ORDIN   Nr. 226/235 din 28 martie 2003

pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national, pe termen mediu si lung

ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

              Nr. 226 din 28 martie 2003
              MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE
              Nr. 235 din 22 mai 2003
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 423 din 17 iunie 2003

    Avand in vedere prevederile art. 19 din Legea zootehniei nr. 72/2002 si ale art. 9 din Normele metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr. 72/2002, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 940/2002,
    vazand Referatul Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice nr. 131.177 din 5 martie 2003, din care rezulta necesitatea intocmirii unei strategii pe termen mediu si lung privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor,
    in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 8/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor si ministrul administratiei publice emit urmatorul ordin:

    Art. 1
    Se aproba Strategia privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national, pe termen mediu si lung, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
    Art. 2
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

              Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,
                               Ilie Sarbu

                     Ministrul administratiei publice,
                              Octav Cozmanca

    ANEXA 1

                                 STRATEGIE
privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor la nivel national, pe termen mediu si lung

    I. Locul si importanta pajistilor in cadrul patrimoniului agricol al tarii
    Patrimoniul pastoral existent in Romania reprezinta o parte din avutia nationala, de importanta majora prin dimensiunea resurselor potentiale de furaje si calitatea acestora, precum si prin gradul sporit de atractivitate pe care il ofera pentru practicarea turismului intern si international, datorita amplasarii acestor suprafete.
    Imbunatatirea nivelului de productie si utilizare a pajistilor reprezinta o activitate de interes national, fiind in corelatie directa cu cantitatea si calitatea productiilor animaliere obtinute, in principal, din exploatarea speciilor de taurine si ovine.

    1. Dimensiune, structura, distributie pe forme de relief, potential de productie
    a) Dimensiunea fondului pastoral
    Importanta deosebita a fondului pastoral din Romania este evidentiata si prin suprafata de 4,9 milioane ha pajisti, din care: pasuni - 3,4 milioane ha si fanete - 1,5 milioane ha, avand o pondere de 34% din suprafata agricola a tarii.
    Din acest punct de vedere Romania se situeaza pe locul 5 in Europa, dupa Franta, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Spania si Germania. In acelasi timp, suprafata de teren alocata productiei furajelor de volum - 4,9 milioane ha pajisti plus 1,1 milioane ha teren arabil, este mai mare decat suprafata totala agricola a Belgiei, Olandei si Elvetiei, luate impreuna.
    Avantajele utilizarii pajistilor in zooeconomia speciilor de taurine si ovine rezulta din:
    - obtinerea unor cantitati de furaje verzi si fibroase, echilibrate din punct de vedere nutritional si cu un grad sporit de digestibilitate;
    - valorificarea eficienta a ingrasamintelor chimice si organice administrate;
    - reducerea substantiala a costurilor de productie la produsele animaliere obtinute, prin practicarea unor tehnologii rationale de pasunat;
    - posibilitatea obtinerii unor cantitati de produse agroalimentare de inalta valoare biologica si nepoluate, atragerea unor insemnate resurse valutare prin exportul acestor produse in conditii superioare de marketing;
    - imbunatatirea starii de sanatate si de exploatare a animalelor in conditii naturale;
    - posibilitatea conservarii si stabilitatii terenurilor agricole cu pante mari, prin eliminarea proceselor de eroziune.
    b) Structura, pe categorii de folosinta, a fondului pastoral

    Tabelul nr. 1
 ______________________________________________________________________________
|N |Specificare|U. | Total |Domeniul|Proprietate|          din care:           |
|r.|           |M. |       |public  |privata    |______________________________|
|  |           |   |       |privat  |- total -  |Domeniul|din     |Domeniul    |
|c |           |   |       |        |           |privat  |care:   |privat      |
|r |           |   |       |        |           |al      |izlazuri|(particular)|
|t.|           |   |       |        |           |statului|comunale|            |
|__|___________|___|_______|________|___________|________|________|____________|
|1.|Total      |mii|       |        |           |        |        |            |
|  |pajisti,   |ha |4.926,2|   189,1|    4.737,1| 2.160,5| 1.992,7|     2.576,6|
|  |din care:  |___|_______|________|___________|________|________|____________|
|  |           | % |  100,0|     3,8|       96,2|    -   |    -   |      -     |
|__|___________|___|_______|________|___________|________|________|____________|
|2.|Pasuni     |mii|       |        |           |        |        |            |
|  |           |ha |3.417,1|   144,9|    3.272,2| 2.120,7| 1.987,6|     1.151,5|
|  |           |___|_______|________|___________|________|________|____________|
|  |           | % |   69,4|     3,0|       66,4|    -   |    -   |      -     |
|__|___________|___|_______|________|___________|________|________|____________|
|3.|Fanete     |mii|       |        |           |        |        |            |
|  |           |ha |1.509,1|    44,2|    1.464,9|    39,8|     5,1|     1.425,1|
|  |           |___|_______|________|___________|________|________|____________|
|  |           | % |   30,6|     0,3|       29,8|    -   |    -   |      -     |
|__|___________|___|_______|________|___________|________|________|____________|

    Datele prezentate in tabelul nr. 1 evidentiaza faptul ca majoritatea suprafetelor de pajisti se localizeaza in domeniul privat particular, care detine o pondere de 52,3%, iar consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, inclusiv prin suprafetele de izlazuri comunale pe care le administreaza, au o pondere de 42,3% .
    Aceasta structura de proprietate releva, inainte de orice, directia principala de actiune si parghiile economice pentru cointeresarea detinatorilor de pajisti in efectuarea lucrarilor agroameliorative de sporire a productiei de masa verde si de utilizare completa a acesteia. Semnificativ este si faptul ca la consiliile locale pajistile sunt reprezentate in proportie foarte mare de izlazurile comunale, suprafete care au un potential mai mare de productie si pot fi mai usor regenerate si valorificate in conditii mai bune.
    c) Distributia pajistilor pe forme de relief
    Stabilirea masurilor necesare pentru imbunatatirea pajistilor depinde in mare masura de repartizarea acestor suprafete pe forme de relief, prin prisma posibilitatilor de mecanizare si a existentei factorilor limitativi de sporire a productiei de masa verde.
    In conditiile tarii noastre, repartizarea suprafetelor de pajisti pe forme de relief se prezinta astfel:

    Tabelul nr. 2
 ___________________________________________________________________________
| Specificare |  U.M.  |  Total  |               din care:                  |
|             |        |         |__________________________________________|
|             |        |         | Zona de ses| Zona de deal | Zona de munte|
|_____________|________|_________|____________|______________|______________|
| Total/tara  | mii ha | 4.926,2 |   1.091,3  |   2.590,4    |   1.244,5    |
|             |________|_________|____________|______________|______________|
|             |    %   |   100,0 |      22,2  |      52,5    |      25,3    |
|_____________|________|_________|____________|______________|______________|

    Structura, pe forme de relief, a pajistilor evidentiaza faptul ca aproape 75% din patrimoniu se situeaza in zona de campie si de deal, unde sunt posibile lucrari ameliorative mai eficiente si, implicit, posibilitati mai mari de crestere a productiei. Circa 25% din suprafata de pajisti se afla in zona de munte, cu factori limitativi mai numerosi si deci cu productivitate mai scazuta.
    d) Productia de masa verde obtinuta pe pajisti si potentialul de productie al acestora
    Productia de masa verde realizata pe pajisti a inregistrat variatii in functie de conditiile pedoclimatice in care sunt dispuse suprafetele respective, de diversitatea factorilor care actioneaza si de lucrarile agroameliorative efectuate.
    In etapa 1950 - 1970 productiile medii de masa verde obtinute la hectar s-au situat intre 3 - 5 tone/ha la pasuni si 4 - 9 tone/ha la fanete.
    In perioada 1970 - 1990 productiile au crescut, situandu-se intre 7 - 14 tone/ha masa verde la pasuni si 8 - 16 tone/ha masa verde la fanete. Cresterile de productie de masa verde s-au datorat in principal efectuarii unor lucrari tehnologice de desecare, combaterea eroziunii solului, corectarea aciditatii si salinitatii prin amendare, fertilizare, regenerari prin insamantare sau suprainsamantare, precum si prin masuri de folosire rationala a pajistilor prin tarlalizare, asigurarea apei, adaposturi pentru animale si alte utilitati zoopastorale.
    Dupa anul 1990 productia de masa verde pe pajisti a scazut la 8 - 10 tone/ha, ca urmare a neefectuarii lucrarilor de intretinere si fertilizare, precum si a deteriorarii lucrarilor de amenajare in complex, executate in perioada anterioara.
    Analiza conditiilor de clima, sol si vegetatie in care sunt situate pajistile din Romania evidentiaza urmatoarele:
    - in zona de campie si podisuri joase, unde covorul vegetal este constituit din specii valoroase de leguminoase si graminee perene, potentialul de productie de masa verde este ridicat, obtinandu-se pana la 25 - 30 tone/ha, productie care este esalonata pe o perioada de 120 - 150 de zile pe an;
    - in zona colinara se pot realiza productii de 18 - 22 tone/ha masa verde, cu conditia asigurarii unor lucrari de imbunatatire in complex;
    - in zona premontana si montana vegetatia este compusa din specii mai putin valoroase, dar acestea se pot imbunatati prin aplicarea de ingrasaminte organice in cantitati mari sau prin tarlire cu animale intr-un numar mai mare de zile pe unitatea de suprafata;
    - pajisti azonale, in care se incadreaza pajistile din luncile raurilor, cele de pe saraturi si de pe nisipuri, care sunt in general slab productive si asigura un furaj de slaba calitate, necesitand masuri ameliorative atat asupra solurilor, cat si asupra compozitiei floristice, cu costuri destul de ridicate.

    2. Avantajele valorificarii potentialului si a productiei specifice pajistilor
    Principalele avantaje ale utilizarii pajistilor in zooeconomia speciilor de taurine si ovine sunt:
    - obtinerea unor cantitati de furaje verzi si fibroase, echilibrate din punct de vedere nutritional si cu grad sporit de digestibilitate;
    - eficienta maxima in folosirea ingrasamintelor chimice si organice;
    - reducerea substantiala a costurilor de productie la produsele animaliere obtinute, prin practicarea unor tehnici rationale de pasunat;
    - posibilitatea obtinerii unor cantitati de produse agroalimentare de inalta valoare biologica si nepoluate;
    - imbunatatirea starii de sanatate si de exploatare a animalelor in conditii naturale;
    - posibilitatea conservarii si stabilizarii terenurilor agricole cu pante mari, prin prevenirea proceselor de eroziune.
    Cu toate avantajele potentiale care genereaza efecte benefice asupra intregului complex de relatii economico-sociale deosebit de importante, conferite de aceasta resursa furajera, in Romania imbunatatirea productiei si exploatarea rationala a pajistilor, in ultimii ani, s-au situat la periferia preocuparilor detinatorilor de pajisti, ale institutiilor agricole si ale administratiei publice locale, ceea ce a condus la un proces lent si continuu de degradare a acestei resurse.
    O astfel de situatie este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat acest fenomen se manifesta cel mai pregnant pe suprafetele de pasuni comunale, care, desi au un potential ridicat de productie, nu sunt exploatate corespunzator.

    II. Starea actuala a pajistilor

    1. Gruparea pajistilor dupa factorii limitativi ai productiei de masa verde
    Productia de masa verde realizata pe pajisti inregistreaza variatii in functie de conditiile pedoclimatice in care sunt dispuse suprafetele respective, de diversitatea factorilor limitativi care actioneaza asupra acestor suprafete si de lucrarile agricole efectuate.
    Dupa factorii limitativi ai productiei de masa verde, pajistile se grupeaza conform datelor prezentate in tabelul nr. 3.

    Tabelul nr. 3
 ____________________________________________________________________
|Specificare| U.M. | Total |                  din care:              |
|           |      |       |_________________________________________|
|           |      |       |Fara      |Eroziuni |Exces de  |Aciditate|
|           |      |       |restrictii|si       |umiditate |pH < 5   |
|           |      |       |          |alunecari|          |         |
|___________|______|_______|__________|_________|__________|_________|
|Total/tara |mii ha|4.926,2|   1.960,5|  1.185,5|     325,0|    870,0|
|           |______|_______|__________|_________|__________|_________|
|           |   %  |  100,0|      39,6|     23,9|       6,5|     17,5|
|___________|______|_______|__________|_________|__________|_________|

 - continuare -
 ____________________________________________________________________
|Specificare| U.M. | Total |                  din care:              |
|           |      |       |_________________________________________|
|           |      |       |Salinitate si|Nisipuri|Pietris, grohotis,|
|           |      |       |alcalinitate |        |roca la suprafata |
|___________|______|_______|_____________|________|__________________|
|Total/tara |mii ha|4.926,2|        190,5|    54,0|             376,7|
|           |______|_______|_____________|________|__________________|
|           |   %  |  100,0|          3,8|     1,0|               7,7|
|___________|______|_______|_____________|________|__________________|

    Rezulta astfel ca, din totalul suprafetei de pajisti de 4.962,2 mii ha, 1.960,5 mii ha nu sunt afectate de factori naturali de restrictie, suprafata pe care exista posibilitatea unor cresteri mai rapide a productiei de masa verde si cu costuri mai mici in aplicarea unor masuri tehnologice.
    Pe suprafata de 376,7 mii ha cu pietris, grohotis, stancarii si roca-mama la suprafata nu se poate actiona cu lucrari agroameliorative. Aceste terenuri sunt incluse in cadrul pajistilor montane si alpine, sub forma de enclave, fara productie de masa verde.
    Pe celelalte categorii de terenuri, afectate in diferite proportii de influenta negativa a factorilor limitativi, sunt necesare lucrari de investitii, agroameliorative, pentru diminuarea acestor factori si crearea unui covor vegetal ierbos, superior cantitativ si calitativ.

    2. Nivelul actiunilor tehnice
    Evolutia actiunilor tehnice, a productiilor inregistrate si a incarcaturii de animale exprimate in U.V.M. in perioada 1990 - 2002 este prezentata in tabelul nr. 4.

    Tabelul nr. 4
 ______________________________________________________________________________
|Nr. |      Specificare      |   U.M.  |   1990  |   1992  |   2000  |   2002  |
|crt.|                       |         |         |         |         |         |
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 1. |Lucrari de regenerare, |         |         |         |         |         |
|    |din care:              |  mii ha |    233,9|     23,3|     25,9|     44,0|
|    |                       |_________|_________|_________|_________|_________|
|    |- insamantare          |  mii ha |     26,5|     11,2|      3,8|      7,6|
|    |                       |_________|_________|_________|_________|_________|
|    |- suprainsamantare     |  mii ha |    207,4|     12,1|     22,1|     36,4|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 2. |Fertilizari cu         |         |         |         |         |         |
|    |ingrasaminte chimice   |  mii ha |    931,2|    105,3|    304,5|    387,6|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 3. |Fertilizari cu         |         |         |         |         |         |
|    |ingrasaminte naturale  |  mii ha |    376,7|     58,9|    750,9|    951,4|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 4. |Lucrari de intretinere |  mii ha |  2.456,5|    438,7|  1.496,7|  2.113,6|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 5. |Productia medie de masa|         |         |         |         |         |
|    |verde realizata        |  t/ha   |      7,7|      7,9|      7,3|      9,2|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 6. |Productia totala       |         |         |         |         |         |
|    |realizata              | mii tone| 36.369,1| 38.379,0| 36.289,0| 44.873,0|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|
| 7. |Bovine + ovine in      |U.V.M. la|         |         |         |         |
|    |echivalent U.V.M.      |100 ha   |         |         |         |         |
|    |                       |pajisti  |    122,0|    102,0|    158,0|    154,0|
|____|_______________________|_________|_________|_________|_________|_________|

    Din cauza alocarii unor resurse materiale si financiare insuficiente, precum si a scaderii interesului si preocuparii pentru acest domeniu de activitate, unele actiuni tehnologice incepute si realizate pana in anul 1989 au fost diminuate pe parcurs, pana aproape de abandonare.
    Referitor la mijloacele financiare acordate pentru lucrari de investitii pe pajisti, in anul 1989 au fost alocate de la bugetul de stat 977,4 milioane lei, iar in anul 1990 au fost alocate 992,8 milioane lei (valoare in lei la nivelul anului 1990), iar in anii urmatori au fost alocate fonduri de la bugetele locale.

    3. Nivelul productiei de masa verde fata de un potential normal
    Sporirea productiei de masa verde pe pajisti nu poate constitui un obiectiv in sine, ci este indisolubil legata de exploatarea intensiva si rationala a acestui patrimoniu, raportat la un efectiv de animale, dimensionat si structurat in mod stiintific, pentru o perioada cat mai lunga de timp pe parcursul anului, precum si de realizarea unor productii animaliere cu costuri mai mici, asa cum au fost prevazute in Programul de guvernare pe termen scurt si mediu.
    Fata de potentialul de productie ce se poate obtine de pe suprafata totala de pajisti, care este de circa 74 milioane tone masa verde, in anul 2002 s-au obtinut numai 44,9 milioane tone masa verde, respectiv 60% .

    III. Obiectivul fundamental pentru punerea in valoare a pajistilor

    Pentru punerea in valoare a suprafetelor de pajisti, obiectivul fundamental este sporirea productiei totale de masa verde si a calitatii acesteia, in concordanta cu cresterea eficientei economice a exploatarii animalelor, in special a efectivelor de taurine si ovine.

    Obiective specifice:
    a) Cresterea cantitativa a productiei de masa verde si fan pe intreaga suprafata de pasuni si fanete
    b) Cresterea valorii nutritionale a covorului erbaceu, care sa asigure o hranire echilibrata si eficienta a diferitelor categorii de animale din speciile bovine si ovine, pentru obtinerea de produse zootehnice nepoluate si o buna stare de sanatate a animalelor
    c) Realizarea intregului necesar anual de seminte de leguminoase si graminee perene, specifice ameliorarii suprafetelor de pajisti
    d) Dezvoltarea actiunilor de cercetare stiintifica, legate de producerea de noi soiuri de plante specifice pajistilor, efectuarea lucrarilor de regenerare, fertilizare si intretinere, combaterea eroziunii si excesului de umiditate, lucrari de irigatii pe pajisti, precum si utilizarea eficienta a productiei de masa verde si fanuri
    e) Aplicarea tehnologiilor de productie, specifice fiecarei zone naturale, pe baza devizelor intocmite, beneficiind de aceleasi conditii de finantare si creditare aplicate celorlalte culturi din sectorul vegetal.

    IV. Masuri si actiuni tehnice si de amenajari pastorale

    Principalele masuri si actiuni tehnologice pentru ameliorarea pajistilor naturale sunt:
    1. Bonitarea tuturor suprafetelor de pajisti, cu stabilirea potentialului de productie al acestora si evidentierea covorului vegetal existent. Se vor stabili cele mai indicate asociatii de leguminoase si graminee perene, pe baza cercetarilor stiintifice in domeniu.
    2. Stabilirea numarului de animale carora trebuie sa li se asigure suprafetele de pasune, pe baza normelor de consum, a cantitatilor de masa verde necesare pentru productia zootehnica programata a se realiza in perioada de pasunat
    3. Intocmirea pentru fiecare pasune a programului de actiuni tehnice ce trebuie aplicate pentru atingerea potentialului de productie - regenerari prin insamantare sau suprainsamantare, fertilizari, combaterea eroziunii solului, desecari, lucrari de intretinere etc. -, cuantificandu-se cu aceasta ocazie efortul material si financiar care trebuie depus pentru realizarea acestuia
    4. Corelarea efectivelor de animale care pasuneaza cu suprafetele de pajisti existente in comuna, pe baza unei incarcaturi rationale pe unitatea de suprafata, stabilindu-se astfel excedentul sau deficitul de pasune si modul de solutionare a acestuia
    5. Stabilirea surselor financiare care pot fi atrase la bugetele locale in mod deosebit prin practicarea unor tarife de pasunat, judicios stabilite, ce trebuie sa fie diferentiate pentru fiecare trup de pasune, in functie de productia si utilitatile zoopastorale pe care aceasta le ofera, sau a surselor externe in cadrul programelor generale de dezvoltare a spatiului rural
    6. Etapizarea programului de imbunatatire a pajistilor, prin esalonarea pe ani de executie, incepand cu suprafetele care necesita cele mai reduse eforturi financiare, pentru aducerea acestora intr-un circuit normal de productie, si continuand in mod gradat cu cele mai costisitoare. In cadrul acestei esalonari, un loc prioritar trebuie sa fie acordat refacerii izlazurilor comunale
    7. Determinarea anuala a necesarului de seminte care trebuie produse pentru refacerea covorului vegetal prevazut a se executa in anul urmator. Pe aceasta baza se vor stabili suprafata de loturi semincere necesare pe judet si structura optima de culturi ce va trebui realizata
    8. Intocmirea unui program de pasunat rational, cu respectarea perioadei de refacere a covorului vegetal dupa fiecare ciclu de pasunat. Cu aceasta ocazie se vor stabili data inceperii pasunatului, precum si data la care animalele vor fi scoase de pe pasune, actiune deosebit de importanta pentru refacerea covorului vegetal. Vor fi inscrise masurile ce trebuie respectate de crescatori, la inceputul fiecarui sezon de pasunat, cu privire la curatarea pasunilor, eliminarea buruienilor toxice, eliminarea excesului de apa, modul de grupare a animalelor pe pasune, actiunile sanitare veterinare obligatorii.
    Masurile tehnice, organizatorice si economico-financiare necesare ameliorarii pajistilor trebuie sa fie incluse in cadrul unor amenajamente pastorale intocmite pentru fiecare pasune. Amenajamentul pastoral va cuprinde actiuni din programul de imbunatatire si exploatare a pajistilor pe o perioada de cel putin 5 ani, inclusiv prevenirea si combaterea parazitozelor la animale, in raport cu starea si folosinta pasunii si cu cerintele economice locale.
    Proiectul de amenajament pastoral va fi intocmit de specialisti de la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, din unitatile de cercetare de profil, in colaborare cu unitatile specializate autorizate, si va fi structurat astfel:
    A. memoriu tehnic, care va cuprinde: elemente informative in legatura cu situatia administrativ-teritoriala, trupurile de pasune componente, originea pasunilor aflate in zona de influenta a consiliului local, baza cartografica, organizarea teritoriului, caracteristici geografice, determinarea conditiilor stationale si de vegetatie, durata sezonului de pasunat, numarul ciclurilor de pasunat, productia de masa verde, capacitatea de pasunat, lucrari tehnice executate, masuri pentru marirea suprafetei de pasunat prin lucrari agrotehnice, alte elemente auxiliare - cai de acces, constructii zoopastorale, surse de apa, harti -, specialistii care au intocmit amenajamentul pastoral;
    B. evidente de amenajament, care vor cuprinde: evidenta administrativa a pasunii, descrierea parcelara, descrierea vegetatiei forestiere si a structurii arboreturilor, evidenta drumurilor, evidenta principalelor lucrari executate pe pajisti pana la intocmirea studiului de amenajare;
    C. planurile de amenajament pastoral, care vor cuprinde urmatoarele elemente: lucrari de marire si recuperare a suprafetelor pasunabile, lucrari agrotehnice pentru cresterea productiei si calitatii ierbii pe pasuni, planul de productie, planul de transformare a pasunilor impadurite, planul lucrarilor de ingrijire a arboreturilor, planul constructiilor zoopastorale necesare de executat;
    D. aplicarea amenajamentului, care va cuprinde: date privind evidenta miscarilor suprafetelor, evidenta lucrarilor de marire si recuperare a suprafetelor pasunabile, evidenta lucrarilor agrotehnice, evidenta constructiilor si recapitulatia anuala a tuturor lucrarilor executate.
    9. Repartizarea suprafetelor ameliorate crescatorilor de animale, pe baza de contract, pentru o durata de folosire de minimum 10 ani, prevazandu-se obligatia acestora de a executa anual lucrarile de intretinere si imbunatatire, tratamentele sanitare veterinare la animale de a respecta strict regimul tehnologic de pasunat, precum si incarcatura optima de animale
    10. Executarea lucrarilor de intretinere se refera la: distrugerea musuroaielor, curatarea de pietre, maracini si de vegetatie arbustifera nevaloroasa, combaterea buruienilor si executarea lucrarilor de desecare pentru eliminarea vegetatiei hidrofile.
    11. Combaterea eroziunii solului si respectarea stricta a regulilor de exploatare rationala
    12. Corectarea regimului aerohidric, care sa permita inlaturarea vegetatiei nevaloroase, in principal, pipirig, rogozuri etc.
    13. Lucrari de fertilizare cu ingrasaminte chimice si organice, acestea din urma exercitand un efect ameliorativ asupra insusirilor fizice, chimice si trofice ale solului. O metoda simpla, deosebit de eficienta si foarte economica este fertilizarea prin tarlire.
    14. Lucrari de regenerare a pajistilor prin insamantari si suprainsamantari executate atat primavara, cat si toamna, in functie de conditiile de clima si sol existente in diferite zone ale tarii, si prin repetarea acestor lucrari o data la 5 ani.
    15. Organizarea transhumantei ovinelor se face de catre specialistii de la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene impreuna cu cei de la consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, care stabilesc in fiecare an numarul de animale care sunt acceptate la pasunat timp de cel putin 90 de zile consecutive si care coordoneaza intreaga activitate de transhumanta.
    Crescatorii de animale care insotesc turmele de oi ce pleaca in transhumanta vor avea asupra lor adresa emisa de consiliul local al comunei, orasului, respectiv municipiului, pe raza carora isi au domiciliul detinatorii turmelor. In adresa se vor preciza itinerarul de parcurs si consiliul local al comunei, orasului, respectiv municipiului, pe raza caruia urmeaza sa pasuneze.
    Miscarea efectivelor de ovine dintr-un judet in altul se face numai cu avizul organelor sanitare veterinare din judetul de origine. In acest sens, proprietarii de ovine vor avea asupra lor certificatul sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a animalelor, actiunile sanitare veterinare efectuate, distanta si traseul de deplasare a turmei. La stabilirea traseului de deplasare a ovinelor se vor evita drumurile nationale si drumurile judetene.
    Proprietarii de ovine trebuie sa ia legatura cu organele sanitare veterinare din zona in care s-au deplasat, in vederea executarii actiunilor imunoprofilactice si a tratamentelor antiparazitare, in conformitate cu programul tehnic anual de executare a actiunilor sanitare veterinare obligatorii.
    Suprafetele de pasuni vor fi delimitate prin semne vizibile. Proprietarii de ovine au obligatia de a fertiliza prin tarlire suprafetele puse la dispozitie pentru pasunat, mutand tarla conform programului de tarlire stabilit. Proprietarii de ovine au obligatia de a proteja culturile agricole din zona in care s-a stabilit turma de oi. In cazul pasunatului de iarna, acesta va fi permis cel mai tarziu pana la data de 15 martie.

    V. Masuri si actiuni organizatorice

    1. Organizarea programului de participare a crescatorilor de animale la executarea lucrarilor de intretinere a suprafetelor de pajisti si a utilitatilor zoopastorale existente pe acestea va fi realizata de catre consiliul local. Se vor preciza obligatiile crescatorilor de animale pentru realizarea acestor lucrari, inclusiv nivelul platii muncii contributive.
    2. Sprijinirea infiintarii de forme asociative ale crescatorilor de bovine si ale crescatorilor de ovine pentru imbunatatirea si exploatarea rationala a pajistilor
    3. Intocmirea de proiecte si executarea de lucrari de imbunatatire in complex si de exploatare rationala a pajistilor
    4. Organizarea de catre consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, a unor actiuni de popularizare in randul crescatorilor de animale a masurilor ce trebuie luate pentru imbunatatirea pajistilor, precum si a celor mai eficiente metode de exploatare a acestor suprafete.

    VI. Responsabilitati pentru punerea in valoare a pajistilor

    1. Obligatii ale proprietarilor si utilizatorilor de pajisti
    a) Detinatorii de pajisti au obligatia sa asigure intretinerea corespunzatoare a acestora, in vederea mentinerii si ridicarii potentialului de productie.
    b) Crescatorii de animale individuali sau asociati pot incheia contracte de pasunat pentru a obtine dreptul de folosinta asupra unei suprafete din pajistea comunala.
    c) Contractul de pasunat se incheie, pana la data de 15 martie a fiecarui an, de catre primarul localitatii si crescatorul de animale, in baza hotararii consiliului local al comunei, orasului, respectiv municipiului, pe o durata de folosinta de minimum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia.
    d) Detinatorii de pajisti sunt obligati sa asigure paza si supravegherea acestor suprafete. Introducerea animalelor la pasunat pe pajistile ameliorate, pe loturi semincere, fara ca proprietarii acestor animale sa detina contracte de pasunat, va fi sanctionata potrivit prevederilor legale.

    2. Responsabilitati ale primarilor, consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor
    a) Pentru punerea in valoare a pajistilor si folosirea optima a acestora se va asigura incheierea unui numar optim de contracte de pasunat.
    b) Excedentul de pajiste poate fi inchiriat de catre consiliul local al comunei, orasului, respectiv municipiului, in baza hotararii acestuia, crescatorilor de animale din alte comune care au suprafete insuficiente pentru pasunat.
    c) Specialistii consiliului local al comunei, orasului, respectiv municipiului, impreuna cu reprezentantii asociatiilor crescatorilor de animale, vor stabili nivelul tarifului de pasunat, care va fi aprobat anual prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, respectiv al municipiului.
    d) Data intrarii si scoaterii animalelor de la pasunat se stabileste prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, respectiv al municipiului, si este obligatorie pentru toti detinatorii de animale.
    e) Lucrarile de intretinere a pajistilor, precum si a utilitatilor zoopastorale se vor efectua sub forma de prestatii de catre crescatorii de animale care le folosesc si au incheiat contracte de pasunat. Conditiile si nivelul acestor prestatii vor fi cuprinse in contractul de pasunat.
    f) Persoanele care nu vor executa prestatia stabilita, indiferent de cauze, sunt obligate sa plateasca o contributie in bani, corespunzatoare manoperei necesare.

    3. Responsabilitati ale autoritatilor administratiei publice locale, ale directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara etc.
    Autoritatile de la nivel judetean, atat cele ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, cat si cele ale structurilor agricole, vor urmari realizarea obiectivelor strategiei pe termen mediu si lung pentru relansarea activitatii de imbunatatire si exploatare rationala a pajistilor.
    In aceasta actiune trebuie cuprinse toate institutiile interesate, unitatile specializate de profil, cele de evidenta funciara, laboratoarele de cartare agrochimica si agropedologica, precum si specialistii agricoli de la comune.
    Specialistii consiliilor locale ale comunelor, oraselor, respectiv ale municipiilor, impreuna cu cei ai directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, vor aviza proiectele de punere in valoare a suprafetelor de pajisti care, dupa aprobare, sa fie finantate din surse locale sau externe, provenite de la Banca Mondiala ori Uniunea Europeana, in cadrul programelor generale de dezvoltare a spatiului rural.

    4. Responsabilitati ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
    Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara, va elabora programe strategice de ameliorare si exploatare a pajistilor pe termen mediu si lung, pentru fiecare judet, si va stabili parametrii tehnici si metodologiile recomandate detinatorilor de pajisti.
    Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in functie de sumele alocate de la buget, pot acorda anual fonduri pentru intocmirea de proiecte - amenajamente pastorale - pentru unele perimetre de pajisti de interes national, precum si de planuri de exploatare menite sa asigure o folosire rationala a productiei pajistilor.

    5. Responsabilitati ale Ministerului Administratiei Publice
    Ministerul Administratiei Publice impreuna cu prefecturile, consiliile judetene si consiliile locale ale comunelor, oraselor, respectiv municipiilor, vor sprijini realizarea programelor strategice pe termen mediu si lung privind organizarea activitatii de imbunatatire si exploatare a pajistilor, elaborate la nivel de judet si local.

    VII. Concluzii

    Analiza-diagnostic privind situatia actuala a pajistilor din Romania si prezenta strategie releva urmatoarele concluzii:
    1. Imbunatatirea si exploatarea pajistilor din Romania, prin volumul si calitatea resurselor furajere, constituite pe cele 4,9 milioane ha, precum si prin gradul sporit de atractivitate pe care il confera practicarea turismului in zonele colinare si montane, reprezinta o activitate de interes national, care reclama de urgenta o reconsiderare a interesului si atentiei de care trebuie sa beneficieze din partea detinatorilor de pajisti si a autoritatilor locale.
    2. Structura de proprietate a pajistilor evidentiaza in mod pregnant directiile de actiune si parghiile economice necesare pe care institutiile centrale si locale de stat trebuie sa le aiba in vedere.
    3. Prezentarea factorilor de restrictie din patrimoniul pastoral, care limiteaza valorificarea potentialului productiv al acestor terenuri, scoate in evidenta existenta unei suprafete de circa 2 milioane ha, aproape 40% din total, care este libera de orice restrictii naturale si are un potential de peste 22 tone masa verde/ha, in conditiile executarii unor lucrari agroameliorative cu eforturi financiare reduse. Aceasta reprezinta o directie prioritara de actiune in cadrul prezentei strategii.
    4. Semnificativa pentru cresterea economica a productiei de masa verde este punerea in valoare a izlazurilor comunale din administrarea consiliilor locale. Aceste terenuri au un potential mediu de productie de peste 27 tone/ha. Ameliorarea tehnico-productiva a acestor suprafete, asigurarea utilitatilor zoopastorale si utilizarea rationala a productiei de masa verde in concordanta cu incarcatura optima de animale constituie o prioritate maxima in derularea prezentei strategii.
    5. Executarea actiunilor programate pentru imbunatatirea si valorificarea productiei pajistilor este indisolubil legata de asigurarea semintelor de leguminoase si graminee perene, respectiv a loturilor semincere, care sa produca in mod constant cantitatile de seminte necesare pentru realizarea ritmului anual de regenerare a suprafetelor de pasuni programate.
    6. Elaborarea unor parghii economico financiare este menita sa stimuleze efectuarea lucrarilor de imbunatatire in complex si valorificarea superioara a productiei de masa verde de pe pajisti.