundamentează măsurile de reducere a volumului prevăzut la alin. (2).
(4) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (2) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară lunară calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare aferente zonelor de calitate. Articolul 13
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a neetanşeităţilor îmbinărilor demontabile datorate uzurii în exploatare, se estimează de OTS în baza raportului de expertiză tehnică.
(2) OTS înregistrează volumul de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de volum şi în unităţi de energie.
(3) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (2) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară lunară calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare aferente zonelor de calitate. Articolul 14
(1) Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, se estimează în baza formulei: unde: – V_ps - volumul de gaze naturale în condiţii standard, datorat evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, [m³];

– ∆p - diferenţa de presiune a gazelor naturale; ∆p = 0,2....0,8 10⁵ Pa;

– V - volumul conductei protejate de supapă, [m³];

– p_max - presiunea maximă a gazelor naturale la deschiderea supapei, [Pa]; nu poate depăşi valorile presiunilor de încercare a conductelor la proba de rezistenţă prevăzută în cadrul Normelor tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 118/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

– p_r - presiunea de regim a gazelor naturale, [Pa]; la depăşirea presiunii de regim supapele de siguranţă se deschid şi prin orificiile lor se evacuează în atmosferă excesul de gaze naturale - ΔV; unde ΔV = V_PS;

– p_a - presiunea atmosferică, [Pa].
(2) În situaţia în care sunt mai multe evacuări accidentale a gazelor naturale din ST din cauza creşterii accidentale a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă, în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(3) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 3.
(4) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate unde are loc creşterea accidentală a presiunii la exploatarea supapelor de siguranţă. Articolul 15Volumul de gaze naturale, în condiţii standard, ce trebuie achiziţionat de OTS, ca urmare a evacuării accidentale a gazelor naturale din ST din cauza accidentelor tehnice, fisuri şi ruperi cuprinde: a)volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, estimat conform prevederilor art. 16; b)volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate subteran, estimat conform prevederilor art. 17; c)volumul de gaze naturale disipat la ruperea conductei de transport al gazelor naturale, estimat conform prevederilor art. 18. Articolul 16
(1) Volumul prevăzut la art. 15 lit. a), în condiţii standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula: unde: – V_suprateran - volumul de gaze naturale disipat în atmosferă prin defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, [m³];

– m - debitul masic de gaze naturale, [kg/h];

– d - timpul scurs de la momentul ultimei verificări a traseului conductei şi până la oprirea disipării de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 336 ore [h];

– ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard, [kg/m³]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate în care se depistează defectul.
(2) Regimul de curgere necesar estimării volumului prevăzut la alin. (1) se determină cu formula: dacă: a)raportul regimul de curgere prin defect este critic; b)raportul regimul de curgere prin defect este subcritic, unde: – p - presiunea de operare a gazelor naturale din conductă [Pa];

– p_a - presiunea atmosferică, [Pa];

– k - exponent adiabatic, k = 1,32.
(3) Debitul masic de gaze naturale scurs prin defect este dependent de regimul de curgere:a)pentru regimul de curgere critic se utilizează formula:m = c_d x A x ρ* x w* x 3600, unde: – coeficientul de debit c_d = 0,82;

– A - aria defectului, [m²];

– ρ* - densitatea critică a gazelor naturale, [kg/m³]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. c);

– w* - viteza critică a gazelor naturale, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (5) lit. d); b)pentru regimul de curgere subcritic se utilizează formula:m = c_d x A x ρ_d x w_d x 3600, unde: – coeficientul de debit c_d = 0,85;

– ρ_d - densitatea gazelor naturale în zona defectului, [kg/m³]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. b);

– w_d - viteza gazelor naturale în zona defectului, [m/s]; se calculează conform prevederilor alin. (6) lit. c).
(4) În cazul defectelor cu forme geometrice neregulate, pentru calculul lui A se recomandă folosirea formulei lui Simpson prezentată în figura nr. 2. Figura nr. 2*) unde n este număr par.
(5) În cazul regimului de curgere critic, viteza maximă a gazelor naturale prin defectul suprateran poate fi egală cu viteza sunetului, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului sunt egali cu parametrii critici şi se determină cu relaţiile: unde: – p* - presiunea critică a gazelor naturale, [Pa];

– T* - temperatura critică a gazelor naturale, [K];

– ρ - densitatea gazelor naturale, [kg/m³];

– T - temperatura gazelor naturale în condiţii de operare, [K];

– R - constanta amestecului de gaze, [J/kgK];

– Z - factor de compresibilitate.
(6) În cazul regimului de curgere subcritic, destinderea gazelor naturale din conductă se realizează până la presiunea atmosferică, iar parametrii gazelor naturale în zona defectului se determină cu relaţiile: *) Figura nr. 2 este reprodusă în facsimil.
(7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6), temperatura gazelor naturale în condiţii de operare (T) este egală cu temperatura atmosferică.
(8) În situaţia în care sunt înregistrate, în aceeaşi lună, mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate suprateran, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(9) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 4.
(10) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul.
(11) OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1): a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă; b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă; c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul; d)ordinul de lucru/foaia de manevră, întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă. Articolul 17
(1) Volumul prevăzut la art. 15 lit. b), în condiţii standard, V_subteran, se estimează, dacă este cazul, de OTS conform prevederilor art. 16 alin. (1)-(6) având în vedere că presiunea în zona defectului, [Pa], se calculează cu formula:p_d = p + p_e, unde: – p_e - presiunea din exteriorul defectului, [Pa]; se calculează cu formula:p_e = p_a + ρ_apa x g x h, – P_a - presiunea atmosferică, [Pa];

– ρ_apa - densitatea apei, [kg/m³];

– g - acceleraţia gravitaţională [m/s²];

– h - adâncimea de montare a conductei de transport al gazelor naturale, măsurată de la generatoarea superioară, [m];

– presiunea coloanei de apă este dată de relaţia - ρ_apa x g x h.
(2) Temperatura gazelor naturale în condiţii de operare (T) luată în calcul la estimarea volumului de gaze naturale prevăzut la art. 15 lit. b) este egală cu media aritmetică a temperaturilor indicate de traductoarele de temperatură din ST amplasate în zona cea mai apropiată de locul unde a fost depistat defectul.
(3) În situaţia în care sunt înregistrate mai multe defecte ale obiectivelor din cadrul ST, montate subteran, în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale estimate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(4) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1), în conformitate cu anexa nr. 5.
(5) Conversia volumului de gaze naturale prevăzut la alin. (1) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistat defectul.
(6) OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (1): a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă; b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă; c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul; d)ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă. Articolul 18
(1) Ruperea conductei de transport gaze naturale poate fi: a)totală transversală; b)parţială.
(2) Volumul de gaze naturale disipat la ruperea totală transversală a conductei prevăzută la alin. (1) lit. a), în condiţii standard, se estimează, dacă este cazul, de OTS cu formula: unde: – V_rt - volumul de gaze naturale disipat la ruperea totală transversală a conductei de transport al gazelor naturale, [m³];

– r - timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, [h];

– Q_s - debitul de gaze naturale scurs prin defect, în condiţii standard, [m³/h].
(3) Volumul de gaze naturale disipat la ruperea parţială a conductei prevăzute la alin. (1) lit. b) se estimează cu formula: unde: – r - timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, [h];

– ρ_s - densitatea gazelor naturale în condiţii standard, [kg/m³]; se determină pe baza analizei cromatografice a gazelor naturale aferentă zonei de calitate;

– m - d

ebitul masic de gaze naturale, [kg/h]; se determină în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3).
(4) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în momentul producerii incidentului tehnic materializat prin ruperea totală transversală sau prin ruperea parţială a conductei, aceasta este considerată ca fiind dezgropată.
(5) În cazul ruperii parţiale a conductei, diametrul echivalent al defectului poate fi:a)mai mare sau egal cu diametrul interior al conductei, respectiv D_e ≥ D, caz în care, la estimarea volumului de gaze naturale, prevăzut la alin. (3), se ia în considerare diametrul interior al conductei, iar aria defectului este egală cu aria secţiunii transversale a conductei; b)mai mic decât diametrul interior al conductei, respectiv D_e < D, caz în care, la estimarea volumului de gaze naturale, prevăzut la alin. (3), se ia în considerare diametrul echivalent al defectului, iar aria este egală cu cea a defectului.
(6) Debitul de gaze naturale scurs prin defect, Q_s, prevăzut la alin. (2), se calculează cu formula: unde: – p_r - presiunea gazelor naturale în zona defectului; pentru regimul de curgere critic p_r = p*; pentru regimul de curgere subcritic p_r = p_a;

– p^* se determină în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5);

– l_r - lungimea tronsonului de conductă afectat la rupere, cuprins între punctul de măsurare din amonte şi defect, [m];

– L_r - lungimea tronsonului de conductă afectat la rupere, cuprins între punctele de măsurare situate în amonte, respectiv în aval de defect, [m];

– p₁ - presiunea gazelor naturale măsurată în cel mai apropiat punct de măsurare, situat în amonte de defect, [Pa];

– p₂ - presiunea gazelor naturale măsurată în cel mai apropiat punct de măsurare, situat în aval de defect, [Pa].
(7) Diametrul echivalent al defectului, [m], se calculează cu formula:
(8) Timpul de evacuare al gazelor naturale din conductă, prevăzut la alin. (2) şi (3), este egal cu timpul scurs de la momentul producerii incidentului tehnic şi până la oprirea disipărilor de gaze naturale prin defect, dar nu mai mult de 24 de ore.
(9) Sunt considerate incidente tehnice cu autor necunoscut, materializate prin ruperea totală transversală, şi acele incidente provocate ca urmare a unor situaţii de urgenţă, respectiv avalanşe, cutremure, alunecări de teren şi inundaţii.
(10) În situaţia în care sunt înregistrate mai multe incidente tehnice în ST, în aceeaşi lună, OTS raportează toate volumele de gaze naturale calculate în conformitate cu prevederile alin. (1).
(11) OTS înregistrează informaţiile care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (2) şi (3), în conformitate cu anexa nr. 6.
(12) Conversia volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (2) şi (3) în unităţi de energie se realizează folosind formula prevăzută la art. 5 alin. (3) şi luând în considerare puterea calorifică superioară aferentă zonei de calitate în care este depistată ruperea.
(13) OTS înregistrează următoarele documente justificative care au stat la baza estimării volumelor de gaze naturale prevăzute la alin. (2) şi (3): a)fişa de expertizare şi remediere a anomaliilor/de rezolvare a incidentelor, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 19 la Norma de mentenanţă; b)fişa tehnică a tronsonului de conductă din cadrul ST unde a fost depistat defectul, întocmită în conformitate cu prevederile anexei 6 la Norma de mentenanţă; c)buletinul de analiză cromatografică a gazelor naturale aferent zonei de calitate unde este depistat defectul; d)ordinul de lucru/foaia de manevră întocmit/întocmită în conformitate cu prevederile anexei 22 la Norma de mentenanţă. Articolul 19În situaţia în care OTS a recuperat prejudiciul aferent volumelor de gaze naturale prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3), acesta are obligaţia să notifice ANRE, în termen de 5 zile lucrătoare de la data în care a fost recuperat prejudiciul, cu privire la acest volum de gaze naturale, exprimat în unităţi de volum şi în unităţi de energie, în vederea eliminării din cadrul consumului tehnologic luat în considerare la stabilirea tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale. Capitolul VRaportări Articolul 20
(1) Informaţiile privind consumul tehnologic din ST se transmit la ANRE şi sunt certificate prin semnătură de reprezentantul legal al OTS sau de împuternicitul acestuia.
(2) OTS are obligaţia de a transmite la ANRE, pe adresa de email darag@anre.ro, în format electronic editabil, consumul tehnologic din ST prevăzut la alin. (1), până în data de:a)20 octombrie a anului în curs pentru anul gazier precedent; b)20 aprilie a anului în curs pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie din anul precedent, respectiv pentru lunile ianuarie, februarie, martie din anul în curs. Articolul 21Raportarea prevăzută la art. 20 alin. (2) cuprinde următoarele: a)situaţia consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale, conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 7; b)corespondenţa consumului tehnologic din ST cu cantităţile de gaze naturale transportate şi vehiculate prin ST, conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 7; c)situaţia cantităţilor de gaze naturale care nu se încadrează în consumul tehnologic din ST, conform tabelului nr. 3 din anexa nr. 7. Articolul 22În situaţia în care datele prevăzute la art. 20 alin. (2) sunt declarate zile libere sau zile nelucrătoare, obligaţia se consideră îndeplinită dacă informaţiile se transmit de OTS în prima zi lucrătoare. Articolul 23
(1) OTS are obligaţia să ia în considerare, la stabilirea programului anual de mentenanţă a conductelor ST şi în planurile de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobate de ANRE, reducerea nivelurilor consumurilor tehnologice localizate-determinate şi a celor nelocalizate-estimate din ST, pentru fiecare categorie prevăzută la art. 2 alin. (3) şi (4).
(2) ANRE nu ia în considerare cantităţile de gaze naturale aferente consumului tehnologic din ST, la stabilirea tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, dacă nu au fost realizate programul anual de mentenanţă a conductelor ST şi planurile de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobate de ANRE.
(3) ANRE nu ia în considerare cantităţile de gaze naturale aferente consumului tehnologic din ST, transmise de OTS, în situaţiile în care datele şi informaţiile introduse, în anexa nr. 7:a)au fost transmise după datele prevăzute la art. 20 alin. (2); b)sunt completate incorect şi/sau sunt incomplete; c)nu respectă structura prevăzută în anexă; d)au fost obţinute în urma aplicării incorecte a formulelor de calcul din prezenta metodologie. Capitolul VIDispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 24Consumul tehnologic din ST nu trebuie folosit ca mijloc de închidere al balanţei comerciale de către OTS. Articolul 25Pentru primul an gazier, OTS transmite la ANRE în data prevăzută la art. 20 alin. (2) lit. a) analiza comparativă a consumului tehnologic din ST obţinut prin aplicarea prezentei metodologii, respectiv prin metoda aplicată anterior intrării în vigoare a acesteia. Articolul 26OTS are obligaţia să deţină documentele fiscale de achiziţie a volumelor de gaze naturale necesare asigurării consumului tehnologic din ST calculat conform prevederilor prezentei metodologii. Articolul 27
(1) OTS are obligaţia să prevadă în contractele de execuţie a lucrărilor clauze potrivit cărora toate pierderile de gaze naturale generate de vicii de execuţie, în perioada de garanţie a lucrărilor, sunt suportate de către executant; perioada de garanţie a lucrărilor nu poate fi mai mică de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului.
(2) În situaţia în care lucrările au fost executate de către OTS, se consideră că perioada de garanţie este de 2 ani de la data punerii în funcţiune a obiectivului. Articolul 28
(1) OTS are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru reducerea consumului tehnologic anual din ST, respectiv:a)întreţinerea/repararea/modernizarea/reabilitarea/înlocuirea, în regim de urgenţă, a tronsoanelor de conductă ale ST la care au fost constatate periodic scăpări de gaze naturale; b)intensificarea activităţii de detectare a scăpărilor de gaze naturale; c)remedierea, în regim de urgenţă, a neetanşeităţilor constatate la obiectivele din sectorul gazelor naturale; d)modernizarea staţiilor de protecţie catodică în vederea depistării la timp a locurilor deteriorării izolaţiei la conductele din oţel; e)diminuarea factorilor care conduc la producerea coroziunii conductelor de gaze naturale.
(2) OTS are obligaţia să transmită la ANRE, în termenele prevăzute la art. 20 alin. (2), planul de reducere a consumului tehnologic din ST, exprimat în procente faţă de energia transportată, pe fiecare categorie prevăzută la art. 2 alin. (3) şi (4), corelat cu programul anual de mentenanţă a conductelor ST, precum şi cu planurile de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani aprobate de ANRE, în vederea stabilirii tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale. Articolul 29
(1) OTS are obligaţia de a elabora proceduri operaţionale proprii astfel încât să asigure implementarea prevederilor prezentei metodologii, cu respectarea următoarelor cerinţe:a)colectarea şi asigurarea utilizării corecte a informaţiilor primare în vederea efectuării calculelor/estimărilor specifice; b)crearea unui mecanism administrativ de validare a calculelor, cu nominalizarea şi responsabilizarea persoanelor cu atribuţii de conducere implicate în procesul de validare.
(2) OTS are obligaţia ca, prin procedurile prevăzute la alin. (1), să asigure trasabilitatea procesului, astfel încât să fie uşor de identificat şi de verificat orice eveniment care face obiectul prezentei metodologii pentru cel puţin 5 ani.
(3) Procedurile prevăzute la alin. (1) sunt elaborate de OTS într-un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.
(4) OTS are obligaţia să transmită la ANRE decizia de nominalizare a persoanei/persoanelor cu atribuţii de conducere implicate în procesul de validare a calculelor, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), până la data transmiterii primei raportări.
(5) OTS are obligaţia să notifice ANRE toate modificările/completările aduse deciziei prevăzute la alin. (4), în termen de 15 zile de la producerea acestora. Articolul 30Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta metodologie. ANEXA Nr. 1la metodologie

Informaţii aferente prevederilor art. 5 din metodologie Tabelul nr. 1

Informaţii aferente prevederilor art. 6 din metodologie Tabelul nr. 2

Informaţii aferente prevederilor art. 7 din metodologie Tabelul nr. 3

Informaţii aferente prevederilor art. 8 din metodologie Tabelul nr. 4

Informaţii aferente prevederilor art. 9 din metodologie Tabelul nr. 5

ANEXA Nr. 2la metodologie

Informaţii aferente prevederilor art. 11 din metodologie Tabelul nr. 1

Tabelul nr. 2

ANEXA Nr. 3la metodologie

Informaţii aferente prevederilor art. 14 din metodologie

ANEXA Nr. 4la metodologie

Informaţii aferente prevederilor art. 16 din metodologie

Exponentul adiabatic k = 1,32 ANEXA Nr. 5la metodologie

Informaţii aferente prevederilor art. 17 din metodologie

Exponentul adiabatic k = 1,32 ANEXA Nr. 6la metodologie

Informaţii aferente prevederilor art. 18 alin. (2) şi (3) din metodologie

ANEXA Nr. 7la metodologie

Situaţia consumului tehnologic din sistemul de transport al gazelor naturale Tabelul nr. 1

Certificat de reprezentantul legal al OTS ........ ........ .......... (nume şi prenume) Semnătură: ........ .......... Corespondenţa consumului tehnologic din ST cu cantităţile de gaze naturale transportate şi vehiculate prin ST Tabelul nr. 2

Certificat de reprezentantul legal al OTS ........ ........ ........... (nume şi prenume) Semnătură: ........ .......... Situaţia cantităţilor de gaze naturale care nu se încadrează în consumul tehnologic din ST Tabelul nr. 3

Certificat de reprezentantul legal al OTS ........ ........ ........... (nume şi prenume) Semnătură: ........ ..........