Ordinul Nr.4691 din 26.07.2011

• O publicaţie sau o citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului. Se acordă următoarele punctaje:

1.2. Standarde minimale Următoarele standarde trebuie îndeplinite cumulativ:

2. Sociologie, ştiinţe politice şi administrative 2.1. Definiţii şi condiţii – Se iau în considerare numai lucrările publicate în domeniul ştiinţelor sociale, ştiinţelor umaniste sau în domenii de graniţă cu acestea. – Cărţile, volumele sau dicţionarele luate în considerare sunt exclusiv cele publicate la edituri cu prestigiu internaţional. – Se consideră ca limbi de circulaţie internaţională: engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola. – Pentru publicaţii se aplică coeficientul de multiplicare m care are următoarele valori:• 2, dacă publicaţia a apărut la o editură din străinătate, cu peer review internaţional, şi este scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională; • 1,5, dacă publicaţia este scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională, dar nu a apărut la o editură din străinătate, cu peer review internaţional; • 1, în alte cazuri. – Pentru Sociologie, ştiinţe politice şi administrative, bazele de date internaţionale recunoscute sunt următoarele: ISI Web of Knowledge, Scopus, EBSCO, ProQuest, CEEOL. – n indică numărul de autori ai unei publicaţii la care candidatul este autor sau coautor. – O publicaţie sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului.Se acordă următoarele punctaje:

2.2. Standarde minimale Următoarele standarde trebuie îndeplinite cumulativ:

3. Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică 3.1. Definiţii, condiţii şi proceduri – Cărţile, volumele sau lucrările conferinţelor luate în considerare sunt exclusiv cele publicate într-un tiraj de minimum 200 de exemplare.– Cărţile, volumele sau lucrările conferinţelor luate în considerare sunt exclusiv cele publicate la edituri cu prestigiu internaţional sau la edituri cu prestigiu recunoscut. – Se consideră ca limbi de circulaţie internaţională: engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola.– Pentru cărţi, capitole în cărţi sau studii în volume colective ori în volume ale conferinţelor se aplică coeficientul de multiplicare m care are următoarele valori:• 2, dacă volumul sau cartea a fost publicat/ă la o editură cu prestigiu internaţional din străinătate; • 1,5, dacă volumul sau cartea a fost publicat/ă într-o limbă de circulaţie internaţională, la o editură cu prestigiu internaţional din ţară ori la o editură cu prestigiu recunoscut; • 1, în alte cazuri. – Pentru Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică, bazele de date internaţionale recunoscute sunt următoarele: ISI Web of Knowledge, Scopus, EBSCO, CEEOL, SpringerLink, Science Direct, Francis, JSTOR, ProQuest, Persee. – O publicaţie sau o citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului.Se acordă următoarele punctaje:

3.2. Standarde minimale Următoarele standarde trebuie îndeplinite cumulativ:

4. Ştiinţe economice şi administrarea afacerilor 4.1. Definiţii şi condiţii – Se iau în considerare numai lucrările al căror conţinut corespunde domeniului ştiinţelor economice şi administrării afacerilor.– O publicaţie sau o citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului.– n_i reprezintă numărul de autori ai publicaţiei i la care candidatul este autor sau coautor.– Indicatorul I₁ caracterizează numeric articolele care prezintă contribuţii ştiinţifice originale, in extenso, publicate în reviste cotate ISI cu scor relativ de influenţă mai mare sau egal cu 0,25.I₁ = 100 x ∑_i s_i/n_i, unde i enumeră articolele care prezintă contribuţii ştiinţifice originale, in extenso, publicate de candidat ca autor sau coautor, în reviste cotate ISI care au un scor relativ de influenţă mai mare sau egal cu 0,25; s_i reprezintă scorul relativ de influenţă al revistei. – Indicatorul I₂ caracterizează numeric articolele care prezintă contribuţii ştiinţifice originale, in extenso, publicate în reviste cotate ISI cu scor relativ de influenţă mai mic de 0,25 şi în reviste indexate în baze de date internaţionale recunoscute. Pentru Ştiinţe economice şi administrarea afacerilor, bazele de date internaţionale recunoscute sunt următoarele: ISI Web of Knowledge, Scopus, EBSCO, EconLit, REPEC, DOAJ, Cabell’s, JSTOR, Science Direct, SpringerLink, ProQuest. I₂ = ∑_j w_j/n_j, unde j enumeră articolele care prezintă contribuţii ştiinţifice originale, in extenso, publicate de candidat ca autor sau coautor în reviste care corespund categoriilor din tabelul următor, iar w_j este punctajul acordat potrivit tabelului următor:

– Indicatorul I₃ caracterizează numeric publicarea în cărţi de specialitate şi volume. Cărţile, volumele colective sau volumele conferinţelor luate în considerare sunt exclusiv cele publicate la edituri cu prestigiu internaţional. Autorul trebuie să dovedească faptul că publicarea în carte sau volum a trecut printr-un proces de evaluare prin prezentarea rapoartelor referenţilor ştiinţifici desemnaţi de către editori. – Se consideră că o carte sau un volum sunt publicate la o editură cu prestigiu internaţional din străinătate numai dacă publicaţia este realizată într-o limbă de circulaţie internaţională, care poate fi engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola, în caz contrar cartea ori volumul sunt asimilate, ca punctaj, celor publicate în ţară. – p_k este ponderea numărului de pagini care au ca autor sau coautor candidatul din numărul de pagini total al cărţii/volumului k. Se calculează ca raport între numărul de pagini care au ca autor sau coautor candidatul şi numărul total de pagini ale cărţii/volumului. – I₃ = ∑_k p_k x CS_k/n_k,unde k enumeră cărţile de specialitate sau studiile/capitolele în cărţi de specialitate, volume colective sau volume ale conferinţelor, publicate de candidat, ca autor ori coautor, iar CS_k este punctajul acordat potrivit tabelului următor:

– Indicatorul I₄ caracterizează numeric prezentarea de studii ştiinţifice (working papers) la conferinţe internaţionale. Se iau în considerare numai studiile ştiinţifice prezentate direct de către candidat. Studiile ştiinţifice prezentate trebuie comentate în cadrul conferinţei de către cel puţin un referent ştiinţific desemnat de către organizatorii acesteia. Programul conferinţei va dovedi că studiul ştiinţific a fost comentat de către cel puţin un referent ştiinţific şi că prezentarea studiului ştiinţific a fost făcută de către candidat. De asemenea, studiile prezentate la conferinţă sau cel puţin rezumatul lor trebuie să fie făcute publice prin diverse mijloace de difuzare: website-ul conferinţei, CD-uri, volume tipărite etc. O conferinţă internaţională desfăşurată în străinătate se consideră că este aceea în care studiile ştiinţifice sunt prezentate într-o limbă de circulaţie internaţională, care poate fi engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola în caz contrar conferinţa este asimilată, ca punctaj, conferinţelor internaţionale desfăşurate în ţară.I₄ = ∑ _l CF_l, unde l enumeră studiile ştiinţifice, iar CF_l este punctajul acordat potrivit tabelului următor:

– Indicatorul I₅ caracterizează numeric citările lucrărilor publicate. Se iau în considerare numai citările provenind din reviste cotate ISI, reviste indexate de cel puţin 3 din bazele de date internaţionale recunoscute sau din cărţi ori volume publicate la edituri cu prestigiu internaţional. Nu se iau în considerare autocitările sau semiautocitările (un coautor citează lucrarea comună). Lucrarea citată trebuie să fie în mod clar descrisă prin elemente de identificare în bibliografia lucrării care citează (autori, titlu lucrare, an de apariţie, revista/editura, număr revistă etc.). O citare multiplă (citări ale mai multor lucrări) întro singură publicaţie se consideră ca fiind o singură citare. unde m enumeră lucrările care citează, iar CI_m este punctajul acordat potrivit tabelului următor:

• Indicatorul C este suma indicatorilor I₁ ... I₅: C= I₁+I₂+I₃+I₄+I₅. • 3 din cei 5 indicatori (I₁, I₂, I₃, I₄, I₅) trebuie determinaţi numai pe baza rezultatelor obţinute în ultimii 5 ani. Candidatul decide care sunt cei 3 indicatori şi nu include în calculul acestora rezultate care nu au fost obţinute în ultimii 5 ani. Dacă anul în care se depune dosarul este a, ultimii 5 ani se consideră a fi anii calendaristici a-1, ..., a-5, la care se adaugă perioada scursă din anul a. 4.2. Standarde minimale Pentru profesor universitar, cercetător ştiinţific gradul I, abilitare: I₁ ≥ 25 şi I₁ + I₂ ≥ 30 şi C ≥ 50 Pentru conferenţiar universitar, cercetător ştiinţific gradul II: I₁ ≥ 12,5 şi I₁ + I₂ ≥ 15 şi C ≥ 30 5. Psihologie şi ştiinţe comportamentale 5.1. Definiţii şi condiţii – Se iau în considerare numai lucrările publicate în domeniul psihologiei, ştiinţelor educaţiei, respectiv educaţiei fizice şi sportului sau în domenii de graniţă cu acestea. – Cărţile, volumele, dicţionarele sau volumele conferinţelor luate în considerare sunt exclusiv cele publicate la edituri cu prestigiu internaţional. – Se consideră ca limbi de circulaţie internaţională: engleza, franceza, germana, italiana sau spaniola.– Pentru publicaţii se aplică coeficientul de multiplicare m, care are următoarele valori:• 2, dacă publicaţia a apărut la o editură din străinătate, cu peer review internaţional, şi este scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională; • 1,5, dacă publicaţia este scrisă într-o limbă de circulaţie internaţională, dar nu a apărut la o editură din străinătate, cu peer review internaţional; • 1, în alte cazuri. – Pentru Psihologie şi ştiinţele educaţiei, bazele de date internaţionale recunoscute sunt următoarele: ISI Web of Knowledge, Scopus, EBSCO, PROQUEST, PsychInfo, PubMed/Medline, ERIH - categoria INT1, ERIC. – n indică numărul de autori ai unei publicaţii la care candidatul este autor sau coautor.– O publicaţie sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului.– Se stabileşte un prag p de relevanţă pentru scorul relativ de influenţă al revistelor luate în considerare pentru indicatorul I₁, care are următoarele valori:• 0,25, pentru Psihologie; • 0,1, pentru Ştiinţe ale educaţiei şi Educaţie fizică şi sport. Se acordă următoarele punctaje:

5.2. Standarde minimale Următoarele standarde trebuie îndeplinite cumulativ:

ANEXA Nr. 2 DEFINIŢII Articolul 1
(1) Factorul de impact al unei reviste ştiinţifice este o mărime care reflectă numărul mediu de citări primite de articolele din acea revistă, publicate în decursul unui an, într-un interval de timp de 2 ani după anul considerat.(2) Factorul de impact este calculat de Thomson Reuters în Journal Citation Reports sub denumirea „impact factor“.(3) Se consideră că revistele pentru care Thomson Reuters nu indică factorul de impact au un factor de impact nul. Articolul 2(1) Factorul de impact agregat al unui domeniu ştiinţific este o mărime care reflectă numărul mediu de citări primite de articolele din revistele dintr-un anumit domeniu, publicate în decursul unui an, într-un interval de timp de 2 ani după anul considerat.(2) Factorul de impact agregat se calculează de Thomson Reuters în Journal Citation Reports sub denumirea „aggregate impact factor“, pentru domeniile ştiinţifice stabilite de Thomson Reuters. Articolul 3(1) Factorul de impact referinţă al unui domeniu ştiinţific este factorul de impact agregat al acelui domeniu, cu excepţia domeniului „Ştiinţe multidisciplinare“ („Multidisciplinary sciences“), pentru care factorul de impact referinţă este media aritmetică a factorilor de impact agregaţi ai celorlalte domenii acoperite de Journal Citation Reports.(2) Factorul de impact referinţă pentru o revistă ştiinţifică indexată în ISI Science Citation Index Expanded sau ISI Social Sciences Citation Index este minimul factorilor de impact referinţă ai domeniilor în care se încadrează revista, conform grupării revistelor pe domenii, făcută de Thomson Reuters. Articolul 4(1) Factorul de impact relativ al unei reviste ştiinţifice este egal cu raportul dintre factorul de impact al revistei şi factorul de impact referinţă corespunzător acelei reviste.(2) Factorul de impact relativ corespunzător unui articol ştiinţific este factorul de impact relativ al revistei în care a fost publicat articolul. Articolul 5(1) Factorul de impact relativ, pentru fiecare revistă cotată ISI, se calculează de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, conform ultimei ediţii a Journal Citation Reports, şi se publică pe site-ul acesteia.(2) Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, verifică şi avizează calculele prevăzute la alin. (1). Articolul 6(1) Valorile factorului de impact relativ utilizate pentru verificarea îndeplinirii standardelor minimale se consideră a fi cele prevăzute în ultima ediţie publicată de către UEFISCDI, disponibilă cu o lună înaintea depunerii dosarului de evaluare.(2) Valorile factorului de impact utilizate pentru verificarea îndeplinirii standardelor minimale se consideră a fi cele prevăzute în ultima ediţie publicată de către Thomson Reuters, disponibilă cu o lună înaintea depunerii dosarului de evaluare. Articolul 7(1) O editură cu prestigiu internaţional, din punct de vedere al publicaţiilor ştiinţifice, se consideră a fi, pentru un anumit domeniu sau grup de domenii, o editură care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a)foloseşte în mod sistematic experţi de nivel internaţional pentru evaluarea şi acceptarea spre publicare a lucrărilor ştiinţifice, inclusiv didactice, pe care le publică; b)se află printre primele edituri la nivel mondial din punct de vedere al prestigiului în domeniul sau grupul de domenii respectiv; c)asigură diseminarea publicaţiilor către principalele biblioteci publice şi universitare din întreaga lume şi prin principalele librării on-line; d)îndeplineşte standardul stabilit de CNCS privind publicarea, într-o perioadă de timp anterioară luării în considerare, a unui număr minim de cărţi ştiinţifice care sunt fiecare prezente, conform cataloagelor relevante, într-un număr minim din bibliotecile universităţilor din lista stabilită potrivit art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; acest standard se adoptă prin decizie a CNCS şi se publică pe site-ul web al CNCS. (2) Pentru domeniul fundamental Ştiinţe sociale, CNCS elaborează lista editurilor considerate ca edituri cu prestigiu internaţional, cuprinzând maximum 200 de edituri, pe baza propunerii panelului pe domeniul fundamental Ştiinţe sociale din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU.(3) Listele editurilor cu prestigiu internaţional prevăzute la alin. (2) se adoptă prin decizie a CNCS şi se publică pe site-ul CNCS.(4) Domeniile incluse în domeniul fundamental prevăzut la alin. (2) sunt cele prevăzute de anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.759/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi a structurii acestuia. Articolul 8(1) O editură cu prestigiu recunoscut, din punct de vedere al publicaţiilor ştiinţifice, se consideră a fi o editură care îndeplineşte cumulativ cel puţin următoarele condiţii:a)foloseşte în mod sistematic experţi pentru evaluarea şi acceptarea spre publicare a lucrărilor ştiinţifice, inclusiv didactice, pe care le publică; b)se află printre primele edituri la nivel naţional din punct de vedere al prestigiului în domeniile pe care le acoperă; c)asigură diseminarea publicaţiilor către principalele biblioteci publice şi universitare din ţară. (2) În cadrul unei edituri se pot recunoaşte numai unele serii/colecţii, caz în care prevederile referitoare la recunoaşterea editurii se aplică numai respectivelor serii/colecţii.(3) Se stabileşte câte o listă a editurilor considerate ca edituri cu prestigiu recunoscut pentru fiecare dintre următoarele domenii:a)dreptul românesc; b)ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică. (4) Fiecare dintre listele prevăzute la alin. (3) va include maximum 10 edituri.(5) Listele prevăzute la alin. (3) se elaborează de către comisiile de specialitate din cadrul CNATDCU, se aprobă prin decizie a panelului de Ştiinţe sociale din cadrul CNATDCU şi se publică pe site-ul CNATDCU. Articolul 9(1) O revistă ştiinţifică cu prestigiu recunoscut, din punct de vedere al publicaţiilor ştiinţifice, se consideră a fi o revistă care îndeplineşte cumulativ cel puţin următoarele condiţii:a)foloseşte în mod sistematic experţi pentru evaluarea şi acceptarea spre publicare a lucrărilor ştiinţifice pe care le publică; b)se află printre primele reviste la nivel naţional din punct de vedere al prestigiului în domeniile respective; c)asigură diseminarea publicaţiilor către principalele biblioteci publice şi universitare din ţară. (2) Se stabileşte câte o listă a revistelor ştiinţifice cu prestigiu recunoscut pentru fiecare dintre următoarele domenii:a)dreptul românesc; b)ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică. (3) Fiecare dintre listele prevăzute la alin. (2) va include maximum 15 reviste.(4) Listele prevăzute la alin. (2) se elaborează de către comisiile de specialitate din cadrul CNATDCU, se aprobă prin decizie a panelului de Ştiinţe sociale din cadrul CNATDCU şi se publică pe site-ul CNATDCU.