CONSTITUTIA  ROMANIEI

ACT EMIS DE: ADUNAREA CONSTITUANTA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 233 din 21 noiembrie 1991

    ADUNAREA CONSTITUANTA ADOPTA CONSTITUTIA ROMANIEI

    TITLUL I
    Principii generale

    Art. 1
    Statul roman
    (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
    (2) Forma de guvernamint a statului roman este republica.
    (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sint garantate.
    Art. 2
    Suveranitatea
    (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.
    (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
    Art. 3
    Teritoriul
    (1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
    (2) Frontierele tarii sint consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
    (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sint declarate municipii.
    (4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
    Art. 4
    Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni
    (1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
    (2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
    Art. 5
    Cetatenia
    (1) Cetatenia romana se dobindeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
    (2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobindit-o prin nastere.
    Art. 6
    Dreptul la identitate
    (1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinind minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
    (2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinind minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.
    Art. 7
    Romanii din strainatate
    Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sint.
    Art. 8
    Pluralismul si partidele politice
    (1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
    (2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectind suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
    Art. 9
    Sindicatele
    Sindicatele se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.
    Art. 10
    Relatii internationale
    Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.
    Art. 11
    Dreptul international si dreptul intern
    (1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
    Art. 12
    Simboluri nationale
    (1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sint asezate vertical, in ordinea urmatoare incepind de la lance: albastru, galben, rosu.
    (2) Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.
    (3) Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane".
    (4) Stema tarii si sigiliul statului sint stabilite prin legi organice.
    Art. 13
    Limba oficiala
    In Romania, limba oficiala este limba romana.
    Art. 14
    Capitala
    Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.

    TITLUL II
    Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale

    CAP. 1
    Dispozitii comune

    Art. 15
    Universalitatea
    (1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.
    Art. 16
    Egalitatea in drepturi
    (1) Cetatenii sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.
    Art. 17
    Cetatenii romani in strainatate
    Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelor ce nu sint compatibile cu absenta lor din tara.
    Art. 18
    Cetatenii straini si apatrizii
    (1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
    (2) Dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.
    Art. 19
    Extradarea si expulzarea
    (1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
    (2) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
    (3) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.
    Art. 20
    Tratatele internationale privind drepturile omului
    (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.
    Art. 21
    Accesul liber la justitie
    (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
    (2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

    CAP. 2
    Drepturile si libertatile fundamentale

    Art. 22
    Dreptul la viata si la integritatea fizica si psihica
    (1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sint garantate.
    (2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
    (3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.
    Art. 23
    Libertatea individuala
    (1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sint inviolabile.
    (2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sint permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
    (3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
    (4) Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plinge judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarire motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.
    (5) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
    (6) Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
    (7) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
    (8) Pina la raminerea definitiva a hotaririi judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
    (9) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decit in conditiile si in temeiul legii.
    Art. 24
    Dreptul la aparare
    (1) Dreptul la aparare este garantat.
    (2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
    Art. 25
    Libera circulatie
    (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
    (2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.
    Art. 26
    Viata intima, familiala si privata
    (1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
    (2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
    Art. 27
    Inviolabilitatea domiciliului
    (1) Domiciliul si resedinta sint inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramine in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
    (2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:
    a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotariri judecatoresti;
    b) pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
    c) pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;
    d) pentru prevenirea raspindirii unei epidemii.
    (3) Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege.
    (4) Perchezitiile in timpul noptii sint interzise, afara de cazul delictului flagrant.
    Art. 28
    Secretul corespondentei
    Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
    Art. 29
    Libertatea constiintei
    (1) Libertatea gindirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrins sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
    (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
    (3) Cultele religioase sint libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
    (4) In relatiile dintre culte sint interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
    (5) Cultele religioase sint autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azil si in orfelinate.
    (6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.
    Art. 30
    Libertatea de exprimare
    (1) Libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sint inviolabile.
    (2) Cenzura de orice fel este interzisa.
    (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
    (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
    (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
    (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
    (7) Sint interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
    (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.
    Art. 31
    Dreptul la informatie
    (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
    (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sint obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
    (3 Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala.
    (4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sint obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
    (5) Serviciile publice de radio si de televiziune sint autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.
    Art. 32
    Dreptul la invatatura
    (1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamintul general obligatoriu, prin invatamintul liceal si prin cel profesional, prin invatamintul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
    (2) Invatamintul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamintul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
    (3) Dreptul persoanelor apartinind minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sint garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
    (4) Invatamintul de stat este gratuit, potrivit legii.
    (5) Institutiile de invatamint, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
    (6) Autonomia universala este garantata.
    (7) Statul asigura libertatea invatamintului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamintul religios este organizat si garantat prin lege.
    Art. 33
    Dreptul la ocrotirea sanatatii
    (1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
    (2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
    (3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
    Art. 34
    Dreptul de vot
    (1) Cetatenii au drept de vot de la virsta de 18 ani, impliniti pina in ziua alegerilor inclusiv.
    (2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarire judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
    Art. 35
    Dreptul de a fi ales
    (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
    (2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pina in ziua alegerilor inclusiv, virsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele locale, si virsta de cel putin 35 de ani, pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei.
    Art. 36
    Libertatea intrunirilor
    Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sint libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.
    Art. 37
    Dreptul de asociere
    (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
    (2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sint neconstitutionale.
    (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
    (4) Asociatiile cu caracter secret sint interzise.
    Art. 38
    Munca si protectia sociala a muncii
    (1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sint libere.
    (2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptaminal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
    (3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
    (4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
    (5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sint garantate.
    Art. 39
    Interzicerea muncii fortate
    (1) Munca fortata este interzisa.
    (2) Nu constituie munca fortata:
    a) serviciul cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
    b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata;
    c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.
    Art. 40
    Dreptul la greva
    (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
    (2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.
    Art. 41
    Protectia proprietatii private
    (1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sint garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sint stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
    (4) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
    (5) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
    (6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
    (7) Averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma.
    (8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.
    Art. 42
    Dreptul la mostenire
    Dreptul la mostenire este garantat.
    Art. 43
    Nivelul de trai
    (1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
    (2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.
    Art. 44
    Familia
    (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
    (2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
    (3) Copiii din afara casatoriei sint egali in fata legii cu cei din casatorie.
    Art. 45
    Protectia copiilor si a tinerilor
    (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.
    (2) Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
    (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sint interzise.
    (4) Minorii sub virsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
    (5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.
    Art. 46
    Protectia persoanelor handicapate
    Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectind drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.
    Art. 47
    Dreptul de petitionare
    (1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
    (2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
    (3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
    (4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.
    Art. 48
    Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
    (1) Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
    (2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
    (3) Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savirsite in procesele penale.
    Art. 49
    Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
    (1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrins numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
    (2) Restringerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.

    CAP. 3
    Indatoririle fundamentale

    Art. 50
    Fidelitatea fata de tara
    (1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
    (2) Cetatenii carora le sint incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramintul cerut de lege.
    Art. 51
    Respectarea Constitutiei si a legilor
    Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
    Art. 52
    Apararea tarii
    (1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania.
    (2) Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit virsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
    (3) Pentru pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati pina la virsta de 35 de ani.
    Art. 53
    Contributii financiare
    (1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
    (2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
    (3) Orice alte prestatii sint interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.
    Art. 54
    Exercitarea drepturilor si a libertatilor
    Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

    CAP. 4
    Avocatul Poporului

    Art. 55
    Numirea si rolul
    (1) Avocatul Poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si a libertatilor cetatenilor. Organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organica.
    (2) Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o functie publica sau privata.
    Art. 56
    Exercitarea atributiilor
    (1) Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
    (2) Autoritatile publice sint obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.
    Art. 57
    Raportul in fata Parlamentului
    Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.

    TITLUL III
    Autoritatile publice

    CAP. 1
    Parlamentul

    Sectiunea 1
    Organizarea si functionarea

    Art. 58
    Rolul si structura
    (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
    (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
    Art. 59
    Alegerea Camerelor
    (1) Camera Deputatilor si Senatul sint alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
    (2) Organizatiile cetatenilor apartinind minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cite un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
    (3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.
    Art. 60
    Durata mandatului
    (1) Camera Deputatilor si Senatul sint alese pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
    (2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
    (3) Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri.
    (4) Mandatul Camerelor se prelungeste pina la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
    (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul Parlament.
    Art. 61
    Organizarea interna
    (1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sint prevazute in bugetele aprobate de acestea.
    (2) Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sint alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
    (3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.
    (4) Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
    (5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
    Art. 62
    Sedinte comune
    (1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
    (2) Camerele se intrunesc in sedinta comuna pentru:
    a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
    b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
    c) declararea mobilizarii generale sau partiale;
    d) declararea starii de razboi;
    e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
    f) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi;
    g) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestui serviciu;
    h) indeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita in sedinta comuna.
    Art. 63
    Sesiuni
    (1) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfirsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfirsitul lunii decembrie.
    (2) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
    (3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
    Art. 64
    Actele juridice si cvorumul legal
    Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotariri si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.
    Art. 65
    Caracterul public al sedintelor
    (1) Sedintele celor doua Camere sint publice.
    (2) Camerele pot hotari ca anumite sedinte sa fie secrete.

    Sectiunea a 2-a
    Statutul deputatilor si al senatorilor

    Art. 66
    Mandatul reprezentativ
    (1) In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sint in serviciul poporului.
    (2) Orice mandat imperativ este nul.
    Art. 67
    Mandatul deputatilor si al senatorilor
    (1) Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii.
    (2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
    Art. 68
    Incompatibilitati
    (1) Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.
    (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
    (3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
    Art. 69
    Imunitatea parlamentara
    (1) Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
    (2) In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neintirziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.
    Art. 70
    Independenta opiniilor
    Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
    Art. 71
    Indemnizatia si celelalte drepturi
    Deputatii si senatorii primesc o indemnizatie lunara. Cuantumul indemnizatiei si celelalte drepturi se stabilesc prin lege.

    Sectiunea a 3-a
    Legiferarea

    Art. 72
    Categorii de legi
    (1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
    (2) Legile constitutionale sint cele de revizuire a Constitutiei.
    (3) Prin lege organica se reglementeaza:
    a) sistemul electoral;
    b) organizarea si functionarea partidelor politice;
    c) organizarea si desfasurarea referendumului;
    d) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
    e) regimul starii de asediu si al celei de urgenta;
    f) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
    g) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
    h) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
    i) statutul functionarilor publici;
    j) contenciosul administrativ;
    k) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
    l) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala;
    m) organizarea generala a invatamintului;
    n) regimul general al cultelor;
    o) organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
    p) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
    r) celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.
    Art. 73
    Initiativa legislativa
    (1) Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui numar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
    (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
    (3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre una dintre Camere.
    (4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
    (5) Propunerile legislative se supun intii adoptarii in Camera in care au fost prezentate.
    Art. 74
    Adoptarea legilor si a hotaririlor
    (1) Legile organice si hotaririle privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
    (2) Legile ordinare si hotaririle se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
    (3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
    Art. 75
    Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o Camera la cealalta
    Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Daca aceasta din urma respinge proiectul de lege sau propunerea legislativa, ele se trimit, pentru o noua dezbatere, Camerei care le-a adoptat. O noua respingere este definitiva.
    Art. 76
    Mediere
    (1) Daca una din Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
    (2) In cazul in care comisia nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu votul majoritatii prevazute la articolul 74 alineatele (1) sau (2).
    Art. 77
    Promulgarea legii
    (1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.
    (2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
    (3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
    Art. 78
    Intrarea in vigoare a legii
    Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei.
    Art. 79
    Consiliul Legislativ
    (1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
    (2) Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.

    CAP. 2
    Presedintele Romaniei

    Art. 80
    Rolul Presedintelui
    (1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
    (2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.
    Art. 81
    Alegerea Presedintelui
    (1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
    (2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.
    (3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
    (4) Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decit pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.
    Art. 82
    Validarea mandatului si depunerea juramintului
    (1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.
    (2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul juramint:
    "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
    Art. 83
    Durata mandatului
    (1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramintului.
    (2) Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pina la depunerea juramintului de Presedintele nou ales.
    (3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
    Art. 84
    Incompatibilitati si imunitati
    (1) In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
    (2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 70 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept de la data raminerii definitive a hotaririi de condamnare.
    Art. 85
    Numirea Guvernului
    (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
    (2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
    Art. 86
    Consultarea Guvernului
    Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.
    Art. 87
    Participarea la sedintele Guvernului
    (1) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
    (2) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
    Art. 88
    Mesaje
    Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.
    Art. 89
    Dizolvarea Parlamentului
    (1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
    (2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
    (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de asediu sau al starii de urgenta.
    Art. 90
    Referendumul
    Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
    Art. 91
    Atributii in domeniul politicii externe
    (1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, in termen de 60 de zile.
    (2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
    (3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sint acreditati pe linga Presedintele Romaniei.
    Art. 92
    Atributii in domeniul apararii
    (1) Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
    (2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotarirea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
    (3) In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintirziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
    Art. 93
    Masuri exceptionale
    (1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati, si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
    (2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
    Art. 94
    Alte atributii
    Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
    a) confera decoratii si titluri de onoare;
    b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
    c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
    d) acorda gratierea individuala.
    Art. 95
    Suspendarea din functie
    (1) In cazul savirsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
    (2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintirziat, la cunostinta Presedintelui.
    (3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
    Art. 96
    Vacanta functiei
    (1) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
    (2) In termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
    Art. 97
    Interimatul functiei
    (1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
    (2) Atributiile prevazute la articolele 88 - 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.
    Art. 98
    Raspunderea presedintelui interimar
    Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savirseste fapte grave, prin care se incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 97.
    Art. 99
    Actele Presedintelui
    (1) In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
    (2) Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.
    Art. 100
    Indemnizatia si celelalte drepturi
    Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.

    CAP. 3
    Guvernul

    Art. 101
    Rolul si structura
    (1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
    (2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
    (3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
    Art. 102
    Investitura
    (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
    (2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
    (3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
    Art. 103
    Juramintul de credinta
    (1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramintul de la articolul 82.
    (2) Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul, incepind de la data depunerii juramintului.
    Art. 104
    Incompatibilitati
    (1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat dau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
    (2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
    Art. 105
    Incetarea functiei de membru al Guvernului
    Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege.
    Art. 106
    Primul-ministru
    (1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectind atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
    (2) Daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 sau este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pina la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern.
    (3) Prevederile alineatului (2) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
    Art. 107
    Actele Guvernului
    (1) Guvernul adopta hotariri si ordonante.
    (2) Hotaririle se emit pentru organizarea executarii legilor.
    (3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.
    (4) Hotaririle si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotaririi sau a ordonantei. Hotaririle care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.
    Art. 108
    Raspunderea membrilor Guvernului
    (1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
    (2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savirsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
    (3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sint reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.
    Art. 109
    Incetarea mandatului
    (1) Guvernul isi exercita mandatul pina la data validarii alegerilor parlamentare generale.
    (2) Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute in articolul 105 ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
    (3) In situatiile prevazute in alineatul (2) sint aplicabile prevederile articolului 102.
    (4) Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pina la depunerea juramintului de membrii noului Guvern.

    CAP. 4
    Raporturile Parlamentului cu Guvernul

    Art. 110
    Informarea Parlamentului
    (1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sint obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
    (2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
    Art. 111
    Intrebari si interpelari
    (1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sint obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori.
    (2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.
    Art. 112
    Motiunea de cenzura
    (1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
    (2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
    (3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cind a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
    (4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 113.
    Art. 113
    Angajarea raspunderii Guvernului
    (1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
    (2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 112.
    (3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
    (4) In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
    Art. 114
    Delegarea legislativa
    (1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
    (2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pina la care se pot emite ordonante.
    (3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pina la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
    (4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
    (5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).

    CAP. 5
    Administratia publica

    Sectiunea 1
    Administratia publica centrala de specialitate

    Art. 115
    Structura
    (1) Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului.
    (2) Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.
    Art. 116
    Infiintarea
    (1) Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
    (2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
    (3) Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.
    Art. 117
    Fortele armate
    (1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale.
    (2) Structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.
    (3) Prevederile alineatului (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, politiei si serviciilor de informatii ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
    (4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.
    (5) Pe teritoriul Romaniei nu pot intra sau trece trupe straine decit in conditiile stabilite de lege.
    Art. 118
    Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
    Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala.

    Sectiunea a 2-a
    Administratia publica locala

    Art. 119
    Principii de baza
    Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
    Art. 120
    Autoritati comunale si orasenesti
    (1) Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sint consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
    (2) Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.
    (3) Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
    Art. 121
    Consiliul judetean
    (1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
    (2) Consiliul judetean este ales si functioneaza in conditiile legii.
    Art. 122
    Prefectul
    (1) Guvernul numeste cite un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
    (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ-teritoriale.
    (3) Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
    (4) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul este suspendat de drept.

    CAP. 6
    Autoritatea judecatoreasca

    Sectiunea 1
    Instantele judecatoresti

    ART 123
    Infaptuirea justitiei
    (1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
    (2) Judecatorii sint independenti si se supun numai legii.
    Art. 124
    Statutul judecatorilor
    (1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sint inamovibili, potrivit legii. Presedintele si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sint numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reinvestiti in functie. Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
    (2) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior.
    Art. 125
    Instantele judecatoresti
    (1) Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
    (2) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
    (3) Competenta si procedura de judecata sint stabilite de lege.
    Art. 126
    Caracterul public al dezbaterilor
    Sedintele de judecata sint publice, afara de cazurile prevazute de lege.
    Art. 127
    Dreptul la interpret
    (1) Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
    (2) Cetatenii apartinind minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.
    Art. 128
    Folosirea cailor de atac
    Impotriva hotaririlor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.
    Art. 129
    Politia instantelor
    Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.

    Sectiunea a 2-a
    Ministerul Public

    Art. 130
    Rolul Ministerului Public
    (1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
    (2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.
    Art. 131
    Statutul procurorilor
    (1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
    (2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior.

    Sectiunea a 3-a
    Consiliul Superior al Magistraturii

    Art. 132
    Componenta
    Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.
    Art. 133
    Atributii
    (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. In acest caz, lucrarile sint prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei.
    (2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. In acest caz, lucrarile sint prezidate de presedintele Curtii Supreme de Justitie.

    TITLUL IV
    Economia si finantele publice

    Art. 134
    Economia
    (1) Economia Romaniei este economie de piata.
    (2) Statul trebuie sa asigure:
    a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
    b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
    c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;
    d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
    e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
    f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.
    Art. 135
    Proprietatea
    (1) Statul ocroteste proprietatea.
    (2) Proprietatea este publica sau privata.
    (3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
    (4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
    (5) Bunurile proprietate publica sint inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
    (6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.
    Art. 136
    Sistemul financiar
    (1) Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sint reglementate prin lege.
    (2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
    Art. 137
    Bugetul public national
    (1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
    (2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
    (3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pina la adoptarea noilor bugete.
    (4) Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in conditiile legii.
    (5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
    Art. 138
    Impozite, taxe
    (1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
    (2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii.
    Art. 139
    Curtea de Conturi
    (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
    (2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzind si neregulile constatate.
    (3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
    (4) Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sint independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sint supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.

    TITLUL V
    Curtea Constitutionala

    Art. 140
    Structura
    (1) Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
    (2) Trei judecatori sint numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
    (3) Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani.
    (4) Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
    Art. 141
    Conditii pentru numire
    Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamintul juridic superior.
    Art. 142
    Incompatibilitati
    Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior.
    Art. 143
    Independenta si inamovibilitatea
    Judecatorii Curtii Constitutionale sint independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.
    Art. 144
    Atributii
    Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
    a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
    b) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
    c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;
    d) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;
    e) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
    f) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
    g) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;
    h) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
    i) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.
    Art. 145
    Deciziile Curtii Constitutionale
    (1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) si b), legea sau regulamentul se transmite spre reexaminare. Daca legea este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie.
    (2) Deciziile Curtii Constitutionale sint obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

    TITLUL VI
    Revizuirea Constitutiei

    Art. 146
    Initiativa revizuirii
    (1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
    (2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
    Art. 147
    Procedura de revizuire
    (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
    (2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
    (3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
    Art. 148
    Limitele revizuirii
    (1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamint, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
    (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
    (3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.

    TITLUL VII
    Dispozitii finale si tranzitorii

    Art. 149
    Intrarea in vigoare
    Prezenta Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramine in intregime abrogata.
    Art. 150
    Conflictul temporal de legi
    (1) Legile si toate celelalte acte normative ramin in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii.
    (2) Consiliul Legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.
    Art. 151
    Institutiile existente
    (1) Institutiile republicii, existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, ramin in functiune pina la constituirea celor noi.
    (2) Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita, in conditiile legii, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei Constitutii.
    Art. 152
    Institutiile viitoare
    (1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a Constitutiei, se infiinteaza Curtea Constitutionala si Curtea de Conturi.
    (2) Judecatorii primei Curti Constitutionale sint numiti pentru o perioada de 3, de 6 si, respectiv, de 9 ani. Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul desemneaza cite un judecator pentru fiecare perioada.

    Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991, prin vot nominal, cu 414 voturi "pentru" si 95 voturi "contra".

                 PRESEDINTII ADUNARII CONSTITUANTE
                 academician ALEXANDRU BIRLADEANU
                            MARTIAN DAN


                       ADUNAREA CONSTITUANTA
                           PROCES-VERBAL
privind rezultatul votului exprimat de deputati si senatori asupra proiectului de Constitutie a Romaniei, incheiat astazi 21 noiembrie 1991

    Comitetul Adunarii Constituante a procedat la verificarea si numararea voturilor exprimate de catre deputati si senatori, prin apel nominal, asupra proiectului de Constitutie a Romaniei si a constatat urmatoarele:
    1. Din numarul total de 510 deputati si senatori, ce compun Adunarea Constituanta, au raspuns la apelul nominal 476 parlamentari, din care:
    - 371 deputati
    - 105 senatori.
    Un numar de 20 deputati si 13 senatori si-au exprimat votul nominal prin corespondenta, potrivit prevederilor art. 1 din Hotarirea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei Romaniei.
    Senatorul Karoly Kiraly nu a raspuns la apelul nominal si nici nu si-a exprimat votul prin corespondenta, intrind, astfel, sub incidenta dispozitiilor art. 2 din Hotarirea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei Romaniei.
    2. Din numarul voturilor exprimate rezulta ca 414 membri ai Adunarii Constituante au votat pentru adoptarea Constitutiei, iar 95 membri ai Adunarii Constituante au votat contra adoptarii Constitutiei.
    3. Cei 414 deputati si senatori, care au votat pentru adoptarea Constitutiei, reprezinta mai mult de doua treimi din numarul total al membrilor Adunarii Constituante.
    4. Ca urmare, Comitetul Adunarii Constituante constata ca sint intrunite cerintele art. 12 din Hotarirea Adunarii Constituante nr. 1/1990 si, ca atare, declara adoptata Constitutia Romaniei de catre Adunarea Constituanta, in sedinta sa din ziua de 21 noiembrie 1991.

      COMITETUL ADUNARII CONSTITUANTE

    DEPUTATI                    SENATORI

    Martian Dan                 Alexandru Birladeanu
    Marian Enache               Radu Campeanu
    Ionel Roman                 Oliviu Gherman
    Mircea Ionescu-Quintus      Vasile Mois
    Victor Cevdarie             Karoly Kiraly
    Neculae Radu                Iosif Dan
    Cazimir Ionescu             Paul Jerbas
    Bogdan Patrascu             Petre Jurcan
    Lazar Madaras               Attila Verestoy

    Prezentul proces verbal a fost semnat de toti membrii Comitetului Adunarii Constituante, cu exceptia domnului Karoly Kiraly.